Scînteia Tineretului, februarie 1982 (Anul 38, nr. 10164-10187)

1982-02-01 / nr. 10164

„SCth'TEIA TINERETULUI" pag. 3 Noul mecanism economico-financiar văzut de la locul de muncă Obiectivul fundamental al noului mecanism economico-financiar este creşterea în ritmuri mai înalte a eficienţei economice in toate sectoarele de activitate, prin mai buna utilizare a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibilului, a timpului de lucru şi a fondurilor fixe, prin valorificarea mai deplină a potenţialului creator al oamenilor muncii, reducerea permanentă a costurilor de producţie, înfăptuirea noii calităţi. Anul 1981, anul aplicării generalizate a noului mecanism in toate unităţile economiei naţionale, a demonstrat că, acolo unde principiile sale au fost bine înţelese şi ferm traduse in viaţă, rezultatele au fost dintre cele mai bune. Organizaţiile U.T.C., tinerii au participat la promovarea, in activitatea practică a colectivelor lor de muncă, a noului mecanism prin acţiuni şi iniţiative proprii care vizează în primul rind îmbunătăţirea indicatorilor de eficienţă, respectiv producţia netă şi beneficiile. Tocmai in legătură cu modalităţile prin care pot şi trebuie să se implice tinerii in aplicarea noului mecanism, la promovarea principiilor autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, în realizarea unei calităţi noi, superioare la fiecare loc de muncă, am primit la redacţie mai multe întrebări din partea unor secretari de organizaţii, din partea unor tineri utecişti direct interesaţi în amplificarea aportului lor la îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivelor lor de muncă, fiecăruia dintre ei. Considerăm că cele mai convingătoare răspunsuri sunt chiar iniţiativele şi acţiunile proprii ale unor organizaţii U.T.C. din mari întreprinderi industriale, rezultatele practice înregistrate pină acum. Dăm cuvîntul la trei secretari de comitete U.T.C., pentru a şi le prezenta ei inşişi : VASILE MUREŞAN secretar al comitetului U.T.C. de la C.M. Cîrripia Turzii CREAŢIA TEHNICĂ DE LA EDUCAţIE LA AFIRMAREA IN PRODUCŢIE Un adevăr îndelung verificat în combinatul nostru exprimă o stare de fapt : cei mai activi inovatori şi inventatori, cei mai pasionaţi căutători ai noului în ştiinţă şi tehnică sunt cadrele cu cea mai bună pregătire profesională, cele mai competente in sectorul lor de activitate. Fără a nega talentul, vocaţia pentru cercetare şi creaţie, am constatat că numai temeinica pregătire in specialitate, temeinica cultură tehnicăgenerează cu adevărat idei novatoare. Iată de ce, în activitatea politică şi de educaţie a organizaţiei U.T.C. din combinatul nostru am pus pe prim plan preocuparea pentru ridicarea necontenită a calificării tinerilor, a specializării lor, a reciclării şi a stimulării pe această cale a creaţiei tehnice ca inepuizabilă resursă de creştere a eficienţei economice, de promovare a progresului tehnic şi împlinire a dezideratelor noului mecanism economico-financiar. Trecând la acţiunea practică, am înfiinţat un combinat un număr de 23 cercuri de inovatori şi inventatori la activitatea cărora participă peste 3 000 de tineri muncitori, ingineri, maiştri, subingineri şi tehnicieni. Ei au finalizat în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României", ediţia 1981, peste o sută de lucrări cu caracter tehnic şi economic cu o eficienţă anuală de 4 470 000 lei. O parte din lucrările efectuate de tineri a urmărit reducerea consumului de energie şi combustibil. Rezultatele înregistrate sunt şi la acest capitol edificatoare : s-au economisit în anul trecut 1 550 tone combustibil convenţional şi 5 200 MW/h energie electrică, in condiţiile realizării integrale a planului la toţi indicatorii. Tehnologia de recondiţionare a cadrelor blocurilor finisoare aplicată la laminorul 3, îmbunătăţirea regulatorului ELX 176 de la secţia TOT nr. 3, instalaţia pentru optimizarea debitării ţaglelor la secţia laminor 4, etc., realizate de Nicolae Veţa, Ioan Vasinca, Tiberiu Bologh, Ioan Puşcaş şi alţii sunt doar cîteva exemple cu care organizaţia, întreprinderea noastră se mindresc. Pentru acest an, angajamentul nostru prevede depăşirea cu cel puţin 50 la sută a realizărilorobţinute anul trecut. IOANA RADU secretar al comitetului U.T.C. de la întreprinderea de elemente pneumatice şi aparate de măsură Bîrlad REDUCEREA IMPORTURILOR PRIN ASIMILĂRI IN FOLOSUL ÎNTREGII ECONOMII NATIONALE însuşindu-ne acest Îndemn al secretarului general al patidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca pe o cerinţă de cea mai mare importanţă a noului mecanism economicofinanciar, colectivul nostru de muncă, toţi tinerii au participat la elaborarea unui program, riguros respectat, de asimilare în producţie , a unor produse din import pe care economia naţională cheltuia importante sume valutare. In cadrul compartimentelor Investite cu răspunderea proiectării şi lansării in fabricaţie a unor noi produse, care pinăacum se importau, un rol deosebit l-au avut tinerii ingineri Victor Mahalache şi Petru Ciută, precum şi maistrul Nica Văleanu. Cum era firesc atenţia lor a fost îndreptată către înlocuirea importurilor mai costisitoare. Intre acestea s-a numărat asimilarea, unor scule de broşat care se aduceau din Japonia. Colectivul nostru le fabrică la un preţ cu aproape 60 000 lei mai mic decit cel plătit la import. Această sumă economisită la o singură bucată, înmulţită cu 50 de scule cite facem noi anual, dă o economie totală de 3 milioane lei. Au fost de asemenea asimilate o setie de repere de la aparatele „Rampa“ care se importau din Italia. La o producţie de 1 680 bucăţi, întreprinderea noastră economiseşte cîteva zeci de mii de dolari anual. ■ Nici un fel de dificultate tehnică nu i-a descurajat pe tinerii noştri Specialişti in încercările lor de a asimila in fabricaţia proprie orice piesă adusă din import. între cele mai pretenţioase poziţii din planul de asimilări asumat de colectiv erau dispozitivele de superfinisare pe care lefăcea, pînă acum, doar o singură firmă din S.U.A. Cadrele noastre tehnice au izbutit să producă două astfel de dispozitive cu care se lucrează deja de mai multe luni, cu rezultate foarte bune. Acum, ne preocupăm de realizarea unor dispozitive similare și pentru alte unităţi din ţară. In acelaşi grad de dificultate, depăşită cu succes, se înscrie şi aparatul de durificat muchiile tăietoare ale sculelor, care se cumpăra cu circa 30 mii de dolari de pe piaţă externă. Cel proiectat şi executat în întreprinderea noastră ,are performanţe similare şi s-a realizat exclusiv cu subansamble produse în ţară. Aşadar, alte economii valutare înregistrate în contul întreprinderii. • Cum era firesc, colectivul nostru a urmărit asimilarea unor aparate şi instalaţii care se importau şi de care au nevoie cu mai multe întreprinderi din ţară. Aşa este, de pildă, instalaţia de magnetizare care se aducea din Japonia şi pe care noi am fabricat-o după o concepţie proprie. De astfel de instalaţii au nevoie toate întreprinderile care fabrică magneţi permanenţi : „Sinterom“ Cluj-Napoca, „Electromagnetica“ Bucureşti etc. Programul nostru de asimilări estte departe de a se fi încheiat insa. Este, cred eu, acţiunea cu cele mai directe consecinţe asupra creşterii eficienţei economice, a sporirii beneficiilor şi realizării noii calităţi. ION BORDEIANU secretar al comitetului U.T.C. de la I.M. Cugir RECONDITIONAREA CEA MAI SIGURA ŞI IEFTINĂ SURSĂ DE APROVIZIONARE CU SCULE In organizaţia noastră, această iniţiativă are de acum tradiţie. De ani de zile, echipe de tineri din secţia sculerie lucrează la recondiţionarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor uzate, pe care apoi le restituie secţiilor de unde au fosttrimise aici. Cererile de recondiţionare au crescut ele la un an la altul, în primul rind ca urmare a reducerii importurilor şi a aprovizionării în condiţii tot mai dificile cu oţeluri speciale şi foarte costisitoare. A fost nevoie astfel ca în prezent să antrenăm peste două sute de tineri in acţiunea de recondiţionare a sculelor. Anul trecut, de pildă, ei au economisit pe această cale nu mai puţin de 10 000 kg de oţel special, in valoare de 890 mii lei, care înseamnă un spor corespunzător de producţie netă, în fruntea acţiunii se situează uteciştii : Sabin Cioară, Ioan Cornea, Ştefan Haiduc, Liviu Alexa, Vasile Popescu etc. Pentru 1982 organizaţia U.T.C. de la sculerie s-a angajat să economisească prin recondiţionare de SDV l6 tone de oţeluri speciale în valoare de peste 500 000 lei. Sunt doar trei acţiuni şi iniţiative cu care organizaţiile U.T.C. din întreprinderile respective şi-au propus să participe în cadrul aplicării noului mecanism economico-financiar şi care stau la îndemîna organizaţiilor din oricare altă unitate economică. ROMULUS LAL Iniţiative şi acţiuni la îndemîna organizaţiilor U.T.C. Trei secretari de comitete U.T.C. prezintă drept argument experienţa tinerilor din întreprinderile in care îşi desfăşoară activitatea • Tinerii sesizează, noi întrebăm Un panou de comandă, fără... comandă ? La staţia de neutralizare finisaj a secţiei acopeririprotecţie din întreprinderea „Electromagnetica“ din Capitală — ne scrie tânăra Elena Taitiş, secretara organizaţiei U.T.C. din respectiva secţie — staţie care preia apele uzate rezultate din procesul de producţie, panoul de comandă automatizată nu funcţionează de mai multă vreme. în aceste condiţii, în loc să se poată face o tratare automată a apelor, sîntem nevoiţi să efectuăm o tratare manuală a apelor uzate, ceea ce conduce fie la utilizarea în exces a reactivilor (înseamnă cheltuieli suplimentare pentru procurarea acestora — produs din import), fie folosirea lor sub limita admisă, şi în aceste condiţii apele nu pot fi tratate corespunzător pentru a se încadra în limitele stas. Lipsa electrozilor senzori este principalul motiv al nefuncţionării respectivului panou (adus din import) care este în prezent ineficient. După cum atestă şi buletinele Oficiului de gospodărire a apelor Bucureşti din cauza tratării manuale se înregistrează frecvent evacuarea de ape reziduale cu depăşiri faţă de limita admisă (la crom, pH etc.) şi care pot degrada canalizarea exterioară întreprinderii. Intrucit importul de asemenea electrozi senzori s-a redus, ne-am interesat, cu acest prilej, cine a reuşit să-i asimileze în ţară. De la directorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca am aflat că in laboratorul de microproducţie s-au realizat, in bune condiţii, 20 de tipuri de asemenea senzori electrochimie, cu caracteristici funcţionale similare cu ale senzorilor produşi de firme de prestigiu pe plan mondial. Aceştia pot fi utilizaţi cu succes în laboratoare de analize chimice, in instalaţiile antipoluante etc. „întreprinderea „Electromagnetica", ne preciza tovarăşa dr. Elena Hopîrtean, şefa colectivului de senzori electrochimici din institutul clujean, poate solicita pe bază de comandă cantitatea de electrozi de care are nevoie in staţiile de tratare a apelor reziduale. Aşteptăm delegatul unităţii bucureştene, îi asigurăm că vom răspunde cu promptitudine cererii lor!“. Cît consumăm, cît şi cu ce eficienţă producem ? întreprinderea de tricotaje din Petroşani este una din cele mai tinere unităţi economicedin Valea Jiului — a început să producă în urmă cu 3 ani — cu un colectiv de muncă tînăr, a cărui vîrstă medie nu depăşeşte 24 de ani. Facem aceste precizări nu din dorinţa de a găsi scuze pentru oarecare nerealizări, ci, dimpotrivă, tocmai pentru a accentua, în demonstraţia noastră, că se pot obţine — cu eforturi şi perseverenţă — rezultate bune, chiar foarte bune, şi într-o unitate economică tînără. Este suficient, pentru a susţine afirmaţia noastră, să facem precizarea că întreprinderea a realizat integral sarcinile planului de producţie pe anul 1961, debutul in noul an situîndu-se la aceeaşi cotă ridicată de eficienţă. Nu vom insista, în cadrul acestei anchete, asupra realizărilor la principalii indicatori ai planului, propunîndu-ne să urmărim un singur aspect — calitatea produselor şi, respectiv, modul în care aceasta poate să influenţeze un indicator sintetic al eficienţei, beneficiul. Alegerea nu este deloc intimplătoare, cunoscut fiind faptul că pentru tinerele Unităţi economice calitatea este, intr-adevăr, o „problemă“. Dar nu este şi cazul colectivului de la întreprinderea de tricotaje Petroşani... „în anul 1981 — ne spune inginera Marinela Bucan, şefa sectorului C.T.C. — prin planul de calitate trebuia să obţinem, din volumul total de producţie, o proporţie de 90 la sută de calitatea întîi, iar restul de calităţile a II-a şi a IlI-a. Prin efortul întregului colectiv, dat fiind faptul că o mare cantitate din produsele noastre sunt destinate exportului, am reuşit să ridicăm cu mult nivelul calitativ al producţiei. Astfel, am reuşit să realizăm, fără plan, produse de calitate extra (circa 28 la sută din întreaga producţie), ponderea celor de calitatea a II-a fiind de numai 5,7 la sută, iar de calitatea a IlI-a de 0,5 la sută, restul pină la sută la sută fiind deţinut de produsele de calitatea I. Cred că este bine să adaug și faptul că în 1981 nu am avut nici un rebut, refuz de calitate din partea beneficiarilor sau declasare de produse...“. Vom încerca, în continuare, apelînd la două exemple semnificative, să argumentăm marile avantaje ale promovării unor produse de la o clasă de calitate la alta. Cele două produse — costum şi hanorac de copii — au triate pondere în cadrul fabricaţiei (circa 50 000 bucăţi anual), fiind destinate în special exportului. Iată cum se prezintă tabelul preţului de producţie (în lei) la aceste produse în funcţie de calitate . Raportînd strict producţia realizată la planul de calitate, rezultă că întreprinderea trebuie să obţină circa 3 milioane lei la fiecare din aceste produse. Dar... „La cele două produse luate in calcul , a ţinut să ne precizeze inginera Rodica Bodescu, şefa secţiei confecţii — am reuşit să realizăm circa 50 la sută produse de calitatea extra şi tot acelaşi procent de calitatea I, deci fără produse de calitate inferioară.’ Şi doresc să fac precizarea că această ridicare a nivelului calitativ nu s-a făcut prin utilizarea unor materii prime de altă calitate decit cele cu care lucrăm în mod obişnuit şi nici prin depăşirea normelor de consum planificate. Sporul de calitate este obţinut exclusiv pe seama execuţiei, deci a calităţii muncii tricotoarelor şi a confecţionerelor, la care se adaugă, firesc, contribuţia creatoarelor noastre de modele...“, să revenim deci la tabelul prezentat anterior şi să facem calculele la nivelul de calitate realizat. Rezultatul : 400 000 lei la costume şi 300 000 lei la hanorace, reprezentînd plusul valoric realizat numai prin realizarea de produse de calitate superioară celei prevăzute prin plan. Adică sume ce se exprimă prin plusuri valutare și se regăsesc in beneficiul întreprinderii cifrat la peste 6 milioane lei. Desigur, am avea posibilitatea să oferim și alte exemple, la fel, de sugestive, dar considerăm că sunt suficiente calculele făcute pentru a susţine afirmaţia noastră... Aşa cum se sublinia anterior, calitatea produselor a fost în principal obţinută pe seama calităţii execuţiei. Şi ca să vorbeşti de o bună execuţie, nu poţi omite un aspect deosebit de important — calificarea muncitoarelor şi ridicarea pregătirii profesionale. Cu atit mai mult cu cit vorbim de urt colectiv de muncă de vîrstă utecistă... Preocupările in această direcţie ne-au fost prezentate de Minerva Urs, secretar-adjunct al comitetului U.T.C. : „Pentru întreprinderea noastră, in care ponderea o deţin femeile şi, dat fiind faptul că vem o fluctuaţie destul de ridicată, calificarea tinerelor este o problemă esenţială: în prezent urmează cursurile de calificare 65 de cursante, iar peste puţin timp vom mai deschide două noi cursuri. în ceea ce priveşte ridicarea pregătirii profesionale, în anul 1981 au absolvit diferitele forme de perfecţionare un număr de 269 tinere. O atenţie deosebită am acordat policalificării, aşa incit fiecare confecţioneră să poată executa cel puţin trei operaţii de pe flux, iar tricotoarele să fie capabile să facă şi operaţia de remaiat. Problema perfecţionării rămîne drept una din cele mai importante probleme de pe agenda de lucru a organizaţiei noastre, alături de întărirea disciplinei productive şi generalizarea autocontrolului“. Se poate deci concluziona că şi un tînăr colectiv de muncă este capabil să obţină cu stăruinţă, ambiţie şi hărnicie rezultate foarte bune. Mai sunt, desigur, încă multe probleme de rezolvat, dar cu atenţie şi perseverenţă ele pot fi soluţionate în scurt timp. Este, dealtfel, şi opinia tovarăşei Cornelia Kioiu, directoarea întreprinderii : „Să nu credeţi cumva că suntem pe deplin satisfăcuţi de rezultatele obţinute pină în prezent. Oricît de bune ar fi ele, atîta timp cît mai dispunem de rezerve însemnate pentru amplificarea lor, nu ne putem declara mulţumiţi. Nu trebuie să uităm faptul că avem încă o fluctuaţie destul de ridicată , coeficientul fiind de 0,114. In trimestrul IV al anului trecut, spre exemplu, în timp ceau,venit 78 de tinere în colectiv, au plecat 76... Deci, este necesar să facem mai mult ,în direcţia permanentizării forţei de muncă, factor ce vă influenţa indiscutabil şi problema calităţii producţiei, nefiind obligaţisă calificăm mereu alte şi alte tinere. Abia atunci vom putea vorbi nu numai de o nouă calitate a producţiei, ci de o nouă calitate a întregii noastre activităţi“. ION D. CUCU Cu aceleaşi materii prime, prin valorificarea ,a superioară Creșterea substanțială a beneficiilor rezultate din export W. Cal. extra Cal. I Cal. a II-a Cal. a IlI-a costum 76,28 60,42 54,38 48,34 hanorac 74,15 58,58 52,72 46,86 Argumentele faptei Despre eficienţă, în limbajul eficienţei întreprinderea de prelucrare a maselor plastice din Bucureşti este o mare consumatoare de materii prime (în speţă, polietilena de înaltă şi joasă densitate, diferiţi poliimeri etc. ) pe care le primeşte de la combinatele specializate, precum Piteşti, Brazi, Săvineşti ş.a.), materii prime care, după cum bine se ştie, pe zi ce trece devin tot mai costisitoare. Analizînd cu obiectivitate — şi apelînd la spiritul de iniţiativă al întregului colectiv —, întreprinderea a reuşit sâ achiziţioneze, să pregătească, să sorteze şi să reintroducă în circuit nu mai puţin de 800 tone de materii prime secundare la nivelul anului trecut. Cantitatea echivalează cu aproape 10 milioane lei producţie netă. Calculul— spune Constantin Cireşaru, secretarul comitetului de partid pe întreprindere — este simplu : pentru producerea unui kilogram de masă plastică sunt necesari 7 litri de ţiţei. Dar, la valoarea care rezultă, trebuie să mai adăugăm energia electrică şi forţa de muncă necesare, plus cheltuielile noastre de transport. O iniţiativă nu doar lăudabilă, dar, mai cu seamă, eficientă, la îndeplinirea căreia şi-au adus clip plin contribuţia şi cele 9 organizaţii C.T.C. I mai mult. Faţă de sarcinile de plan, prevăzute la acest capitol in acest an, colectivul s-a angajat să recupereze în plus 300 de tone de astfel de materii prime secundare. In al doilea rind, întreprinderea este și o mare consumatoare de energie electrică. In vederea economisirii acesteia s-au realizat unele rezistenţe carcasate (care nu mai permit pierderea căldurii in exterior), iar pe de altă parte, s-a scurtat considerabil timpul afectat încălzirii utilajelor. Spre exemplu, cele 190 de maşini de prelucrare, aveau nevoie, la sflrşitul fiecărei săptămini, de o perioadă cuprinsă între 1,3—3 ore pentru încălzire. Or, prin introducerea acestora în flux continuu, se economiseşte o cantitate apreciabilă de energie electrică, avînd în vedere că o mașină are puterea de circa0 KW/oră. Este și acesta, un argument edificator care va face posibilă materializarea angajamentului colectiv de a economisi, la nivelul acestui an, 1 milion kWh. V. SÂMPETREAN LUNI 1 FEBRUARIE 1982 Fotó: GH. CUCU ....5 De la bun început Vasile Circeag, secretarul comitetului U.T.C. al Combinatului de îngrăşăminte chimice Slobozia, ne intimpină zimbind. „După atitea critici era şi timpul să scrieţi favorabil despre noi , mai ales că acum aveţi şi ce. Chiar dacă anul trecut ne-am confruntat cu unele greutăţi, iată că ’82, urmare şi a eforturilor tinerilor, debutează sub auspicii favorabile. Rezultatele mai mult decit promiţătoare din primele două săptămini ale anului ne îndreptăţesc să sperăm la mai mult". Care sunt aşadar aceste frumoase realizări la care, după cît spuneţi, tinerii au contribuit efectiv ? — Păi nu le ştiu pe de rost, dar oricum, nu e o problemă, trecem pe la „Plan“ să le luăm. Ştiind că întreprinderea este cel mai mare consumator energetic din judeţ, riscăm o altă intrebare : — La fel de bune sint rezultatele şi in ceea ce priveşte economia de energie şi combustibili ? — Bineînţeles, dar nici pe acestea nu le prea ştiu. Tot ce vă pot spune este că cei 1 000 de tineri din combinat, au contribuit hotărîtor la debutul de excepţie al acestui an. încercăm să aflăm cîteva acţiuni concrete, proprii organizaţiei de tineret, întreprinse în ’82. O tăcere stânjenitoare înlocuieşte entuziasmul de pină atunci al tinărului electromecanic. Aceeaşi tăcere şi în momentul în care încercăm să aflăm cîteva din acţiunile iniţiate, eventual finalizate, fie şi parţial, in ’81. Amnezia brutală a lui Vasile Circeag se risipeşte brusc după multe minute de apăsătoare linişte, urmînd o explozie de justificări : — Adevărul e că am întreprins foarte multe, mai ales anul trecut, dar nu prea pot să mi le amintesc. Sper însă că vă daţi seama, nici nu se putea altfel, sîntem doar cea mai puternică organizaţie U.T.C. din unităţile economice din municipiu, din judeţ. Nesinceritatea iese vizibil la iveală când solicităm nimic mai mult decit să ni se demonstreze frumoasele cuvinte, încercarea noastră de a parcurge, fie şi fugitiv, caietul de procese-verbale, celelalte documente ale organizaţiei U.T.C. este şi ea sortită eşecului, sub pretextul, dealtfel patetic argumentat, al evitării unui stil de muncă birocratic. „Noi muncim concret tovarăşu’ reporter, n-avem timp de hirtii şi dosare“. Aceasta este probabil explicaţia faptului că de vreme bună situaţia privitoare la rezultatele întrecerii uteciste nu numai că n-a mai fost expediată comitetului municipal U.T.C., dar nici măcar n-a fostîntocmită. In ceea ce priveşte mult vehiculatele acţiuni ale muncii concrete ne dumirim pe deplin asupra lor, aflind că planul la muncă patriotică pe ISI a fost îndeplinit doar in proporţie de 10 la sută. Probleme la zi, soluţii la zi mai concret, dintr-un plan de 50 mii lei nu s-au realizat decit 5 000 lei. încercăm sâ aflăm de la noul responsabil al comisiei profesional-ştiinţifice, Florin Gîndac, cum au acţionat comisia, comitetul U.T.C., pe linia popularizării in rindul tinerilor a acţiunii „Educaţie — economie — energie“, ce acţiuni concrete au fost iniţiate şi finalizate în acest domeniu. „ Sincer să fiu, sunt de prea puţin timp in această funcţie şi nu ştiu practic nimic în acest sens. Poate tovarăşul secretar să ştie ceva mai multe. Nu ştie. Nu ştie nici măcar faptul că anul trecut combinatul a depăşit cu 18 MW/oră consumul de energie electrică stabilit pentru fabricarea amoniacului, cu 522 MW la producerea azotului, cu 9 668 MW norma la apă industrială. Ascultînd aceste cifre, secretarul comitetului U.T.C. face ochii mari. Parcă nu-i vine să creadă. „Important este că anul acesta stăm incomparabil mai bine“ șarjează el temerar. Vrem să-l credem, dar cifrele luate de la serviciul mecanoenergetic demonstrează contrariul. După nici două săptămini de activitate, consumul planificat de energie electrică e depăşit cu 500 MW. Nu sunt prea greu de calculat consecinţele, multiplicate în timp, ale acestei depăşiri iniţiale. Iar rezultatele de excepţie de care amintea de la început Vasile Circeag se dovedesc a nu fi chiar atit de... excepţionale. Pentru că, iată, abstracţie făcînd producţia de amoniac, unde într-adevăr s-a obţinut un plus de peste 300 tone, la uree, restanţele depăşesc 420 tone la azotaţi 50 tone iar la furfuroi, faţă de un plan de 94 tone, s-au fabricat doar 4 tone. Aşadar, faţă de consumurile exagerate de energie, iată că, in flagrantă contradicţie cu nejustificatul optimism al secretarului U.T.C., realizările sunt mult sub plan. — Nu cred că noi, tinerii din combinat, am putea face mai mult decit am făcut (? !7) pentru reducerea consumurilor energetice. In urma celor văzute la faţa locului in combinat şi urmare a unei discuţii purtate cu inginerul Petre Canciu din cadrul I.R.E. Ialomiţa, suntem în măsură să sugerăm comitetului U.T.C. de la C.I.C. Slobozia câteva măsuri — evident ele pot fi mult mai multe — la finalizarea cărora tinerii pot contribui efectiv. Credem de pildă, că e pe deplin posibil ca în cel mai scurt timp tinerii din cadrul serviciului energetic să treacă la sectorizarea şi raţionalizarea iluminatului în atelierul mecanic ; s-ar putea, fără mari eforturi, monta limitatoare de mers în gol la maşinile-unelte, la aparatele de sudură şi mai ales la benzile transportoare de la descărcareîncărcare care adesea funcţionează în gol. Prin finalizarea acestor măsuri, dublate în perspectivă de altele ceva mai complexe — cum ar fi de pildă întocmirea unui judicios bilanţ energetic la C.I.C. Slobozia, consumul de energie electrică s-ar putea diminua cu cel puţin 10 la sută, ceea ce ar însemna anual economii de zeci de mii de kW, implicit obţinerea unor produse mai ieftine, a unor beneficii majorate, a unor ciştiguri simţitor sporite ” pentru oamenii muncii, pentru tineri. Dar evident toate acestea se pot traduce în viaţă prin fapte, prin acţiuni concrete, nu prin vorbe goale. EMIL STANCIU ________ i] s ENERGIA 0 ECONOMISIM NU CU VORBE, CI CU FAPTE Atitudini şi... atitudini S curtcircuite“ păgubitoare Zeci de colective de muncă din întreprinderi, de pe şantiere, din instituţii s-au confruntat in aceste ultime zile cu o serie de greutăţi datorate întreruperilor in alimentarea cu energie electrică. Pentru reducerea consumului in orele de vîrf şi menţinerea echilibrului intre producţie şi consum, echilibru necesar bunei funcţionări a sistemului energetic naţional, au fost întreprinse nenumărate acţiuni, mergîndu-se pină la scoaterea de sub tensiune a unor consumatori. Iată, insă, că în timp ce unii se străduiesc şi reuşesc să economisească energia, să elimine consumurile neeconomicoase, orice manifestare de risipă, mai sunt destui cei care scurtcircuitează, dacă putem spune astfel, prin depăşirile sistematice înregistrate, eforturile întreprinse în scopul unei bune aprovizionări cu energie a tuturor consumatorilor. Iată, bunăoară, la Combinatul chimic Slobozia, cu energia consumată suplimentar în perioada 1—20 ianuarie a.c. — peste 1 730 000 KWh — se putea asigura necesarul pentru iluminat și sectorul casnic, in întreg municipiul, pe o durată de aproape 3 luni. La Combinatul de celuloză şi hârtie din Drobeta- Turnu Severin depăşirile la consumul de energie electrică, în perioada 1—20 ianuarie însumează 4 089 000 KWh, ceea ce reprezintă, de asemenea, consumul normat pentru utilităţi casnice, iluminat, spaţii publice şi comerciale, pe o durată de mai bine de două luni. Săptămâni întregi ar fi putut funcţiona şi instalaţiile din sectoarele amintite în oraşele Medgidia, Călăraşi, Piteşti, Tulcea, Aleşd, Borzeşti cu energia risipită în circa 20 de zile la Combinatul de lianţi. . şi azbociment din Medgidia, la C.C.H. Călăraşi, Combinatul petrochimic Piteşti, întreprinderea de alumină Tulcea, C.L.A. Aleşd, Combinatul petrochimic Borzeşti. Se înţelege, toate aceste „scurtcircuite“ înregistrate pe firul preocupărilor colectivelor din respectivele unități pentru gospodărirea judicioasă a energiei trebuie urgent remediate. Este în interesul bunului mers al economiei, al fiecărui cetățean in parte. N. MILITARY CINE PE CINE DĂ VINA? La un moment dat, inginerul-şef al întreprinderii metalurgice Beclean, Iuliu Valea, devenise de-a dreptul supărat, fiind obligat să constate o situaţie deloc îmbucurătoare : cea a punctualităţii cu care, coloana din Beclean (aparţinătoare de I.I.T.L. Bistriţa-Năsăud), ţine să-i onoreze angajamentele şi atribuţiile. „Adevărul este — ne spune interlocutorul — că încă pierdem cam o jumătate de oră şi chiar mai mult atit la schimbul de dimineaţă cît şi la schimbul doi, la ieşire“... De ce ? — întrebăm. Ni se spune negru pe alb , întrucît, dimineaţa, maşinile deservite de respectiva coloană întîrzie, iar seara, ele pleacă la o oră ...cam nepotrivită, adică, cu un Sfert de oră mai devreme. Ce părere are Ştefan Mathe ?, şeful coloanei. . „Cu navetiştii din comunele din jurul Booleanului nu avem probleme, sunt 5 autobuze care au un program regulat, atit dimineaţa (ora şase fără cinci), cît şi seara, respectiv la 23,30. Cît priveşte autobuzele care duc oamenii in întreprinderea din oraş situaţia este următoarea : cinci maşini dimineaţa dintre orele 6,20 şi 7,05 şi seara două maşini care pleacă de la poarta întreprinderii la 23,15. Sigur, mai ales cu frigul ăsta, se mai intimplă să mai intirziem dimineaţa un sfert de oră maxim, dar nu mai mult...“. PS. In dimineaţa in care ne începeam documentarea la întreprindere am văzut oameni — e drept doar ciţiva — intrînd pe poartii nestinjeniţi la 7,30, deşi schimbul începuse, evident, la ora 7. Atunci, cine pe cine dă vina ? Pină una alta, pierde întreprinderea pentru ca aceste jumătăţi de oră invocate se string şi devin nefiresc de păgubitoare pentru însăşi desfăşurarea producţiei. V. SANDU