Scînteia Tineretului, mai 1982 (Anul 38, nr. 10241-10266)

1982-05-01 / nr. 10241

Printr-o coincidenţă simbolică şi fericită şi in acest început de mai sărbătorim două zile dragi nouă, îngemănate prin înţelesuri şi semnificaţii profunde, deosebit de însemnate — 1 Mai, Ziua muncii, şi 2 Mai, Ziua tineretului. Le sărbătorim intr-un context politic, economic şi social, mar­cat de puternica angajare patriotică, revoluţio­nară a tinerei generaţii, a întregului nostru po­por, sub conducerea permanentă a comuniştilor, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan ale acestui an deosebit de important pen­tru realizarea cu succes a obiectivelor strategice stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R. pen­tru întregul cincinal 1981-1985. Le sărbătorim, aşadar, împreună, sub semnul distinct şi mobi­lizator al muncii şi al tinereţii. În fapt, dacă ne gîndim bine, nici nu se poate să nu fie aşa pentru­­că aceste două entităţi se întregesc armonios, ireversibil. Pentru că munca reprezintă starea esenţială, modalitatea fundamentală de manifestare a vîrstei tinere. Fără muncă, ne-a spus-o în atitea şi în atitea rînduri cu maximă claritate şi înţelepciune secretarul general al partidului, nu putem avea nimic. Nimic nu ne vine de-a gata, nimic nu a fost creat peste noapte, nimic nu a picat din cer. Muncim mai bine, trăim mai bine, iată axioma de conştiinţă in perspectiva căreia ne orînduim întreaga viaţă. A nu munci, o înţele­gem mai bine, mai profund, înseamnă nu doar a nu-ţi face datoria faţă de societate şi de semeni, ci înseamnă şi a abdica, şi cu ce preţ încă, de la demnitatea şi frumuseţea naturii umane, a-ţi irosi fără rost şi fără temei vocaţia şi calităţile ce-ţi incumbă ca om, dar mai ales ca tinăr. Pe de altă parte, cu acest moment dublu sărbătoresc, este de datoria noastră să înţele­gem mai bine, mai serios că dacă munca în­seamnă însăşi şansa de a fi şi de a exista a tinereţii, atunci,­ în egală măsură, tinereţea asigură, prin pasiunea, entuziasmul şi priceperea sa o nouă condiţie,, o calitate superioară, o eficienţă sporită muncii. Aceasta decurge firesc şi necesar din însăşi amploarea şi complexita­tea programelor adoptate de Congresul al Xll-lea al partidului, care oferă — şi aici este punctul central al demonstraţiei — tinerelor ge­neraţii sarcini şi perspective, răspunderi şi în­datoriri practic fără precedent. Este însă la fel de adevărat faptul că, acţio­­nind sub permanenta îndrumare a partidului, beneficiind de orientările deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu atitea şi atitea rînduri, Uniunea Tineretului Comunist, organele şi organizaţiile sale fac tot mai mult dovada faptului că pentru tînăra generaţie a Ron­âniei socialiste nu există mindrie şi bucurie mai mare decit aceea de a se şti prezenţi in tot ce s-a înfăptuit, în tot ceea ce se va în­făptui, îmbogăţirea şi diversificarea formelor de educare prin muncă şi pentru muncă, patriotică şi revoluţionară a întregului tineret, constituie un fapt efectiv care nu trebuie judecat doar in planul dezideratelor ci se cuvine evaluat în cel al certitudinilor. Certitudine care reprezintă, de pe acum, realmente un fapt de viaţă ! Insă a fi tinăr, nu înseamnă doar a munci, ci a avea sentimentul şi certitudinea muncii libere, con­ştiente şi creatoare. Nu credem că greşim cînd afirmăm că şansa muncii astăzi, mai mult ca oricine, reprezintă obligaţia de a munci mai mult şi mai bine. Există, faptul este observabil la scara cotidianului, un cult al muncii dar un ȘERBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, ieri a avut loc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului au participat, vineri după-amiază, la marea adu­nare populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. in cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea primăverii şi a muncii, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, sim­bol al spiritului revoluţionar şi al năzuinţelor de pace şi progres social. Miile de bucureşteni prezenţi la adunarea ce a avut loc la Palatul Sporturilor şi Culturii din Capitală, şi prin ei toţi ce­tăţenii patriei - români, maghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi - au adus, în această zi de tradiţională sărbătoare, un fierbinte omagiu partidului, sub a cărei înţeleaptă cârmuire îşi împlinesc cele mai inalte aspiraţii, şi-au îndreptat gindurile pline de dragoste şi recunoştinţă spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriotul înflăcărat, revoluţionarul neînfricat­­ care din fra­gedă tinereţe s-a ridicat cu hotărire la luptă împotriva fascis­mului, asupririi şi nedreptăţilor sociale, pentru libertatea, inde­pendenţa şi suveranitatea ţării, pentru propăşirea ei. Anul acesta, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită in întreaga ţară sub semnul muncii creatoare, puternic impulsionată de cuvin­­tarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., al activităţii sus­ţinute pentru Înfăptuirea cu succes a prevederilor planului pe acest an, a hotăririlor Con­gresului al Xll-lea al partidului, pentru continua înflorire a pa­triei socialiste, sub semnul do­rinţei de pace şi solidaritate in­ternaţională. Prezenţa la marea adunare populară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de numele cărora se leagă momente marcante ale luptei revoluţionare pe pămintul României, a proiectat acest eve­niment într-o ambianţă sărbăto­rească deosebită. Dînd expresie grăitoare simţămintelor de mare bucurie prilejuite de acest nou moment al întîlnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi lo­cuitori ai Capitalei l-au întîm­­pinat pe secretarul general al partidului cu sentimente de neţărmurită dragoste, de pro­fundă stimă şi preţuire. La in­trarea in Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu pu­ternice urale de­ mii şi mii de oameni. S-au scandat îndelung numele partidului, al secretaru­lui său general. Pionieri şi şoimi ai patriei fluturau eşarfe roşii şi tricolore, rosteau cu înflăcărare numele secretarului general al partidu­lui. Tineri şi tinere au oferit to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu fru­moase buchete de flori. Sunt clipe emoţionante ce pun în lumină cu pregnanţă dragostea nemărginită cu care oamenii muncii, întregul nostru popor îl înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, în fruntea partidului şi a statului, acţionează cu înaltă răspundere şi consecvenţă pen­tru propăşirea patriei socialiste, pentru creşterea prestigiului ei în lume, pentru binele celor ce muncesc. Ora 17, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cor­nelia Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Du­mitru Popescu, Gheorghe Rădu­­lescu, Ştefan Voitec, Ştefan An­drei, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mu­­reşan, Elena Nae, Constantin Ol­(Continuare in pag. a II-a) ANUL XXXVIII SERIA II Nr. 10 241 6 PAGINI ’­H 50 BANI SIMBÄTA 1­1 MAI I 1982 " TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe preşedinţii unor firme americane Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Robert Bergland, preşedinte al firmei „Farmland Eaton World Trade“, Cyrus Eaton jr, pre­şedinte al firmei ..Cyrus Eaton Tra­de“, şi pe Clara Reece, pre­şedinte al firmei „Tower Inter­national“, care au efectuat o vizită în ţara noastră. La primire au participat Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, şi Vasile Bărbulescu, preşedintele Consi­liului unic agroindustrial-Scor­­niceşti. In timpul întrevederii s-au dis­cutat posibilităţi de cooperare între întreprinderi româneşti de profil şi firmele americane res­pective in domeniul producţiei vegetale, zootehniei şi industria­lizării produselor agricole. Au fost abordate, de aseme­nea, aspecte ale vieţii politice internaţionale, apreciindu-se că, in actualele condiţii, se impune intensificarea eforturilor pentru realizarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare în Eu­ropa şi pe plan mondial. Tot­odată, s-a relevat necesitatea de a se acţiona pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru redu­cerea cheltuielilor militare, sub­­liniindu-se că uriaşele sume ast­fel eliberate să fie puse in slujba progresului economic şi social al naţiunilor, să servească la întocmirea şi punerea in aplicare a unor programe da dezvoltare a agriculturii, îndeo­sebi în ţările în curs de dez­voltare, în vederea eradicării foametei existente în lume, creş­terii nivelului de trai şi a bu­năstării tuturor popoarelor.­­jj întrevederea s-a desfăşurat­ intr-o atmosferă cordială. jj RAPORT UTECIST­­ de pe şantierele naţionale­­ ale tineretului Pe merele front al muncii pentru ţară, asemeni tuturor oa­menilor muncii, purtătorii uniformei albastre cu ecuson de bri­gadier cinstesc marea sărbătoare a muncii prin noi fapte de prestigiu, de autentic eroism cotidian. In marea carte a muncii, brigadierii au scris, în zilele premergătoare sărbătorii de 1 Mai, noi file de epopee, de abnegaţie şi dăruire contribuind prin munca lor la realizarea unor importante obiective economice, la dezvoltarea în ritm susţinut a bazei de materii prime, ma­teriale şi energie, necesare industriei româneşti. CENTRALA TERMOELECTRICA ŞI EXPLOATAREA ŞISTURILOR BITUMINOASE ANINA Eforturile tinerilor brigadieri de la Anina de a-şi respecta angajamentele asumate in cinstea zilei de 1 Mai, respec­tiv depăşirea planului la toate categoriile de lucrări asumate prin convenţie, se regăsesc în m­odul de îndeplinire a planu­­lui fizic şi valoric in primele 4 luni .ale anului : montat ca­­gane — 108 la sută, confecţii metalice — 114,7 la sută, re­alizat trasee de cabluri — 172,3 la sută, montat staţii de 6 kW — 150 la sută, montat instalaţii electrice la sala de maşini — 150 la sută. Succese deosebite raportează la rindul lor brigadierii care participă la construcţia coşului de fum. Ei au reuşit să toarne la struc­tura exterioară a coşului cu circa 200 mc beton mai mult decit era prevăzut prin plan. „Hotăriţi să întimpine marea sărbătoare a muncii cu reali­zări cit mai însemnate în pro­ducţie — a ţinut să ne preci­zeze comandantul şantierului naţional, Teodor Scordariu — brigadierii de la constructor (Grupul de şantiere Energo­­construcţia)­­ au declarat peri­oada 26 aprilie—1 mai săptă­­mină-record in producţie. Nu­mai în aceste zile ei au reuşit să realizeze o producţie supli­mentară în valoare de peste 95 mii lei. La rindul lor, cei de la montaj (Grupul de şan­tiere Energomontaj) au obţi­nut, in aceeaşi perioadă, o producţie suplimentară de 194 mii lei, iar bri­gadierii de la întreprinderea minieră de exploatare a şistu­rilor bituminoase au excavat circa 2100 mc şist peste sar­cinile de plan“. Am reţinut şi numele cîtorva dintre cei mai harnici tineri ai şantierului : Nicolae Hoţianu, Gheorghe Galeş, Cristian Lali — dul­gheri , Horaţiu Sasmari — lă­cătuş ; Vasile Scarlat, Dumitru Teuc, Constantin Amduşan — sudori ; Constantin Istrate — mecanic de utilaj ; Florin Mi­ron — forezist. COMBINATUL PETROCHIMIC MIDIA-NAVODARI Realizări remarcabile rapor­tează, la încheierea bilanţului pe primele patru luni ale aces­tui an, şi purtătorii uniforme­lor albastre de pe şantierele Combinatului petrochimic Mi­­dia-Năvodari. Din datele ce ne-au­­ fost furnizate de către Nicolae Butoi, comandantul şantierului naţional, am reţi­nut că în perioada de referinţă s-au realizat 3 230 mp cofraj, s-au montat 2 415 ml conducte şi s-au pus in operă, peste 1630 mc beton, aceste cifre fiind mult superioare preve­derilor planului de producţie. Prin munca brigadierilor­­ din rindul cărora se evidenţiază lăcătuşii Florinei Groza şi Gheorghe Hurmuzache, tini­chigiul Ion Munteanu, şi dul­gherul Vasile Pintili­e , se în­registrează stadii avansate la principalele obiective preluate spre execuţie de către tineri, cum sunt instalaţia de hidro­­desulfurare şi distilare in vid, fabrica de hidrogen, instalaţia, de etil-benzen şi instalaţia de dimetilterefta­lat. „Brigadierii din formaţia mea — a ţinut să ne spună şeful de echipă Florinei Groza — au hotărât să cinstească ziua de 1 Mai prin muncă. Exemplul­­lor a fost urmat şi de către alţi briga­dieri ai şantierului“. ÎNTREPRINDEREA DE TERMOFICARE ZALAU Pe şantierul de construcţii al întreprinderii de termofi­­care Zalău, intr-un efort sus­ţinut, constructorii şi montorii au accelerat ritmul de execu­ţie, odată cu apropierea ter­menului de punere în func­ţiune. Succese deosebite în­scriu in bilanţul pe care îl prezintă la sărbătoarea muncii şi tinerii brigadieri din cadrul şantierului naţional. „înregis­trăm, acum, după primele 4 luni din acest an — ne decla­ra comandantul Mihai Mol­nar — o depăşire a planului valoric cifrată la 2 milioane lei. In această sumă sunt in­cluse realizările suplimentare la lucrările de terasamente manuale (2 200 mc), structuri din beton armat (200 mc), con­strucţii metalice (4,5 tone) şi montaj utilaje (53 tone). A­­cestea sunt expresia, în graiul simplu al cifrelor, a eforturi­lor şi preocupărilor tuturor brigadierilor din rindul cărora doresc să-i amintesc pe cei din echipele conduse de sudoriţa Agneta Paniti şi dulgherul Ioan Eieş, de lăcătuşul Pante­­mir Nergheş şi vulcanizatorii Gheorghe Sortaru, Nicolae Co­vaci şi Ştefan Ică“. ION D. CUCU Fotó : O. PLECAN j Cu semn j J de-ntemeiere j I Mai furtunos şi Mai de mărturie ? ? Păstrat ca amintire din părinţi J i Te-nchipui ca pe o lumină vie \ \ Şi te citesc în suflete fierbinţi. t \ Mă ştiu cu tine rază care-ai fost \ \ Bătînd aevea-n lacrima fecundă t t Chiar viscolit tot ţi-ai găsit un rost 1 ^ In vatra pururi caldă şi rotundă. | | Mai furtunos şi împăcat şi teafăr / 1 Pecetluit ca semn de-ntinerire ' 1 Adevereşti în rouă de luceafăr \ \ Călătorind in straiele de miere. ţ \ Şi ne-ai urcat de la un rod la altul, \ | Ai iscodit ecourile-n lut X . | | Şi parcă ne-am­ cuprins de tot înaltul ? In noua Eră care a-nceput. | | Ne-ai stat de veghe în nemărginire ) ' Şi ne-ai deschis prin fapte către mit | \ Ne-ai consfinţit şi visul cu uimire \ \ Şi toate cite le-am înfăptuit. ^ \ PAVEL PEREŞ } PATRIEI, PARTIDULUI, prinosul faptei noastre revoluţionare Pagina a 4-a

Next