Scînteia Tineretului, septembrie 1982 (Anul 38, nr. 10345-10370)
1982-09-01 / nr. 10345
Proletari din toate ţările, uniți-vă! ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10 345 6 PAGINI - 50 BANI MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1982 In Editura Politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la consfătuirea de lucru de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român 19-20 august 1982 Aşteptata cu aleasa bucurie, cu adincă dragoste şi înaltă stimă faţă de conducătorul iubit al patriei şi partidului, ieri a continuat VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL BRAŞOV Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Gheorghe Oprea şi Petru Enache, precum şi de Gheorghe Dumitrache, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., a continuat, marţi dimineaţa, vizita de lucru în municipiul Braşov. Populaţia oraşului a făcut secretarului general al partidului o primire entuziastă, plină de căldură, dînd, şi în acest fel, expresie profundelor sentimente de dragoste şi respect pentru conducătorul partidului şi statului, care nu cunoaşte crez mai înălţător decit slujirea cu devotament a patriei, a poporului. Bulevardele „Braşovului nou“, străjuite de blocuri durabile şi modeme, au devenit, din primele ore ale dimineţii, adevărate culoare vii. In intimpinarea oaspeţilor dragi au ieşit bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, cu portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu urări în cinstea partidului nostru comunist şi a patriei socialiste, cu flori ale acesteitoamne bogate. In croibatica mulţimii ieşite in întîmpinare, se disting formaţii de dansatori în frumoase costume populare specifice Ţării , Făgăraşului şi Ţării Birsei, ansambluri corale şi orchestrale profesioniste şi de amatori, sportivi, pionieri şi şoimi ai pa (Continuare în pag. a II-a) CUVÎNTARE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară din municipiul Braşov Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor judeţului şi municipiului Braşov, in numele Comitetului Cenral al partidului, al Consiliului de Stat ,şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale puternice ; se scandează îndelung : „Ceauşescu — P.C.R.!“). Ne aflăm in judeţul şi municipiul Braşov într-o vizită de lucru. Am vizitat mai multe întreprinderi din industria chimică şi din construcţiile de maşini. în general, avem impresii bune despre munca şi rezultatele obţinute de oamenii muncii din întreprinderile judeţului şi municipiului Braşov. Doresc să adresez felicitări tuturor colectivelor de oameni ai muncii pe care le-am vizitat, precum şi tuturor oamenilor muncii din Braşov, pentru rezultatele obţinute până acum, şi urarea de a realiza cu succes planul pe acest an şi de a crea, în acest fel, o bază trainică pentru înfăptuirea întregului cincinal. (Aplauze şi urale puternice , se scandează îndelung : „Ceauşescu — P.C.R. !“). Judeţul Braşov se numără printre judeţele cele mai dezvoltate din punct de vedere industrial. Aici se produc tractoare, camioane, o serie de alte utilaje şi maşini de mnalt nivel tehnic, produse chimice de înaltă tehnicitate. Ca atare, Braşovul are un rol important în dezvoltarea generală a ţării, în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XXI-lea de ridicare a patriei noastre pe noi trepte de dezvoltare, de realizare a unei noi calităţi a muncii şi vieţii, de trecere la un nou stadiu de dezvoltare a României socialiste. (Aplauze şi urale puternice , se scandează : „Ceaişescu-P.C.R.„Ceauşescu şi poporul !“). In întreaga ţară, oamenii muncii au obţinut, pe primele 8 luni ale celui de-al II-lea an al cincinalului, rezultate importante in realizarea planului. Aş dori ca de aici, din acest mare centru muncitoresc, să adresez felicitări tuturor oamenilor muncii din industria românească şi să le urez succese tot mai mari in întreaga lor activitate viitoare. (Aplauze şi urale puternice, prelungite, se scandează îndelung: „Ceauşescu şi poporul!“). Deşi nu am vizitat unităţile agricole avute în vedere, totuşi, la ultima consfătuire pe problemele agriculturii am analizat şi situaţia agriculturii din Braşov. Este adevărat că, faţă de 1981, anul acesta recoltele sunt mai bune. Totuşi, trebuie să spunem că Braşovul poate realiza mai mult si in domeniul agriculturii, in înfăptuirea pro (Continuare în odo. a III-a. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ în centrul preocupărilor şi acţiunii energice ale întregului sat Un debut viguros în campania de toamnă, cu acţiuni energice ale întregului sat pentru punerea grabnică la adăpost a producţiei bune din cîmp şi pregătirea temeinică a viitoarelor recolte de griu şi orz. Fără a se deosebi de celelalte anotimpuri agricole ale acestui an, şi prezenta toamnă se anunţă de la început cu condiţii de vreme instabile, fapt care solicită şi mai din plin totala mobilizare de forţe a întregului sat pentru realizarea de calitate şi la timpul optim a volumului mare şi complex de lucrări ce trebuie efectuat în această perioadă. Tot acum, în sprijinul oamenilor muncii de pe ogoare, numeroşi tineri — organizaţi în detaşamente şi brigăzi uteciste — se află în plină activitate la recoltări, transport şi depozitare a legumelor, fructelor, furajelor şi altor culturi de toamnă. Nivelul producţiei agricole din cîmp, acumulată în cantităţi mari după o muncă rodnică depusă, trebuie să ajungă integral, fără pierderi, in hambare, iar aceasta depinde de operativitatea cu care se acţionează în toate sectoarele unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. RELATĂRI IN PAGINA A V-A Pe ogoare, un volum mare de lucrări Din cronica întrecerii PRODUCŢIE PESTE PLAN Numeroase colective de muncă prahovene încheie cele opt luni din acest al doilea an al actualului cincinal cu însemnate sporuri de producţie. Astfel, în condiţiile creşterii productivităţii muncii, folosirii cu randament sporit a întregului potenţial tehnic, întreprinderile de mecanică fină Sinaia, de anvelope „Victoria“ — Floreşti. „Energopetrol“, de piese turnate şi rafinăria de petrol din Câmpina, „Cablul românesc“ şi Rafinăria „Ploieşti“ — colective fruntaşe pe ramură în întrecerea pe şapte luni — au ridicat la 300 milioane lei valoarea suplimentară a producţiei-marfă vindute şi încasate, pe această perioadă, în acelaşi timp, de la exploatările miniere Filipeştii de Pădure şi Ceptura, termocentralele au primit, in plus, aproape 30 000 tone lignit — acest spor depăşind angajamentul iniţial anual. NOI CONSTRUCŢII EDILITARE Constructorii de pe şantierele judeţului Satu Mare au predat pină in prezent beneficiarilor un număr de 850 apartamente, spaţii comerciale cu o suprafaţă de peste 2 500 metri pătraţi, o sală de gimnastică în Negreşti — Oaş, Fabrica de panouri mari din Satu Mare, un laborator pentru alimentaţie publică şi alte obiective. De subliniat faptul că la realizarea acestor construcţii s-au economisit carburanţi, energie electrică şi combustibil în valoare de peste 800 000 lei, precum şi importante cantităţi de materiale Pe Valea Frumoasei îl cheamă NicolaePreda şi nu cred că are mai mult de 25 de ani. E şofer pe una din nenumăratele maşini ce aduc lemnele din inima muntelui şi pe care, văzîndu-le cum şerpuiesc pe lingă firul apelor, nu te poţi opri să nu le compari cu acele furnici, ce, deşi par strivite de un imens bob de griu,ii poartă cu indîrjire spre culcuşul lor. In fiecare zi, Nicolae face cam 200 de kilometri, urcind şi coborind pe una din cele mai frumoase şi sălbatice văi ale munţilor —• *'*lea Sebeşului Sint o sută de maşini într-o coloană — îmi spune — şi toate se aştern la drum, fie că plouă, fie că ninge, din oraşul Sebeş pină pe Valea Frumoasei, pe Xarlarau sau pe la Obîrşia Lotrului. Apoi, dezlipindu-se parcă de peretele Parîngului, lasă în stingă cuşma împădurită a Sureauului, şi strecurindu-se pe lingă cele trei baraje ce se construiesc in calea riului atît de tumultuos, ei coboară cu maşinile încărcate pină în cîmpia molcomă a Transilvaniei. Privindu-l şi ascultindu-l, aveam să învăţ că a sui şi a aranja lemnele în circa unui camion nu e o simplă îndeletnicire, ci o adevărată artă. Nu există obiect mai greu de minuit şi mai „răuvoitor“ decit acele trunchiuri masive, lungi de 10—15 metri şi groase de abia pot fi cuprinse. Dacă le laşi să-şi facă de cap, maşina nu e bine echilibrată, şi nu lipseşte mult să te tragă in prăpăstii. Legat cu cabluri de oţel, copacul geme, se împotriveşte, se agaţă cu disperare parcă, de parcă nu s-ar da dus nici în ruptul capului din adincurile muntelui. Implacabile insă, cablurile se string in jurul lui, îl cuprind, îl urăsc şi iată-l acum lipit de maşină ca un pui de balenă de mama lui. Corpul de metal se cutremură, se zgîlţiie, motorul duduie, pufneşte, şi încet, încet, trunchiul e ridicat, sirios, încolăcit, pină ce se aşază, parcă îmblînzit şi domolit, in spinarea camionului. Apoi încă unul şi incă unul, şi treptat numărul lor creşte, greabănul de lemn se umflă, se întinde şi tot corpul maşinii pare dintr-o dată enorm şi dilatat. Ne putem aşterne acum la drum, un drum care, deşi coboară, va dura de două ori mai mult decit la urcare. Am stat, astfel, alături de Nicolae Preda mai bine de trei ore, trecînd din răcoarea înrourată a Văii Frumoasei — atît de dragă lui Sadoveanu — pină la galbenul toropitor al cimpiei din jurul Sebeşului. Am stat alături de el uimit de data aceasta, nu atit de măreţia naturii, cit de priceperea omului. Drumul acesta e o îndelungată şerpuire alături de apa spumoasă şi veşnic neliniştită a riului. Cel mai adesea stîncile par a se prăvăli deasupra noastră, iar pădureaîşi întinde mereu braţele, acoperind drumul cu un pod de umbră. Camioanele se incrucişeazâ în continuu şi asemenea unor MIHAI COMAN (Continuare in pag. a IV-a)