Scînteia Tineretului, august 1983 (Anul 39, nr. 10629-10654)
1983-08-01 / nr. 10629
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI 125000 tone producţie suplimentară de cărbune Colectivele exploatărilor miniere aparţinind combinatului de profil Ploieşti au adăugat, in ultima duminică din iulie, cînd agregatele din subteran au funcţionat cu randament sporit, alte 850 tone lignit la cantitatea suplimentară de cărbune extrasă de la începutul anului. In felul acesta, harnicii mineri ai combinatului amintit — unitate fruntaşă de ramură — au ridicat la aproape 125 000 tone producţia suplimentară de cărbune energetic extrasă şi livrată termocentralelor, de la începutul anului. Energie electrică peste prevederile de plan In perioada parcursă de la începutul anului şi pină acum, colectivul Uzinei electrice din Piteşti a produs şi furnizat beneficiarilor săi, in plus faţă de prevederile de plan la zi, 17 milioane kWh energie electrică şi aproape 100 000 gigacalorii ■ energie termică. Acest succes, pe care energeticienii piteşteni il dedică marii noastre sărbători de la 22 August, a fost înregistrat in condiţiile diminuării consumurilor tehnologice proprii cu peste 2 milioane kWh energie electrică şi cu 2 200 tone combustibil convenţional, ca rezultat al asigurării unui regim de funcţionare la parametri optimi a agregatelor şi instalaţiilor. Gospodărirea judicioasă a materiilor prime . Aplicarea, în cadrul unităţilor industriale vâlcene, a unui program de măsuri tehnico-organizatorice vizind creşterea eficienţei economice a activităţii productive, prin gospodărirea mai judicioasă a materiilor prime, materialelor, energiei, combustibilului s-a soldat, în perioada parcursă din acest an, cu obţinerea unor economii de 50,5 milioane lei la cheltuielile totale de producţie şi de peste 60 milioane lei la cheltuielile materiale. In acelaşi timp, preocuparea colectivelor de oameni ai muncii din industria judeţului pentru continua sporire a productivităţii muncii a avut drept rezultat depăşirea nivelului planificat al acesteia cu 1 700 lei pe o persoană. Puternică angajare muncitorească pentru onorarea exemplară a planului şi angajamentelor Ne mai despart puţine zile de marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August, moment pe came toţi oamenii muncii se pregătesc să-l întimpine cu un bilanţ cit mai rodnic de împliniri, cu fapte exemplare de muncă şi viaţă. Intre colectivele muncitoreşti din industrie a fost declanşată o autentică întrecere pentru realizarea superioară a sarcinilor economice, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, recuperarea şi refolosirea materialelor, întărirea ordinii şi disciplinei productive. Un accent deosebit, în actuala perioadă, este pus pe realizarea la un înalt nivel calitativ a producţiei destinate exportului, ca un răspuns concret la sarcinile puse in faţa industriei de către conducerea partidului şi statului nostru, a indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. In rindul unităţilor economice maramureşeni, ce se pregătesc să cinstească ziua de 23 August cu succese cit mai prestigioase se înscrie şi întreprinderea mecanică de reparaţii auto şi utilaje de transport din Baia Mare, unitate ce se situează şi în acest ,an pe un loc de frunte în marea întrecere socialistă. Prezenţi, in aceste zile, in mijlocul acestui tinăr colectiv muncitoresc, a cărui vîrstă medie nu depăşeşte 25 de ani, am avut posibilitatea să consemnăm câteva realizări de excepţie, oamenii muncii de aici fiind ferm hotărîţi să raporteze, în cel mai scurt timp, realizarea şidepăşirea tuturor angajamentelor asumate în primele zile de producţie ale anului. Mărturie stau cifrele trecute în dreptul fiecărui indicator al planului de producţie, mult superioare celor planificate. „întreprinderea noastră ■— ne spune tovarăşul Octavian Marcu, inginerul şef al unităţii — a fost înfiinţată, în primul rind pentru a executa reparaţii auto. Noi asigurăm practic întregul „service“ pentru autocamioanele cu motoare Diesel din dotarea unităţilor de pe raza judeţelor Bis- La I.M.R.A.U.T. din Baia Mare triţa-Năsăud, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Pe parcursul anilor însă gama de activităţi s-a diversificat continuu, astfel că în prezent noi executăm şi piese auto, bunuri metalice, mobilier comercial, piese turnate din fontă şi piese forjate. Mai mult, în ultimii ani, aceste produse au fost tot maimult solicitate la export, astfel că la nivelul anului 1983 circa 10 la sută din volumul producţiei noastre îl reprezintă comenzile pentru diverşi parteneri externi din R.F.G., Austria, Iran, Grecia şi o serie de ţări din America Latină. Concret, asupra modului în care colectivele diverselor secţii ale I.M.R.A.U.T. Baia Mare îşi onorează obligaţiile contractuale am avut ocazia să ne convingem in cadrul dialogurilor purtate în sectoarele de bază ale unităţii. Maistrul principal Gheorghe Sabău ne-a prezentat pe larg principalele preocupări ale actualei perioade, din cadrul atelierului de reparaţii auto. Desigur, dacă vom face precizarea că la sfirşitul primelor 7 luni de producţie din acest an planul de reparaţii este îndeplinit în proporţie de 116 la sută, vom avea un element determinant în definirea eforturilor, în aprecierea cit mai exactă a muncii pe care oamenii acestui atelier o depun pentru a executa in cel mai scurt timp şi de cea mai bună calitate reparaţiile la punţile, cutiile de viteză şi la celelalte componente ale motoarelor, ce le sunt încredinţate pentru a primi o „nouă viaţă“. In cifra menţionată se includ eforturile tuturor mecanicilor, cu o menţiune în plus pentru activitatea unor tineri cum sunt Felician Soproni, şef echipă, Dionisie Şovrea şi Atila Mazur, fruntaşi ai colectivului. Şi tot din iniţiativă tinerilor, aşa după cum ne spune Cornel Cosma, secretarul organizaţiei U.T.C., o atenţie deosebită este acordată aici recondiţionării, unor piese — arbori cotiţi, arbori interemdiari secundari pentru cutiile de viteză, axe cu came etc. —• care pînă de curînd erau considerate drept „fier vechi“. Aşa se face că tinerii de aici s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 August să depăşească planul de recondiţionări cu circa 200 000 lei. La atelierul strungărie, din ION D. CUCU (Continuare in pag. a IV-a) Pagina a 2-a SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI Strălucit succes al sportivilor români la C.M. de caiac-canoe Comentarii, știri, rezultate în pagina a 5-a SPORT Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX SERIA II Nr. 10 629 6 PAGINI 50 BANI LUNI 1 AUGUST 1983 Imagine din centrul municipiului Buzău Foto : MULAI CUCU CAMPANIA AGRICOLA proba de foc a vieţii de organizaţie la sate Pagina a 3-a AURUL NEGRU AL In urmă cu cîteva zile la primul ceas al dimineţii părăseam intr-o maşină Brăila „pe la Barieră“, indreptindu-ne către extremitatea sud-estică a Bărăganului, către Oprişeneşti. Soarele, abia răsărit, poleia asfaltul dinaintea noastră, făcîndu-ne potecă de aur printre lanurile de porumb de un verde încruntat. In stingă şi-n dreapta, departe, lanurile se uneau cu cerul albastru, împrumutindu-şi pe linia orizontului unul altuia culori. Revederea Oprişeneştilor ne-a bucurat şi surprins totodată, ei ştiam un sat de cimpie prăpădit, molcom şi prăfuit, deşteptat în cintat de cocoşi şi adormit la ivirea stelelor pe prispele de lut ale caselor joase, rupte de muncă. Oprişeneştiul anilor socialismului ni s-a arătat ca un adevărat oraş, cu întreprinderi, blocuri, dispensar, şcoală, magazine... ...Au apărut mai întîi în jurul comunei, parcă încingind-o cu un brîu, apoi intinzindu-se pe toată netezimea cimpiei. Sonde. Lucrul a pornit greu, utilajele se mai stricau, oamenii erau neexperimentaţi, specialiştii erau puţini, ţiţeiul descoperit sub bătăturile oprişeneştilor se încăpăţâna să rămină acolo. Dar şi oamenii aveau voinţa lor. Au învăţat din mers, la faţa locului — pentru că nu prea era vreme de lecţii în clasă, cu creta pe tablă — meseria de sondor. Şi foştii agricultori au devenit sondori iscusiţi. Ei, care pină nu demult abia zgîriau faţa neagră a pămintului, au învăţat să-i pătrundă cu pricepere măruntaiele, să impună voinţa lor naturii. Acum, la Oprişeneşti lucrează o brigată formată din 180 de tineri utecişti conduşi de inginerul Dumitru Bălan, care este şi secretarul organizaţiei V.T.C. Brigada este înfiinţată de curînd, dar primele succese ale tinerilor care o alcătuiesc au şi apărut : nu există nici o sondă in stare de nefuncţionare, producţia medie zilnică a crescut cu 40 de tone, producţia zilnică pe sondă cu 8,4 tone. Cifre. Ce se află insă in spatele lor ? Mii de ore de muncă neîntreruptă a uteciştilor, zi şi noapte, pentru a repune în funcţiune cele 7 sonde care nu voiau să mai dea ţiţei, cele 36 de ore petrecute de maistrul de extracţie Valeria Strat împreună cu Virgil Vlad şi echipa de mecanici pe care acesta o conduce lingă o sondă avariată... L-am rugat pe inginerul Bălan să ne istorisească o întimplare mai deosebită din viaţa brigăzii. Din lungul şir de evenimente n-a reuşit să extragă nimic spectaculos. Fapta de eroism a devenit aici cotidiană, oamenii au început să treacă pe lingă ea fără să se mai minuneze, o consideră ca pe ceva firesc, ca făcind parte din viaţa lor. Firesc li se pare să stea zile şi nopţi la rind, in bătaia crivăţului de ianuarie sau în dogoarea soarelui de iulie, cu ploaia de ţiţei căzîndu-le în cap. Firesc... Oprişeneşti, destin eroic al unei aşezări de oameni deveniţi eroi in anii de cînd in fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Spuneam că faptul de eroism a devenit aici cotidian. Cum altfel decit aşa ar putea fi acţiunea oamenilor, în nişte ani deveniţi fiecare dintre ei eroici. Oprişeneşti la ceasul înserării... Lanurile de porumb ce ne înconjoară foşnesc a belşug. In barăcile sondorilor miroase a sudoare şi a palme lucioase şi bătucite de muncă, a praf, a verde crud şi a porumb fiert. Soarele, obosit de atita strălucire de peste zi, s-a lăsat intr-o parte a lanului ca o uriaşă tipsie de aur, susţinut parcă pe cer, încă un minut înainte de a apune, de tulpinile de porumb. Încep să se aprindă lumini la barăci şi la sonde, parcă ar marca in imensitatea de cerneală ce începea să ne înconjoare că aici trăiesc eroi ai socialismului, specialişti care luptă pentru independenţa energetică a ţării, înarmaţi cu unelte care în anii din urmă au devenit simboluri ale construcţiei. SORIN BĂLAN Sesiunea naţională de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor PREGĂTIREA MULTILATERALĂ A VIITORULUI SPECIALIST - O GARANŢIE A CALITĂŢII Înscrisă intre ideile directoare ale sistemului educaţional al societăţii noastre, pregătirea temeinică şi multilaterală a celor ce se află in băncile şcolii reprezintă o cerinţă esenţială a progresului. Legarea strînsă a invăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică — principiul fundamental al şcolii româneşti — constituie, după cum se ştie cadrul in care tinerilor care se pregătesc în diferite profiluri li se asigură posibilitatea însuşirii, aprofundării celor mai noi descoperiri din domeniul cunoaşterii, li se permite sa vadă in munca lor — oricare ar fi domeniul ales — un neîntrerupt proces creator. In acest sens, una din formele devenite tradiţionale de a atrage pe tineri la munca de cercetare ştiinţifică o constituie cercurile ştiinţifice, rezultatele obţinute fiind comunicate in sesiunile anuale. Sesiunea naţională de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor (ediţia a Xll-a), desfăşurată între 21—30 iulie la Ploieşti s-a înscris încă o dată ca o modalitate de a lua pulsul creativităţii în licee, a felului in care aceasta e legată de practică. Prezentarea în concurs a 343 de lucrări realizate de aproape 500 de elevi este o dovadă a interesului crescînd al elevilor pentru această muncă, iar faptul că 203 lucrări au fost distinse cu premii şi menţiuni arată, de asemenea, nivelul ridicat de pregătire al majorităţii participanţilor. Sesiunea din acest an şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a 12 secţiuni. Un fapt deosebit — am putut să ne reintîlnim cu mulţi laureaţi ai concursurilor naţionale şi chiar ai olimpiadelor internaţionale din acest an, ceea ce a ridicat fiereşte nivelul ştiinţific , stimulat la dezbateri de înalt nivel. Dar aceasta a fost situaţia şi în secţiunile „netehnice“, cum ar fi cele de ştiinţe filologice, istorie, economie politică-filozofie, o dovadă că şcoala noastră a acordat şi acordă atenţie inegală măsură pregătirii unor oameni cu înaltă pregătire culturală şi politică. A fost un autentic moment de satisfacţie sâ-i asculţi, să stai de vorbă cu ei, să ţi se vorbească despre gîndurile şi preocupările lor. Dar să privim mai atent în interiorul secţiunilor. Discuţiile purtate cu un mare număr de specialişti — membri ai comisiilor — au scos în evidenţă faptul că nivelul ştiinţific a fost mult mai ridicat ca la ediţiile anterioare. Foarte multe lucrări — şi acesta a fost un criteriu hotărîtor în apreciere — pe lingă faptul că au abordat domenii de mare interes economic au prezentat şi elemente de aplicabilitate practică. In multe cazuri s-a constatat implicarea elevilor în colective mixte de cercetare cu specialişti din cercetare şi producţie. Fapt pozitiv — prezenţa la acţiuni a unor specialişti din ministere şi institute de cercetare a făcut posibil ca un mare număr de lucrări, ce au trezit un interes deosebit, să fie propuse , spre a fi publicate (66) , să fie înaintate spre examinare la O.S.I.M. (17) şi la Oficiul central pentru mijloace de învăţămînt (18). Să exemplificăm cu cîteva dintre cele mai valoroase lucrări : „Obţinerea, prelucrarea şi valorificarea monocristalelor“, autor Ioana Nema, Liceul industrial nr. 4 Vaslui, „Procedeu pentru obţinerea ureei farmaceutice“ , de Felicia Stafie, Liceul industrial nr. 3 Piatra Neamț, „Identificarea componentelor aliajelor prin metoda electrografică“ de Dănuț Masincat, Liceul industrial nr. 4 Zalău, „Recuperarea căldurii din ape reziduale“, de Sorin Ulmeci, Liceul de matematică-fizică Năsăud, „Robot industrial pentru medii toxice şi radioactive“, de Ivan John, Liceul de matematică fizică Tîrgovişte, etc. La fel, numeroase lucrări cu caracter teoretic la secţiunile de matematică fizică au adus multe elemente originale. Aşadar, teme valoroase, implicare — aşa cum s-a cerut şi se cere celor ce-şi fac din nou o profesiune de credinţă , în rezolvarea unor importante probleme puse în faţa cercetării, a economiei ţării şi judeţului din care fac parte elevii respectivi. Ni se pare benefică propunerea din referatul Comisiei centrale ca în programele şcolare să fie incluse o serie de liste cu teme prioritare de cercetare care pot fi abordate la cercurile ştiinţifice. Ceea ce a evidenţiat această manifestare este şi faptul că o serie de judeţe, altădată abonate la ultimele locuri în clasamentul rezultatelor au avansat mult. Aşa spre exemplu, judeţul de pe locul I este acum Vaslui cu media 9,30 ; îl urmează Suceava, cu 9,27, apoi Cluj — 9,17, Maramureş — 9,15, Iaşi — 9,01; să reţinem că Bucureştiul (cu o echipă de 20 de concurenţi), vine abia pe locul 20 cu media 8,48, iar Timişoara pe locul 25 cu 8,33. Prahova s-a situat pe locul 10, cu 8,86 , o dovadă că echipierii săi n-au fost favorizaţi numai pentru că erau gazde. Nivelul în creştere, chiar faţă de ediţia anterioară rezultă şi din faptul că in 1982 a fost doar o medie peste 9, ori acum aceasta au realizat-o 6 judeţe. Un alt real câştig al acestui ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a IV-a) Patria în August Patria in August Drum rumenit intr-o pîine ca-ntr-un cuptor de vise frumoasă ca om de August Patria măreaţă ca soarele falnică precum munţii drepţi în timpul furtunii... Patria liberă ca o grădină de aur din poveste ; Patria atit de neînvinsă ca floarea de colţ din stincă Patria inteleaptă și atentă la orice bucurie Patria.... frumoasă ca o zi de August GEORGE COROBEA Premiile concursului „A PATRIEI CINSTIRE“ In urma publicării întrebărilor concursului „A patriei cinstite“, organizat de ziarul „Scinteia tineretului“. Împreună cu C.C. al U.T.C., au sosit la redacţie numeroase răspunsuri care scot în evidenţă temeinica pregătire a tinerilor participanţi la concurs, cunoaşterea profundă a istoriei patriei noastre, a evenimentelor politice contemporane. Dat fiind numărul mare de răspunsuri bune trimise redacţiei, pentru stabilirea cîştigătorilor s-a procedat, conform regulamentului, la tragerea la sorţi, fiind desemnate următoarele premii : • PREMIUL I (un televizor „Diamant") : Blaj Nicolae, str. Galaxiei nr. 6, bl. 27, ac. B, apt. 7, Braşov ; • PREMIUL II (un aparat de radio „Bucur“) : Gheorghieş Vasile, str. Republicii, căminul studenţesc C, camera nr. 021, Galaţi (adresa la domiciliul părinţilor : comuna Pînceşti — Bacău) ; • PREMIUL III (un aparat foto) : Martac Ion Gabriel, U.M. 01298 Piteşti, judeţul Argeş. De asemenea, unui însemnat număr de participanţi care au dat răspunsuri corecte la întrebările cuprinse în concurs li s-au acordat menţiuni constind din cite un abonament pe o perioadă de 6 luni la „Suplimentul literar-artistic al Scînteii tineretului“. Participanţii desemnaţi pe primele trei locuri sunt invitaţi la sediul redacţiei noastre pentru a-şi ridica premiile, pină la data de 15 august 1983. Câştigătorilor mențiunilor li s-au făcut abonamente la adresele indicate în taloanele de participare, începând cu luna august a.c.