Scînteia Tineretului, august 1983 (Anul 39, nr. 10629-10654)

1983-08-01 / nr. 10629

ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI 125000 tone producţie suplimentară de cărbune Colectivele exploatărilor miniere aparţinind combina­tului de profil­­ Ploieşti au adăugat, in ultima duminică din iulie, cînd agregatele din subteran au funcţionat cu randament sporit, alte 850 tone lignit la cantitatea su­plimentară de cărbune extra­să de la începutul anului. In felul acesta, harnicii mineri ai combinatului amintit — unitate fruntaşă de ramură —­ au ridicat la aproape 125 000 tone producţia supli­mentară de cărbune energe­tic extrasă şi livrată termo­centralelor, de la începutul anului. Energie electrică peste prevederile de plan In perioada parcursă de la începutul anului şi pină acum, colectivul Uzinei elec­trice din Piteşti a produs şi furnizat beneficiarilor săi, in plus faţă de prevederile de plan la zi, 17 milioane kWh energie electrică şi aproape 100 000 gigacalorii ■ energie termică. Acest succes, pe care energeticienii piteşteni il de­dică marii noastre sărbători de la 22 August, a fost înre­gistrat in condiţiile diminuă­rii consumurilor tehnologice proprii cu peste 2 milioane kWh energie electrică şi cu 2 200 tone combustibil con­venţional, ca rezultat al asi­gurării unui regim de func­ţionare la parametri optimi a agregatelor şi instalaţiilor. Gospodărirea judicioasă a materiilor prime . Aplicarea, în cadrul uni­tăţilor industriale vâlcene, a unui program de măsuri teh­­nico-organizatorice vizind creşterea eficienţei econo­mice a activităţii productive, prin gospodărirea mai judi­cioasă a materiilor prime, materialelor, energiei, com­bustibilului s-a soldat, în pe­rioada parcursă din acest an, cu obţinerea unor economii de 50,5 milioane lei la chel­tuielile totale de producţie şi de peste 60 milioane lei la cheltuielile materiale. In a­­celaşi timp, preocuparea co­lectivelor de oameni ai mun­cii din industria judeţului pentru continua sporire a productivităţii muncii a avut drept rezultat depăşirea nive­lului planificat al acesteia cu 1 700 lei pe o persoană. Puternică angajare muncitorească pentru onorarea exemplară a planului şi angajamentelor Ne mai despart puţine zile de marea noastră sărbătoare naţională de la 23 August, moment pe­ came toţi oamenii muncii se pregătesc să-l în­­timpine cu un bilanţ cit mai rodnic de împliniri, cu fapte exemplare de muncă şi viaţă. Intre colectivele muncitoreşti din industrie a fost declanşată o autentică întrecere pentru realizarea superioară a sarci­nilor economice, creşterea productivităţii muncii, reduce­rea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil şi energie, recuperarea şi refo­­losirea materialelor, întărirea ordinii şi disciplinei producti­ve. Un accent deosebit, în ac­tuala perioadă, este pus pe realizarea la un înalt nivel calitativ a producţiei destina­te exportului, ca un răspuns concret la sarcinile puse in faţa industriei de către con­ducerea partidului şi statului nostru, a indicaţiilor formula­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. In rindul unităţilor econo­mice maramureşeni, ce se pre­gătesc să cinstească ziua de 23 August cu succese cit mai prestigioase se înscrie şi în­treprinderea mecanică de re­paraţii auto şi utilaje de tran­sport din Baia Mare, unitate ce se situează şi în acest ,an pe un loc de frunte în marea întrecere socialistă. Prezenţi, in aceste zile, in mijlocul a­­cestui tinăr colectiv muncito­resc, a cărui vîrstă medie nu depăşeşte 25 de ani, am avut posibilitatea să consemnăm câteva realizări de excepţie, oamenii muncii de aici fiind ferm hotărîţi să raporteze, în cel mai scurt timp, realizarea şi­­depăşirea tuturor angaja­mentelor asumate în primele zile de producţie ale anului. Mărturie stau cifrele trecute în dreptul fiecărui indicator al planului de producţie, mult superioare celor planificate. „întreprinderea noastră ■— ne spune tovarăşul Octavian Marcu, inginerul şef al unită­ţii — a fost înfiinţată, în pri­mul rind pentru a executa re­paraţii auto. Noi asigurăm practic întregul „service“ pen­tru autocamioanele cu motoa­re Diesel din dotarea unităţi­lor de pe raza judeţelor Bis- La I.M.R.A.U.T. din Baia Mare triţa-Năsăud, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş. Pe parcursul a­­nilor însă gama de activităţi s-a diversificat continuu, ast­fel că în prezent noi execu­tăm şi piese auto, bunuri me­talice, mobilier comercial, pie­se turnate din fontă şi piese forjate. Mai mult, în ultimii ani, aceste produse au fost tot mai­­mult solicitate la export, astfel că la nivelul anului 1983 circa 10 la sută din volumul producţiei noastre îl reprezin­tă comenzile pentru diverşi parteneri externi din R.F.G., Austria, Iran, Grecia şi o se­rie de ţări din America Lati­nă. Concret, asupra modului în care colectivele diverselor secţii ale I.M.R.A.U.T. Baia Mare îşi onorează obligaţiile contractuale am avut ocazia să ne convingem in cadrul dialogurilor purtate în sectoa­rele de bază ale unităţii. Maistrul principal G­heorghe Sabău ne-a prezentat pe larg principalele preocupări ale actualei perioade, din cadrul atelierului de reparaţii auto. Desigur, dacă vom face preci­zarea că la sfirşitul primelor 7 luni de producţie din acest an planul de reparaţii este în­deplinit în proporţie de 116 la sută, vom avea un element determinant în definirea efor­­turilor, în aprecierea cit mai exactă a muncii pe care oa­menii acestui atelier o depun pentru a executa in cel mai scurt timp şi de cea mai bună calitate reparaţiile la punţile, cutiile de viteză şi la celelal­te componente ale motoarelor, ce le sunt încredinţate pentru a primi o „nouă viaţă“. In ci­fra menţionată se includ efor­turile tuturor mecanicilor, cu o menţiune în plus pentru ac­tivitatea unor tineri cum sunt Felician Soproni, şef echipă, Dionisie Şovrea şi Atila Ma­zur, fruntaşi ai colectivului. Şi tot din iniţiativă tinerilor, aşa după cum ne spune Cornel Cosma, secretarul organizaţiei U.T.C., o atenţie deosebită este acordată aici recondiţio­­nării, unor piese — arbori co­tiţi, arbori interemdiari secun­dari pentru cutiile de viteză, axe cu came etc. —• care pînă de curînd erau considerate drept „fier vechi“. Aşa se face că tinerii de aici s-au angajat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să depăşească planul de recondiţionări cu circa 200 000 lei. La atelierul strungărie, din ION D. CUCU (Continuare in pag. a IV-a) Pagina a 2-a SERBĂRILE SCÎNTEII TINERETULUI Strălucit succes al sportivilor români la C.M. de caiac-canoe Comentarii, știri, rezultate în pagina a 5-a SPORT Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX SERIA II Nr. 10 629 6 PAGINI 50 BANI LUNI 1 AUGUST 1983 Imagine din centrul mu­nicipiului Buzău Foto : MULAI CUCU CAMPANIA AGRICOLA proba de foc a vieţii de organizaţie la sate Pagina a 3-a AURUL NEGRU AL In urmă cu­­ cîteva zile la primul ceas al dimineţii pără­seam intr-o maşină Brăila „pe la Barieră“, indreptindu-ne către extremitatea sud-estică a Bărăganului, către Oprişe­­neşti. Soarele, abia răsărit, po­leia asfaltul dinaintea noastră, făcîndu-ne potecă de aur prin­tre lanurile de porumb de un verde încruntat. In stingă şi-n dreapta, departe, lanurile se uneau cu cerul albastru, îm­­prumutindu-şi pe linia orizon­tului unul altuia culori.­­ Revederea Oprişeneşti­lor ne-a bucurat şi surprins totodată, ei ştiam un sat de cimpie prăpădit, molcom şi prăfuit, deşteptat în cintat de cocoşi şi adormit la ivirea ste­lelor pe prispele de lut ale caselor joase, rupte de muncă. Oprişeneştiul anilor socialis­mului ni s-a arătat ca un a­­devărat oraş, cu întreprinderi, blocuri, dispensar, şcoală, ma­gazine... ...Au apărut mai întîi în ju­rul comunei, parcă încin­­gind-o cu un brîu, apoi intin­­zindu-se pe toată netezimea cimpiei. Sonde. Lucrul a por­nit greu, utilajele se mai stri­cau, oamenii erau neexperi­­mentaţi, specialiştii erau pu­ţini, ţiţeiul descoperit sub bă­tăturile oprişeneştilor se încă­păţâna să rămină acolo. Dar şi oamenii aveau voinţa lor. Au învăţat din mers, la faţa locu­lui — pentru că nu prea era vreme de lecţii în clasă, cu creta pe tablă — meseria de sondor. Şi foştii agricultori au devenit sondori iscusiţi. Ei, care pină nu demult abia zgî­­riau faţa neagră a pămintului, au învăţat să-i pătrundă cu pricepere măruntaiele, să im­pună voinţa lor naturii. Acum, la Oprişeneşti lucrează o bri­­gată formată din 180 de tineri utecişti conduşi de inginerul Dumitru Bălan, care este şi se­cretarul organizaţiei V.T.C. Brigada este înfiinţată de curînd, dar primele succese ale tinerilor care o alcătuiesc au şi apărut : nu există nici o sondă in stare de nefuncţiona­re, producţia medie zilnică a crescut cu 40 de tone, produc­ţia zilnică pe sondă cu 8,4 tone. Cifre. Ce se află insă in spatele lor ? Mii de ore de muncă neîntreruptă a utecişti­­lor, zi şi noapte, pentru a re­pune în funcţiune cele 7 sonde care nu voiau să mai dea ţiţei, cele 36 de ore petrecute de maistrul de extracţie Valeria Strat împreună cu Virgil Vlad şi echipa de mecanici pe care acesta o conduce lingă o sondă avariată... L-am rugat pe inginerul Bă­lan să ne istorisească o întim­plare mai deosebită din viaţa brigăzii. Din lungul şir de eve­nimente n-a reuşit să extragă nimic spectaculos. Fapta de e­­roism a devenit aici cotidiană, oamenii au început să treacă pe lingă ea fără să se mai mi­nuneze, o consideră ca pe ceva firesc, ca făcind parte din via­ţa lor. Firesc li se pare să stea zile şi nopţi la rind, in bătaia crivăţului de ianuarie sau în dogoarea soarelui de iulie, cu ploaia de ţiţei căzîndu-le în cap. Firesc... Oprişeneşti, destin eroic al unei aşezări de oameni deve­niţi eroi in anii de cînd in fruntea partidului şi a ţării se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Spuneam că faptul de eroism a devenit aici coti­dian. Cum altfel decit aşa ar putea fi acţiunea oamenilor, în nişte ani deveniţi fiecare dintre ei eroici. Oprişeneşti la ceasul înse­rării... Lanurile de porumb ce ne înconjoară foşnesc a bel­şug. In barăcile sondorilor mi­roase a sudoare şi a palme lu­cioase şi bătucite de muncă, a praf, a verde crud şi a porumb fiert. Soarele, obosit de atita strălucire de peste zi, s-a lăsat intr-o parte a lanului ca o uriaşă tipsie de aur, susţinut parcă pe cer, încă un minut înainte de a apune, de tulpi­nile de porumb. Încep să se a­­prindă lumini la barăci şi la sonde, parcă ar marca in imen­sitatea de cerneală ce începea să ne înconjoare că aici trăiesc eroi ai socialismului, specia­lişti care luptă pentru inde­pendenţa energetică a ţării, înarmaţi cu unelte care în anii din urmă au devenit simbo­luri ale construcţiei. SORIN BĂLAN Sesiunea naţională de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor PREGĂTIREA MULTILATERALĂ A VIITORULUI SPECIALIST - O GARANŢIE A CALITĂŢII Înscrisă intre ideile direc­toare ale sistemului educaţio­nal al societăţii noastre, pre­gătirea temeinică şi multilate­rală a celor ce se află in băn­cile şcolii reprezintă o cerinţă esenţială a progresului. Lega­rea strînsă a invăţămîntului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică — principiul funda­mental al şcolii româneşti — constituie, după cum se ştie cadrul in care tinerilor care se pregătesc în diferite profi­luri li se asigură posibilitatea însuşirii, aprofundării celor mai noi descoperiri din dome­niul cunoaşterii, li se permite sa vadă in munca lor — ori­care ar fi domeniul ales — un neîntrerupt proces creator. In acest sens, una din formele devenite tradiţionale de a atrage pe tineri la munca de cercetare ştiinţifică o consti­tuie cercurile ştiinţifice, rezul­tatele obţinute fiind comunica­te in sesiunile anuale. Sesiunea naţională de referate şi comu­nicări ştiinţifice ale elevilor (ediţia a Xll-a), desfăşurată între 21—30 iulie la Ploieşti s-a înscris încă o dată ca o modalitate de a lua pulsul creativităţii în licee, a felului in care aceasta e legată de practică. Prezentarea în con­curs a 343 de lucrări realizate de aproape 500 de elevi este o dovadă a interesului crescînd al elevilor pentru această muncă, iar faptul că 203 lu­crări au fost distinse cu premii şi menţiuni arată, de aseme­nea, nivelul ridicat de pregă­tire al majorităţii participan­ţilor. Sesiunea din acest an şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a 12 secţiuni. Un fapt deose­bit — am putut să ne reintîl­­nim cu mulţi laureaţi ai con­cursurilor naţionale şi chiar ai olimpiadelor internaţionale din acest an, ceea ce a ridicat fie­reşte nivelul ştiinţific , sti­­mulat la dezbateri de înalt nivel. Dar aceasta a fost si­tuaţia şi în secţiunile „neteh­­nice“, cum ar fi cele de ştiinţe filologice, istorie, economie politică-filozofie, o dovadă că şcoala noastră a acordat şi acordă atenţie in­egală măsură pregătirii unor oameni cu înaltă pregătire culturală şi politică. A fost un autentic moment de satisfacţie sâ-i as­culţi, să stai de vorbă cu ei, să ţi se vorbească despre gîn­­durile şi preocupările lor. Dar să privim mai atent în interiorul secţiunilor. Discu­ţiile purtate cu un mare nu­măr de specialişti — membri ai comisiilor — au scos în evi­denţă faptul că nivelu­l ştiin­ţific a fost mult mai ridicat ca la ediţiile anterioare. Foar­te multe lucrări — şi acesta a fost un criteriu hotărîtor în apreciere — pe lingă faptul că au abordat domenii de mare interes economic au prezentat şi elemente de apli­cabilitate practică. In multe cazuri s-a constatat implicarea elevilor în colective mixte de cercetare cu specialişti din cercetare şi producţie. Fapt pozitiv — prezenţa la acţiuni a unor specialişti din minis­tere şi institute de cercetare a făcut posibil ca un mare nu­măr de lucrări, ce au trezit un interes deosebit, să fie propuse , spre a fi publicate (66) , să fie înaintate spre examinare la O.S.I.M. (17) şi la Oficiul central pentru mij­loace de învăţămînt (18). Să exemplificăm cu cîteva dintre cele mai valoroase lucrări : „Obţinerea, prelucrarea şi va­lorificarea monocristalelor“, autor Ioana Nema, Liceul in­dustrial nr. 4 Vaslui, „Proce­deu pentru obţinerea ureei farmaceutice“ , de Felicia Stafie, Liceul industrial nr. 3 Piatra Neamț, „Identificarea componentelor aliajelor prin metoda electrografică“ de Dă­­nuț Masincat, Liceul indus­trial nr. 4 Zalău, „Recupera­rea căldurii din ape rezidua­le“, de Sorin Ulm­eci, Liceul de matematică-fizică Nă­­săud, „Robot industrial pen­tru medii toxice şi radioacti­ve“, de Ivan John, Liceul de matematică fizică Tîrgovişte, etc. La fel, numeroase lucrări cu caracter teoretic la secţiu­nile de matematică fizică au adus multe elemente originale. Aşadar, teme valoroase, im­plicare — aşa cum s-a cerut şi se cere celor ce-şi fac din nou o profesiune de credinţă , în rezolvarea unor impor­tante probleme puse în faţa cercetării, a economiei ţării şi judeţului din care fac parte elevii respectivi. Ni se pare benefică propunerea din refe­ratul Comisiei centrale ca în programele şcolare să fie in­cluse o serie de liste cu teme prioritare de cercetare care pot fi abordate la cercurile ştiinţifice. Ceea ce a eviden­ţiat această manifestare este şi faptul că o serie de judeţe, altădată abonate la ultimele locuri în clasamentul rezulta­telor au avansat mult. Aşa spre exemplu, judeţul de pe locul I este acum Vaslui cu media 9,30 ; îl urmează Sucea­va, cu 9,27, apoi Cluj — 9,17, Maramureş — 9,15, Iaşi — 9,01; să reţinem că Bucureştiul (cu o echipă de 20 de concurenţi), vine abia pe locul 20 cu media 8,48, iar Timişoara pe locul 25 cu 8,33. Prahova s-a situat pe locul 10, cu 8,86 , o dovadă că echipierii săi n-au fost favo­rizaţi numai pentru că erau gazde. Nivelul în creştere, chiar faţă de ediţia anterioară rezultă şi din faptul că in 1982 a fost doar o medie peste 9, ori acum aceasta au realizat-o 6 judeţe. Un alt real câştig al acestui ALEXANDRU STROE (Continuare in pag. a IV-a) Patria în August Patria in August Drum rumenit intr-o pîine ca-ntr-un cuptor de vise frumoasă ca o­m de August Patria măreaţă ca soarele falnică precum munţii drepţi în timpul furtunii... Patria liberă ca o grădină de aur din poveste ; Patria atit de neînvinsă ca floarea de colţ din stincă Patria inteleaptă și atentă la orice bucurie Patria.... frumoasă ca o zi de August GEORGE COROBEA Premiile concursului „A PATRIEI CINSTIRE“ In urma publicării întrebă­rilor concursului „A patriei cinstite“, organizat de ziarul „Scinteia tineretului“. Îm­preună cu C.C. al U.T.C., au sosit la redacţie numeroase răspunsuri care scot în evi­denţă temeinica pregătire a tinerilor participanţi la con­curs, cunoaşterea profundă a istoriei patriei noastre, a eve­nimentelor politice contem­porane. Dat fiind numărul mare de răspunsuri bune trimise re­dacţiei, pentru stabilirea cîştigătorilor s-a procedat, conform regulamentului, la tragerea la sorţi, fiind desem­nate următoarele premii : • PREMIUL I (un televi­zor „Diamant") : Blaj Nicolae, str. Galaxiei nr. 6, bl. 27, ac. B, apt. 7, Braşov ; • PREMIUL II (un aparat de radio „Bucur“) : Gheor­­ghieş Vasile, str. Republicii, căminul studenţesc C, came­ra nr. 021, Galaţi (adresa la domiciliul părinţilor : comu­na Pînceşti — Bacău) ; • PREMIUL III (un aparat foto) : Martac Ion Gabriel, U.M. 01298 Piteşti, judeţul Argeş. De asemenea, unui însem­nat număr de participanţi care au dat răspunsuri corec­te la întrebările cuprinse în concurs li s-au acordat men­ţiuni constind din cite un abonament pe o perioadă de 6 luni la „Suplimentul lite­­rar-artistic al Scînteii tine­retului“. Participanţii desemnaţi pe primele trei locuri sunt invi­taţi la sediul redacţiei noas­tre pentru a-şi ridica premi­ile, pină la data de 15 august 1983. Câştigătorilor mențiuni­lor li s-au făcut abonamente la adresele indicate în taloa­nele de participare, începând cu luna august a.c.

Next