Scînteia Tineretului, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 10760-10784)

1984-01-03 / nr. 10760

„SCI."KtjA TINERETULUI" pag. 2 UN SUPERB SPECTACOL PENTRU O NOAPTE DE NEUITAT „La mulţi ani!“ Punte între ani, clipă de bilanţ, reflecţie obiectivă a vremii trecute, punct din care priveşti scrutător viitorul, este acest moment al anului, un obicei pămîntean de mare fru­­museţie care adună în el bucu­ria şi generozitatea, fiorul tre­cătoarei clipe. O clipă de fie­care dată aş zice, mare şi înăl­­ţătoar­e în substanţa ei, încăr­cată din bucurie pentru că e în firea ramului, în structura cea mai intimă a fiinţei sale aceas­tă preţioasă componentă : nă­dejdea, speranţa, încrederea în ce va să fie. Nu se doarme în noaptea de Anul Nou, valuri de beteală se revarsă, nori de confetti, de ghirlande colorate, artificii şi lumînărele cuminţi, căci Anul Nou este mereu prilej de săr­bătoare vie, trambulină împo­dobită cu o crenguţă de vise, cu o ramură de brad, spre anul care vine. Tinereţea de Anul Nou e-n haină de sărbătoare! Zîmbetul, dansul, dunga pantalonului, rochia veselă, cămaşa albă şi mai ales bucuria din suflet, sub arcul de bunătate şi opti­mism, acela care a vegheat de-a lungul timpului sufletul românesc. Acum, cînd scriu aceste cu­vinte, Revelionul tineretului s-a încheiat. Ultima rolă şi-a căpătat locul în ultima cutie, ultimul beculeţ roşu al vreu­nui pupitru de comandă s-a stins şi el, ultimul realizator destoinic poate în sfîrşit să doarmă, dar, deşi totul s-a terminat, daţi-mi voie totuşi iubiţi cititori ai ziarului nos­tru care ne-nsoţiţi tot timpul anului cu sufletul şi cu mintea pe toate spiralele gîndurilor noastre bune, să povestim (artificiu de cronicar TV !) una, alta, despre Revelionul tineretului la timpul prezent. De ce ? Fiindcă, desigur, amă­nuntele cu timpul se vor es­tompa, se vor topi într-un nor al memoriei dar buna impre­sie, senzaţia de bine tineresc vor rămîne, vor persista, aşa cum dăinuiesc în lumea aceas­ta toate faptele bune. raţie au scris în acest an mul­te cărţi frumoase şi mai ales adevărate“, violonista Mihaela Martin amintind succesele in­ternaţionale ale artei tinere interpretative româneşti , darurile de muncă şi de îm­plinire profesionale, cele mai frumoase daruri, sau cum spu­nea un invitat în vorbe emo­ţionante, pline de fior, „cheză­şia vîrstei noastre“, rios pe lucru. Aş caracteriza Revelionul tineretului ca uni­tar chiar prin um­orul pe care şi l-a propus. Un umor tine­resc, fără acel cam deranjant „déja vu“, un umor de cămin studenţesc, de recreaţie mare, un umor­­simpatic şi benign, cu vagi accente moralizatoare ca în sceneta „Păcală stagiar“ sau cu un gust niţel amar vis-à-vis de cruzimea unor si­tuaţii din Occident ca în sce­neta ,,Din lumea lor — So­cietatea de binefacere“ — cu Mitică Popescu şi Ion Visu. Cei patru Păcală care-şi dez­văluie identitatea doar după vreo două ore de emisie (în interpretarea simpaticilor ac­tori tineri Gheorghe Dănilă, Bogdan Stanoevici, Vasile Mu­rară, Răzvan Vasilescu), cei trei organizatori ■— Dinu Ma­­nolache, Mariana Buruiană şi Stelian Nistor, şi în general toată povestea închipuită -­­simplă dar eficace realizînd o stare nostim-plăcută a reuşit un fel de legătură-pretext între toate momentele revelionului. Şi-au dat concursul actori „meşteri“ în materie, Jorj Voi­­cu, Daniela Anencov, Gheor­ghe Oprina, Cornel Vulpe, Gheorghe Cosma, Gabriel Jen­­cck, Valeria Ogăşanu, Sebas­tian Radovici, Magda Catone, Carmen Ionescu, Constantin Fugaşin, Marian Lepădatu, Gelu Colceag, şi alţii. De mare efect inserţiile de glume din timpul dansului, amintind sti­lul simpaticelor păpuşi care ne-au însoţit săptămînă de săp­­tămînă —prietenii noştri Mup­­pets. Am rîs cu plăcere la Re­velionul tineretului. Din toată inima. „Aho, aho, copii şi fraţi!“ Cîntecul, bucuria din suflet Totul a început cu Fluguşo­­rul tinereţii, colorat şi tonic în decorul imaginat de realiza­tori­i tineri din toate colţu­rile ţării, artişti amatori însu­fleţiţi au adus prinosul gîn­­dului lor : „Eu vă doresc fericire şi sănătate Spor la muncă şi pace în toate ! Să fie ţara, casă frumoasă şi îmbelşugată Pe care zîmbetele copiilor s-o lumineze toată !“ In această clipă unică, gîn­­durile noastre se-ndreaptă spre cel ce întruchipează, pentru întreg tineretul patriei, exem­plul de muncă, de viaţă şi de dăruire revoluţionară, spre conducătorul nostru iubit, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cel care ne îndrumă veghind la împlinirea visurilor noas­tre... Prinos de recunoştinţă tri­mitem acum, la cumpăna ani­lor, tovarăşei Elena Ceauşescu — eminent om politic şi savant de renume mondial ! Imagine plină de emoţie sărbătorească, încadrată în­tr-un chenar alb, un fel de semn al iernii. O imagine fidelă a amplorii vieţii tinerilor de pe tot cuprinsul patriei, a fapte­lor lor, a participării la toate evenimentele, la tot ce animă şi înflăcărează întregul nostru popor. Sunt amintite marile succese ale participării tineri­lor la victoriile economiei na­ţionale — şantierele tineretu­lui, faptele de bine ale tuturor tinerilor. Pluguşorul tineretu­lui a dat glas celor mai nobile şi mai adinei sentimente tine­reşti : „Aho, aho, copii şi fraţi , oameni mîndri din Car­­paţi / Arătaţi-vă-n pridvor A şi-ascultaţi un Pluguşor / tras prin stele-n largul zării A de tot tineretul ţării / Pentru sfîntul Tricolor A pentru partid şi popor A pentru cel mai brav Erou A conducînd destinul nou / al străvechii Românii A Minaţi, măi ! A A fost anul ’83 A anul unui nou temei­­ de bilanţuri grandioase şi de pla­nuri fructuoase A s-au împlinit 35 de ani A de muncă, de spe­ranţă şi elan A de cînd au prins contururi triumfale / primele şantiere naţionale. A Şcoli as­pre ale muncii şi frăţiei A ale iubirii, cinstei, hărniciei / Ag­­nita-Botorca şi Salva Vişeu A Bumbeşti Livezeni şi alte zone, mereu / Romantice torţe, virtuţi optimiste A Purtate de tineri de zări comuniste A Noi, tinerii ţării de azi, ne anga­jăm / Ştafeta de atunci şi mai sus s-o purtăm. (...) Ne cheamă Secretarul gene­ral A iar glasul său ne e imbold vital A la mai minaţi, măi flăcăi A Pentru ale muncii vă­păi / Pentru visele-mplinite ale patriei iubite. A A fost anul bucuriei A . Cînd pe-ntinsul României A Ne-am înflăcărat simţirea A Şi-am sărbătorit Unirea. / Cea mai tainică mi­nune a istoriei străbune. A Căci aşa am învăţat A De la cel din­ţii Bărbat A. Ce conduce, demn, poporul / Să cinstim întîi iz­vorul A Pentru progres şi Li­bertate, Independenţă, Unita­te, A Vom milita neabătut / Şi-i vom face ţării scut A Noi tinerii din România A Ne facem mîndri datoria“. O emoţio­nantă pledoarie pentru pace, pentru dezarmare : „Răspicat rostim şi noi A Că vrem pace un război A Nu vrem arme nucleare, A Vrem Progres şi Dezarmare A Vă chemăm prin glasul drept A Al celui mai înţelept A Dintre fiii naţiunii A Promotor al Raţiu­nii A Ceauşescu-n tot ce face este Omul pentru Pace A Şi-n­­tr-un marş triumfător A îl urmează-ncrezător „ Un partid şi un popor“. O noapte plină de muzică, îmbătătoare, tinerească, revăr­sată cu exuberanţă, triumfă­toare, plină de dăruire, mu­zică ritmată care te trage ca un năvod străluminat spre starea de bine, spre cercul de foc al speranţei, al nădejdilor frumoase. Cîntecul, bucuria din suflet, o punte de putere, o catalizare de energie, o întărire de su­flet, el ne-a însoţit mereu, totdeauna, pretutindeni, el este însoţitorul fidel, necesar, absolut necesar. Lăsînd la o parte consideraţiile generale şi, de asemenea, aprecierea bunei orientări a realizatorilor către o emisiune cu multă muzică tinerească, să punctăm cîteva dintre reuşitele serii — Mihaela Oancea într-o evolu­ţie graţioasă şi argintie, vocea atît de tonică a lui Adrian Romcescu — un artist format, atent la nuanţe, Cornel Fuga­­ru — un interpret al rock-ului veşnic tînăr şi mereu necesar, „Anotimpurile dragostei“ cu Decebal Gaspar, Ileana Po­­povici, Paula Nicolau, Mircea Dumitrescu. Să nu uităm me­lodiile în primă audiţie lansa­te de cîţiva interpreţi foarte iubiţi de publicul tînăr — fie­care cu timbrul lui personal. Mă gîndesc la liricul Ştefan Hruşcă, într-o „cîntare“ îm­­pletoşată de aluzii folclorice de mare frumuseţe, la acest „copil teribil“ Valeriu Sterian, un fel de rapel la graţia ado­lescentină a Beatles-ilor din prima lor vîrstă, la Mircea Barnciu, record de popularita­te, şi bineînţeles la Victor Socaciu — între gravitate şi îngîndurare, între nostalgie şi speranţă, emoţie şi sensibilita­te, pe o continuă linie ţie de­marcaţie, accente de country care-i dau şi nota particulară. Ce să mai vorbim despre bucuria revederii cu Semnal M, o, muzică polarizatoare, captivantă, un ritm,, frenetic, regizat cu mare pricepere de acest mereu actual şi mereu nou Iuliu Merca. Sau despre Roşu şi Negru, Stereo, Sfinx, Contrast ! Şi toate celelalte clipe de muzică, cu muzică, muzică uşoară, muzică folk, rock, disco, cum vreţi dum­neavoastră, iubiţi cititori şi specialişti, să-i spuneţi, în ce categorie doriţi dumneavoas­tră să o încadraţi ! Eu un singur lucru ştiu — ea a in­trat în minunata categorie de „muzică frumoasă“, rela­xantă, întăritoare, de „lucru potrivit la locul potrivit“ fiind exact ceea ce trebuia pentru o seară de sărbătoare şi de ve­selie, învăluitoare, veselă, o revăr­sare luminoasă, o beteală cîn­­tătoare. Bucuria din suflet. Darurile muncii semnul muncii ortacilor de la Exploatarea minieră Herja din judeţul Maramureş, Doina Ba­dea, ingineră la Turnătoria în­treprinderii 23 August, o „spe­cialistă care citeşte viitorul şarjelor încă din cuptoare“, brigadierul Aurelian Zamfir, purtătorul de cuvînt al Şantie­rului Naţional al Tineretului Canal Dunăre-Marea Neagră, Ionel Petra, prim-secretar al Comitetului municipal Galaţi al U.T.C. aducînd drept dar rezultatele tinerilor gălăţeni, Mihai László, proiectant la I.C.F.S. Cluj-Napoca, Ingemar Atzman, studentă la Faculta­tea de drept administrativ din Sibiu, şi Călin Moş, elev la Beiuş, poeta Gabriela Hurezean spunînd „colegii mei de gene­ Marius Ţeicu Cornel Pugaru Invitaţi la Revelionul tinere­tului al Televiziunii, tineri care au făcut în acest an fapte bune, oameni responsabili, conştienţi de rostul lor cel mai adînc, de sensul demersului lor profesional. Iată-i acum în această seară de încununată bucurie, pe cei veniţi de la Porţile-de-Fier şi de la Barajul Siriului, de la Mina Lupeni şi de la Sadova suceveană, de la Alba-Iulia şi de la Herja ma­ramureşeană. Tineri din toată ţara, în haina de sărbătoare a gîndului cel mai bun, Mircea Vlad, cunoscut telespectatori­lor din reuşitele ediţii ale Studioului , la Braşov îi pre­zintă pe o parte din invitaţii revelionului tineretului. Mine­rul Sorin Mateianu aduce Rîdeţi cu noi? La sărbătoare şi la bucurie te de rîs şi dacă-i arăţi un­de­­toată lumea vrea să rîdă. Se get. Realizatorii însă nu s-au zice că cineva pus pe rîs şi lăsat în nădejdea acestei ziceri voie bună izbucneşte în hoho- încurajatoare şi s-au pus se- „Mărţişorul“ de la Cluj-Napoca Victor Socaciu pe post de operator T.V. Dan Bacinschi se ţine de glume Înregistrări cu grupul „Stereo“ Fir de sărbătoare Revelionul tineretului n-a uitat să ne amintească datini­le noastre româneşti, însemne­le celebrării intrării în noul an în spaţiul pur al matricelor ru­rale, sorgintea sfintă a neamu­lui nostru românesc. Au fost momente folclorice reuşite (protagonişti Mina Pîslaru şi Ana Ţepei) iar Ansamblul „Mărţişorul“ al Casei de cul­tură a studenţilor din Cluj- Napoca a realizat un adevărat , spectacol, amplu şi convingă­tor, cu dansuri, obiceiuri şi cîntece, un spectacol al iernii folclorice la români. Echilibrat, de o bună calitate artistică, păstrînd proporţia necesară între autenticitate şi necesită­ţile scenice, de regie şi spec­tacol, „Mărţişorul“ ne-a dove­dit încă o dată că a cucerit pe merit toţi laurii pe care-i are în palmares, că este una din­tre formaţiile de mare profun­zime ale noastre, păstrătoare de obiceiuri, prelucrînd şi transmiţînd mai departe cu pioşenie, cu emoţie fiorul ar­tei noastre populare. „Vese­leşte, jupîne, / Că vin şi junii buni, / Flori dalbe de măru / Cîte trei alăturele / Cu peri­­le-asemenele / Flori dalbe de măru / Ş­aşe mîndru-podobiţi / Ca şi trei peri înfloriţi / Flori dalbe de măru / Daru, daru ce l-om da : A Colac da bătrînii lor. / Colacu în mina stingă / Da direapta busuioc A Şi la briu un spic de grîu / Trandafir nevestelor A Busu­­iocu fetelor / Spic de grîu la tuturor“. Această frumoasă „Muierească din Margău“, Luncanul din Bihor, cîntecul de taragot, dansul german, mo­mentul moldovenesc, Colinda de fată, dansul maghiar din Ghiorgheni. Cîntecul şi jocul caprelor, Dubaşii din Banat, Dansul­­oltenesc şi în fine Sor­cova au realizat un moment folcloric de amploare şi pro­funzime, deplin. Ocolul Pămîntului într-o singură noapte Şlagăre internaţionale pre­zentate de Andrei Partoş au creionat un peisaj al muzicii tinere din întreaga lume. O melodie penetrantă cu Dida Drăgan, un cîntec de dragoste de mare sensibilitate cu Marie Laforet, o clipă de dinamism cu Maia Katrin Fritsche, atît de iubiţii Julio Iglesias şi Mi­­reille Mathieu, o fetiţă de doi­sprezece ani într-o surpriză de Anul Nou — un cîntec de pace şi de iubire între oameni pen­tru păstrarea liniştii şi­ a înţe­legerii pe planeta Pămînt. Un cuvînt special pentru cîntecul formaţiei Hollies, a­­cută pledoarie antirăzboinică, de un mare dramatism al ima­ginilor. „Stop in the name of love / Before you breake my heart ” „Opriţi-vă în numele dragostei / înainte de-a-mi distruge inima!“ mesaj al unei conştiinţe artistice agravate, conştiente de pericolul unui război, de pericolul violenţei. Acestea şi multe altele au îmbogăţit Revelionul tineretu­lui, contribuind la o fericită diversitate, la un ton tineresc, plin de farmec. MARȚI 3 IANUARIE 1984 Post-scriptum — * o garoafă roşie pentru realizatori! Nu ne-am propus un rezu­mat al celor întîmplate pe pro­gramul II al Televiziunii noas­tre, nu ne-am propus un re­zumat al Revelionului tinere­tului pentru că... sarea și pi­perul acestei seri a fost toc­mai atmosfera, tonul de bucu­rie, de destindere, de sărbă­toare frumoasă şi tonică şi acest lucru nu poate fi prins în cuvinte, se furişează printre rindurile oricărei cronici, ori­­cît de binevoitoare şi de sili­toare ar fi ea. Noaptea aceas­ta învăluită-n confetti şi be­teală a trecut, a rămas numai o undă de bine şi de frumos în urma ei. Sau poate amin­tirea. Un gag, o scenă dintr-o repriză de desene animate (ce idee felicită programarea a­­cestor explozii de copilărie, a acestei goane pe deasupra con­venţiilor şi a prejudecăţilor, încălecînd pe vrăjitoreasca coadă de mătură a ideii ferme­cate şi-a desenului talentat !). A rămas de pildă impresia de seriozitate profesională atît de frumoasă din momentul unui tînăr artist de un talent ui­mitor — Laurenţiu Cazan, to­­nicitatea lui Marius Ţeicu şi refrenul cîntecului lui Socaciu, minunea serii de revelion „Poemul miinilor munci­toare“. A rămas succesul, ca o încurajare a tuturor amatori­lor iubitori de artă care şi-au dat proba talentului lor în acest program complex , ne­spus de simpaticul Dan Ba­­cinschi, sau brigăzile reunite ale întreprinderii de confecţii şi tricotaje Bucureşti şi în­treprinderii de nasturi şi mase plastice Bucureşti, laureate ale Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“ (instructor Tiberiu Pekia). A rămas ima­ginea aceea impresionantă, o pledoarie pentru dezarmare, imaginea care însoţea cîntecul formaţiei Hollies. După o reu­şită, şi încă una strălucitoare, aşa cum a fost Revelionul ti­neretului, puţini se mai gîn­desc la orele de lucru încordat, la transpiraţia realizatorilor, la concentrare, la momentele de înregistrare, la sacrificiile făcute, la nesomn, la veghe, la orele de montaj, la timpul pe­trecut la post-procesare, la re­vederea de zeci de ori a unor scene, la acea maşinărie epui­zantă: organizarea. Aşa e le­gea spectacolului, dragi reali­zatori. Cortina se trage, pu­blicul iese din sala de specta­col, se îndreaptă spre propria lui casă, reintră în viaţa de dinainte. Şi poate, vă uită. Şi desigur, nu e drept, dar ce să-i faci, este aceasta legea melan­colică şi de neschimbat a ar­tistului... Totuşi, să nu-i uităm pe cei care au început să se pregă­tească pentru Revelionul tine­retului, pe 4 noiembrie — pre­gătire de producţie care în­seamnă scenarii, texte, devize, cooptarea actorilor, repetiţii, la 26 noiembrie au început fil­mările în platou la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti iar la 15 decem­brie cînd s-au terminat înre­gistrările, benzile au intrat în montaj. „Au fost 15 zile în care s-a lucrat zi şi noapte“ ne spune Luminiţa Dumitrescu- Suciu. „Am fost trei oameni care n-am avut noapte, n-am avut somn, am mîncat pe apu­cate — Mihai Tatulici, realiza­torul revelionului, Aurelia Tes­­caru şi cu mine“. Pentru ei, pentru toată risipa generoasă de muncă, daţi-ne voie dragi cititori ai „Scînteii tineretu­lui“ să le adresez în numele dumneavoastră şi al tuturor tinerilor, un cald „Mulţumim“. Deci Realizator: Mihai Tatulici Scenariu: Anca Ştefan şi Mi­hai Tatulici Redactori: Mihai Cabel, Eu­gen Patriche, Mariana Soitu, Aurelia Tescaru Regia artistică: Andrei Bră­­deanu, Luminiţa Dumitrescu- Suciu Regia de montaj : Bergi Di­­ra­durian Ilustraţia muzicală: Ileana Popovici Operator şef: Cristian Ni­colau Imaginea: Constantin Tufea­­nu, Vlad Constantinescu, Mu­gur Nedelescu, Octavia Dobra, George Niedermayer Producţia: Ispas Hatingher Scenografia: Alexandru Oană Costume: Lia Manţac Efecte speciale: Nicolae Sabie Regia muzicală: Dani Con­stantin Post-procesare : Cornelia Georgescu, Tatiana Stoenescu, Emil Marinescu Montaj electronic: Emil Be­­dreag, Mihaela Oprea, Ene Ar­­şinel înregistrări magnetice : A­drian Maiorescu, Silvian Stoica Lumini: Adrian Urîtu Sunet: Cezar Udrescu Asistenţa tehnică: ing. Mihai Mârţu, Silviu Gavrilescu, Geor­ge Iliescu. Textieri: Tiberiu Peria, Li­­viu Tudor Samuilă, Anca Şte­fan, Mihai Tatulici, Cornel Udrea. Să remarcăm faptul că, din punct de vedere profesional. Revelionul tineretului, adică aproape cinci ore de emisie începînd cu ora 0,30 (progra­mul II al T.V.R.), a fost o e­­misiune unitară şi în acelaşi timp, diversă, lucrată cu pri­cepere şi fantezie. Totul­­s-a subsumat planului bine gîndit, totul a contribuit la reuşită : efectele speciale, montajul foarte atent realizat, ilustraţia muzicală, bine aleasă — ca tot­deauna cînd vorbim despre Ileana Popovici, o Specialistă în găsirea suportului muzical adecvat. A fost o noapte de pomină şi ne-am bucurat că ea ne-a aparţinut nouă, tinerilor. Şi că pornim cu ea în noul an, aşa, precum cu o garoafă roşie la butonieră. « La mulţi ani ! CLEOPATRA LORINŢIU Se pregăteşte o nouă înregistrare

Next