Scînteia Tineretului, ianuarie 1984 (Anul 40, nr. 10760-10784)
1984-01-03 / nr. 10760
„SCI."KtjA TINERETULUI" pag. 2 UN SUPERB SPECTACOL PENTRU O NOAPTE DE NEUITAT „La mulţi ani!“ Punte între ani, clipă de bilanţ, reflecţie obiectivă a vremii trecute, punct din care priveşti scrutător viitorul, este acest moment al anului, un obicei pămîntean de mare frumuseţie care adună în el bucuria şi generozitatea, fiorul trecătoarei clipe. O clipă de fiecare dată aş zice, mare şi înălţătoare în substanţa ei, încărcată din bucurie pentru că e în firea ramului, în structura cea mai intimă a fiinţei sale această preţioasă componentă : nădejdea, speranţa, încrederea în ce va să fie. Nu se doarme în noaptea de Anul Nou, valuri de beteală se revarsă, nori de confetti, de ghirlande colorate, artificii şi lumînărele cuminţi, căci Anul Nou este mereu prilej de sărbătoare vie, trambulină împodobită cu o crenguţă de vise, cu o ramură de brad, spre anul care vine. Tinereţea de Anul Nou e-n haină de sărbătoare! Zîmbetul, dansul, dunga pantalonului, rochia veselă, cămaşa albă şi mai ales bucuria din suflet, sub arcul de bunătate şi optimism, acela care a vegheat de-a lungul timpului sufletul românesc. Acum, cînd scriu aceste cuvinte, Revelionul tineretului s-a încheiat. Ultima rolă şi-a căpătat locul în ultima cutie, ultimul beculeţ roşu al vreunui pupitru de comandă s-a stins şi el, ultimul realizator destoinic poate în sfîrşit să doarmă, dar, deşi totul s-a terminat, daţi-mi voie totuşi iubiţi cititori ai ziarului nostru care ne-nsoţiţi tot timpul anului cu sufletul şi cu mintea pe toate spiralele gîndurilor noastre bune, să povestim (artificiu de cronicar TV !) una, alta, despre Revelionul tineretului la timpul prezent. De ce ? Fiindcă, desigur, amănuntele cu timpul se vor estompa, se vor topi într-un nor al memoriei dar buna impresie, senzaţia de bine tineresc vor rămîne, vor persista, aşa cum dăinuiesc în lumea aceasta toate faptele bune. raţie au scris în acest an multe cărţi frumoase şi mai ales adevărate“, violonista Mihaela Martin amintind succesele internaţionale ale artei tinere interpretative româneşti , darurile de muncă şi de împlinire profesionale, cele mai frumoase daruri, sau cum spunea un invitat în vorbe emoţionante, pline de fior, „chezăşia vîrstei noastre“, rios pe lucru. Aş caracteriza Revelionul tineretului ca unitar chiar prin umorul pe care şi l-a propus. Un umor tineresc, fără acel cam deranjant „déja vu“, un umor de cămin studenţesc, de recreaţie mare, un umorsimpatic şi benign, cu vagi accente moralizatoare ca în sceneta „Păcală stagiar“ sau cu un gust niţel amar vis-à-vis de cruzimea unor situaţii din Occident ca în sceneta ,,Din lumea lor — Societatea de binefacere“ — cu Mitică Popescu şi Ion Visu. Cei patru Păcală care-şi dezvăluie identitatea doar după vreo două ore de emisie (în interpretarea simpaticilor actori tineri Gheorghe Dănilă, Bogdan Stanoevici, Vasile Murară, Răzvan Vasilescu), cei trei organizatori ■— Dinu Manolache, Mariana Buruiană şi Stelian Nistor, şi în general toată povestea închipuită -simplă dar eficace realizînd o stare nostim-plăcută a reuşit un fel de legătură-pretext între toate momentele revelionului. Şi-au dat concursul actori „meşteri“ în materie, Jorj Voicu, Daniela Anencov, Gheorghe Oprina, Cornel Vulpe, Gheorghe Cosma, Gabriel Jencck, Valeria Ogăşanu, Sebastian Radovici, Magda Catone, Carmen Ionescu, Constantin Fugaşin, Marian Lepădatu, Gelu Colceag, şi alţii. De mare efect inserţiile de glume din timpul dansului, amintind stilul simpaticelor păpuşi care ne-au însoţit săptămînă de săptămînă —prietenii noştri Muppets. Am rîs cu plăcere la Revelionul tineretului. Din toată inima. „Aho, aho, copii şi fraţi!“ Cîntecul, bucuria din suflet Totul a început cu Fluguşorul tinereţii, colorat şi tonic în decorul imaginat de realizatorii tineri din toate colţurile ţării, artişti amatori însufleţiţi au adus prinosul gîndului lor : „Eu vă doresc fericire şi sănătate Spor la muncă şi pace în toate ! Să fie ţara, casă frumoasă şi îmbelşugată Pe care zîmbetele copiilor s-o lumineze toată !“ In această clipă unică, gîndurile noastre se-ndreaptă spre cel ce întruchipează, pentru întreg tineretul patriei, exemplul de muncă, de viaţă şi de dăruire revoluţionară, spre conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel care ne îndrumă veghind la împlinirea visurilor noastre... Prinos de recunoştinţă trimitem acum, la cumpăna anilor, tovarăşei Elena Ceauşescu — eminent om politic şi savant de renume mondial ! Imagine plină de emoţie sărbătorească, încadrată într-un chenar alb, un fel de semn al iernii. O imagine fidelă a amplorii vieţii tinerilor de pe tot cuprinsul patriei, a faptelor lor, a participării la toate evenimentele, la tot ce animă şi înflăcărează întregul nostru popor. Sunt amintite marile succese ale participării tinerilor la victoriile economiei naţionale — şantierele tineretului, faptele de bine ale tuturor tinerilor. Pluguşorul tineretului a dat glas celor mai nobile şi mai adinei sentimente tinereşti : „Aho, aho, copii şi fraţi , oameni mîndri din Carpaţi / Arătaţi-vă-n pridvor A şi-ascultaţi un Pluguşor / tras prin stele-n largul zării A de tot tineretul ţării / Pentru sfîntul Tricolor A pentru partid şi popor A pentru cel mai brav Erou A conducînd destinul nou / al străvechii Românii A Minaţi, măi ! A A fost anul ’83 A anul unui nou temei de bilanţuri grandioase şi de planuri fructuoase A s-au împlinit 35 de ani A de muncă, de speranţă şi elan A de cînd au prins contururi triumfale / primele şantiere naţionale. A Şcoli aspre ale muncii şi frăţiei A ale iubirii, cinstei, hărniciei / Agnita-Botorca şi Salva Vişeu A Bumbeşti Livezeni şi alte zone, mereu / Romantice torţe, virtuţi optimiste A Purtate de tineri de zări comuniste A Noi, tinerii ţării de azi, ne angajăm / Ştafeta de atunci şi mai sus s-o purtăm. (...) Ne cheamă Secretarul general A iar glasul său ne e imbold vital A la mai minaţi, măi flăcăi A Pentru ale muncii văpăi / Pentru visele-mplinite ale patriei iubite. A A fost anul bucuriei A . Cînd pe-ntinsul României A Ne-am înflăcărat simţirea A Şi-am sărbătorit Unirea. / Cea mai tainică minune a istoriei străbune. A Căci aşa am învăţat A De la cel dinţii Bărbat A. Ce conduce, demn, poporul / Să cinstim întîi izvorul A Pentru progres şi Libertate, Independenţă, Unitate, A Vom milita neabătut / Şi-i vom face ţării scut A Noi tinerii din România A Ne facem mîndri datoria“. O emoţionantă pledoarie pentru pace, pentru dezarmare : „Răspicat rostim şi noi A Că vrem pace un război A Nu vrem arme nucleare, A Vrem Progres şi Dezarmare A Vă chemăm prin glasul drept A Al celui mai înţelept A Dintre fiii naţiunii A Promotor al Raţiunii A Ceauşescu-n tot ce face este Omul pentru Pace A Şi-ntr-un marş triumfător A îl urmează-ncrezător „ Un partid şi un popor“. O noapte plină de muzică, îmbătătoare, tinerească, revărsată cu exuberanţă, triumfătoare, plină de dăruire, muzică ritmată care te trage ca un năvod străluminat spre starea de bine, spre cercul de foc al speranţei, al nădejdilor frumoase. Cîntecul, bucuria din suflet, o punte de putere, o catalizare de energie, o întărire de suflet, el ne-a însoţit mereu, totdeauna, pretutindeni, el este însoţitorul fidel, necesar, absolut necesar. Lăsînd la o parte consideraţiile generale şi, de asemenea, aprecierea bunei orientări a realizatorilor către o emisiune cu multă muzică tinerească, să punctăm cîteva dintre reuşitele serii — Mihaela Oancea într-o evoluţie graţioasă şi argintie, vocea atît de tonică a lui Adrian Romcescu — un artist format, atent la nuanţe, Cornel Fugaru — un interpret al rock-ului veşnic tînăr şi mereu necesar, „Anotimpurile dragostei“ cu Decebal Gaspar, Ileana Popovici, Paula Nicolau, Mircea Dumitrescu. Să nu uităm melodiile în primă audiţie lansate de cîţiva interpreţi foarte iubiţi de publicul tînăr — fiecare cu timbrul lui personal. Mă gîndesc la liricul Ştefan Hruşcă, într-o „cîntare“ împletoşată de aluzii folclorice de mare frumuseţe, la acest „copil teribil“ Valeriu Sterian, un fel de rapel la graţia adolescentină a Beatles-ilor din prima lor vîrstă, la Mircea Barnciu, record de popularitate, şi bineînţeles la Victor Socaciu — între gravitate şi îngîndurare, între nostalgie şi speranţă, emoţie şi sensibilitate, pe o continuă linie ţie demarcaţie, accente de country care-i dau şi nota particulară. Ce să mai vorbim despre bucuria revederii cu Semnal M, o, muzică polarizatoare, captivantă, un ritm,, frenetic, regizat cu mare pricepere de acest mereu actual şi mereu nou Iuliu Merca. Sau despre Roşu şi Negru, Stereo, Sfinx, Contrast ! Şi toate celelalte clipe de muzică, cu muzică, muzică uşoară, muzică folk, rock, disco, cum vreţi dumneavoastră, iubiţi cititori şi specialişti, să-i spuneţi, în ce categorie doriţi dumneavoastră să o încadraţi ! Eu un singur lucru ştiu — ea a intrat în minunata categorie de „muzică frumoasă“, relaxantă, întăritoare, de „lucru potrivit la locul potrivit“ fiind exact ceea ce trebuia pentru o seară de sărbătoare şi de veselie, învăluitoare, veselă, o revărsare luminoasă, o beteală cîntătoare. Bucuria din suflet. Darurile muncii semnul muncii ortacilor de la Exploatarea minieră Herja din judeţul Maramureş, Doina Badea, ingineră la Turnătoria întreprinderii 23 August, o „specialistă care citeşte viitorul şarjelor încă din cuptoare“, brigadierul Aurelian Zamfir, purtătorul de cuvînt al Şantierului Naţional al Tineretului Canal Dunăre-Marea Neagră, Ionel Petra, prim-secretar al Comitetului municipal Galaţi al U.T.C. aducînd drept dar rezultatele tinerilor gălăţeni, Mihai László, proiectant la I.C.F.S. Cluj-Napoca, Ingemar Atzman, studentă la Facultatea de drept administrativ din Sibiu, şi Călin Moş, elev la Beiuş, poeta Gabriela Hurezean spunînd „colegii mei de gene Marius Ţeicu Cornel Pugaru Invitaţi la Revelionul tineretului al Televiziunii, tineri care au făcut în acest an fapte bune, oameni responsabili, conştienţi de rostul lor cel mai adînc, de sensul demersului lor profesional. Iată-i acum în această seară de încununată bucurie, pe cei veniţi de la Porţile-de-Fier şi de la Barajul Siriului, de la Mina Lupeni şi de la Sadova suceveană, de la Alba-Iulia şi de la Herja maramureşeană. Tineri din toată ţara, în haina de sărbătoare a gîndului cel mai bun, Mircea Vlad, cunoscut telespectatorilor din reuşitele ediţii ale Studioului , la Braşov îi prezintă pe o parte din invitaţii revelionului tineretului. Minerul Sorin Mateianu aduce Rîdeţi cu noi? La sărbătoare şi la bucurie te de rîs şi dacă-i arăţi undetoată lumea vrea să rîdă. Se get. Realizatorii însă nu s-au zice că cineva pus pe rîs şi lăsat în nădejdea acestei ziceri voie bună izbucneşte în hoho- încurajatoare şi s-au pus se- „Mărţişorul“ de la Cluj-Napoca Victor Socaciu pe post de operator T.V. Dan Bacinschi se ţine de glume Înregistrări cu grupul „Stereo“ Fir de sărbătoare Revelionul tineretului n-a uitat să ne amintească datinile noastre româneşti, însemnele celebrării intrării în noul an în spaţiul pur al matricelor rurale, sorgintea sfintă a neamului nostru românesc. Au fost momente folclorice reuşite (protagonişti Mina Pîslaru şi Ana Ţepei) iar Ansamblul „Mărţişorul“ al Casei de cultură a studenţilor din Cluj- Napoca a realizat un adevărat , spectacol, amplu şi convingător, cu dansuri, obiceiuri şi cîntece, un spectacol al iernii folclorice la români. Echilibrat, de o bună calitate artistică, păstrînd proporţia necesară între autenticitate şi necesităţile scenice, de regie şi spectacol, „Mărţişorul“ ne-a dovedit încă o dată că a cucerit pe merit toţi laurii pe care-i are în palmares, că este una dintre formaţiile de mare profunzime ale noastre, păstrătoare de obiceiuri, prelucrînd şi transmiţînd mai departe cu pioşenie, cu emoţie fiorul artei noastre populare. „Veseleşte, jupîne, / Că vin şi junii buni, / Flori dalbe de măru / Cîte trei alăturele / Cu perile-asemenele / Flori dalbe de măru / Şaşe mîndru-podobiţi / Ca şi trei peri înfloriţi / Flori dalbe de măru / Daru, daru ce l-om da : A Colac da bătrînii lor. / Colacu în mina stingă / Da direapta busuioc A Şi la briu un spic de grîu / Trandafir nevestelor A Busuiocu fetelor / Spic de grîu la tuturor“. Această frumoasă „Muierească din Margău“, Luncanul din Bihor, cîntecul de taragot, dansul german, momentul moldovenesc, Colinda de fată, dansul maghiar din Ghiorgheni. Cîntecul şi jocul caprelor, Dubaşii din Banat, Dansuloltenesc şi în fine Sorcova au realizat un moment folcloric de amploare şi profunzime, deplin. Ocolul Pămîntului într-o singură noapte Şlagăre internaţionale prezentate de Andrei Partoş au creionat un peisaj al muzicii tinere din întreaga lume. O melodie penetrantă cu Dida Drăgan, un cîntec de dragoste de mare sensibilitate cu Marie Laforet, o clipă de dinamism cu Maia Katrin Fritsche, atît de iubiţii Julio Iglesias şi Mireille Mathieu, o fetiţă de doisprezece ani într-o surpriză de Anul Nou — un cîntec de pace şi de iubire între oameni pentru păstrarea liniştii şi a înţelegerii pe planeta Pămînt. Un cuvînt special pentru cîntecul formaţiei Hollies, acută pledoarie antirăzboinică, de un mare dramatism al imaginilor. „Stop in the name of love / Before you breake my heart ” „Opriţi-vă în numele dragostei / înainte de-a-mi distruge inima!“ mesaj al unei conştiinţe artistice agravate, conştiente de pericolul unui război, de pericolul violenţei. Acestea şi multe altele au îmbogăţit Revelionul tineretului, contribuind la o fericită diversitate, la un ton tineresc, plin de farmec. MARȚI 3 IANUARIE 1984 Post-scriptum — * o garoafă roşie pentru realizatori! Nu ne-am propus un rezumat al celor întîmplate pe programul II al Televiziunii noastre, nu ne-am propus un rezumat al Revelionului tineretului pentru că... sarea și piperul acestei seri a fost tocmai atmosfera, tonul de bucurie, de destindere, de sărbătoare frumoasă şi tonică şi acest lucru nu poate fi prins în cuvinte, se furişează printre rindurile oricărei cronici, oricît de binevoitoare şi de silitoare ar fi ea. Noaptea aceasta învăluită-n confetti şi beteală a trecut, a rămas numai o undă de bine şi de frumos în urma ei. Sau poate amintirea. Un gag, o scenă dintr-o repriză de desene animate (ce idee felicită programarea acestor explozii de copilărie, a acestei goane pe deasupra convenţiilor şi a prejudecăţilor, încălecînd pe vrăjitoreasca coadă de mătură a ideii fermecate şi-a desenului talentat !). A rămas de pildă impresia de seriozitate profesională atît de frumoasă din momentul unui tînăr artist de un talent uimitor — Laurenţiu Cazan, tonicitatea lui Marius Ţeicu şi refrenul cîntecului lui Socaciu, minunea serii de revelion „Poemul miinilor muncitoare“. A rămas succesul, ca o încurajare a tuturor amatorilor iubitori de artă care şi-au dat proba talentului lor în acest program complex , nespus de simpaticul Dan Bacinschi, sau brigăzile reunite ale întreprinderii de confecţii şi tricotaje Bucureşti şi întreprinderii de nasturi şi mase plastice Bucureşti, laureate ale Festivalului naţional „Cîntarea României“ (instructor Tiberiu Pekia). A rămas imaginea aceea impresionantă, o pledoarie pentru dezarmare, imaginea care însoţea cîntecul formaţiei Hollies. După o reuşită, şi încă una strălucitoare, aşa cum a fost Revelionul tineretului, puţini se mai gîndesc la orele de lucru încordat, la transpiraţia realizatorilor, la concentrare, la momentele de înregistrare, la sacrificiile făcute, la nesomn, la veghe, la orele de montaj, la timpul petrecut la post-procesare, la revederea de zeci de ori a unor scene, la acea maşinărie epuizantă: organizarea. Aşa e legea spectacolului, dragi realizatori. Cortina se trage, publicul iese din sala de spectacol, se îndreaptă spre propria lui casă, reintră în viaţa de dinainte. Şi poate, vă uită. Şi desigur, nu e drept, dar ce să-i faci, este aceasta legea melancolică şi de neschimbat a artistului... Totuşi, să nu-i uităm pe cei care au început să se pregătească pentru Revelionul tineretului, pe 4 noiembrie — pregătire de producţie care înseamnă scenarii, texte, devize, cooptarea actorilor, repetiţii, la 26 noiembrie au început filmările în platou la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti iar la 15 decembrie cînd s-au terminat înregistrările, benzile au intrat în montaj. „Au fost 15 zile în care s-a lucrat zi şi noapte“ ne spune Luminiţa Dumitrescu- Suciu. „Am fost trei oameni care n-am avut noapte, n-am avut somn, am mîncat pe apucate — Mihai Tatulici, realizatorul revelionului, Aurelia Tescaru şi cu mine“. Pentru ei, pentru toată risipa generoasă de muncă, daţi-ne voie dragi cititori ai „Scînteii tineretului“ să le adresez în numele dumneavoastră şi al tuturor tinerilor, un cald „Mulţumim“. Deci Realizator: Mihai Tatulici Scenariu: Anca Ştefan şi Mihai Tatulici Redactori: Mihai Cabel, Eugen Patriche, Mariana Soitu, Aurelia Tescaru Regia artistică: Andrei Brădeanu, Luminiţa Dumitrescu- Suciu Regia de montaj : Bergi Diradurian Ilustraţia muzicală: Ileana Popovici Operator şef: Cristian Nicolau Imaginea: Constantin Tufeanu, Vlad Constantinescu, Mugur Nedelescu, Octavia Dobra, George Niedermayer Producţia: Ispas Hatingher Scenografia: Alexandru Oană Costume: Lia Manţac Efecte speciale: Nicolae Sabie Regia muzicală: Dani Constantin Post-procesare : Cornelia Georgescu, Tatiana Stoenescu, Emil Marinescu Montaj electronic: Emil Bedreag, Mihaela Oprea, Ene Arşinel înregistrări magnetice : Adrian Maiorescu, Silvian Stoica Lumini: Adrian Urîtu Sunet: Cezar Udrescu Asistenţa tehnică: ing. Mihai Mârţu, Silviu Gavrilescu, George Iliescu. Textieri: Tiberiu Peria, Liviu Tudor Samuilă, Anca Ştefan, Mihai Tatulici, Cornel Udrea. Să remarcăm faptul că, din punct de vedere profesional. Revelionul tineretului, adică aproape cinci ore de emisie începînd cu ora 0,30 (programul II al T.V.R.), a fost o emisiune unitară şi în acelaşi timp, diversă, lucrată cu pricepere şi fantezie. Totuls-a subsumat planului bine gîndit, totul a contribuit la reuşită : efectele speciale, montajul foarte atent realizat, ilustraţia muzicală, bine aleasă — ca totdeauna cînd vorbim despre Ileana Popovici, o Specialistă în găsirea suportului muzical adecvat. A fost o noapte de pomină şi ne-am bucurat că ea ne-a aparţinut nouă, tinerilor. Şi că pornim cu ea în noul an, aşa, precum cu o garoafă roşie la butonieră. « La mulţi ani ! CLEOPATRA LORINŢIU Se pregăteşte o nouă înregistrare