Scînteia Tineretului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 10966-10990)
1984-09-01 / nr. 10966
ANUL XL, SERIA II, Nr. 10 965 ! Proletari din toate țările, uniți-vă ! 4 PAGINI - 50 BANI SIMBATĂ, 1 SEPTEMBRIE 1984 Ţârii, cît mai mult cărbune ! Colectivele a zece unităţi carbonifere din judeţul Gorj, care şi-au îndeplinit în avans planul pe opt luni la producţia fizică şi la alţi indicatori economici, au extras peste prevederi 150 000 tone cărbune energetic. Acest succes al minerilor gorjeni se datorează aplicării unui ansamblu de măsuri vizind creşterea in ritmuri mai accelerate a randamentelor pe post, productivităţii muncii şi indicilor intensivi şi extensivi de folosire a maşinilor şi utilajelor din dotare, îmbunătăţirea activităţii de decopertarehaldare steril. Acţionind in direcţia creşterii indicilor de eficienţă, constructorii de vagoane de la întreprinderea „Meva“ din Drobeta-Turnu Severin au economisit, de la începutul anului, 271 tone metal, echivalentul cantităţii necesare pentru producerea a 20 de vagoane de marfă pe patru osii, ISO tone combustibil convenţional şi 426 000 kWh energie electrică. Pe această bază, cit şi prin creşterea cu 4,5 la sută peste plan a productivităţii muncii, aceştia au diminuat cu 4 lei cheltuielile sub nivelul stabilit la mia de lei producţiemarfă, ceea ce a condus la realizarea producţiei nete in proporţie de 102,5 la sută. Soluţii noi în recondiţionarea pieselor La întreprinderea de reparaţii auto Timişoara, una din cele mai mari unităţi de acest fel din ţară, s-au generalizat eficiente soluţii tehnologice de recondiţionat repere şi piese de schimb recuperate de la mijloace de transport casate sau cu un anumit grad de uzură. Pe aceste căi, de la începutul anului şi pină acum, întreprinderea a asigurat reciclarea in vederea refolosirii a unui volum de subansamble de autovehicule în valoare totală de peste 80 milioane Iei. Economii la metal de 271 tone MĂREŢELE REALIZĂRI ALE AGRICULTURII rod al politicii ştiinţifice a partidului, a concepţiei revoluţionare a tovarăşului Mae Ceauşescu In ansamblul complexelor transformări pe care le-am înfăptuit in cele patru decenii de construcţie nouă, socialistă a ţării, a oamenilor ei cu recunoscute virtuţi de hărnicie şi demnitate, AGRICULTURA se înscrie, desigur, cu litere de aur — ca spicele bogate — în cronica împlinirilor comuniste. Dintr-o ramură existentă numai prin argumentul ,,tradiţiei“, producătorii de holde, stăpini pe hotarul ţării cu adevărat pentru prima dată în istorie abia după 23 August 1944, au adus prin muncă dreaptă şi cinstită o nouă înfăţişare, tonică, optimistă teritoriului depline dintre Carpaţi, Dunăre şi Mare. Partidul a investit nu numai fonduri materiale de înalt nivel, dar şi fonduri umane capabile să valorifice prin fapte zestrea mănoasă a pămîntului nostru. Pentru că de la 10 mii la 170 mii tractoare, plus 58 de mii combine înseamnă cu atitia mai mulţi mecanizatori de înaltă clasă, de la 20 mii ha la 3,3 milioane ha irigate au necesitat tot atitea braţe care au învăţat să minuie la „comandă“ ploaia, efectivele de animale de 3,7 ori mai mari sunt ingrijite de zootehnişti cu profunde cunoştinţe in domeniul tehnologiilor industriale si al biologiei. Aceste mutaţii de ordin cantitativ şi calitativ au cerut, desigur, o intensă activitate de muncă şi creaţie, răsplătită azi printr-o producţie agricolă de 7,2 ori mai mare decit acum patru decenii, însemnind aceasta unul din cele mai înalte ritmuri de dezvoltare a agriculturii de pe glob. Vastul program de modernizare şi intensificare a agriculturii a cunoscut creşteri superioare mai ales după cel de al IX-lea Congres al partidului, în „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“, secretarul general al partidului fiind ctitorul preţuit şi stimat al noii Românii, deci şi al agriculturii noastre înfloritoare de astăzi. Intemeindu-şi concepţia pe cunoaşterea ştiinţifică şi dialectică a realităţilor, pe cele mai avansate metode de con- ducere, democratică, planificare, organizare şi desfăşurare a muncii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a imprimat un nou şi puternag impuls in viaţa şi activitatea ţărănimii, a satelor, a unităţilor de stat şi cooperatiste, a gospodăriilor, cu un profund caracter revoluţionar, bazat pe o puternică bază tehnico-materială şi introducerea şi generalizarea experienţei fruntaşilor şi a cuceririlor cercetării de specialitate. Noua revoluţie agrară este o realitate cotidiană a muncii industriale ce se realizează azi pe ogoare, o necesitate impusă de obţinerea unor recolte tot mai mari şi mai eficiente la temelia înfloririi patriei, a bunăstării întregului popor. Certitudinea ne-o dau veniturile reale ale ţărănimii, de aproape 5 ori mai mari decât în 1950, dar şi cantitatea sporită de produse agroalimentare la dispoziţia populaţiei, însumînd valori ce ne situează printre primele ţâri din lume. Aceste motive reale de mîndrie au înglobate organic pilduitoarea şi neobosita muncă a celor ce se îngrijesc in toate ceasurile anotimpurilor de dimensiunea pâinii noastre, hărnicia şi devotamentul ţărănimii, artizani ai holdelor bogate, ataşaţi trup şi suflet ţării, politicii juste şi înţelepte a partidului, a secretarului general şi preşedintele iubit al ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. O contribuţie activă şi hotărîtoare la împlinirea acestei dezvoltări impetuoase a agriculturii şi-au adus-o tinerii patriei, prezenţi permanent in prima linie a bătăliei pentru recolte bogate. Ecusonul de brigadier pe şantierele de transformare revoluţionară a naturii şi la celelalte obiective agrozooindustriale, acţiunea milioanelor de tineri în cele mai importante campanii agricole definesc prin fapte participarea noastră plenară la noua revoluţie agrară, învăţînd din tradiţie şi experienţă, din tainele ştiinţelor modalităţile de a face rodul pămîntului tot mai bogat, tînăra generaţie se dovedeşte o demnă continuatoare a înaltelor virtuţi, a aspiraţiilor de veacuri ale ţărănimii, întrupate cu adevărat în aceste patru decenii de muncă şi viaţă liberă, socialistă. Bilanţul prezentului nu este considerat nicidecum o limită ci, aşa cumse cuvine, un punct de referinţă pentru viitoarea noastră dezvoltare. Cu deplină încredere şi hotărîre fermă de a contribui şi pe mai departe prin recolte tot mai mari la dezvoltarea şi înflorirea ţării, gospodarii ogoarelor, tînăra generaţie din agricultură se află angajaţi în înfăptuirea obiectivelor Congresului al XII-lea al P.C.R., a noilor măsuri ce se vor stabili la Congresul al XIII-lea. In preajma campaniei de toamnă , întreaga suflare a satelor procedează’ la temeinice pregătiri pentru asaltul recoltărilor, operativ şi fără pierderi. Comandamentele perioadei sunt bine cunoscute şi însuşite de cifră tineri care, de pe acum, acţionează în grădinile de legume, vii şi livezi, la alte lucrări specifice din cîmp, confirmînd şi împlinind prin muncă sarcinile ce le revin. ŞT. DORGOŞAN „Agricultura - în care sistemul socialist de stat şi cooperatist reprezintă 95 la sută - realizează în acest an o producţie de 7 ori mai mare în comparaţie cu cea din 1945“. NICOLAE CEAUŞESCU AGRICULTURA NOASTRĂ SOCIALISTĂ -sub semnul dinamismului, al deplinei înfloriri Relatări de la expoziţia „DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ROMÂNIEI" în pagina a 3-a DESPRE FOŞNETUL TAINIC Al HÎRTIEI Apariţia tiparului a fost o revoluţie in istoria omenirii, profundă şi de durată, cu consecinţa directe şi atit de adînci ,incit şi azi se mai caută adesea rosturile unor schimbări fundamentale in felul nostru de a fi in această invenţie, in acest mijloc de comunicare, de transmitere a experienţei şi inteligenţei umane. Existenţa noastră este strîns legată de litera tipărită, iar litera tipărită nu se poate concepe — clasic, sau deocamdată — in afara hirtiei. Foamea de hîrtie a devenit o a doua natură a omului aşa cum i-au intrat in obligativitatea existenţei elementele naturale precum aerul şi apa. O recunoaştem cu toţii: se consumă multă hîrtie, cel mai adesea aproape fără să ne gindim cum şi ce se cere pentru producerea ei. A intrat in reflexul de fiecare moment al omului de a considera hirtia ca pe un element, ca pe un bun ce pare a se regenera singur, ciclic după mersul anotimpurilor, asemenea ierbii. Abia cind descifrezi tainele, producerii ei, abia cind vezi pădurile scurgîndu-se cuminţi şi neajutorate in pasta de celuloză iţi dai seama de sunetul tainic şi foşnetul misterios al hirtiei sub degetele tale, iar respectul pentru hirtia — fină, cretată, unduios-lucioasă, zgrunţuroasă ori încăpăţînată — produsă să-ţi crească brusc. Iar pentru oamenii care t o produc să ai acelaşi neasemuit sentiment de comunicare şi de apropiere pe care-l încerci faţă de litera tipărită. Combinatul de celuloză şi hîrtie Letea are 103 ani de existenţă, şi, probabil, pe hirtia produsă aici s-au scris fapte, însemnări, ginduri ce vor înfrunta de mai multe ori vechimea — şi aşa respectabilă — a combinatului. Pe hîrtie „Letea“ şi-a aflat propria istorie şi combinatul atunci cind a împlinit 100 de ani, modest omagiu al unor oameni cunoscători ai vremurilor şi condiţiilor în care s-a trudit pentru obţinerea acestui produs. Faptele trebuie să-şi găsească întruparea in cuvinte pentru că altfel sunt supuse uitării. Dovadă: Eroul Muncii Socialiste. Gheorghe■ Farcaş, are puţin timp pentru a povesti, afli mai multe despre faptele sale de la cei din jurul său decit de la dinsul. Iar cind işi află acel mult puţin timp, în care să stea de vorbă depănind amintiri, zimbeşte rar şi misterios ca şi cum nu toate cuvintele ar vrea să iasă la suprafaţă, ca şi cum, sigur, cuvintele spun că a fost destul de simplu, dar cite lucruri, lasă el să se înţeleagă, pot fi cuprinse in ele? „Am luat-o de la început, spune. In 1947, ca ucenic, patron era Brătianu. A trebuit să treacă o vreme să mă obişnuiesc cu maşinile, cu oamenii. Am lucrat la maşini mai mici, apoi la altele mai mari. Am devenit muncitor calificat“. Face o pauză rememorind probabil clipele in care faptele nu se înşirau chiar aşa de uşor, chiar „ca mărgelele pe aţă“. Suride: „La maşina de fabricaţie sunt nişte grade. Ca in armată. Trebuie să treci prin toate pină cind devii conducător de maşină La M 6 (maşina şase, adică), se înfiinţase o brigadă a tineretului. Era prin ’56. Am lucrat aici pină prin ’60 şi ceva. Apoi am fost chemat la altă maşină şi mai apoi la alta şi după aceea la vaporul ăsta“. Vaporul — M 11, după numele său oficial — este una din cele mai mari maşini de acest fel din ţară. Are o capacitate de aproape 240 a zi şi a cerut e-CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a II-a) în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Sesiunea solemnă comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Marii Adunări Naţionale şi Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste consacrată împlinirii a 40 de ani de la înfăptuirea actului revoluționar de la 23 August 1944. — 22 august 1984 — PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU _______________________________________________________________________________________________ Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clodomiro Almeyda, secretar general al Partidului Socialist din Chile, care a participat la manifestările consacrate Zilei naţionale a României. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros şi cele mai bune urări din partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P.S. din Chile a subliniat impresia deosebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala României, legătura puternică a partidului cu masele, unitatea strinsă a poporului in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a dat o inaltă apreciere realizărilor obţinute de oamenii muncii din patria noastră in dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii, în toate sectoarele de activitate. Clodomiro Almeyda a arătat că larga participare a delegaţilor de peste hotare la sărbătoarea naţională a poporului nostru, eveniment de deosebită importanţă politică, reprezintă expresia prestigiului internaţional al României socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru sprijinul politic şi moral primit din partea Partidului Comunist Român, a întregului popor român, de socialiştii chilieni, de celelalte terţe progresiste şi democratice din Chile, în lupta lor pentru drepturi şi libertăţi democratice în această ţară, pentru o dezvoltare liberă şi independentă a poporului chilian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat un salut călduros conducerii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese în activitatea sa. Conducătorul partidului şi statului nostru a reafirmat, şi cu acest prilej, solidaritatea militantă a comuniştilor români, a întregului nostru popor cu forţele revoluţionare, democratice chiliene in lupta lor pentru libertăţi democratice, pentru independenţă, pace şi progres social. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească s-a efectuat un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii existente intre cele două partide, Împreună cu dorinţa dezvoltării şi adîncirii continue a acestor raporturi de prietenie şi colaborare. A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii în legătură cu unele probleme ale vieţii internaţionale, un loc deosebit ocupîndu-i situaţia din America Latină. A fost relevată, în acest context, necesitatea de a se face totul pentru diminuarea Încordării din zonă, apreciindu-se rolul acţiunilor desfăşurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor din regiune, în conformitate cu propriile lor aspiraţii de progres. S-a subliniat că în situaţia actuală, deosebit de gravă, se impune întărirea unităţii de acţiune dintre terţele revoluţionare, progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimentelor spre război, înfăptuirea dezarmării, și in primul rînd a dezarmării nucleare, rezolvarea tuturor conflictelor numai pe cale politică, prin negocieri, înfăptuirea noii ordini economice internationale, pentru instaurarea unei politici de pace şi progres social, pentru transformări democratice în întreaga lume. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Hernan del Canto, secretar responsabil cu relaţiile internaţionale al P.S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vineri, 31 august, pe Wolfgang Mischnick, vicepreşedinte al Partidului Liber-Democrat din R.F. Germania, preşedintele fracţiunii acestui partid din parlamentul vest-german, care a efectuat o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Genscher, preşedintele Partidului Liber-Democrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. Totodată, a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările obţinute de poporul român în dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost evidenţiate bunele relaţii care se dezvoltă între România şi R.F. Germania, în conformitate cu înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a subliniat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi aprofundarea acestor legături, în interesul reciproc, al destinderii, securităţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. In acest sens, s-a apreciat că apropiata vizită de stat pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R.F. Germania la invitaţia preşedintelui Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi important moment in dezvoltarea pe mai departe a colaborării româno-vestgermane. Au fost discutate unele probleme ale vieţii internaţionale, fiind exprimată îngrijorarea faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl reprezintă pentru pacea lumii, intensificarea înarmărilor şi, în primul rînd, a înarmărilor nucleare. Referindu-se la situaţia din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea luptei unite a popoarelor, a tuturor forţelor iubitoare de pace pentru a determina oprirea amplasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a contramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea negocierilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii, în vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor şi, apoi, a tuturor armelor nucleare de pe continent. Preşedintele României a arătat că popoarele europene trebuie să-şi asume o răspundere mai mare şi să acţioneze cu toată hotărîrea pentru schimbarea actualei situaţii de pe continentul nostru, pentru salvarea Europei de la distrugerea nucleară, pentru apărarea păcii, a vieţii şi libertăţii tuturor popoarelor. Oaspetele a exprimat aprecierea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii dezarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, in întreaga lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedintele executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schultze-Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Sublicii Islamice Pakistan la rea misiuniisale în ţara noascialiste România, tovarăşul pulilipcti Tahsi Twain în,itră, Nicolae Ceauşescu, l-a primit, 'c ■ Cu acest prilej, a avut loc , vineri, pe ambasadorul Repuzită de rămas bun, la încheie convorbire cordială. SEPTEMBRIE Cu întîi septembrie, toamna bate un cui de statornicie în peretele anului. După iunie, iulie, august, luni cu o onomastică deasă, cu nume rotund ca o monedă de aur sau de metal încins, septembrie se lungește somptuos, dublînd silabele. Septembrie. De la Dunăre, un prieten horticultor mă sună la miezul nopţii, după cincisprezece ani de tăcere, o să-mi anunţe că s-a şopt tămîioasă, iar un ultim harbuz al verii aşteaptă să fie spintecat de noi doi intru amintirea mult prea îndepărtatei studenţii. E toamnă, deci. Pe nebăgate de seamă, fără opinteli, fără supărări de garderobă, cu o intimă planificare feminină, toamna şi-a îmbrăcat o primă mînecă a capotului. Parfumurile-i naturale, de mere şi gutui, de căpşunică şi afusali, bat de departe orice rivală îmbăiată-n sprayuri de import. Toamna este strict autohtonă. Toamna este feminitatea cea mai expresivă, ferită de trucuri şi sulemeneli. Dintre anotimpuri, rămîne cea mai românească, tradiţională pînă-n ultima nuanţă, cu un conservatorism de ev mediu, dînd cu prunele orgoliului personal în orice imixtiune. Fără septembrie, cele trei luni de vară n-au sens şi finalitate. N-au coif de pene. Toamna e heraldica verii, concluzia ei de blazoane. La 1 septembrie, anotimpul roadelor este tînăr. Pare ca o zi de naştere. Eşti tentat să-i spui „La mulţi ani,!" cu fericire şi rod bogat pentru noi toţi. O tinereţe matură dă farmec zilelor. întors de aiurea, de pe alt meridian, zorii toamnei româneşti te primenesc cu o rouă care-ţi atinge faţa sufletului. E ceva în aer, în cer, în pămînt care-i numai al nostru, marca noastră de eternitate. Coandă spunea că fulgii de nea ai iernilor lumii sînt alţii de la meridian la meridian, de la ţară la ţară. Marele savant român, fotografiind fulgii de nea, constatase această arhitectură ciudată, rimînd perfect cu locul, a micilor ambarcaţiuni aeriene. Asemeni fulgilor de zăpadă, clipele toamnei noastre au secreta lor orinduire. Fotografiindu-le, cu sufletul, noi şi numai noi le putem descoperi lăuntrica frumuseţe. LUCIAN AVRAMESCU Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, la 31 august, pe Assefa Woldie, ambasadorul Etiopiei Socialiste la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiunii sale in ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.