Scînteia Tineretului, septembrie 1984 (Anul 40, nr. 10966-10990)

1984-09-01 / nr. 10966

ANUL XL, SERIA II, Nr. 10 965 ! Proletari din toate țările, uniți-vă ! 4 PAGINI - 50 BANI SIMBATĂ, 1 SEPTEMBRIE 1984 Ţârii, cît mai mult cărbune ! Colectivele a zece uni­tăţi carbonifere din jude­ţul Gorj, care şi-au înde­plinit în avans planul pe opt luni la producţia fi­zică şi la alţi indicatori economici, au extras pes­te prevederi 150 000 tone cărbune energetic. Acest succes al minerilor gor­­jeni se datorează aplică­rii unui ansamblu de mă­suri vizind creşterea in ritmuri mai accelerate a randamentelor pe post, productivităţii muncii şi indicilor intensivi şi ex­tensivi de folosire a ma­şinilor şi utilajelor din dotare, îmbunătăţirea ac­tivităţii de decopertare­­haldare steril. Acţionind in direcţia creşterii indicilor de efi­cienţă, constructorii de vagoane de la întreprin­derea „Meva“ din Dro­­beta-Turnu Severin au economisit, de la începu­tul anului, 271 tone me­tal, echivalentul cantită­ţii necesare pentru pro­ducerea a 20 de vagoane de marfă pe patru osii, ISO tone combustibil con­venţional şi 426 000 kWh energie electrică. Pe a­­ceastă bază, cit şi prin creşterea cu 4,5 la sută peste plan a productivi­tăţii muncii, aceştia au diminuat cu 4 lei cheltu­ielile sub nivelul stabilit la mia de lei producţie­­marfă, ceea ce a condus la realizarea producţiei nete in proporţie de 102,5 la sută. Soluţii noi în recon­­diţionarea pieselor La întreprinderea de reparaţii auto Timişoara, una din cele mai mari unităţi de acest fel din ţară, s-au generalizat efi­ciente soluţii tehnologice de recondiţionat repere şi piese de schimb recupe­rate de la mijloace de transport casate sau cu un anumit grad de uzură. Pe aceste căi, de la în­ceputul anului şi pină acum, întreprinderea a a­­sigurat reciclarea in ve­derea refolosirii a unui volum de suban­samble de autovehicule în va­loare totală de peste 80 milioane Iei. Economii la metal de 271 tone MĂREŢELE REALIZĂRI ALE AGRICULTURII rod al politicii ştiinţifice a partidului, a concepţiei revoluţionare a tovarăşului Mae Ceauşescu In ansamblul complexelor transformări pe care le-am înfăptuit in cele patru decenii de construcţie nouă, socialis­tă a ţării, a oamenilor ei cu recunoscute virtuţi de hărni­cie şi demnitate, AGRICUL­TURA se înscrie, desigur, cu litere de aur — ca spicele bo­gate — în cronica împliniri­lor comuniste. Dintr-o ramu­ră existentă numai prin argu­mentul ,,tradiţiei“, producăto­rii de holde, stăpini pe hota­rul ţării cu adevărat pentru prima dată în istorie abia după 23 August 1944, au adus prin muncă dreaptă şi cinsti­tă o nouă înfăţişare, tonică, optimistă teritoriului de­pli­ne dintre Carpaţi, Dunăre şi Mare. Partidul a investit nu numai fonduri materiale de înalt nivel, dar şi fonduri umane capabile să valorifice prin fapte zestrea mănoasă a pămîntului nostru. Pentru că de la 10 mii la 170 mii trac­toare, plus 58 de mii combine înseamnă cu atitia mai mulţi mecanizatori de înaltă clasă, de la 20 mii ha la 3,3 mi­lioane ha irigate au necesitat tot atitea braţe care au­ învă­ţat să minuie la „comandă“ ploaia, efectivele de animale de 3,7 ori mai mari sunt in­­grijite de zootehnişti cu pro­funde cunoştinţe in domeniul tehnologiilor industriale si al biologiei. Aceste mutaţii de ordin cantitativ şi calitativ au cerut, desigur, o intensă acti­vitate de muncă şi­ creaţie, răsplătită azi printr-o produc­ţie agricolă de 7,2 ori mai mare decit acum patru dece­nii, însemnind aceasta unul din cele mai înalte ritmuri de dezvoltare a agriculturii de pe glob. Vastul program de moderni­zare şi intensificare a agricul­turii a cunoscut creşteri supe­rioare mai ales după cel de al IX-lea Congres al partidu­lui, în „EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU“, secretarul ge­neral al partidului fiind ctito­rul preţuit şi stimat al noii Românii, deci şi al agricultu­rii noastre înfloritoare de as­tăzi. Intemeindu-şi concepţia pe cunoaşterea ştiinţifică şi dialectică a realităţilor, pe cele mai avansate metode de con-­ ducere, democratică, planifica­re, organizare şi desfăşurare a muncii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a imprimat un nou şi puternag impuls in via­ţa şi activitatea ţărănimii, a satelor, a unităţilor de stat şi cooperatiste, a gospodăriilor, cu un profund caracter revo­luţionar, bazat pe o puternică bază tehnico-materială şi in­troducerea şi generalizarea ex­perienţei fruntaşilor şi a cu­ceririlor cercetării de specia­litate. Noua revoluţie agrară este o realitate cotidiană a muncii industriale ce se rea­lizează azi pe ogoare, o nece­sitate impusă de obţinerea­ unor recolte tot mai mari şi mai eficiente la temelia înflo­ririi patriei, a bunăstării în­tregului popor. Certitudinea ne-o dau veniturile reale ale ţărănimii, de aproape 5 ori mai mari decât în 1950, dar şi cantitatea sporită de produse agroalimentare la dispoziţia populaţiei, însumînd valori ce ne situează printre primele ţâri din lume. Aceste motive reale de mîndrie au înglobate organic pilduitoarea şi neobo­sita muncă a celor ce se în­grijesc in toate ceasurile ano­timpurilor de dimensiunea pâi­­nii noastre, hărnicia şi devo­tamentul ţărănimii, artizani ai holdelor bogate, ataşaţi trup şi suflet ţării, politicii juste şi înţelepte a partidului, a secre­tarului general şi preşedintele iubit al ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. O contribuţie activă şi hotă­­rîtoare la împlinirea acestei dezvoltări impetuoase a agri­culturii şi-au adus-o tinerii patriei, prezenţi permanent in prima linie a bătăliei pentru recolte bogate. Ecusonul de brigadier pe şantierele de transformare revoluţionară a naturii şi la celelalte obiective agrozooindustriale, acţiunea milioanelor de tineri în cele mai importante campanii agri­cole definesc prin fapte par­ticiparea noastră plenară la noua revoluţie agrară, învă­­ţînd din tradiţie şi experien­ţă, din tainele ştiinţelor mo­dalităţile de a face rodul pă­mîntului tot mai bogat, tînăra generaţie se dovedeşte o dem­nă continuatoare a înaltelor virtuţi, a aspiraţiilor de veacuri ale ţărănimii, întrupa­te cu adevărat în aceste pa­tru decenii de muncă şi viaţă liberă, socialistă. Bilanţul prezentului nu este considerat nicidecum o limită ci, aşa cum­­se cuvine, un punct de referinţă pentru vii­toarea noastră dezvoltare. Cu deplină încredere şi hotărîre fermă de a contribui şi pe mai departe prin recolte tot mai mari la dezvoltarea şi înflori­rea ţării, gospodarii ogoarelor, tînăra generaţie din agricultu­ră se află angajaţi în înfăp­tuirea obiectivelor Congresului al XII-lea al P.C.R., a noilor măsuri ce se vor stabili la Congresul al XIII-lea. In preajma campaniei de toamnă , întreaga suflare a satelor pro­cedează’ la temeinice pregătiri pentru asaltul recoltărilor, operativ şi fără pierderi. Co­mandamentele perioadei sunt bine cunoscute şi însuşite de cifră tineri care, de pe acum, acţionează în grădinile de le­gume, vii şi livezi, la alte lu­crări specifice din cîmp, con­­firmîn­d şi împlinind prin muncă sarcinile ce le revin. ŞT. DORGOŞAN „Agricultura - în care siste­mul socialist de stat şi coope­ratist reprezintă 95 la sută - realizează în acest an o pro­ducţie de 7 ori mai mare în comparaţie cu cea din 1945“. NICOLAE CEAUŞESCU AGRICULTURA NOASTRĂ SOCIALISTĂ -sub semnul dinamismului, al deplinei înfloriri Relatări de la expoziţia „DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ROMÂNIEI" în pagina a 3-a DESPRE FOŞNETUL TAINIC Al HÎRTIEI Apariţia tiparului a fost o re­voluţie in istoria omenirii, profundă şi de durată, cu con­secinţa directe şi atit de a­­dînci ,incit şi azi se mai cau­tă adesea rosturile unor schimbări fundamentale in fe­lul nostru de a fi in această invenţie, in acest mijloc de comunicare, de transmitere a experienţei şi inteligenţei umane. Existenţa noastră este strîns legată de litera tipărită, iar litera tipărită nu se poate concepe — clasic, sau deocam­dată — in afara hirtiei. Foa­mea de hîrtie a devenit o a doua natură a omului aşa cum i-au intrat in obligativitatea existenţei elementele naturale precum aerul şi apa. O recu­noaştem cu toţii: se consumă multă hîrtie, cel mai adesea aproape fără să ne gindim cum şi ce se cere pentru produce­rea ei. A intrat in reflexul de fiecare moment al omului de a considera hirtia ca pe un e­­lement, ca pe un bun ce pare a se regenera singur, ciclic după mersul anotimpurilor, a­semenea ierbii. Abia cind des­cifrezi tainele, producerii ei, abia cind vezi pădurile scurgîndu-se cuminţi şi neaju­torate in pasta de celuloză iţi dai seama de sunetul tainic şi foşnetul misterios al hirtiei sub degetele tale, iar respec­tul pentru hirtia — fină, cre­­tată, unduios-lucioasă, zgrun­­ţuroasă ori încăpăţînată — produsă să-ţi crească brusc. Iar pentru oamenii care t o pro­duc să ai acelaşi neasemuit sentiment de comunicare şi de apropiere pe care-l încerci faţă de litera tipărită. Combinatul de celuloză şi hîrtie Letea are 103 ani de existenţă, şi, probabil, pe hir­tia produsă aici s-au scris fap­te, însemnări, ginduri ce vor înfrunta de mai multe ori ve­chimea — şi aşa respectabilă — a combinatului. Pe hîrtie „Letea“ şi-a aflat propria is­torie şi combinatul atunci cind a împlinit 100 de ani, modest omagiu al unor oameni cunos­cători ai vremurilor şi condi­ţiilor în care s-a trudit pen­tru obţinerea acestui produs. Faptele trebuie să-şi găsească întruparea in cuvinte pentru că altfel sunt supuse uitării. Dovadă: Eroul Muncii Socia­liste. Gheorghe■ Farcaş, are pu­ţin timp pentru a povesti, afli mai multe despre faptele sale de la cei din jurul său decit de la dinsul. Iar cind işi află acel mult­ puţin timp, în care să stea de vorbă depănind a­­mintiri, zimbeşte rar şi miste­rios ca şi cum nu toate cuvin­tele ar vrea să iasă la supra­faţă, ca şi cum, sigur, cuvin­tele spun că a fost destul de simplu, dar cite lucruri, lasă el să se înţeleagă, pot fi cu­prinse in ele? „Am luat-o de la început, spune. In 1947, ca ucenic, patron era Brătianu. A trebuit să treacă o vreme să mă obişnuiesc cu maşinile, cu oamenii. Am lucrat la maşini mai mici, apoi la altele mai mari. Am devenit muncitor ca­lificat“. Face o pauză reme­­morind probabil clipele in care faptele nu se înşirau chiar aşa de uşor, chiar „ca mărge­lele pe aţă“. Suride: „La ma­şina de fabricaţie sunt nişte grade. Ca in armată. Trebuie să treci prin toate pină cind devii conducător de maşină La M 6 (maşina şase, adică), se înfiinţase o brigadă a tinere­tului. Era prin ’56. Am lucrat aici pină prin ’60 şi ceva. Apoi am fost chemat la altă maşină şi mai apoi la alta şi după a­­ceea la vaporul ăsta“. Vapo­rul — M 11, după numele său oficial — este una din cele mai mari maşini de acest fel din ţară. Are­­ o capacitate de aproape 240 a zi şi a cerut e-CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a II-a) în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Sesiunea solemnă comună a Comi­tetului Central al Parti­dului Comunist Român, Marii Adunări Naţionale şi Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste consa­crată împlinirii a 40 de ani de la înfăptuirea ac­tului revoluționar de la 23 August 1944. — 22 august 1984 — PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU _______________________________________________________________________________________________ Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clo­­domiro Almeyda, secretar gene­ral al Partidului Socialist din Chile, care a participat la ma­nifestările consacrate Zilei na­ţionale a României. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un sa­lut călduros şi cele mai bune urări din­ partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P.S. din Chile a subliniat impresia deo­sebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala Româ­niei, legătura puternică a parti­dului cu masele, unitatea strin­­să a poporului in jurul partidu­lui, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a dat o inaltă apreciere reali­zărilor obţinute de oamenii muncii din patria noastră in dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii, în toate sectoarele de activitate. Clodomiro Almeyda a arătat că larga participare a de­legaţilor de peste hotare la săr­bătoarea naţională a poporului nostru, eveniment de deosebită importanţă politică, reprezintă expresia prestigiului internaţio­nal al României socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru spriji­nul politic şi moral primit din partea Partidului Comunist Ro­mân, a întregului popor român, de socialiştii chilieni, de celelal­te terţe progresiste şi democra­tice din Chile, în lupta lor pen­tru drepturi şi libertăţi demo­cratice în această ţară, pentru o dezvoltare liberă şi independen­tă a poporului chilian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat un salut călduros con­ducerii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese în activitatea sa. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru a reafirmat, şi cu acest prilej, solidaritatea mili­tantă a comuniştilor români, a întregului nostru popor cu for­ţele revoluţionare, democratice chiliene in lupta lor pentru li­bertăţi democratice, pentru in­dependenţă, pace şi progres so­cial. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească s-a efec­tuat un schimb de păreri pri­vind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii existente intre cele două partide, Împreună cu dorinţa dezvoltării şi adîncirii continue a acestor raporturi de prietenie şi colaborare. A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii în legătură cu unele probleme ale vieţii internaţionale, un loc deosebit ocu­pîndu-i situaţia din America Latină. A fost relevată, în acest context, necesitatea de a se face totul pentru diminuarea Încor­dării din zonă, apreciindu-se ro­lul acţiunilor desfăşurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dezvoltarea liberă şi indepen­dentă a tuturor popoarelor din regiune, în conformitate cu pro­priile lor aspiraţii de progres. S-a subliniat că în situaţia ac­tuală, deosebit de gravă, se im­pune întărirea unităţii de acţiu­ne dintre terţele revoluţionare, progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimentelor spre război, înfăptuirea dezarmării, și in primul rînd a dezarmării nucleare, rezolvarea tuturor conflictelor numai pe cale poli­tică, prin negocieri, înfăptuirea noii ordini economice interna­tionale, pentru instaurarea unei politici de pace şi progres social, pentru transformări democratice în întreaga lume. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Her­­nan del Canto, secretar respon­sabil cu relaţiile internaţionale al P.S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R. F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vineri, 31 august, pe Wolfgang Mischnick, vicepre­şedinte al Partidului Liber-De­­mocrat din R.F. Germania, pre­şedintele fracţiunii acestui partid din parlamentul vest-german, care a efectuat o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S Oaspetele a arătat că are plă­cuta misiune de a transmite pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Genscher, pre­şedintele Partidului Liber-De­­mocrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania. Totodată, a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte realiză­rile obţinute de poporul român în dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost evidenţiate bu­nele relaţii care se dezvoltă între România şi R.F. Germania, în conformitate cu înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a subli­niat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi aprofundarea acestor legături, în interesul reciproc, al destin­derii, securităţii şi păcii în Eu­ropa şi in întreaga lume. In acest sens, s-a apreciat că apro­piata vizită de stat pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua în R.F. Germania la invitaţia preşedin­telui Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi important mo­ment in dezvoltarea pe mai de­parte a colaborării româno-vest­­germane. Au fost discutate unele pro­bleme ale vieţii internaţionale, fiind exprimată îngrijorarea faţă de încordarea fără prece­dent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl reprezintă pentru pacea lu­mii, intensificarea înarmărilor şi, în primul rînd, a înarmărilor nucleare. Referindu-se la situaţia din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea luptei unite a popoarelor, a tu­turor forţelor iubitoare de pace pentru a determina oprirea am­plasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a con­­tramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea ne­gocierilor dintre Uniunea Sovie­tică şi Statele Unite ale Ame­­ricii, în vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor şi, apoi, a tuturor ar­melor nucleare de pe continent. Preşedintele României a arătat că popoarele europene trebuie să-şi asume o răspundere mai mare şi să acţioneze cu toată hotărîrea pentru schimbarea ac­tualei situaţii de pe continentul nostru, pentru salvarea Europei de la distrugerea nucleară, pen­tru apărarea păcii, a vieţii şi li­bertăţii tuturor popoarelor. Oaspetele a exprimat aprecie­rea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii dezarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, in întreaga lume. La primire a participat Tama­ra Dobrin, preşedintele executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schultze-Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Su­­blicii Islamice Pakistan la rea misiunii­­sale în ţara noas­cialiste România, tovarăşul pu­l­ilipcti Tahsi Twain în­­,i­­tră, Nicolae Ceauşescu, l-a primit, '­­c ■ Cu acest prilej, a avut loc , vineri, pe ambasadorul Repu­­zită de rămas bun, la încheie­ convorbire cordială. SEPTEMBRIE Cu întîi septembrie, toamna bate un cui de statornicie în peretele anului. După iunie, iulie, august, luni cu o ono­mastică deasă, cu nume rotund ca o monedă de aur sau de metal încins, septembrie se lungește somptuos, dublînd silabele. Sep­tem­bri­e. De la Dunăre, un prieten horticultor mă sună la miezul nopţii, după cincisprezece ani de tăcere, o să-mi anunţe că s-a şopt tămîioasă, iar un ultim harbuz al verii aşteaptă să fie spintecat de noi doi intru amintirea mult prea îndepărtatei studenţii. E toamnă, deci. Pe nebă­gate de seamă, fără opinteli, fără supărări de garderobă, cu o intimă planificare feminină, toamna şi-a îmbrăcat o primă mînecă a capotului. Parfumurile-i naturale, de mere şi gutui, de căpşunică şi afusali, bat de departe orice rivală îmbăiată-n sprayuri de import. Toamna este strict autohtonă. Toamna este feminitatea cea mai expresivă, ferită de trucuri şi sulemeneli. Dintre anotimpuri, rămîne cea mai româneas­că, tradiţională pînă-n ultima nuanţă, cu un conservatorism de ev mediu, dînd cu prunele orgoliului personal în orice imixtiune. Fără septembrie, cele trei luni de vară n-au sens şi finalitate. N-au coif de pene. Toamna e heraldica verii, concluzia ei de blazoane. La 1 septembrie, anotimpul roadelor este tînăr. Pare ca o zi de naştere. Eşti tentat să-i spui „La mulţi ani,!" cu fericire şi rod bogat pentru noi toţi. O tinereţe matură dă farmec zilelor. întors de aiurea, de pe alt meridian, zorii toamnei româneşti te primenesc cu o rouă care-ţi atinge faţa sufletului. E ceva în aer, în cer, în pămînt care-i numai al nostru, marca noastră de eternitate. Coandă spunea că fulgii de nea ai iernilor lumii sînt alţii de la meridian la meridian, de la ţară la ţară. Marele savant român, fotogra­­fiind fulgii de nea, constatase această arhitectură ciudată, rimînd perfect cu locul, a micilor ambarcaţiuni aeriene. Asemeni fulgilor de zăpadă, clipele toamnei noastre au secreta lor orinduire. Fotografiindu-le, cu sufletul, noi şi nu­mai noi le putem descoperi lăuntrica frumuseţe. LUCIAN AVRAMESCU Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, l-a primit, la 31 august, pe Assefa Woldie, ambasadorul Etiopiei Socia­liste la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiunii sale in ţara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.

Next