Scînteia Tineretului, octombrie 1984 (Anul 40, nr. 10991-11017)

1984-10-01 / nr. 10991

Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST In spiritul indicaţiilor, orientărilor general al partidului, tovar Campania agricolă de toamnă — front de acţiune pentru toate forţele satului PUTERNICĂ MOBILIZARE PENTRU ACCELERAREA CULESULUI ŞI SEMĂNATULUI Debutul lunii octombrie situează in centrul atenţiei tuturor lucrătorilor din agricultură una dintre coordonatele esenţiale ale activităţii îndreptate către sporirea substanţială a recoltelor — efectuarea lucrărilor agricole in perioadele optime stabilite, fac­tor hotăritor atit pentru roadele acestui an, dar mai ales pentru sporirea producţiilor viitoare. De aceea, in momentul de faţă, toate forţele satului au importanta sarcină de a acţiona cu hotă­­rire revoluţionară, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor formu­late de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, pentru a stringe grabnic recolta şi de a semăna culturile de toamnă pe suprafeţele prevăzute. Aşa cum demonstrează experienţa multor unităţi agricole fruntaşe şi a judeţelor avan­sate la efectuarea lucrărilor de sezon ritmul zilnic de lucru poate fi mult grăbit. Trebuie însă ca pretutindeni să se acţio­neze energic pentru eliminarea­­ intirzierilor care se înregis­trează intr-o serie de judeţe, mai ales în ceea ce priveşte exe­cutarea arăturilor şi a însămînţării cerealelor păioase, ca şi la culesul roadelor toamnei. Avind in vedere timpul înaintat şi îndeosebi faptul că circa 40 la sută din suprafaţa destinată insămînţărilor de toamnă este încă nearată, peste tot acolo unde sunt asemenea restanţe se impune, imediat luarea de măsuri urgente pentru impulsio­narea efectuării arăturilor, respectindu-se cu stricteţe normele tehnologice de calitate. în acest sens, este necesar să se asigure lucrul in schimburi prelungite ,pe tractoare, ziua şi noaptea la arat, creîndu-se front de lucru semănătorilor. Primul obiectiv al acţiunilor din aceste zile trebuie să-l constituie deci sporirea substanţială a vitezelor zilnice la efectuarea arăturilor şi a in­­săminţărilor, astfel incit în următoarele 3—1 zile să se încheie semănatul orzului, iar insăminţarea griului să nu depăşească datele stabilite, respectiv 10—12 octombrie. In acest context, se deduce că stringerea grabnică a recoltei de pe terenurile prevăzute pentru semănat se află mai mult ca oricind sub semnul urgenţei. Porumbul şi soia s-au copt şi este necesar ca toate forţele satului să participe la cules, să se imprime un ritm înalt tuturor acţiunilor. Cu cit vor fi mai repede culese şi mai repede puse la adăpost roadele toamnei, cu atît balanţa recoltei va fi mai plină, eliminindu-se orice formă de risipă. O atenţie deosebită solicită produsele perisabile din grădinile de legume, vii şi livezi,­ care trebuie strinse nu pune condiţii şi valorificate conform graficelor. De asemenea, în baza programărilor cu întreprinderile prelucrătoare trebuie să se asigure respectarea ritmurilor la recoltatul și transportul sfeclei de zahăr. Tot in aceste zile, „cămările“ zootehniei pot fi mai bine aprovizionate prin realizarea integrală a programului de asigurare a bazei furajere, urmărindu-se permanent înde­plinirea indicatorilor producţiei zootehnice. Iată deci că în agricultură este acum de efectuat un mare volum de lucrări, fiecare cîntărind mult în balanţa recoltei. Astfel, in actuala perioadă nu există sarcină mai importantă pentru toţi locuitorii satului, fără excepţie, decit aceea de a participa plenar la strînsul recoltei şi la insaminţări. Pentru încadrarea tuturor lucrărilor in ritmurile şi la datele stabilite, deci pentru respectarea riguroasă a epocilor optime, acum toate forţele trebuie mobilizate in campania de toamnă, realizindu-se, printr-o bună organizare şi repartizare a forţelor, ritmuri înalte de lucru la arat, la semănat, la cules, la transportul şi adăposti­­rea recoltei, viteze zilnice superioare care să determine asigu­rarea premiselor optime pentru actuala recoltă şi pentru pro­ducţiile viitoare. TINERII­­ în prima linie de acţiune Peste cincisprezece mii de elevi şi studenţi acţionează susţinut în aceste zile pe o­­goarele ieşene, dăruirea şi hărnicia caracterizînd munca lor, efortul susţinut materia­­lizindu-se în zeci şi sute de tone de recoltă livrată la ba­zele de recepţie. Fie că este vorba de porumb sau sfeclă de zahăr, de legume ori de fructe, pretutindeni munca tinerilor in salopetă a făcut ca graficele de livrare să fie depăşite. Se lucrează cu spor, cu grija ca recolta acestui an să ajungă în cel mai scurt timp la adăpost. Se lucrează intr-o atmosferă efervescen­tă, caracteristică virstei. Rai­dul nostru în cîteva unităţi agricole ieşene punctează co­tele la care se implică mun­ca tinerilor pentru stringe­rea grabnică a roadelor toam­nei. • Toamnă bogată în roade şi fapte. La I.A.S. Strun­ga, unitate ce s-a aflat şi in acest an în fruntea întrecerii pe trustul I.A.S. Iaşi, ocupind locul al III-lea, lucrările de sezon se desfăşoară în flux continuu. La recoltat furaje, la cules în fermele pomicole 1 şi 2, în sectorul zootehnic, peste tot se înregistrează zi de zi ritmuri susţinute. In­ginerul şef al unităţii, Cor­­neliu Guguianu, ne preci­zează că in acest an, al pro­ducţiilor record, şi in această unitate s-a putut constata încă o dată că acolo unde buna organizare îşi spune cu­­vintul, unde hărnicia este o constantă a întregului colec­tiv, rezultatele bune nu în­­tirzie să se arate. „Am obţi­nut 4 600 kg la hectar la orz şi 4 700 kg griu la hectar, iar furajele reprezintă peste 5 200 de tone la această oră. De asemenea, in cele două ferme pomicole producţia de cireşe şi prune s-a realizat în pro­porţie de 200 la sută, iar de mere, deşi ne aflăm la înce­putul recoltatului ,în propor­ţie de sută la sută". Intr-un cuvînt, la Strunga rezultatele vorbesc de la sine despre hărnicie, dăruire şi pricepere. Ne-am oprit in ferma po­micolă nr. 2, condusă de inginerul Vasile Diaconu, unde peste 100 de tineri finali­zau recoltatul prunelor. Tot aici, pe o suprafaţă de 50 de hectare a început strînsul merelor, în fruntea lor se află oameni cu expe­rienţă şi aceasta pentru că, ne preciza tinărul inginer, „do­rim în primul rînd o calitate superioară a muncii“. Şi cu oameni ca Trăniceru Mihai, Bilboc Vasile, Pristavu Gheor­­ghe, Panaitescu Gheorghe şi Herciu Petru sigur această calitate va fi realizată. In pa­ralel cu culesul s-a acţionat si la recoltarea culturilor in­ CATALIN BORDEIANU (Continuare în pag. a lll-a) TINERI ŞI Pentru încheierea în cel mai scurt timp a recoltatului şi în­­sămînţărilor de toamnă se im­pune pretutindeni mărirea vite­zelor zilnice de lucru! Acţiunind cu abnegaţie şi res­ponsabilitate, organizîndu-vă te­meinic munca, faceţi ca zilele acestui început de octombrie să se constituie într-o perioadă cu realizări record la toate lucră­rile campaniei de toamnă! REALITATEA SE NUMEŞTE CALITATE Discuţia cu profesorul Ioan Olteanu, directorul Liceului „Liviu Rabreanu“ din Bistriţa, a debutat cu o statistică, pe cit de revelatoare, pe atât de puţin întâmplătoare. „Anual, spune Ioan Olteanu, aproxi­mativ 50 la sută dintre absol­venţii liceului nostru reuşesc la concursurile de admitere in invăţămintul superior — ma­joritatea, ramuri tehnice ; 90—95 la sută dintre absolven­ţii treptei I reuşesc în treapta a II-a. Pe ceilalţi, care din diferite motive nu mai conti­nuă studiile, ii puteţi regăsi în producţie, în unităţile eco­nomice ale Bistriţei“. In spa­tele acestor informaţii lapida­re se ascunde o realitate de­venită comună invăţămintului românesc de toate gradele, realitate care se numeşte „calitate“. In anul şcolar, ce doar şi-a deschis­­ porţile, anul şcolar 1984/1985, an în care,­­ ne place să repetăm pentru că sîntem mindri de cea de-a 40-a aniversare a libertă­ţii noastre, pentru că sîn­tem mindri că, în evoluţia lor, forumurile supreme ale comuniştilor au ajuns la al XlII-lea — an în care tot po­porul cinsteşte cum se cuvine cele două mari sărbători — procesul instructiv-educativ se va desfăşura, am fost asiguraţi, la cotele exigenţei înalte, pen­tru a răspunde înflăcăratelor chemări adresate întregului nostru învăţământ, de la marea adunare populară din munici­piul Timişoara, de către tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Cu prilejul deschiderii noului an de învăţămint secretarul ge­neral al partidului, preşedin­tele Republicii a cerut şcolii să pregătească „un tineret eroic, gata să facă totul pen­tru a cuceri cele mai înalte culmi ale progresului, ale teh­nicii, ale ştiinţei, ale cunoaş­terii umane în general, pentru a acţiona ca revoluţionari şi a fi gata să facă totul pentru patrie, pentru popor, pentru bunăstarea şi fericirea naţiu­nii noastre, pentru inde­pendenţa şi suveranitatea României, pentru pace în lume“. în acest spirit s-au mo­­bilizat şi cadrele didactice şi elevii liceului bistriţean. Afir­maţiile lor vin să confirme, in­­crederea pe care partidul nos­tru o are în tineret, în şcoală, în slujitorii ei. Mirel Runcan, elev în clasa a X-a, este con­ştient de eforturile făcute de partidul şi statul nostru pen­tru asigurarea celor mai bune condiţii materiale dezvoltării personalităţii tinere, pentru pregătirea tuturor pentru mun­că şi viaţă. ..Reţin ce spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Timişoara. Secretarul gene­ral al partidului spunea că avem în învăţămint o bază­ materială bună pe­ care tre­buie să o folosim pentru a în­văţa, pentru a ridica, perma­nent nivelul de cunoştinţe profesionale, tehnice şi ştiin­ţifice, cunoştinţe fără de care nu vom putea îndeplini cores­punzător marile probleme cuprinse in Programul parti­dului, nu putem edifica cea­­ mai înaintată societate din lume. Şi noi, la Bistriţa, în Liceul „Liviu Rebreanu“, avem o bază materială bună , nu vorbesc numai de clădire, care o vedeţi cit este de fru­moasă, mă refer la cele 8 ate- MIOARA VERGU (Continuare în pag. a IV-a) SAR­CINI ŞI ORIENTĂRI PRIORITARE, SPIRIT MILITANT, REVOLUŢIONAR ÎN ÎNTREAGA ACTIVITATE DIN ÎNVĂȚĂMÎNT ANUL XL SERIA I­ Nr. 10 991 6 PAGINI 50 BANI LUNI 1 OCTOMBRIE 1984 Obiectivele acestor zile • Acum se pun bazele re­coltelor superioare de gunoi şi de orz din anul viitor. Lucrătorii o­­goarelor, toţi locuitorii satelor se află deci la ora marilor răs­punderi şi pentru recolta acestui an şi pentru recolta din 1985. Recoltarea intr-un timp cit mai scurt a întregii producţii, acce­lerarea la maximum a lucrărilor la arat şi semănat solicită o perfectă organizare a muncii, participarea la lucru a tuturor locuitorilor de la sate ! • Pe primul plan al preocu­părilor se impune accelerarea la maximum a vitezelor zilnice de lucru ! • Pe terenurile destinate în­­sămînţărilor de toamnă, culesul roadelor trebuie urgent încheiat! O Zi şi noapte la efectuarea arăturilor, prin organizarea mun­cii in schimburi prelungite ! • Semănatul orzului trebuie finalizat in cel mai scurt timp, pe toate suprafeţele prevăzute ! • La insăminţarea orzului şi griului - lucrări de cea mai bună calitate ! • Culesul şi transportul re­coltei, livrarea producţiei la fon­dul de stat şi la fondul de auto­­aprovizionare - sub semnul ope­rativităţii, al onorării exemplare a sarcinilor ! SĂ DISCUTĂ DESPRE­ ­ Istoria — o mare lecţie de patriotism, de spirit revoluţionar 9 PAGINA A 2-A TINEREŢE. mur a TLF RĂSPUNDERI superioară, prin intensificarea Eficienţa economică într-o fază acţiunii factorilor calitativi ai dezvoltării economiei Profundele mutaţii cantitati­ve şi calitative intervenite in dezvoltarea economică şi so­cială a patriei, crearea unei industrii moderne şi complexe, a unei agriculturi ferm anga­jate pe calea dezvoltării in­tensive. ?. unui potenţial teh­­nico-ştiinţific ridicat consti­tuie premisele puternice­ ale dezvoltării accentuate, in con­­­tinuare, a forţelor de pro­ducţie şi a ba­zei tehnico-m­a­­teriale in cinc­inalul 1986—-1990, prin intensificarea pe mai de­parte a­ acţiunii factorilor ca­litativi, in principal accentu­l fiind pus pe laturile intensive ale producţiei. Proiectul de Directive ale Congresului ,al XlII-lea, al partidului , pro­pu­­nînd „creşterea mai accentua­tă a eficienţei economice prin promovarea mai largă a pro­gresului tehnic“, ca singura cale viabilă a făuririi unei Românii tot mai puternice, li­bere şi independente, trasează principalele direcţii de acţiune pe domenii şi sectoare de acti­vitate, subliniind necesitatea identificării şi valorificării tu­turor pîrghiilor tehnico-econo­­mice ale dezvoltării în viitorul cincinal și în. perspectivă pina in anul 2000, în principal prin utilizarea factorilor intensivi, pornind de la ideea fundamen­tală că „Cincinalul 1986—1990 vr, asigure. intrarea patriei noastre intr-o fază nouă, su­perioară, a progresului său economico-social, marcată pu­ternic de creşterea rolului şti­inţei şi tehnologiei în toate domeniile de activitate“.­­ Trecerea la o nouă calitate, implică o concepţie unitară, novatoare şi realistă de dife­renţiere activă a problemei eficienţei economice pe fie­care factor de producţie, prin raportarea la niveluri superi­oare a rezultatelor muncii in sectoarele şi ramurile econo­miei naţionale, prom­ovind o viziune clarvăzătoare a comen­­surării rezultatelor şi efecte­lor­ producţiei, funcţia de a­­precierea­­ştiinţifică, justă, a potenţialului şi resurselor de creştere, in­ toate sferele acti­vităţii productive. Numai „a­­plicarea, fermă a principiilor noului mecanism economico­­financiar, întărirea autocondu­­cerii muncitoreşti şi a auto­­ges­tiunii tuturor unităţilor“ va permite­ desfăşurarea unei ac­tivităţi­­eficiente şi de înaltă rentabilitate, dezvoltarea ar­monioasă şi echilibrată a tu­turor fronturilor şi sectoarelor de activitate, utilizarea ştiin­ţifică,­ raţională, a pîrghiilor tehn­ico-economice ale acestei dezvoltări. Atingerea unor atît de importante obiective impli­că valorificarea tuturor căilor de sporire a eficienţei econo­mice­, prin utilizarea superioa­ră a­­ factorilor de producţie, pe t­eza unor perfecţionări succesive, care să conducă la folosirea cu maximum randa­men­t a pîrghiilor economico­­filian­ciare ale creşterii econo­micei, la dimensionarea justă a efort­­rilor, pe baza utilizării celor mai noi rezultate­­ale ştiinţei d­in toate ramurile, de activitate, fără redistribuirea CRISTIAN DUMITRESCU (Contin-'.are in pag. a IV-a) • Eforturi susţinute pentru realizarea ritmică a producției fizice la fiecare produs și sortiment * Importante comenzi de export onorate în devans în pagina a 3-a 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE CHINEZE Tovarăşului HU YAOBANG Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LI XI ANNI AN Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului PENG ZHEN Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari a Republicii Populare Chineze Tovarăşului ZHAO ZIYANG Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 35-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze, in nu­mele Partidului Comunist P­oman, al Guvernu­lui Republicii Socialiste România şi al poporu­lui român, vă adresăm dumneavoastră, Parti­dului Comunist Chinez, Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Populari, Guvernului Repu­blicii Populare Chineze şi poporului frate chinez un cordial salut prietenesc şi cele mai calde felicitări. Proclamarea, la 1 octombrie 1949, a Republi­cii Populare Chineze a reprezentat o strălucită încununare a îndelungatei lupte revoluţionare, plină de eroism şi sacrificii, desfăşurată de poporul chinez sub conducerea gloriosului său partid comunist împotriva vechiului regim de exploatare­­şi asuprire, a dominaţiei imperia­­liste, pentru eliberare socială şi naţională. Crearea Republicii Populare Chineze a con­stituit un eveniment de însemnătate istorică, care a inaugurat o nouă eră in viaţa şi desti­nele marelui popor chinez, avind, totodată, o profundă semnificaţie pe plan internaţional, ca urmare a modificării substanţiale a raportului de forţe în favoarea, socialismului, independen­ţei, progresului şi păcii. In cei 35 de ani care au trecut de­ la pro­clamarea Republicii Populare Chineze, poporul chinez, punindu-şi în valoare marile sale energii creatoare, muncind cu multă abnegaţie, cu dăruire şi pasiune, a obţinut succese re­marcabile in vasta operă de edificare a socia­lismului, în afirmarea tot mai puternică a Chinei pe arena mondială. Comuniştii români, întregul popor român dau o înaltă apreciere amplei activităţi pe care harnicul popor­­ chi­nez o desfăşoară, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, pentru transformarea ţării sale intr-un puternic stat socialist, cu o indus­trie şi agricultură moderne, cu o ştiinţă şi teh­nică avansate, cu un nivel de trai tot mai ridicat. Apreciem, de asemenea, rolul tot mai important pe care Republica Populară Chineză îl are astăzi in viaţa internaţională, in lupta şi eforturile generale pentru pace, dezarmare şi securitate în lume, pentru înţelegere şi co­laborare intre naţiuni, pentru lichidarea sub­dezvoltării şi edificarea noii ordini economice internaţionale, pentru reglementarea dispute­lor dintre state pe cale politică, prin negocieri. Animaţi de profunde sentimente de priete­nie şi solidaritate, comuniştii români, întregul nostru popor se bucură sincer de aceste în­semnate realizări şi urează din toată inima talentatului şi entuziastului popor chinez. Partidului Comunist Chinez să obţină noi şi tot mai mari victorii in dezvoltarea şi înflori­rea patriei, in făurirea unei vieţi noi, libere, demne şi fericite. Cu deosebită satisfacţie constatăm că relaţii­le de prietenie, solidaritate şi colaborare rodni­că dintre partidele,­ ţările şi popoarele noastre cunosc o dezvoltare continuă in toate­­ dome­niile de interes comun. Dorim să reafirmăm, şi cu acest prilej, convingerea noastră fermă ca, acţionând împreună, in strinsă conlucrare, in­ spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel, relaţiile dintre Partidul­­Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză vor cunoaşte o nouă şi pu­ternică dezvoltare, spre binele şi în interesul popoarelor român şi chinez, al cauzei generale a socialismului, independenţei, progresului, păcii şi cooperării in întreaga lume. De ziua acestei glorioase aniversări jubilia­re vă adresăm incă o dată, dragi tovarăşi, dumneavoastră, comuniştilor şi întregului popor chinez urarea cordială de a obţine noi şi importante succese în construcţia socialistă, pentru prosperitatea şi înflorirea continuă ■* Republicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DASCALESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii­ Socialiste România

Next