Scînteia Tineretului, iulie 1985 (Anul 41, nr. 11224-11250)

1985-07-01 / nr. 11224

„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 Anul International al Tineretului 1985 • * N- \ .. ■ ': a» €lsz¥©llsi®, pace /"■ VALORI SI OPTIUNI FUNDAMENTALE \ v_ALE TINEREI GENERATII J Dorinţa c* mai fierbinte a tinerilor lumii. ..DEZARMAREA ŞI PACEA“ Oraşul Videle, aşa cum se înfăţişează azi privirii, este o ctitorie a Epocii Nicolae Ceauşescu , apărută pe harta ţării cu statut­­urban în 1968, vechea aşezare teleormăneană din preajma Bucureştilor avea să cunoască, de atunci încoa­ce, înflorirea pe care o meri­ta, prin hărnicia oamenilor, a­­dăugată generoaselor oferte ale naturii, între care şi pe­trolul. Preţiosul zăcămînt, descoperit la Videle în urmă cu un sfert de veac, avea să cumuleze interesul şi energia localnicilor, generaţii întregi de tineri au trecut, de la în­temeiere, prin liceul de profil tutelat de schelă, se poate, deja, vorbi de tradiţia înca­drării absolvenţilor, în pro­porţie de sută la sută, în in­dustria petrolieră. Am cunos­cut acest lăcaş veritabil de ştiinţă şi cultură, cu dascăli valoroşi şi cu elevi, cu absol­venţi care le confirmă inves­tiţia, într-una din zilele tre­cute, invitat fiind de secreta­rul Comitetului orăşenesc Vi­dele al U.T.C., Alexandru Bratu, la un impresionant mi­ting pentru pace al elevilor din oraş, desfăşurat în incinta liceului industrial de petrol. Un miting pentru pace este prin natura lui emoţionant şi ca atare mobilizator, nu te poţi ataşa cauzei supreme a omenirii fără un tumult inte­rior, nu ştiu însă de ce acest miting al elevilor din Videle, la urma urmei dintr-um mic oraş românesc, m-a răscolit mai mult decit mă aşteptam, mi se părea demn de a fi fost filmat şi înregistrat, pentru a fi trimis spre vizionare a­­celor mari inconştienţi cu gheare de focos înfipte in su­fletul planetei, să li le în­moaie, să le stingă, să le pre­facă în orice, în conducte de petrol menite să devină şuviţe de lumină, dacă nu in degete hărăzite rpingi­erii unui creş­tet de copil ! Mitingul de la Videle, orga­nizat de comitetul orăşenesc al U.T.C. în cadrul acţiunilor dedicate Anului internaţional al Tineretului, creştea din con­ştiinţe tinere şi treze, profund afectate de spectrul războiului atom­o-nuclear care ameninţă omenirea, prin aglomerarea forţei ucigaşe, de fapt sinuci­gaşe, de gravele neînţelegeri iscate intre guverne şi forma­ţiuni politice rupte pina ,şi de convingerile pacifiste ale pro­priilor lor popoare, inteligenţă şi bun simţ, ve­hemenţă şi candoare, conver­tite în putere de convingere, ca emanaţii ale raţiunii şi res­ponsabilităţii umane, iată ce puteam desluşi în mesajele ti­nerilor: adolescenţi şi copii întruniţi sub semnul de lumi­nă al Anului Internaţional al Tineretului — strălucită ini­ţiativă românească, acredita­tă de Organizaţia Naţiunilor Unite d­in incinta Liceului industrial de petrol Videle. Ce stană de piatră ar putea să nu (re)devină om, la auzul cuvintelor rostite, la acest mi­ting, de eleva Daniela Car­men Cojanu, din clasa a vm-a a Şcolii generale numărul 3 ? Ea procedează la un rechizi­toriu care, prin forţarea ima­ginaţiei, ar mai putea avea loc după dezastru . Ce-aţi făcut oameni, ce-aţi făcut ? Vă caut, vă caut, vă caut, dar ştiu că nu vă voi găsi nicio­dată, o, ştiu că nu vă voi găsi! Măcar daţi-mi mie ce-am avut, nu mă lăsaţi singură, daţi-mi, vă rog, liniştea sau cerul, sau marea şi juraţi-mi că totul n-a fost decît un joc, n-a fost decît un vis urit, un coşmar groaznic, trăit de un copil. Atit. O, oameni, dragii mei oameni, vă rog în ge­nunchi, păziţi pacea, înainte ca acest coşmar să devină realitate ! M-aş simţi singură fără voi...“ Clamaţiei lirice a Danielei Cojanu avea să i se alăture, de îndată, intervenţia realistă, la fel de neiertătoare, in con­vingerile ei umanitare, a ele­vei Livia Ităducu, din clasa a X-a a Liceului industrial pe­trolier Videle : „Ocrotiţi jo­cul ! Lăsaţi “Speranţa, bucuria, surisul să lumineze chipurile copiilor. Pastraţi-le Pămintul ca pe cea mai frumoasă, mai necesară jucărie ! împliniţi,­in Anul Internaţional al Tine­­retului, dorinţa cea mai fier­binte a tuturor tinerilor lu­mii : pacea şi dezarmarea, în­deosebi dezarmarea nucleară ! Există în lume, din păcate, încă există minciuna­ şi trăda­rea, nelegiuirea, moartea. Dar există, mai puternice decit ele, gîndul senin şi fapta c­u­­rajoasâ, există numeroşi oa­meni adevăraţi, prieteni ai bi­nelui, ai vieţii, ai păcii. Aces­tei elite a omenirii, poate cea mai preţioasă dintre toate, îi aparţine şi preşedintele ţarii noastre, tovarăşa­ Nicolae Ceauşescu, ocrotitorul­­tihnei şi al libertăţii noastre. Urma­­ti-i pilda, ascultaţi-i glasul !“ Intr-adevăr, acest glas au dovedit că-l urmează, prin tot pe afirmau, in discuţiile ulte­rioare, în dialogurile pe care le-am purtat, cu el, la miting, şi ceilalţi elevi, abordaţi la intimplare. Şi s-a întimplat ca opiniile pe care le voi repro­duce, in legătură cu Anul In­ternaţional al Tineretului, cu vocea României, cu apelurile pr­in luptă pentru pape, să a­parţină unor elevi din clase diferite ale Liceului industrial de petrol Videle, la fel de bine pregătiţi politic, firi sen­sibile pe cit de lucide, dornici de afirmare in viaţa economi­că şi socială a ţării, încreză­tori în forţa raţiunii omeneşti. Luminiţa Eremia, din clasa a X-a Ej, simte că răspunde, prin participarea la acest mi­ting, în care se scandează „Ceauşescu­­l- Pace !“, Apelu­lui şi Chemării adresate de Frontul Unităţii şi Democra­ţiei Socialiste, la iniţiativa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, tuturor forţelor lumii iubitoa­re de pace şi progres, să facă totul pentru salvgardarea pă­cii, duhul cel mai de preţ al vieţii înseşi. Ea, Livia Redu­ce, afirmă că „Avem nevoie de pace cum avem nevoie de aer. E trist că omenirea a a­­juns să respire cu teama de a nu­ mai putea respira. Dar nu pu­tem, n-avem voie să ne con­solăm cu acest pericol al de­zastrului mondial care pluteş­te deasupra noastră- Se cuvine Să ne comportăm, ca , tineri, aşa cum ni se cere în docu­mentele de excepţională în­semnătate ale Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialis­te, anume să opunem acestei ameninţări faptele noastre, gindurile noastre curate, lu­mina spiritului, să ne pregă­tim, prin muncă şi învăţătu­ră, pentru a contribui la edi­ficarea celei mai umane, mai drepte orinduiri de pe Pămînt, societatea socialistă şi comu­nistă". Hermina Bratu, din clasa a Xl-a E, îşi doreşte să devină un bun tehnolog in probleme de petrol, garanţia există, este o eleva bună, studioasă, îmi mărturiseşte că liniştea sufle­teasca înseamnă pentru ea Un­tul, nu definitiv are dreptul la această linişte, sensibilitatea­­ei n-a fost construită pentru şocuri şi­ nu înţelege cum oa­menii nu preţuiesc exact sta­rea care le asigură toate cele­lalte împliniri. Se bucură că face parte dintr-o organizaţie revoluţionară, de tineret al că­rţi lider, român fiind, tova­răşul Nicu Ceauşescu, a fost desemnat să coordoneze, din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, o atit de amplă şi de importantă mişcare interna­ţională în favoarea păcii­ a dreptului de afirmare, de par­ticipare la marile izbînzi ale popoarelor, care revine tine­rilor. Alexandru Ioniţă, din clasa a XI-a Mi, invoca un proverb potrivit căruia nu e om cine nu sădeşte un pom, iată un îndemn de participare la via­ţa colectivă, un rost umanitar bine înţeles. Aş vrea să strig, adaugă, printr-o staţie imen­să, instalată undeva, in aerul planetei, cîteva cuvinte care sâ-i facă să se ruşineze pe cei care uneltesc la distrugerea vieţii cită vreme numeroşi sa­vanţi adevăraţi şi-au făcut ra­ţiune de a fi din prelungirea viaţii omeneşti şi trudesc la edificarea speranţei de a se învinge boli rebele. In nume­le cărui drept se numesc oa­meni de ştiinţă cei care năs­cocesc mijloace de distrugere a ceea ce milenii de e­voluţie planetară au desăvîrşit ? I se pare, de aceea, necesară o sta­ţie, metaforic vorbind, prin care să răzbată protestul lui şi al colegilor lui­­ .Jos bomba cu neutroni !“ C­heorghe Stoicescu, din cla­sa a XI-a E.­ este şi secretarul comitetului U.T.C. pe liceu. Un tinăr a cărui maturitate in gindire răzbate din priviri, a cărui cumpătare se deduce din gesturi. Aveam să-l aud spu­­nind : „Există, in lume, un geniu al răului, care îşi întin­de tentaculele asupra vieţii înseşi. Dar el nu este incă stăpinul lumii. Mai poate fi oprit. Cum ? Prin lupta co­mună, popor lingă popor, ideal de pace lingă ideal de pace. Guvernele învrăjbite nu deţin dealt puteri, administrative sau politice, popoarele insă deţin puterea cea mare, cea adevărată, in dorinţa lor de libertate, de­ prosperitate, de progres. Citesc tot ce poate însemna informaţie referitoare la politica, externă, a ţării noastre şi a altor ţări. Sunt mindre că aparţin unui popor condus de un crop al păcii, preţuit ca atare pe toate me­ridianele. Mi-am recunoscut, ca român, cu adîncă mir,ţine patriotică, propriile mele gin­­duri, cind preşedintele ţării noastre, tovarăşul Nicolae Coftuşescu, animat de cele mai nobile idealuri umanitare, lua atitudine faţă fie măsurile de instalare a rachetelor nu­cleare in Europa, întreprinse de S.U.A., ca şi faţă de con­­trnmasurile Uniunii Sovietice, arătînd cit de important este ca superputerile lumii să se aşeze la masa tratativelor, in loc sp-şi dispute întiietăţi re­gretabile in sfera înarmării“­Tineri pe care i-am cunoscut nu mai departe decit la Videle, cu ocazia unui miting al lor pentru pace. Tineri cu perso­nalitate, inteligenţi şi inimoşi care au dreptul să transmită şi, altor generaţii aceste cali­tăţi ! I se consfinţeşte acest drept insusi Anul Internaţio­nal al Tineretului... DRAGOMIR MAGDINI Anchetă de opinie politică LA MAGAZINUL TINERETULUI Un mod exemplar de a concretiza in­tr-un domeniu specific însemnele heraldice ale Anului Internaţional al Tineretului îl reprezintă activitatea desfăşurată de­­Ma­gazinul tineretului (Calea Dorobanţi) din Capitală. Dincolo de vitrinele şi decoraţiu­­nile interioare dominate de em­blema şi de­viza A.I.T. „Participare, Dezvoltare, Pace“, substanţa realităţii acestui magazin — mărfurile şi comportamentul vinzătorilor — oferă num­eroase motive de satisfacţie vi­zitatorilor. Central ele greutate cade pe des­facerea articolelor cu emblema şi deviza A.I.T. : tricotaje (tricouri, bluze, hanorace şi treninguri), marochinărie (sacoşe, o mare varietate de genţi, penare), galanterie (baticuri, eşarfe), precum şi pupe, vaze din porţelan şi faianţă, servicii de egal şi ca­fea. Tradiţionalele parade ale modei prezin­tă întreaga gamă de produse pentru tineri şi tinere, desfacute prin intermediul maga­zinului, articole ce se remarcă prin respec­tarea tendinţelor modei actualului sezon şi a exigenţelor paletei coloristice care se poartă în­ actualul sezon de vară. Cei doi Şefi de unitate, Nina Tănase şi Dan Pipirig, se preocupă de buna aprovi­zionare şi pentru lunile de toamnă şi iar­nă, de menţinerea magazinului intr-o per­fectă stare de ordine, la nivelul unui ma­gazin etalon. Depăşirile de plan, dar mai ales atmosfera ce guvernează în această unitate comercială sunt doar două dintre argumentele ce­­tau finalitate preocupări­lor rodnice de care am amintit Argumen­te ce motivează prezenţa cotidiană a ti­nerilor în număr mare în magazinul ce le poartă numele, realităţi ce explică satisfa­cerea operativă a celor mai exigente gus­­turi ale cumpărătorilor. Argument Mai mult decit oricînd, şti­inţa a intrat în viaţa noas­tră, ea face parte din munca şi viaţa noastră de fiecare zi. A cerceta nu este însă o modă, ci o necesitate, pentru că progresul economico-so­­social este de neconceput fără aportul substanţial al rezulta­telor cercetării ştiinţifice. A cerceta este intr-un anume sens şi o datorie de onoare, o datorie prin care fiecare po­por să contribuie la propriul său progres, la îmbogăţirea tezaurului universal al cu­­noaşterii. Acest potenţial, a­­cest aur cenuşiu, această in­teligenţă omenească căreia ii revine această misiune este practic bogăţia cea mai de preţ a fiecărei ţări. F­ăcînd această remarcă, ne gindim la faptul că valoroa­sele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, care apar astăzi cu o cadenţă vertiginoasă, tre­buie utilizate exclusiv în fo­losul omului, pentru ridicarea gradului de civilizaţie şi bu­năstare al fiecărui popor. O spunem pentru că s-a ajuns astăzi la aberanta situaţie ca aceste cuceriri ale geniului uman să fie deturnate de la menirea lor firească şi orien­tate către scopuri militare. A­­dică, după eforturi deosebite, intelectuale — depuse cu pa­siune şi nu in ultimul rind după mari eforturi materiale, în loc ca savanţii respectivi, poporul respectiv să se bucure de efectul aplicării în practi­că a creaţiilor respective, a­­cestea iau o nedorită direcţie. Desigur, aici este vorba de o anume politică, dar nu în ul­timul rînd o vină o au şi acei oameni de ştiinţă care accep­tă să lucreze în „laboratoare­le morţii*1, pentru a da o a­­plicare militară celor mai pre­­ţjoase descoperiri ştiinţifice contemporane. Iată de ce a­firmam că în utilizarea şi orientarea cuceririlor geniului uman este nevoie de foarte multă chibzuinţă. Cu atât mai mult este bine să ţinem sea­ma de faptul că în acel im­portant potenţial de aur ce­nuşiu se găsesc numeroşi ti­neri, inteligenţe sclipitoare care şi-au probat deja com­petenţa prin realizări de ex­cepţie, în ţara noastră, a cărei vo­caţie pentru pace este una unanim recunoscută şi apre­ciată pretutindeni, graţie ini­ţiativelor şi a contribu­ţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu, tinerii creatori se află in primele rinduri ale e­­forturilor pentru apărarea li­niştii planetei. Cu atţt mai mult, în această perioadă, cînd nu aflăm in apul pe care Adunarea generală a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite l-a de­clarat la propunerea ţării noastre ca An Internaţional al Tineretului, acţiune avind, ca deviză „Participare — Dezvoltare — Pace“, specia­liştii tineri din ţara noastră, care îşi desfăşoară activitatea pe tărâmul cercetării ştiinţifi­­ce, probează o dată în plus, prin activitatea, de zi cu zi, că ştiinţa poate şi trebuie să fie o formă a participării, a participării la dezvoltarea ţă­rii, la îmbogăţirea patrimo­niului cunoaşterii. Această o­­pinie, această preocupare ne-a fost pusă în evidenţă în cadrul a numeroase colective în care muncesc tineri cerce­tători. Iată, spre exemplu, uni­tăţile de cercetare din cadrul Centrului naţional de fizică sunt angajate din plin la rea­lizarea a­­8 programe ştiinţi­fice prioritare privind d­ezvol­­tarea economico-socială a ţă­rii. Subliniem în primul rând cercetările cu caracter fun­damental şi aplicativ privind aplicaţiile paşnice ale ener­giei nucleare, ştiut fiind că ţara noastră are intre obiecti­vele de bază ale realizării unei depline independenţe e­­ner­getice construirea mai multor centrale nucleare­, uti­­liziind mai multe tipuri de procedee de combustie.- în Consens cu acest program, o serie de colective de aici se oCUPă de concepţia şi realiza­rea aparaturii de măsură şi control destinate funcţionării in deplină siguranţă a aces­­tor obiective. Notăm şi pre­ocupările care ne plasează deja la hotarul anilor 2000 şi ne referim spre exemplu la investigaţiile cu privire la fu­ziunea nucleară, domeniu de la care se aşteaptă practic rezolvarea problemelor ener­­­get­ice ale umanităţii. Sau iată, nu în ultimul rînd, rea­lizările colectivului de laseri. Această fascinanta creaţie a geniului uman, concretizată aici cu realizări de excepţie şi-a găsit aplicarea in nu­meroase domenii de activita­te, între care mecanica fină, construcţiile, optica, medicina etc. Constatări asemănătoare, referitoare la caracterul paş­nic al activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători ro­mâni nu s-au relevat şi* cu o­­cazia unei recente manifestări­ ştiinţifice naţionale. Ne-au reţinut atenţia spre exemplu preocupările informat­icieni­lor şi constructorilor de cal­­cula­toare electronice, Sistem, se ştie, de mai multă vreme într-o eră a informaticii, care are. ca obiectiv esenţial firesc implementarea unor structuri la nivel macrosocial, politică ,prin care se urmăreşte intre altele progresul economic, creşterea calităţii Vieţii. Am putut constata cu plăcere că există creaţii deosebite in do­meniul realizării de programe pentru unităţile de calcul, ceea ce permite proiectarea asistată de calculator, condu­cerea unor complicate pro­cese industriale, informatiza­rea unor operaţiuni care ne­cesitau înainte un personal numeros, or, iată, introduce­rea tehnicii de calcul în trans­porturi, medicină sau pentru crearea unor minicomputere aşa-zis personale. Electronica, domeniu de vînt, care partici­pă din plin la realizarea aces­tei ample acţiuni, vine mereu cu idei de excepţie. Astfel, miniaturizarea, o caracteris­i­­tică a evoluţiei acestui sector de activitate, a însemnat, fi­reşte, o creştere a calităţii produselor în care sunt încor­porate elemente ale micro­electronicii : microprocesoare, circuite imprimate, fibre op­tice etc. o privire asupra a ceea ce are mai Înalt mişca­rea de creaţie — şi ne refe­rim la invenţii — ne arată că tocmai in aceste domenii, cu efecte extraordinare în planul progresului celorlalte ramuri ale economiei, sunt orientate foarte multe preocupări. Este locul să precizăm şi faptul că numeroase asemenea creaţii din cele prezentate mai sus sînt cerute la export, acestea şi altele­ fiind distinse cu pre­mii la manifestări interna­ţionale de profil. ALEXANDRU STROE Ştiinţa în slujba păcii şi dezvoltării „Tinereţe — fotografie — turism“ Undeva pe Valea Rişnoavei — mai exact la Piriul Rece — Complex turistic­ al Ju­reu­­lui de Turism pentru Tineret — a cărui carte de vizită este binecunoscută de tinerii din ţara noastră ca şi cei de peste hotare au sosit niţele trecute noi turişti. Era o zi obişnuită, ca oricare alta , iar turiştii erau de astă dată participanţi la Seminarul internaţional prilejuit de cel de-al XX.­-lea salon de artă fotografică, ma­nifestare desfăşurată în con­textul marcării Anului Inter­­naţional al Tineretului. Erau oaspeţi ai B.T.T. şi A.A.T., care au patronat salonul sub generoasa emblemă ,,Participa­re, Dezvoltare, Pace". Semni­ficativă este, in acest sens, şi tematica de excepţie : ,,Tine­reţe. Fotografie. Turism". Tu­riştii se aflau la izvorul crea­ţiei — la ei.,. acasă — cum se spune — uimiţi realmente de frumuseţile patriei noastre­­ imortalizind pe peliculă ima­gini care vor găsi calea artis­tică către un viitor Salon de artă fotografică. Artiştii vor t­ransmite odată cu imaginile de suflet din frumuseţile ine­galabile ale ţări noastre, gle­durile sincere de pace şi bucurie pe care le nutreşte din inimă tinăm noastră gene­ra­fie. Astăzi vă prezentăm doar citeva instantanee turistice din sutele de exponate fără a mai vorbi ele alte sute dia­pozitive — prezentate şi­ la Piriul Rece — care au tacin­tat ochiul şi au sensibilizat inimile spectatorilor, pasio­naţi statornici ai frumuseţilor naturii. Să zimbim con­form tradiţiei atunci cind ii vom intuiţi pe cărările de munte sau pe litoralul româ­nesc ,inarmăit“ cu aparatul de fotografiat.. VASILE RANGA LUNI 1 IULIE­­S Mobilizat­ de generoasele o­­biective ale Anului Interna­ţional al­­ Tineretului, cuprinse sintetic in deviza „Participa­re, Dezvoltare, Pace", tinerii din patria noastră continuă să iniţieze şi să desfăşoare ample acţiuni şi manifestări consacrate acestui eveniment atit de important pentru pre­zentul şi viitorul tinerei gene­raţii din lumea contemporană. • Si in săptămina care s-a încheiat, sub genericul iniţia­tivelor Uteeiste, au avut loc ample acţiuni de muncă me­nite să pună in valoare poten­ţialul de creaţie al tineretu­lui român, dorinţa acestuia de a participa activ, nemijlocit şi responsabil la dezvoltarea României socialiste, intr-un climat de pace, înţelegere şi colaborare intre naţiuni. Ast­fel, în judeţul Prahova, peste 50 de mii de tineri din 30 de unităţi economice au partici­pat la acţiuni de muncă pa­triotică la sprijinul produc­ţiei, obţinind suplimentar 50 de tone de instalaţii şi utilaj petrolier, 4 staţii betoane, 500 tone de ţiţei prelucrat, 200 tone cărbune, 300 de anvelope produse­ hidraulice şi de me­­­canica dină­ţa ,valoare de 15­0 milioane lei. Sub deviza „Sec­t diul de producţie“, cu­­ cea mai mare productivitate a mun­cii, 3 500 de­ tineri din Între­prinderile judeţului Teleor­man au regresat peste sarci­nile de plan ax,producţie în valoare de 650 de­ mii lei, con­cretizată in 24 tone confecţii metalice, 180 tone îngrăşă­minte chimice, 110 tone piese turnate din fontă, 24 tone ţi­ţei, 25 tone utilaj chimic, 210 mp ţesături etc. In judeţul Tulcea, tinerii de la Exploata­rea minieră Mahmudia au ex­tras peste plan 30 de tone de calvar siderurgic. Acţionind sub genericul Initiativei : „Disciplină, producţie, efici­enţă“, la întreprinderea de alumină. Combinatul meta­lurgic din municipiul Tulcea, la sfirşitul săptăminii care s-a încheiat, tinerii au rapor­tat că au depăşit sarcinile de producţie aferente perioadei la care ne referim. • Un viu interes, probat­ de participarea numeroasă a ti­nerilor, au întrunit manifestă­rile Pob­tico-ideologice şi cul­tural-educative consacrate A­­nulU Internaţional al Tinere­tului. Luni, 24 iunie, la Casa de cultură a ştiinţei şi tehni­cii pentru tineret din Brăila, a avut loc simpozionul: „Or­ganizaţia Naţiunilor Unite şi problemele mari ale lumii contemporane". Marţi, 13 iu­nie la Liceul industrial din Balş, judeţul Olţ, a avut foc simpozionul cu tema „Tinere­ţi!! — factor esenţial in pro­movarea progresului ecopo­­m­ico-social, in dezvoltarea multilaterală a naţiunilor, in edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte". Miercuri, 25 iunie, Comitetul U.T.C. Dră­­­găşani, judeţul Vilcea, a or­ganizat o expunere intitulată: „Anul International al Tine­retului -- prilej de afirmare a tinerei generaţii in ţinta pentru dezvoltare şi pace". Joi, 27 iunie, Comitetul oră­şenesc Curtea de Argeş al U.T.C. a organizat simpozionul: „Tinăra generaţie in proble­mele lumii contemporane''. Tinerilor de la Combinatul de prelucrare a lemnului din municipiul Sf. Gheorghe, ju­deţul Covasna li s-a prezen­tat expunerea : „Tineretul in societatea contemporană", in judeţul Dolj, secţia Propagan­dă a Comitetului municipal Craiova al U.T.C. a organizat, la Liceul „Nicolae Titulescu" sub genericul „Vrem pace pe pămînt", un medalion literar consacrat A­LT. • Timp de 30 zi­ a străbă­tut mii de localităţi, munici­­pii, oraşe şi sate de pe întreg cuprinsul României „Ştafeta sportivă, desfăşurată sub de­viza Participare, Dezvoltare, Pace“. Această amplă mani­festare cu caracter de masă s-a­ constituit intr-o vibrantă adeziune a tineretului din pa­tria noastră la politica inter­im şi externă a partidului şi statului nostru, ea prim­ind vo­inţa unanimă a tinerei gene­ralii de pace, colaborare şi prietenie, ce animă poporul şi tineretul român, hotărîrea fermă de a milita pentru apă­rarea dreptului la viaţă, drep­tul cel mai de efert al omu­lui • Sub deviza Anului In­ternaţional al Tineretului a avut loc „Săptămina mondia­lă a condiţiei fizice şi spor­tului“. Inaugurată duminică, 23 iunie, d­noi pe stadionul „93 August“ din Capitală a sosit ştafeta sportivă desfăşu­rată sub deviza A.I.T.: „Par­ticipare, Dez­voltare, Pace“, manifestarea a subliniat, încă o dată, rolul sportului in dez­voltarea fizică armonioasă şi­­ păstrarea sănătăţii omului şi, ceea ce este şi mai impor­tant, contribuţia acestuia la mai buna cunoaştere şi apro­piere intre tineri, la crearea unui climat de pace, înţelege­re şi respect reciproc între oamenii de pe toate meridia­nele globului. Grupaj realizat de CORNELIA ANDREI

Next