Scînteia Tineretului, noiembrie 1985 (Anul 41, nr. 11329-11354)
1985-11-01 / nr. 11329
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Din cronica întrecerii socialiste » CA URMARE A EFORTURILOR SUSŢINUTE depuse pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, numeroase Colective de oameni ai muncii din Capitală au obţinut importante succese pe linia realizării sarcinilor de plan, în condiţiile reducerii consumului de combustibil şi energie. Astfel, colectivul întreprinderii mecanice de utilaj chimic a livrat suplimentar sarcinilor de plan 70 tone subansamble pentru Podul de la Cernavodă, 85 tone utilaj tehnologic pentru export, o instalaţie de evaporare, precum şi 30 tone utilaj tehnologic. La rîndul lor, muncitorii întreprinderii de motoare Diesel au depăşit pină în prezent prevederile planului la producţia marfă cu 10 milioane lei. Ei au livrat, suplimentar, 10 motoare cu puteri între 350 şi 1 250 C.P., precum şi 23 autospeciale pentru stins incendii. Prin îmbunătăţirea proceselor tehnologice, colectivul întreprinderii C.I.L. Pipera a redus consumurile materiale şi de manoperă cu peste 730 000 lei. Aceleaşi eforturi în direcţia modernizării tehnologiilor s-au soldat, la întreprinderea Semănătoarea, cu execuţia în devans a unei maşini agregat de găurit discuri de variatoare, care va conduce la creşterea productivităţii muncii cu 10 la sută şi la ridicarea calităţii produselor. • DIN SF. GHEORGHE, JUDEŢUL COVASNA, suntem informaţi că industria acestui municipiu a înregistrat o producţie suplimentară de 60 milioane lei. Au fost livrate, astfel, în plus economiei naţionale importante cantităţi de motoare electrice, aparataj electric auto, confecţii, precum şi produse ale industriei alimentare. De asemenea, întreprinderea de confecţii din Tg. Secuiesc, din acelaşi judeţ, a anunţat depăşirea planului la producţia-marfă cu 16 milioane lei. De menţionat că 95 la sută din producţia unităţii este destinată exportului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLI SERIA II Nr. 11 329 FRONT LARG DE LUCRU PENTRU CONSTRUCTORI ŞI MONTORI! Nu se poate spune că lucrările pe şantierul Centralei electrice şi de termoficare Piteşti au ajuns într-o fază decisivă, respectiv aproape de momentul punerii în funcţiune, cind graficul de execuţie trebuie respectat la secundă, întîrzierile în această fază a investiţiei fiind irecuperabile. Cele mai multe din obiectivele viitoarei uzine electrice sunt executate în proporţie de 40—50 la sută iar altele abia urmează a fi atacate. Decisivă, însă, pentru bunul mers al lucrărilor în perioada următoare şi pentru respectarea termenului de punere în, funcţiune a primului cazan şi a primului grup de 50 MW — în final termocentrala urmînd să funcţioneze cu patru asemenea grupuri, furnizînd, totodată, agentul termic necesar Platformei petrochimice din apropiere şi încălzirii municipiului Piteşti — este punerea de acord, într-un timp cit mai scurt, a tuturor factorilor cu răspunderi în ce priveşte eliberarea amplasamentelor de reţeaua de conducte şi devierea acestora corespunzător studiilor şi documentaţiilor întocmite. Cu cit magistralele de conducte vor fi mutate mai repede, cu atît ritmul de execuţie al lucrărilor pe şantier va spori. Pe de altă parte, costurile lucrărilor vor fi reduse considerabil, economisindu-se importante cantităţi de combustibil şi energie. Aceasta pentru că, iată, în momentul de faţă, deşi linia ferată uzinală este terminată nu poate fi folosită, citeva conducte împiedicînd trecerea vagoanelor. Vagoane care sosesc zilnic încărcate cu utilaje, instalaţii şi materiale de construcţii şi care sunt descărcate la circa 5 kilometri depărtare de şantier, într-un triaj de unde mărfurile trebuie reîncărcate pe trailere şi aduse cu autocamioane de mare capacitate, deci consumindu-se combustibil, în incinta investiţiei. Este adevărat, pentru ca respectivele conducte să fie deviate au fost necesare studii care au însemnat o muncă imensă, investigaţii pentru depistarea fiecărei magistrale, unele construite cu zeci de ani în urmă, precum şi a beneficiarilor acestora, cei mai mulţi situaţi în alte localităţi decit municipiul Piteşti. Dar, aşa cum ne declară tovarăşul tehnician Ion Dinescu, diriginte de şantier la construcţia noii termocentrale, în momentul de faţă se cunoaşte exact „geografia“ întregii reţele de conducte din zonă, şi pentru eliberarea amplasamentului este nevoie doar de întîlnirea specialiştilor din unităţile beneficiare, de acordul lor şi eventual, acolo unde proiectele propuse în vederea devierii conductelor nu corespund normativelor, de studii comune în vederea adoptării soluţiilor celor mai potrivite. Este, deci, cu atît mai necesară intervenţia specialiştilor in eliberarea amplasamentelor investiţiei, cu cit această acţiune înseamnă demontarea şi reinstalarea a circa 4 000 m.O conductă cu diametrul de 500 mm. Conductă aşteptată să sosească de la întreprinderile de specialitate din Roman şi Bucureşti şi care odată sosită şi instalată pe noile trasee înseamnă crearea unui larg front de lucru pentru constructori şi montori, fluenţă în activitatea de transport şi la construcţia drumurilor uzinale, condiţii bune pentru accelerarea lucrărilor de construcţii montaj pe toată durata iernii. Conştienţi de importanţa fiecărei zile bune ale actualei perioade, constructorii şi montorii acţionează cu hotărîre pentru închiderea capacităţilor, pentru turnarea unor fundaţii. In aşa fel incit, in lunile următoare, ritmul de execuţie să fie cel puţin la fel de ridicat ca în perioada din vară. „Avem asigurate mai multe spaţii închise ,a remarca tovarăşul inginer Stelian Bălescu, directorul Antreprizei de construcţii industriale Argeş, antreprenorul principal al investiţiei — montorii puţind acţiona pe spaţii largi în staţia de 110 KV, in staţia de tratare chimică a apei, precum şi in celelalte obiective de servicii generale. Pe de altă parte, am luat măsuri in vederea asigurării necesarului de prefabricate din beton, fie prin execuţia acestora în bazele proprii de producţie, ori prin aducerea lor de la întreprinderile specializate, atunci cind este vorba de piese foarte complexe. Tot ca o măsură întreprinsă în scopul lărgirii frontului de acţiune, în anotimpul friguros şi menţinerii Unui ritm Înalt de execuţie, se numără şi crearea unor spaţii care să permită turnarea betonului în zilele cu temperaturi scăzute, în condi- NICOLAE MILITARU (Continuare In pag. a 11-a) PE ŞANTIERUL CENTRALEI ELECTRICE ŞI DE TERMOFICARE PITEŞTI INIŢIATIVE GOSPODĂREŞTI PENTRU FINALIZAREA GRABNICĂ A LUCRĂRILOR DE SEZON în judeţul Brăila, la Viziru, însurăţei sau Baldovineşti, de exemplu, se încheia ieri recoltatul porumbului şi trebuie să subliniem faptul că şi pe ultimele hectare această lucrare se executa cu mult spirit de răspundere, cu atenţie deosebită pentru calitate. „Şi noi, ne spunea Nistorel Grigore, secretarul organizaţiei U.T.C. de la C.A.P. Cazasu, încheiem azi stringerea porumbului. Am luat de asemenea măsuri pentru ca peste două zile să efectuăm ultimul transport de porumb din cîmp“, în ce constau aceste măsuri ? In mobilizarea tuturor mijloacelor la transport, inclusiv a 34 atelaje din sat, In grăbirea încărcatului şi descărcatului, într-o mai bună organizare. Intensificarea transportului cere mereu acţiuni concrete, fapt înţeles bine şi în unităţi ale C.U.A.S.C. Viziru, unde se muncea de asemenea cu iniţiativă şi spirit de răspundere, unde erau valorificate noi posibilităţi pentru grăbirea transportului. „Cu maşinile pe care le avem şi cu 190 de atelaje, dispunem în prezent de o capacitate de transport de 300 tone pe zi, ne spunea Gheorghe Dincă, preşedintele consiliului. Am luat măsuri pentru folosirea tuturor mijloacelor la capacitate, pentru scurtarea timpului de staţionare a maşinilor în cîmp şi în baze printr-o acţiune mai energică a echipelor de încărcare şi descărcare. Am considerat totuşi că acestea nu sunt de ajuns. Prin urmare, începind de azi, am trecut şi la folosirea combinelor care batozează, aşa incît să transportăm în baze, la silozuri, şi boabe. In felul acesta micşorăm volumul de transport din cîmp şi creştem viteza zilnică“. Continuîndu-ne raidul la I.A.S. Baldovineşti, consemnăm de asemenea încheierea recoltării porumbului şi folosirea intensă a mijloacelor de transport. în plus, în această unitate, se încheia şi recoltatul orezului de pe cele 1 320 de hectare cultivate. „Reuşim să finalizăm şi această importantă lucrare întrucît în ultimele zile ne-au venit în ajutor 8 combine de la I.A.S. Siliştea, ne spunea inginerul Ion Lungu, director tehnic al unităţii. Producţia pe care am obţinut-o este imediat livrată la fondul de stat“. Recolta de orez realizată la I.A.S. Baldovineşti, apreciată drept bună, răsplăteşte şi hărnicia unor tineri mecanizatori ca Vasile Ticoi, Ştefan Buruiană sau Dumitru Mihalcea şi competenţa profesională şi spiritul de organizare al unor specialişti ca inginera Amalia Constantinescu în a cărei fermă s-a obţinut cea mai mare producţie dir. Întreprindere, peste 4 000 kg orez la hectar. Ne-am interesat si de mersul efectuării ogoarelor adinei de toamnă. La C.A.P. Cazasu mai erau de arat doar 148 hectare, deci condiţii bune pentru ca această lucrare să fie încheiată in cel mult 6 zile. La I.A.S. Baldovineşti se araseră doar 420 hectare din 2160 hectare, folosindu-se doar 25 tractoare. Se luau însă măsuri ca începând de a doua zi, după încheierea recoltării porumbului şi a orezului, să se lucreze în schimburi prelungite cu 60 tractoare. Cum se acţiona în C.U.A.S.C. Viziru ? „Azi vom ara încă 200 hectare, ne spunea Gheorghe Dincă, preşedintele consiliului. De mîine insă vom dubla această viteză. Cum ? De azi îi mobilizăm la arat şi pe cei care ştiu să conducă tractorul. Vom creşte astfel cu 29 numărul mecanizatorilor mobilizaţi la efectuarea arăturilor“. , Cu alte cuvinte, acţiuni concrete, eficiente, care asigură valorificarea posibilităţilor existente într-o unitate sau alta. Comparaţia care se poate face intre aceste unităţi evidenţiază şi faptul că spiritul de iniţiativă are o importanţă deosebită in intensificarea ritmurilor de realizare a lucrărilor din cimp. ION CHIRIC LIVRAREA RECOLTEI LA FONDUL DE STAT - ACȚIUNE PRIORITARĂ I (IN PAGINA A 3-A) Tradiţiile hărniciei Ca să poţi admira frumuseţea şi bogăţia înnoirilor petrecute la Boloteşti-Vrancea in ultimii ani, trebuie să ajungi aici într-o după amiază ruginie de toamnă. Nicicind ca toamna satul nu e cuprins de efervescenţa muncii, de graba de a stringe recolta de struguri şi porumb, nicicind hărnicia şi veselia oamenilor nu sunt aici mai pregnante ca toamna. Oamenii se grăbesc care încotro, atelaje trase de boi şi cai frumoşi aşteaptă in faţa centrului de vinificaţie, maşini încărcate vin din cîmp şi trag pe uliţa cooperativei agricole de producţie. Nu e timp de stat, chiar şi cei mici iau parte la campanie, un grup, cu şcoala, sau singuri, însoţiţi de fraţii mai mari sau părinţi. Comuna are şase sate şi urmăreşte fidelă firul cinci limpede, cinci tulbure al apei Putnei. Prin Boloteşti se intră de fapt în Vrancea — ţara legendelor şi basmelor. Poate de aceea locuitorii ei s-au străduit s-o facă cit mai frumoasă, comuna avînd acte de naştere vechi de aproape patru secole. Locuitorii ei ? Viticultori din tată-n fiu, păstrind cu sfinţenie trecutul şi prezentul podgoriei Odobeştiului, cu vinuri mai aspre şi mai limpezi decit oriunde. Dar în ultima vreme intîlneşti prin pieţele Focşaniului, Odobeştiului şi Vidrei legumicultorii de la Boloteşti, căci cele două sate aşezate mai aproape de apa Putnei şi protejate de dealurile pe care se coc in soare struguri de soiuri pure produc legume ca rouă. La Ivănceşti şi Putna, locul şi forţa de muncă mai tinără decit în restul comunei au contribuit la ridicarea nivelului de trai cum nici o meserie n-a putut s-o facă. Şoseaua, asfaltată, trece prin mijlocul comunei. Face un popas în faţa consiliului popular, unde te întîmpină, amabil şi gata să-ţi dea orice informaţie vrei să-i ceri, Emil Alexandrescu, secretarul consiliului. E vechi în meserie de mai bine de un sfert de veac, e prima meserie care a făcut-o imediat ce a terminat liceul şi vrea să fie şi ultima. E născut şi crescut aici, are rădăcinile înfipte in solul roditor al comunei, căreia ii ştie istoria pe de rost. Istorie la care contribuie harnic şi tenace ascultînd păsurile oamenilor, sprijinind propunerile menite să ducă înainte, învăţînd ce şi cit poate fiecare să dea şi cum poate să se realizeze. Ştie nu numai nevoile materiale ale satului, dar şi pe cele spirituale. Ajută pe tineri să plece la calificare, îi ajută când se întorc şi vor să se încadreze în comună, ştie că în ei e forţa viitorului. A ţinut, împreună cu învăţătorul pensionar Uranus Diaconescu, acel „stîlp“ spiritual al satului, o evidenţă a celor plecaţi să înveţe, numai in anii de după eliberare. Au ajuns acum doi ani la impresionanta cifră de 1 500. Deci, la Boloteşti, unul din patru locuitori are ca studii cel puţin zece clase. Oamenii plecaţi de aici au tot felul de meserii : sunt muncitori la fabricile din Focşani şi Capitală, sunt tehnicieni la Braşov, sunt siderurgişti la Galaţi, sunt marinari la Constanţa , sunt ziarişti, critici literari sau profesori şi învăţători. Renumită pentru cultul pe care-l are pentru carte, comuna a dat un număr impresionant de profesori şi învăţători. Cei mai mulţi au funcţionat in comună, alţii în comunele vecine. Aici toţi copiii învaţă cu pasiune, e atmosferă mereu tînăra, mereu proaspătă. Şoseaua urcă acum spre Gogeşti unde o făbricuţă de coniac ţine de cincisprezece ani pasul cu sora ei mai mare din Focşani. Casele, mari şi curate, noi in majoritate, se inşiruie pe marginea şoselei umbrite in soarele toamnei de pomi încărcaţi de rod şi de vii ruginite. în stingă şoselei poţi admira, pe deasupra caselor, dealurile unde viile îşi întind rugina pină departe sub poala pădurii. Viile nivelează triumfătoare rîpile şi haturile care altădată despărţeau in loturi mici averea Boloteştiului. O avere care imbătrinise serios în ultimii ani şi care se transformase în ani repetaţi cu recolte mici de struguri, căci via bătrină nu mai are putere. Lingă ruginiul viilor se ridică o livadă de pomi tineri, care în curind intră pe rod. S-au şi prefigurat citeva contracte, s-a şi discutat problema unei fabrici de conserve din fructe coapte pe dealurile pline de soare ale Boloteştiului. Iar pe virful măgurei Odobeştiului, acel deal care n-a putut să devină munte pentru că are peste 1 000 de metri doar unul in plus, se conturează strălucitor în soarele după-amiezii — ca o prezenţă vie a tehnicii MARIA CRISTEA-ŞOIMU (Continuare in pag. a lll-a) Tg. Mureş ’85 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 NOIEMBRIE 1985 PARTICIPARE, RESPONSABILITATE ANGAJARE Aflată acum, in această confluenţă istorică a două cincinale de o decisivă importanţă pentru devenirea noastră economică şi socială, România socialistă are bucuria şi mîndria de a-şi înscrie în palmaresul său istoric realizări de prestigiu ce afirmă, fără putinţă de tăgadă, ideea cu valoare de axiomă că a fi, a munci şi a acţiona, aici şi acum, la noi şi prin noi înşine este o atestare a înseşi demnităţii şi libertăţii noastre, in care şi prin care participarea şi responsabilitatea sunt termeni esenţiali ai democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare. Intr-adevăr, în cele două decenii ce au trecut de la istoricul Congres al IX-lea al partidului, din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tova- răşului Nicolae Ceauşescu, am reuşit să constituim şi promovăm cu întreaga consecvenţă un sistem profund democratic şi umanist al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare prin care omul reprezintă figura centrală a istoricului proces logic, necesar în care ne aflăm angajaţi cu toate resursele noastre materiale şi umane. Definind cu maximă claritate liniile directoare ale acestui proces şi conturînd structurile esenţiale acestei realităţi definitorii a zilelor noastre, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spunea în magistrala cuvintare rostită de la tribuna celui de-al III-lea Congres al consiliilor populare: „Dacă am compara sistemul democraţiei noastre muncitoreşti — Congresul consiliilor populare — cu situaţia din alte state ale lumii, am putea spune că democraţia noastră muncitorească, revoluţionară este superioară oricăror forme ale democraţiei burgheze, că prin sistemul larg, democratic pe care l-am realizat asigurăm ca toate clasele şi categoriile sociale şi, in primul rînd, muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregul nostru popor să parti- Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii de activ la elaborarea şi înfăptuirea politicii generale, la făurirea conştientă a propriului viitor liber, a viitorului socialist şi comunist“. Din această perspectivă se înţelege mult mai clar decit până acum că progresul nostru material şi spiritual, toate marile realizări obţinute au la bază tocmai participarea activă, conştientă, responsabilă a tinerei generaţii, a întregului nostru popor, de înfăptuirea cu succes a acestor obiective de care depinde în mod absolut imperios destinul nostru naţional şi social. Democraţia muncitorească, revoluţionară creează prin înseşi structurile sale inconfundabile, ca şi prin conţinutul său profund novator un cadru nou, calitativ superior de participare şi angajare plenară a energiilor creatoare ale întregului popor, aşa cum ea este inseparabilă de o altă realitate, care se numeşte şi este calitatea nouă, revoluţionară a conştiinţei socialiste, o forţă motrice a progresului nostru multilateral. Sistemul armonios şi unitar de drepturi şi îndatoriri pe care se bazează participarea activă, responsabilă a tineretului, a întregii naţiuni la înfăptuirea cu succes a hotărîrilor istorice ale Congresului al XIII-lea al partidului reflectă prin el însuşi maturitatea moral-politică a celor care sunt astăzi adevăraţi proprietari, producători şi beneficiari ai avuţiei noastre naţionale. în acest cadru larg, generos tînăra generaţie este învestită cu mandatul de maximă răspundere de a reprezenta o puternică forţă socială, viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste. Este greu, dacă nu chiar, practic, imposibil de crezut, că aceste grandioase înfăptuiri ce dau forţă şi relief anilor luminoşi ai revoluţiei şi construcţiei socialiste — dar, cu precădere, epocii pe care cu legitimă mîndrie şi cu cel mai ales respect o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“ — ar fi fost posibile fără asumarea activă, conştientă, responsabilă de către tînăra generaţie a noului şi inconfundabilului său statut politic, economic şi social, fără participarea sa directă la elaborarea şi înfăptuirea marilor decizii , ce vizează însăşi ridicarea României socialiste pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. Calitatea nouă, fără precedent şi egal, de cetăţean al României zilei de azi este ȘERBAN CIONOF (Continuare în pag. a III-a) In secţiile întreprinderii de maşini unelte şi agregate Bucureşti, unde a fost executat primul strung carusel românesc, cu diametrul de 18 000 m.nl., sunt pregătite pentru montaj noi agregate complexe • DINCOLO DE DATELE UNUI ANGAJAMENT • S-A ÎNCHEIAT CONCURSUL DE MUZICĂ DE DANS PENTRU TINERET • MEREU LA ÎNĂLŢIMEA TRADIŢIEI (IN PAGINA A 2-A) SUPERLATIVUL UNEI INVESTIŢII De mult au observat oamenii că cea mai generoasă şi mai fericită investiţie sunt copiii. Faptul că familia este celula societăţii face ca această axiomă să iradieze dinspre particular spre general funcţionind fără greş de dintotdeauna. Jupîniţele din vremea lui Ştefan cel Mare îşi cunoşteau bine rostul şi bucurau ţara cu mulţime de pruncuşori pe care, de îndată ce deprindeau meşteşugul armelor, Domnul ii orinduia nn treburile statului după puterile şi priceperea lor. Apoi, războaiele s-au rărit şi averile s-au înconjurat de ziduri înalte ce nu puteau fi trecute decît dinspre înăuntru spre afară. Aşa a ajuns interesul de clasă să dicteze bizara „modă“ a urmaşilor puţini. Căci ave- ________ rea trebuia să t răminâ, pe cit posibil, întreagă şi prin căsătorie să sporească. Nefirescul s-a propagat Pină în zilele noastre cind, se poate lesne observa, de copii nu se plîng femeile cu venit modest, ci tocmai cele înlesnite materialiceşte. Marii demografi nu ostenesc încurajindu-i pe intelectuali să aibă copii. Din cauza studiilor prelungite căsătoriile se încheie tîrziu, cind părinţii sunt înţelepţi şi au posibilitatea opţiunii, iar aceasta, prea ades, nu se referă la copii. O familie de intelectuali presupune un mediu formator de înaltă ţinută care poate deveni tradiţie. Fiecare familie este o treaptă propulsoare şi nimănui nu-i este egal unde se află linia de pornire. Cu mai mulţi copii ar trebui să aibă şansa de a deschide ochii într-o casă cu bibliotecă. Auzisem despre o familie de vrednici intelectuali care îşi îngrijesc cu patimă pruncii. Voiam să o surprind la locul de muncă şi pentru că este nefiresc să nu cunoşti poziţia întreprinderilor în propriul tău oraş, am pornit-o pe jos informîndu-mă din cind în cind. O căruţă a oprit, scurt, lingă mine şi bătrinul vizitiu mi-a întins mina. Am urcat, fără mofturi, exclamind sec . Avicola. Căluţul mi-a înstelat pantofii tropotind conştiincios prin toate bălţile de pe asfalt. Alături, omul s-a pus gospodăreşte pe povestit istorii despre decapitarea sfeclei şi nevrednica soartă a frunzelor ei. Amuzată îmi spun in sinea mea : extraordinar, e chiar Moromete, şi această întilnire are ceva providenţial. In biroul spaţios, soţii Petronela şi Nicolae Dobrin sunt gazde vesele, de o vitalitate debordantă. Zimbetul este repede înlocuit cu rîsul în cascade. Se derulează momente de du- ”ă roşie, de orgoliu, de umor sănătos. Ar mai fi de amintit „în treacăt“ că îmi disput timpul directorului Nicolae Dobrin cu o echipă de filmare. — Cîţi copii aveţi, tovarăşe director ? — Am şase copii, trei fete şi trei băieţi. — Cum înmulţeşte o mamă ideea de tabără cu şase ? — Deocamdată încă mai încăpem cu toţii în maşină şi mergem în concediu la mare. Copiii mei nici nu-şi prea caută prieteni înafară căci fiind mulţi îşi ajung lor vişui. — Cu ce doriţi să se ocupe în timpul lor liber ? Mama : — Iau lecţii de pian şi franceză. Tata : — îi duc în fiecare lună pe Ceahlău. Petronela Dobrin are o siluetă excelentă, este îmbrăcată cu mult şic, iar cind vorbeşte despre copiii ei are un umor irezistibil. îmi povesteşte cum, odată, cind unul din băieţi a venit de la joacă murdar, l-a arătat tatălui său intrebînd cu MADALINA CANURA (Continuare in pag. a lll-a) IANNTINAR ANOTIMP