Scînteia Tineretului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 11533-11559)
1986-07-01 / nr. 11533
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Planul cincinal 1986-1990: Obiective, priorităţi, direcţii de acţiune AFIRMAREA CU PUTERE A NOII REVOLUŢII ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE Planul național unic de dezvoltare_economico-sociala a României în perioada1986—1996- cuprinde în primul său capitol obiectivele și sarcinile privind cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic. Faptul relevă nu atit un primat absolut al importantei sau priorităţii in raport cu celelalte laturi ale activităţii, ci mai ales concepţia mult mai profundă in semnificaţii şi implicaţii, izvorită din gindirea clarvăzătoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din stăpînirea cuprinzătoare a fenomenelor şi proceselor din cadrul economiei naţionale, concepţie după care dezvoltarea intensivă, înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XXII-lea al partidului reclamă să se pună in centrul întregii activităţi noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Evidenţiind că planul cincinal, programele adoptate marchează angajarea cu toată hotărîrea, cu toate forţele a patriei noastre pe calea înfăptuirii noii revoluţii ştiinţifice şi tehnice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în cuvintarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. : „Trebuie să ne organizăm activitatea în aşa fel incit să asigurăm, în toate domeniile, afirmarea cu putere a ştiinţei, tehnicii — factor hotăritor pentru dezvoltarea patriei noastre, pentru victoria comunismului în România". însăşi logica concepţiei şi elaborării planului cincinal se întemeiază pe un asemenea principiu. întreaga noastră activitate practică, concretă, se fundamentează solid pe amplul Program de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic, elaborat sub conducerea directă, incorporînd contribuţia valoroasă a tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului. Acest program orientează şi concentrează întreaga activitate şi toate energiile creatoare din acest domeniu spre soluţionarea, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a tuturor problemelor hotărîtoare pentru accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a economiei românești, în conformitate cu prevederile acestui program de largă perspectivă, pină in anul 2000, care îmbină armonios, în mod organic, cercetările aplicative și cercetările fundamentale în vederea asigurării atit a soluţiilor imediate, cit şi a celor necesare dezvoltării in perspectivă a econoniei nationale, planul cincinal 1986—1990 înscrie sarcini care reflectă accentuarea procesului de inovare tehnologică, de introducere rapidă in producţie a rezultatelor cercetării proprii. Astfel, pină la sfirşitul cincinalului se vor încheia şi aplica în practică 6 411 obiective principale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică; se vor introduce în producţie 2 932, tehnologii noi şi perfecţionate: vor fi asimilate 2 642 produse noi, urmind ca in ramurile prelucrătoare ale industriei republicane producţia marfă să fie realizată in anul 1990 in proporţie de 46 la sută pe baza produselor noi si modernizate in cursul actualuluicincinal. Acestea sunt principalele coordonate" cantitative"alesuportului puternic pe care ştiinţa şi tehnologia românească sunt chemate să il asigure dezvoltării moderne a economiei naţionale. Dar fiecare din acest nou obiectiv de cercetare, produs sau tehnologie, reflectă prin sine contribuţia majoră la accentuarea laturilor intensive, calitative, la creşterea susţinută a eficienţei întregii activităţi economice. Căci ele sunt orientate ferm spre soluţionarea problemelor legate de dezvoltarea potenţialului naţional şi valorificarea superioară a rezervelor de materii prime şi resurse energetice ; realizarea unor produse cu parametri tehnico-aplicativi la nivel mondial si, într-o proporţie de 2,5 la sută, peste acest nivel ; reducerea consumurilor materiale şi energetice, a cheltuielilor de producţie in general ; creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. De altfel, parcurgind prevederile întregului plan cincinal se desprinde cu claritate faptul că ansamblul de opţiuni şi priorităţi — fundamentate şi pe programele speciale adoptate în perioada scursă de la Congresul al XIII-lea al partidului — au în vedere creşterea substanţială a contribuţiei ştiinţei şi tehnologiei la progresul societăţii noastre, transformarea ştiinţei VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a III-a) Cronică de întrecere • MINERII DE LA PAROŞENI, distinși cu Ordinul Muncii clasa I pentru ocuparea primului loc in întrecerea socialistă pe 1985, au majorat la aproape 32 000 tone cantitatea de cărbune extrasă și livrată suplimentar beneficiarilor de la începutul anului. Ritmicitatea realizărilor, care caracterizează activitatea acestui colectiv fruntaş din Valea Jiului, oglindeşte preocupările pentru organizarea mai judicioasă a producţiei şi a muncii, introducerea unor noi tehnologii de exploatare, folosirea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor din dotare, ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului muncitor. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, productivitatea planificată in abataje a fost depăşită cu peste 700 kg de cărbune pe post, in condiţiile încadrării stricte in consumurile de combustibil şi energie electrică stabilite. • COLECTIVELE UNITĂŢILOR ECONOMICE DIN JUDEŢUL OLT au pus la dispoziţia economiei naţionale, in plus faţă de sarcinile de plan la zi, importante cantităţi de bunuri materiale, cum sunt gaze asociate utilizabile şi gaze libere, aluminiu primar şi aliaje, ţevi din aluminiu pentru irigaţii, cabluri electrice de forţă, electrozi siderurgici şi nipluri din grafit, maşini şi utilaje agricole şi alte produse. Printre unităţile industriale care au contribuit la înregistrarea acestor sporuri de producţie se numără Întreprinderile de aluminiu, de prelucrare a aluminiului şi de produse cărbunoase din Slatina, întreprinderea de Confecţii din Scorniceşti, întreprinderea de Tricotaje din Caracal, întreprinderea Mecanică pentru Agricultură şi Industria Alimentară din Balş, Schela de Producţie Petrolieră din Ciureşti. * OAMENII MUNCII DIN UNITĂŢILE ECONOMICE VÂLCENE au consemnat in bilanţul realizărilor obţinute în intervalul de timp ce a trecut din acest an substanţiale depăşiri ale prevederilor de plan la producţia fizică, între care însemnate cantităţi de lignit, ţiţei, gaze libere, calcar, sare în soluţie pentru industria chimică, utilaje destinate explorărilor geologice, produse ale industriilor de mecanică fină şi prelucrării lemnului, piese forjate, prefabricate din beton şi altele. Pe primele locuri în ceea ce priveşte contribuţia la realizarea acestor sporuri de producţie se situează colectivele întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport, Combinatului Chimic, întreprinderii de Echipament Hidraulic, întreprinderii de Utilaj Chimic şi Forjă, întreprinderii Miniere din Rîmnicu Vilcea, Schelei de Producţie Petrolieră din Drăgăşani, întreprinderii Miniere din Horezu. * COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE UTILAJ GREU CRAIOVA a finalizat primele două strunguri normale grele pentru prelucrarea pieselor cu lungimi de pină la 8 metri şi diametre de 2 metri. Destinate echipării tehnologice a Combinatului de Utilaj Greu din Iaşi, căruia i-au fost livrate cu 47 de zile în devans faţă de prevederile din contract, cele două strunguri sunt dotate cu comandă numerică cu calculator, performanţele fiind asemănătoare celor mai bune produse similare realizate peste hotare. Ele au fost fabricate în întregime cu componente româneşti. • ENERGETICIENII DE LA ÎNTREPRINDEREA „ELECTROCENTRALE“ MUREŞ — unitate distinsă cu Ordinul Muncii clasa I pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 1985 — înscriu noi succese în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate din întrecerea socialistă. Ei au majorat la 150 milioane KWh producţia de energie electrică realizată de la începutul anului. Datorită utilizării cu maximă eficienţă a combustibilului şi energiei, a utilizării unor energii secundare în procesele tehnologice de bază, colectivul de aici a economisit 1 200 tone combustibil convenţional, iar consumul tehnologic intern de energie electrică a fost diminuat cu un milion KWh. PAGINA A 2-AI • Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vigoarea şi tinereţea patriei. Copilăria — univers al speranţelor împlinite • Organizaţiile U.T.C., în munca lor de zi cu zi. Punţi spre fericire, la Zalău. Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi. Este dăunător fumatul? © Cronica TV. Lecţia istoriei ZESTREA FETELOR DIN VRANCEA Orice oraş işi are o marcă, o întreprindere (sau un produs) reprezentative (fericite cele care au mai multe !). Focşaniul este repede asociat I.S.E.H.-ului şi „Confecţiilor“ (un nomenclator : Întreprinderea de Confecţii). Am ales „Confecţiile“ pentru că rezultatele obţinute in primele cinci luni ale anului au dus întreprinderea pe locul 1 in întrecerea socialistă, iar despre I.S.E.U., distinsă cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, s-a scris de mai multe ori. Asociind acest loc I cu tinereţea colectivului, argumentul este şi mai puternic. Pentru a ajunge „o firmă“, ,, Confecţiile“ au parcurs un drum care măsoară in ani mai bine de două decenii. Apărînd ca sector al Fabricii de Confecţii „1 Mai" din Rîmnicu Sărat — se intimpla asta in 1963 —, întreprinderea se compunea dintr-o singură brigadă de 36 de muncitori, brigadă ,ce hărnicea la maşinile de cusut „Kuznik“, „Cugir“, „Minerva“ pentru a da docului ţinuta sobră a salopetelor. In timp ce pe platforma sudică se mai alcătuia o brigadă, imperios cerută de nevoile sporirii producţiei, un grup de proiectanţi aşeza pe planşetă viitoarea întreprindere gindită şi apoi construită conform ultimelor cuceriri mondiale in domeniul confecţiilor. La 1 februarie 1965 impunătorul edificiu este inaugurat , şi salopetele devin un produs „din alte vremuri“. In limbajul de specialitate asta înseamnă diversificarea gamei sortimentale. Indeminarea — nativă — şi simţul pentru frumos au învins repede emotivitatea femeilor in faţa maşinilor şi chiar dacă drumul nu a fost presărat tot timpul cu lauri şi flori el a dus insă către top. „A te îmbrăca de la Focşani“ a devenit un reper al eleganţei şi al bunului gust iutil in ţară şi apoi, încetul cu încetul, această sintagmă s-a tradus in mai multe limbi, comenzile pentru export sporind an de an. Procesul tehnologic în cazul lucrurilor, aparent mărunte, dar care dau notă distinctă zilelor noastre, nu este spectaculos : nu se compară nici cu măreţia modelării metalului, nici cu arta electronicii (pentru a da numai două exemple). O rochie sau un sacou sclipesc un sezon şi tot dintr-un model şi din nişte cusături se fac. Adică, vei vedea aceleaşi halate — culorile diferind — aplecate peste aceleaşi maşini — trebuie să fii specialist pentru a le deosebi —, vei vedea miinile, mai ales mîinile ies în evidenţă, executind aceleaşi mişcări : o dată, de două, de nouă, de sute de ori. Orice altă mişcare, orice deviere de la traiect puţind să însemne un rebut. Trebuie răbdare, putere de concentrare şi multă indeminare. Toate acestea se pot educa, dar cel mai adesea te naşti cu ele. Şi, fără a intra în savante speculaţii, trebuie să spunem că frumuseţea portului popular îşi are originea tocmai în aceste ca- CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a 11-a). Brăila Foto : GHEORGHE CUCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLII SERIA II Nr. 11 533 4 PAGINI 50 BANI MARJI 1 IULIE 1986 REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE In plină campanie de vară multitudinea problemelor de pe agenda zilnică de lucru a oamenilor muncii de pe ogoare solicită o amplă mobilizare şi o foarte bună organizare necesară în derularea activităţilor de sezon. Toată suflarea satelor este solicitată să răspundă de rezolvarea cu operativitate a lucrărilor de eliberare a ultimelor hectare cu paie de orz, acolo unde s-a încheiat recoltatul acestuia, impulsionarea recoltatului la orz în judeţele care mai au suprafeţe încă neterminate, pregătirea terenurilor pentru semănatul culturilor succesive şi insăminţarea urgentă a acestora, grijă deosebită pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi recoltare a culturilor de legume, stringerea şi depozitarea furajelor, orientarea cu prioritate a forţelor mecanice şi manuale la stringerea producţiei de griu. După cum rezultă din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, orzul a fost recoltat, pină în seara zilei de 29 iunie, de pe 90 la sută din suprafaţa planificată. Lucrarea a mai rămas de efectuat, in judeţele aflate în a treia zonă de producţie agricolă, pe circa 40 la sută din terenurile prevăzute. Totodată, in mai multe judeţe din sudul ţării s-a trecut la secerişul griului. Astfel, in unităţile agricole din judeţul Dolj, griul a fost adunat de pe 36 la sută din suprafaţă, în judeţul Olt de pe 24 la sută, iar in cele din Sectorul Agricol Ilfov de pe 22 la sută. De asemenea, griul se recoltează şi în judeţele Teleorman, Ialomiţa, Tulcea, Buzău şi Brăila. Pină în prezent, porumbul in cultură dublă a fost semănat pe 57 la sută din terenurile prevăzute, legumele pe 22 la sută, iar plantele de nutreţ pe circa 14 la sută. Lucrările sunt mai avansate în unităţile agricole din judeţele Olt, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Constanta şi din Sectorul Agricol Ilfov. (Relatări in pagina a 2-a). PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Primul ministru al Republicii Turcia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Republicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Premierul turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Turcia, Kenan Evren. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. În cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare din-tre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate in diversificarea schimburilor comerciale şi extinderea cooperării economice, inclusiv pe terţe pieţe, in construirea in comun a unor importante obiective economice, experienţa pozitivă dobîndită cu acest prilej, precum şi perspectiva largă a unor asemenea realizări pe viitor. „ S-a apreciat că există condiţii pentru intensificarea, în continuare, a colaborariii româno-turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, egalităţii depline in drepturi şi avantajului reciproc, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi in lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele condiţii, cind situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toate statele, indiferent de orinduirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărît pentru a se pune capăt evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, pentru afirmarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program general de dezarmare, avind un pentru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate armele clasice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor militare —, realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii intre popoare. In timpul convorbirii a fost subliniată importaltta întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi intre statele balcanice, în interesul popoarelor din “această 7regiune„,al cauzei păcii, securităţii şi cooperării. În acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nostru a pus in evidenţă însemnătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze in aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se incheie cu rezultate cit mai bune. In legătură cu situaţia economică mondială, a fost reafirmată însemnătatea reglementării globale şi echitabile a problemelor subdezvoltării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan internaţional în lupta pentru rezolvarea marilor probleme ce confruntă omenirea, pentru edificarea unei lumi ruai bune şi mai drepte pe planeta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul României la Ankara și ambasadorul Turciei la București. Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Iniţiativa creatoare — o permanenţă a spiritului tînăr Despre spiritul de iniţiativă, despre entuziasmul şi puternica angajare in realizarea exemplară a tuturor sarcinilor de plan, despre capacitatea organizatorică şi forţa pe care o reprezintă în cadrul colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti tinerii din organizaţia U.T.C. s-a scris şi s-a vorbit, fireşte, nu de puţine ori, iar pentru reporterul ce se află din nou, în mijlocul lor, senzaţia reconfortantă de certitudine a lucrului bine făcut poate fi înlocuită, fie şi numai pentru citeva clipe de unda de îngrijorare în faţa „deja ştiutului“ şi, fireşte, a realizării unui articol in care prospeţimea noului să poată fi estompată de rutină. Este de ajuns însă un prim dialog cu secretarul adjunct cu probleme organizatorice al comitetului U.T.C. din întreprindere, Valentin Constantin, pentru a realiza că, aici, la „1 Mai“ Ploieşti, raportul dintre „deja ştiut“ şi „noutate“, dintre experienţă, altfel spus, şi roadele sale, atunci când este folosită cu pricepere, constituie un permanent factor dinamizator, ce conduce spre noi şi importante succese. "Am solicitat, de data aceasta, interlocutorului nostru, citeva cuvinte despre activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică a tinerilor de aici şi nu am fost surprinşi să constatăm cum, metodic şi riguros, Valentin Constantin ne argumentează, din aproape în aproape, modul de lucru în acest domeniu, un mod de lucru pină la un punct obişnuit, aie cărui rezultate insă sunt în măsură să impresioneze. Urmărind antrenarea largă a tinerilor în acţiuni ce vizează dezvoltarea şi promovarea nou- Ştiinţă Tehnică Producţie lui în domeniul fabricării de utilaj petrolier şi in domeniile conexe, activitatea comisiei de creaţie tehnico-ştiinţifică din întreprindere este axată pe citeva direcţii prioritare, aşa cum reies din indicaţiile şi orientările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la dezvoltarea susţinută, in ritm intens, a întregii noastre economii. Intre obiectivele urmărite aici, să remarcăm, astfel, imperativul creşterii ponderii produselor noi şi reproiectate in producţia-marfă, realizarea de tehnologii noi care să asigure o polideservire a maşinilor, organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, asigurîndu-se o permanentă creştere a productivităţii muncii, realizarea producţiei fizice, cu consumuri cit mai reduse de materiale, energie şi materii prime, realizarea de studii şi cercetări în domeniul asimilării de piese de schimb pentru maşinile din import, in vederea reducerii efortului valutaral ţării, creşterea calităţii şi tehnicităţii producţiei, astfel încît produsele să fie cît mai competitive pe plan mondial, realizarea de tehnologii noi pentru recondiţionarea şi refolosirea pieselor de schimb pentru maşinile-unelte, creşterea bazei energetice, de materii prime şi materiale prin realizarea din resursele interne a unor cantităţi mai mari de materii prime şi materiale, prin elaborarea de tehnologii care să asigure o valorificare complexă a materiilor prime și metode noi de recuperare, colectare și refolosire a materialelor, astfel Incit volumul lor să depășească 30 la sută din necesarul de materii prime etc. G. NASTASE. (Continuare in pag. a