Scînteia Tineretului, iulie 1986 (Anul 42, nr. 11533-11559)

1986-07-01 / nr. 11533

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Planul cincinal 1986-1990: Obiective, priorităţi, direcţii de acţiune AFIRMAREA CU PUTERE A NOII REVOLUŢII ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE Planul național unic de dez­voltare­_economico-sociala a României în perioada­­1986—1996- cuprinde în primul său capitol obiectivele și sarcinile privind cercetarea ştiinţifică, dezvolta­rea tehnologică şi introducerea­ progresului tehnic. Faptul rele­vă nu atit un primat absolut al importantei sau priorităţii in raport cu celelalte laturi ale activităţii, ci mai ales concepţia mult mai profundă in semnifi­caţii şi implicaţii, izvorită din gindirea clarvăzătoare a secre­tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din stăpînirea cuprinzătoare a fenomenelor şi proceselor din cadrul economiei naţionale, con­cepţie după care dezvoltarea intensivă, înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XXII-lea al parti­dului reclamă să se pună in cen­trul întregii activităţi noua re­voluţie tehnico-ştiinţifică. Evidenţiind că planul cinci­nal, programele adoptate mar­chează angajarea cu toată ho­­tărîrea, cu toate forţele a pa­triei noastre pe calea înfăptui­rii noii revoluţii ştiinţifice şi tehnice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia în cuvin­­tarea rostită la Plenara C.C. al P.C.R. : „Trebuie să ne organi­zăm activitatea în aşa fel incit să asigurăm, în toate domeniile, afirmarea cu putere a ştiinţei, tehnicii — factor hotăritor pen­tru dezvoltarea patriei noastre, pentru victoria comunismului în România". însăşi logica con­cepţiei şi elaborării planului cin­cinal se întemeiază pe un ase­menea principiu. întreaga noas­tră activitate practică, concretă, se fundamentează solid pe am­plul Program de cercetare ştiin­ţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului teh­­­nic, elaborat sub conducerea directă, incorporînd contribuţia valoroasă a tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Con­siliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului. Acest program orientează şi concentrează în­treaga activitate şi toate ener­giile creatoare din acest dome­niu spre soluţionarea, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, a tuturor proble­melor hotărîtoare pentru acce­lerarea procesului de dezvoltare intensivă a economiei românești, în­­ conformitate cu prevede­rile acestui program de largă perspectivă, pină in anul 2000, care îmbină armonios, în mod organic, cercetările aplicative și cercetările fundamentale în ve­derea asigurării atit a soluţiilor imediate, cit şi a­ celor necesare dezvoltării in perspectivă a econon­iei nationale, planul cin­cinal 1986—1990 înscrie sarcini care reflectă accentuarea pro­cesului de inovare tehnologică, de introducere rapidă in pro­ducţie a rezultatelor cercetării proprii. Astfel, pină la sfirşitul cincinalului se vor încheia şi aplica în practică 6 411 obiecti­ve principale de cercetare ştiin­ţifică şi dezvoltare tehnologică; se vor introduce în producţie 2 932, tehnologii noi şi perfec­ţionate: vor fi asimilate 2 642 produse noi, urmind ca in ra­murile­ prelucrătoare ale­­ in­dustriei republicane producţia marfă să­ fie realizată in anu­l 1990 in proporţie de 46 la sută pe baza produselor noi si mo­dernizate in cursul actualului­­cincinal. Acestea sunt principa­lele coordonate" cantitative"ale­­suportului puternic pe care ştiinţa şi tehnologia româneas­că sunt chemate să il asigure dezvoltării moderne a economiei naţionale. Dar fiecare din acest nou obiectiv de cercetare, pro­dus sau tehnologie, reflectă prin sine contribuţia majoră la accentuarea laturilor intensive, calitative, la creşterea susţinută a eficienţei întregii activităţi economice. Căci ele sunt orien­tate ferm spre soluţionarea problemelor legate de dezvol­tarea potenţialului naţional şi valorificarea superioară a re­zervelor de materii prime şi resurse energetice ; realizarea unor produse cu parametri teh­­nico-aplicativi la nivel mondial si, într-o proporţie de 2,5 la­ sută, peste acest nivel ; redu­cerea consumurilor materiale şi energetice, a cheltuielilor de producţie in general ; creşterea mai accentuată a productivită­ţii muncii. De altfel, parcurgind preve­derile întregului plan cincinal se desprinde cu claritate faptul că ansamblul de opţiuni şi prio­rităţi — fundamentate şi pe programele speciale adoptate în perioada scursă de la Congresul al XIII-lea al partidului — au în vedere creşterea substanţială a contribuţiei ştiinţei şi tehno­logiei la progresul societăţii noastre, transformarea ştiinţei VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a III-a) Cronică de întrecere • MINERII DE LA PARO­­ŞENI, distinși cu Ordinul Muncii clasa I pentru ocupa­rea primului loc in întrecerea socialistă pe 1985, au majorat­­ la aproape 32 000 tone cantita­tea de cărbune extrasă și li­vrată suplimentar beneficiari­lor de la începutul anului. Ritmicitatea realizărilor, care caracterizează activitatea aces­tui colectiv fruntaş din Valea Jiului, oglindeşte preocupările pentru organizarea mai judi­cioasă a producţiei şi a mun­cii, introducerea unor noi teh­nologii de exploatare, folosirea cu randament sporit a maşini­lor şi utilajelor din dotare, ri­dicarea nivelului de pregătire profesională a personalului muncitor. Ca urmare a aplică­rii acestor măsuri, productivi­tatea planificată in abataje a fost depăşită cu peste­­ 700 kg de cărbune pe post, in con­diţiile încadrării stricte in con­sumurile de combustibil şi energie electrică stabilite. • COLECTIVELE UNITĂŢI­LOR ECONOMICE DIN JU­DEŢUL OLT au pus la dispo­ziţia economiei naţionale, in plus faţă de sarcinile de plan la zi, importante cantităţi de bunuri materiale, cum sunt gaze asociate utilizabile şi gaze libere, aluminiu primar şi aliaje, ţevi din aluminiu pentru irigaţii, cabluri elec­trice de forţă, electrozi si­derurgici şi nipluri din grafit, maşini şi utilaje agricole şi alte produse. Printre unităţile industriale care au contribuit la­ înregis­trarea acestor sporuri de pro­ducţie se numără Întreprinde­rile de aluminiu, de prelucrare a aluminiului şi de produse cărbunoase din Slatina, în­treprinderea de Confecţii din Scorni­ceşti, întreprinderea de Tricotaje din Caracal, între­prinderea Mecanică pentru Agricultură şi Industria Ali­mentară din Balş, Schela de Producţie Petrolieră din Ciu­­reşti. *­ OAMENII MUNCII DIN UNITĂŢILE ECONOMICE VÂL­­CENE au­­ consemnat in bilan­ţul realizărilor obţinute în in­tervalul de timp ce a trecut din acest an substanţiale de­păşiri ale prevederilor de plan la producţia fizică, între care însemnate cantităţi de lignit, ţiţei, gaze libere, calcar, sare în soluţie pentru industria chimică, utilaje destinate ex­plorărilor geologice, produse ale industriilor de mecanică fină şi prelucrării lemnului, piese forjate, prefabricate din beton şi altele. Pe primele locuri în ceea ce priveşte contribuţia la reali­zarea acestor sporuri de pro­ducţie se situează colectivele întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport, Com­binatului Chimic, întreprinderii de Echipament Hidraulic, în­treprinderii de Utilaj Chimic şi Forjă, întreprinderii Mi­niere din Rîmnicu Vil­cea, Schelei de Producţie Petro­lieră din Drăgăşani, întreprin­derii Miniere din Horezu. * COLECTIVUL ÎNTRE­PRINDERII DE UTILAJ GREU CRAIOVA a finalizat primele două strunguri normale grele pentru prelucrarea pieselor cu lungimi de pină la 8 metri şi diametre de 2 metri. Destinate echipării tehnolo­gice a Combinatului de Utilaj Greu din Ia­şi, căruia i-au fost livrate cu 47 de zile în devans faţă de prevederile din con­tract, cele două strunguri sunt dotate cu comandă numerică cu calculator, performanţele fiind asemănătoare celor mai bune produse similare reali­zate peste hotare. Ele au fost fabricate în întregime cu com­ponente româneşti. • ENERGETICIENII DE LA ÎNTREPRINDEREA „ELEC­­TROCENTRALE“ MUREŞ — unitate distinsă cu Ordinul Muncii clasa I pentru rezul­tatele deosebite obţinute în anul 1985 — înscriu noi suc­cese în îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate d­in întrecerea socia­listă. Ei au majorat la 150 mi­lioane KWh producţia de ener­gie electrică realizată de la începutul anului. Datorită uti­lizării cu maximă eficienţă a combustibilului şi energiei, a utilizării unor energii secun­dare în procesele tehnologice de bază, colectivul de aici a economisit 1 200 tone combus­tibil convenţional, iar consu­mul tehnologic intern de ener­gie electrică a fost diminuat cu un milion KWh. PAGINA A 2-AI • Copii frumoşi şi sănătoşi pentru vi­goarea şi tinereţea patriei. Copilăria — univers al speranţelor împlinite • Organi­zaţiile U.T.C., în mun­ca lor de zi cu zi. Punţi spre fericire, la Zalău.­­ Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi. Este dău­nător fumatul? © Cro­nica TV. Lecţia isto­riei ZESTREA FETELOR DIN VRANCEA Orice oraş işi are o marcă, o întreprindere­ (sau un produs) reprezentative (fericite cele care au mai multe !). Focşaniul este repede asociat I.S.E.H.-ului şi „Confecţiilor“ (un nomenclator : Întreprinderea de Confecţii). Am ales „Confecţiile“ pentru că re­zultatele obţinute in primele cinci luni ale anului au dus în­treprinderea pe locul 1 in între­cerea socialistă, iar despre I.S.E.U., distinsă cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, s-a scris de mai multe ori. Asociind acest loc I cu tinereţea colecti­vului, argumentul este şi mai puternic. Pentru a ajunge „o firmă“, ,, Confecţiile“ au parcurs un drum care măsoară in ani mai bine de două decenii. Apărînd ca sector al Fabricii de Confec­ţii „1 Mai" din Rîmnicu Sărat — se intimpla asta in 1963 —, în­treprinderea se compunea din­tr-o singură brigadă d­e 36 de muncitori, brigadă ,ce hărnicea la maşinile de cusut „Kuznik“, „Cugir“, „Minerva“ pentru a da docului ţinuta sobră a salopete­lor. In timp ce pe platforma sudică se mai alcătuia o brigadă, imperios cerută de nevoile spo­ririi producţiei, un grup de pro­iectanţi aşeza pe planşetă viitoa­rea întreprindere gindită şi apoi construită conform ultimelor cuceriri mondiale in domeniul confecţiilor. La 1 februarie 1965 impunătorul edificiu este inau­gurat , şi salopetele devin un produs „din alte vremuri“. In limbajul de specialitate asta în­seamnă diversificarea gamei sor­timentale. Indeminarea — nativă — şi simţul pentru frumos au învins repede emotivitatea fe­meilor in faţa maşinilor şi chiar dacă drumul nu a fost presărat tot timpul cu lauri şi flori el a dus insă către top. „A te îmbră­ca de la Focşani“ a devenit un reper al eleganţei şi al bunului gust iutil in ţară şi apoi, încetul cu încetul, această sintagmă s-a tradus in mai multe limbi, co­menzile pentru export sporind an de an. Procesul tehnologic în cazul lucrurilor, aparent mărunte, dar care dau notă distinctă zilelor noastre, nu este spectaculos : nu se compară nici cu măreţia mo­delării metalului, nici cu arta electronicii (pentru a da numai două exemple). O rochie sau un sacou sclipesc un sezon şi tot dintr-un model şi din nişte cu­sături se fac. Adică, vei vedea aceleaşi halate — culorile dife­rind — aplecate peste aceleaşi maşini — trebuie să fii specia­list pentru a le deosebi —, vei vedea miinile, mai ales mîinile ies în evidenţă, executind ace­leaşi mişcări : o dată, de două, de nouă, de sute de ori. Orice altă mişcare, orice deviere de la traiect puţind să însemne un re­but. Trebuie răbdare, putere de concentrare şi multă indemina­­re. Toate acestea se pot educa, dar cel mai adesea te naşti cu ele. Şi, fără a intra în savante speculaţii, trebuie să spunem că frumuseţea portului popular îşi are originea tocmai în aceste ca- CONSTANTIN STAN (Continuare în pag. a 11-a). Brăila Foto : GHEORGHE CUCU Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLII SERIA II Nr. 11 533 4 PAGINI 50 BANI MARJI 1 IULIE 1986 REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE In plină campanie de vară multitudinea pro­blemelor de pe agenda zilnică de lucru a oa­menilor muncii de pe ogoare solicită o amplă mobilizare şi o foarte bună organizare nece­sară în derularea activităţilor de sezon. Toa­tă suflarea satelor este solicitată să răspundă de rezolvarea cu operativitate a lucrărilor de eliberare a ultimelor hectare cu paie de orz, acolo unde s-a încheiat recoltatul acestuia, impulsionarea recoltatului la orz în judeţele care mai au suprafeţe încă neterminate, pre­gătirea terenurilor pentru semănatul culturi­lor succesive şi insăminţarea urgentă a aces­tora, grijă deosebită pentru executarea lu­crărilor de întreţinere şi recoltare a cultu­rilor de legume, stringerea şi depozitarea fu­rajelor, orientarea cu prioritate a forţelor mecanice şi manuale la stringerea producţiei de griu. După cum rezultă din ultimele date centralizate la Ministerul Agriculturii, orzul a fost recoltat, pină în seara zilei de 29 iunie, de pe 90 la sută d­in suprafaţa planificată. Lucrarea a mai rămas de efectuat, in jude­ţele aflate în a treia zonă de producţie agri­colă, pe circa 40 la sută din terenurile pre­văzute. Totodată, in mai multe judeţe din sudul ţării s-a trecut la secerişul griului. Astfel, in unităţile agricole din judeţul Dolj, griul a fost adunat de pe 36 la sută din su­prafaţă, în judeţul Olt de pe 24 la sută, iar in cele din Sectorul Agricol Ilfov de pe 22 la sută. De asemenea, griul se recoltează şi în judeţele Teleorman, Ialomiţa, Tulcea, Buzău şi Brăila. Pină în prezent, porumbul in cultură dublă a fost semănat pe 57 la sută din terenurile prevăzute, legumele pe 22 la sută, iar plantele de nutreţ pe circa 14 la sută. Lucrările sunt mai avansate în unităţile agricole din judeţele Olt, Brăila, Giurgiu, Teleorman, Constanta şi din Sectorul Agricol Ilfov. (Relatări in pagina a 2-a). PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Primul ministru al Republicii Turcia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Repu­blicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noas­tră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscă­­lescu, prim-ministru al Guver­nului Republicii Socialiste România. Premierul turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fe­ricire din partea preşedintelui Republicii Turcia, Kenan Evren. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­ rugat să se transmită preşedintelui Repu­blicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. În cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare din-­­­tre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, in spiritul înţelegerilor convenite cu pri­lejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele în­registrate in diversificarea schimburilor comerciale şi ex­tinderea cooperării economice, inclusiv pe terţe pieţe, in con­struirea in comun a unor im­portante obiective economice, experienţa pozitivă dobîndită cu­ acest prilej, precum şi perspectiva largă a unor ase­menea realizări pe viitor. „ S-a apreciat că există condi­ţii­ pentru intensificarea, în continuare, a colabora­r­i­ii româno-turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de interes co­mun, pe baza principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului in tre­burile interne, egalităţii depline in drepturi şi avantajului reci­proc, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, secu­rităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi in lume. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale vieţii po­litice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele condi­ţii, cind situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gra­vă, este necesar ca toate statele, indiferent de orinduirea lor so­cială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărît pentru a se pune capăt evoluţiei periculoa­se a evenimentelor spre con­fruntare şi război, pentru afir­marea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesi­tatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program ge­neral de dezarmare, avind un pentru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate ar­mele clasice, reducerea arma­mentelor, a trupelor, a cheltuie­lilor militare —, realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii in­tre popoare. In timpul convorbirii a fost subliniată importaltta întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi intre statele balcani­ce, în interesul popoarelor din “această 7regiune„,­al­ cauzei păcii, securităţii şi cooperării. În acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesita­tea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcani­lor într-o zonă fără arme nu­cleare şi chimice, fără baze mi­litare străine. Conducătorul statului nostru a pus in evidenţă însemnătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor proble­melor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze in aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se incheie cu rezultate cit mai bune. In legătură cu situaţia econo­mică mondială, a fost reafirma­tă însemnătatea reglementării globale şi echitabile a proble­melor subdezvoltării, a datori­ilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţă­rile dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărirea celor două ţări de a conlucra tot mai ac­tiv pe plan internaţional în lupta pentru rezolvarea ma­rilor probleme ce confruntă omenirea, pentru edificarea unei lumi ru­ai bune şi mai drepte pe planeta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul Româ­niei la Ankara și ambasadorul Turciei la București. Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, a primit, luni, pe E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Iniţiativa creatoare — o permanenţă a spiritului tînăr Despre spiritul de iniţiativă, despre entuziasmul şi puternica angajare in realizarea exem­plară a tuturor sarcinilor de plan, despre capacitatea orga­nizatorică şi forţa pe care o reprezintă în cadrul colectivului de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj petro­lier „1 Mai“ din Ploieşti tinerii din organizaţia U.T.C. s-a scris şi s-a vorbit, fireşte, nu de puţine ori, iar pentru reporterul ce se află din nou, în mijlocul lor, senzaţia reconfortantă de certitudine a lucrului bine făcut poate fi înlocuită, fie şi numai pentru citeva clipe­ de unda de îngrijorare în faţa „deja ştiu­tului“ şi, fireşte, a realizării unui articol in care prospeţi­mea noului să poată fi estom­pată de rutină. Este de ajuns însă un prim dialog cu secreta­rul adjunct cu probleme orga­nizatorice al comitetului U.T.C. din întreprindere, Valentin Constantin, pentru a realiza că, aici, la „1 Mai“ Ploieşti, rapor­tul dintre „deja ştiut“ şi „nou­tate“, dintre experienţă, altfel spus, şi roadele sale, atunci când este folosită cu pricepere, constituie un permanent factor dinamizator, ce conduce spre noi şi importante succese. "Am solicitat, de data aceasta, interlocutorului nostru, citeva cuvinte despre activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică a ti­nerilor de aici şi nu am fost surprinşi să constatăm cum, metodic şi riguros, Valentin Constantin ne argumentează, din aproape în aproape, modul de lucru în acest domeniu, un mod de lucru pină la un punct obişnuit, aie cărui rezultate insă sunt în măsură să impre­sioneze. Urmărind antrenarea largă a tinerilor în acţiuni ce vizează dezvoltarea şi promovarea nou- Ştiinţă Tehnică Producţie lui în domeniul fabricării de utilaj petrolier şi in domeniile conexe, activitatea comisiei de creaţie tehnico-ştiinţifică din întreprindere este axată pe ci­teva direcţii prioritare, aşa cum reies din indicaţiile şi orientă­rile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la dez­voltarea susţinută, in ritm in­tens, a întregii noastre econo­mii. Intre obiectivele urmărite aici, să remarcăm, astfel, im­perativul creşterii ponderii pro­duselor noi şi reproiectate in producţia-marfă, realizarea de tehnologii noi care să asigure o polideservire a maşinilor, organizarea ştiinţifică­ a pro­ducţiei şi a muncii, asigurîn­­du-se o permanentă creştere a productivităţii muncii, reali­zarea producţiei fizice, cu con­sumuri cit mai reduse de ma­teriale, energie şi materii pri­me, realizarea de studii şi cercetări în domeniul asimilării de piese de schimb pentru maşinile din import, in vederea reducerii efortului valutar­­al ţării, creşterea calităţii şi teh­nicităţii producţiei, astfel încît produsele să fie cît mai com­petitive pe plan mondial, rea­lizarea de tehnologii noi pentru recondiţionarea şi refolosirea pieselor de schimb pentru maşinile-unelte, creşterea ba­zei energetice, de materii prime şi materiale prin realizarea din resursele interne a unor canti­tăţi mai mari de materii prime şi materiale, prin elaborarea de tehnologii care să asigure o valorificare complexă a mate­­­riilor prime și metode noi de recuperare, colectare și refolo­­sire a materialelor, astfel Incit volumul lor să depășească 30 la sută din necesarul de materii prime etc. G. NASTASE. (Continuare in pag. a

Next