Scînteia Tineretului, august 1986 (Anul 42, nr. 11560-11585)

1986-08-01 / nr. 11560

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Domnului ALPHONS­EGU Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Sărbătoarea naţională a Confederaţiei Elveţiene Îmi oferă plă­cutul prilej de a vă adresa, în numele poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale, precum şi sincere urări de feri­cire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul elveţian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Vă exprim mulţumiri cordiale pentru felicitările şi urările adresate cu prilejul realegerii mele în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Doresc să vă asigur că organele de conducere ale partidului nostru şi eu personal nu vom precupeţi nici un efort pentru ca raporturile de strinsă prietenie şi colaborare dintre partidele şi statele noastre să se adîncească şi să se dezvolte în continuare, spre binele popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. WOJCIECH JARUZELSKI Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Doresc să vă mulţumesc sincer pentru călduroasele felicitări pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele in funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Vietnam. Sunt ferm convins că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul celor două popoare ale noastre, al păcii şi socialismului. Cu salutări comuniste, TRUONG CHINH Secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Vietnam Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru amabilele dumneavoastră felici­tări transmise cu ocazia alegerii mele ca preşedinte al Republicii Austria. Nutresc şi eu convingerea că relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta în continuare, spre binele popoarelor noastre şi consolidarea păcii. Folosesc cu plăcere prilejul pentru a vă exprima cele mai bune urări de fericire personală, precum şi pentru un viitor fericit poporului român. KURT WALDHEIM Preşedintele federal al Republicii Austria Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Amabilul dumneavoastră mesaj de felicitare transmis cu oca­­z­a aniversării Zilei Revoluţiei, pe care l-am primit cu multă apreciere, îmi oferă deosebita plăcere de a vă adresa cele mai sincere mulţumiri pentru sentimentele profunde exprimate la adresa mea şi a poporului egiptean. Vă asigurăm, la rindul nos­tru, de aceleaşi cordiale sentimente faţă de dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima aprecierea noastră faţă de sprijinul dumneavoastră pentru eforturile pe care le depunem in vederea realizării păcii in Orientul Mijlociu. Ne exprimăm deplina încredere în continuarea acestui rol pozitiv, care contri­buie la promovarea păcii în regiunea noastră. Nutrim, de asemenea, convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare dintre ţările noastre se vor întări în continuare, spre binele popoarelor noastre şi în interesul asigurării păcii şi secu­rităţii internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie şi apreciere, MOHAMED HOSNI MUBARAK La Bucureşti a avut loc cea de-a V-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale de coo­perare economică şi tehnică dintre România şi Bangladesh. Au fost examinate stadiul actual al relaţiilor economice bilaterale, modul in care se în­făptuiesc prevederile cuprinse in Acordul de cooperare econo­mică și tehnică pe termen lung între Guvernul Republicii So­cialiste România și Guvernul Republicii Populare Bangladesh, precum și hotărârile precedentei sesiuni. De asemenea, au fost identificate noi căi şi posibili­tăţi pentru dezvoltarea cooperă­rii economice bilaterale, lărgi­rea şi diversificarea schimburi­lor reciproce de răfărfuri. La încheierea lucrărilor, pre­şedinţii celor două părţi în co­misie — Iulian Bituleanu, ad­junct al ministrului comerţu­lui exterior şi cooperării e­­conomice internaţionale, şi Khurshed Anwer, adjunct al mi­nistrului finanţelor, şeful De­partamentului resurselor exter­ne al R.P. Bangladesh , au semnat protocolul sesiunii. Conducătorul delegaţiei R.P. Bangladesh a fost primit de Va­­sile Pungan, ministrul comer­ţului exterior şi cooperării eco­nomice internaţionale, şi de Ilie Văduva, ministrul aface­rilor externe, şi a avut între­vederi la conducerile Ministe­rului Industriei de Utilaj Greu şi Ministerului Industriei Elec­trotehnice. Cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei, joi a avut loc in Capi­tală o manifestare culturală, organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, in cadrul căreia au fost prezentate impresii de că­lătorie din această ţară şi s-a vizionat un film documentar el­vețian. Creşterea continuă a productivităţii (Urmare din pag. I) şedinţele Comisiei inginerilor şi tehnicienilor. Rezultatele pu­teau fi şi mai bune dacă am fi antrenat mai mult activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică in găsirea de soluţii eficiente pentru mecanizarea unor faze şi operaţiuni ale procesului teh­nologic. Deşi s-au realizat o se­rie de inovaţii deosebite, dintre care amintesc pe cele­ ale sub­­inginerului Ion Amza, maistru­lui Constantin Stanciu, tehnicia­nului Ion Alexandru, maistru­lui Toma Lupu, ele rămîn to­tuşi sub nivelul potenţialului existent. In întreprinderea noas­tră lucrează peste 120 de cadre tehnico-inginereşti. Este de da­toria tuturor ca în decursul unui an să soluţioneze cel pu­ţin o problemă tehnică de bază care să conducă la creşterea eficienţei economice. Ceilalţi vorbitori s-au referit de asemenea la asigurarea încă de pe acum a condiţiilor teh­­nico-materiale şi organizatorice necesare bunei desfăşurări a activităţii in anul 1987. Conform preliminărilor, în anul viitor unitatea urmează să realizeze o producţie-marfă de 3 600 tone ferodouri, 4 300 tone marsit, garnituri de etanşare în valoa­re de 185 milioane lei. Rezol­­vind cu eficienţă întregul evan­tai de probleme prioritare, oa­menii muncii de la I.G.F.E. vor fi în măsură să îndeplinească sarcinile ce le revin din docu­mentele Congresului al Xlll-lea al partidului, râspunzînd prin noi şi înălţătoare fapte de mun­că chemărilor adresate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. (Urmare din pag. I) provocîndu-le mari pierderi, pină cînd aveau să-i vină în ajutor oștile regelui. Nobilii a­­cestuia insă s-au strins greu In tabără și Sigismund nu a reu­șit să-i trimită decit avangarda de circa 400 de lăncieri condusă de banul Ștefan de Losonch care, de altfel, căzind în am­buscadă a fost nimicită prin părţile Craiovei. Rămas singur Mircea a angajat totuşi bătălia „In mijlocul acestui Iflak funest" (Kemal-pa’a-zade), „de data aceasta (Mehmed Nesri). Intr-un „loc muntos şi pri­mejdios", „strimt", cu văi în­guste dominate de ,,'■ovine“ Înalte, fapt pentru care, ea a intrat în cronistica sîrbilor par­ticipanţi, drept bătălia de „la rovine“. Protejînd cetatea Ar­geş, apărarea se bizuia acum nu pe riu şi codrii cîmpiei, ci pe „munţi“ şi pe ascunzişul unor ..văi care au grote" (Bitlisi), înecate de „torenţi mocirloşi“. In cîmp tactic, 17 mai 1395 a marcat o nouă strălucită victo­rie românească, printre ad­versarii căzuţi numărin­­du-se alt „crai" sîrb, Con­stantin Dejanovic (Dragos). Dată fiind însă situaţia in cîmp strategic, ca şi Mihai după Călugăreni, în aşteptarea oştilor Transilvaniei şi Ungariei, Mir­cea a trebuit să se retragă spre Rucăr-Bran. Criticîndu-şi nobi­lii, Sigismund va scrie că „din pricina nepăsării şi întîrzierii“ lor „atunci a fost pierdută Ţara Românească şi Dunărea a ajuns în stăpinirea duşmanului“ şi tot „atunci fusese pus şi ridicat de sus numiţii turci", domn la Ar­geş, „duşmănosul Vlad voievo­dul“. Abia la 6 iulie oastea re­gală avea să ajungă la Cimpu­­lung, sprijinind forţele lui Mir­cea în contraofensiva soldată cu alungarea inamicului pină la Dunăre şi recucerirea Turnului. In momentul decisiv al victoriei însă, tulburările din Ungaria, datorate morţii reginei, adevă­rata moştenitoare a tronului, îl vor face pe Sigismund de Lu­xemburg să părăsească teatrul de operaţii pentru a alerga să-şi apere coroana ameninţată de partida regelui polon. Moment prielnic pentru turci să recîştige terenul pierdut şi pentru Vlăd Uzurpatorul să dobindească fai­mă şi preţuirea Poloniei prin a­­tacarea regelui şi înfringerea sa gravă pe drumul de întoarcere, in Banat, la o posadă („pazata" — pas — foc de trecere) in munţi. Trădarea aliatului l-a costat pe Mircea un an de zbu­cium petrecut in domeniile sale de peste munţi, an in care însă şi-a instigat deplinul sprijin al fraţilor săi transilvăneni. După o primă victorie împotriva re­­zurpatorului pe drumul spre Ni­­copol, el îşi va recîştiga tronul cu ajutorul voievodului Ştibor imediat după dezastrul „crucia­dei“ din 1396 cind, prin înfrîn­­gerea cruciaţilor care n-au vrut sâ-i folosească experienţa de luptă, întreaga Europă centrală devenise o pradă uşoară In mîi­­nile lui Baiazid. In faţa noii a­­meninţări otomane, din nou românii au făcut zid in jurul viteazului lor conducător, stăvi-­ lind vreme de şase ani orice în­cercare a turcilor de a trece Du­nărea. Iar cind ambiţiosul Si­gismund, intrind în luptă pen­tru succesiune la tronul Impe­riului romano-german, a fost luat prizonier de adversarii săi, nu numai românii celor trei ţări ci şi unguri şi balcanici nume­roşi s-au înrolat sub steagul li­bertăţii ridicat de voievodul de la Argeş. Faima sa a ajuns la apogeu, după înfringerea lui Baiazid la Ankara (28 iulie 1402) şi luarea sa în prizonierat de către hanul Timur Lenk, papa, regii europeni, principii anato­­lieni şi fiii fostului sultan între­­cindu-se in a-i ciştiga alianţa. Bănuind un adversar periculos pentru români în tînărul pre­tendent Mehmed, Mircea i-a sprijinit cu oşti împotriva sa pe fraţii mai mari Musa şi Musta­fa, apoi pe şeikul reformator Bedr-ed-Din, dornic să impună pe tronul sultanilor conducători care să ofere ţării sale garanţia păcii. Cronicile otomane, încer­­cînd să acorde Imperiului o sa­tisfacţie postumă, sugerind în­fringerea românilor în 1415 sau 1417, de către răzbunătorul prinţ, devenit Mehmed I (1413— 1421), care ar fi cucerit­ cu acest prilej Dobrogea întreagă, Giur­­giul şi Severinul, silindu-l pe domn să se supună. Că Intre români şi otomani să fi inter­venit o înţelegere, Mircea plă­tind haraciul ca o răscumpărare a păcii, pentru a se putea dedi­ca operei de refacere a ţării se­cătuită de război, este foarte posibil. Paşii făcuţi de marele voievod pe drumul Unirii nu au putut fi însă întrerupţi acum, fapt dovedit de titulatura sa, pe care a luat-o moştenire fiul său Mihail I şi, odată cu el, tuturor conducătorilor veacurilor urmă­toare, ca un imbold spre înfăp­tuirea deplină a milenarului i­­deal românesc de unitate şi In­dependenţă : „Io Mircea mare voievod şi domn /.../ stăpînind şi domnind peste toată Ţara Ro­mânească şi al părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tă­tăreşti şi Amlaşului şi Făgăra­şului Herţeg şi domn al Banatu­lui Severinului şi pe amîndouă părţile pe toată Podunavia, încă şi stăpinitor al cetăţii Dris­­torului“. Domn al dragostei de glie, al fruntariilor apărate timp de trei decenii cu preţul unor uriaşe sacrificii ale întregului popor, Mircea ni se înfăţişează deci, nouă, urmaşilor şi ca prim domn al Unirii. Paşii făcuţi in această direcţie în Banat, Transilvania şi Moldova, unificarea Dobrogei întregi cu gurile Dunării au constituit temelia pe care Mihai Viteazul, domn al întregii Româ­nii medievale, înscăunat la Alba Iulia, şi-a clădit la cumpăna a­­nilor 1599—1600 marea izbîndâ. Ca moştenire el a lăsat fiilor săi mijloacele împlinirii unui ideal care, reflectînd unitatea etno­­geografică, economică, spiritua­lă, de interese ,era transpus deja pe hărţile vremii nu nu­mai ca o unitate de luptă, ci ca o realizare politico-statală şi mi­litară — „Magna Valachia“ — Marea ţară a românilor. V­ alorioasa moştenire a domnitorului Mircea cel Mare Au fost decernate „Steagul Roşu“ şi Diploma de Onoare ale Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor COMBINATULUI AGROINDUSTRIAL „TIMIŞ" Combinatului agroindustrial „Timiş“ — unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Mun­cii Socialiste“ — i-au fost de­cernate, joi, în cadrul adunării generale a reprezentanţilor oa­menilor muncii, „Steagul Roşu" şi „Diploma de onoare" ale Con­siliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din Româ­nia, pentru ocuparea locului 1 în Întrecerea socialistă pe 1985 dintre unităţile de profil din ţară. Intr-o atmosferă de puternică angajare muncitorească, parti­cipanţii la adunare au a­­dresat­ tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, o telegramă, in care se spune : -Inmin­area acestor distincţii, ca răsplată a muncii şi rezult­­atelor obţinute, are loc în anul gloriosului jubileu al partidului, in luna în care întregul nostru popor a sărbătorit cu legitimă satisfacţie şi aleasă mindrie patriotică Împlinirea a 21 de ani de la alegerea dumneavoastră, de către Congresul al IX-lea, în funcţia supremă de condu­cere în partid — dată memora­bilă care a deschis epoca împli­nirilor fără precedent în multi­milenara istorie a României, perioadă de glorie intrată în conştiinţa neamului drept „Epoca Nicolae Ceauşescu". Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, puternic mobili­zaţi de orientările, indicaţiile şi îndemnurile dumneavoastră, vom face totul pentru folosirea chibzuită a pămintului, a tutu­ror resurselor materiale şi ener­getice, pentru promovarea pe scară largă a celor mai moder­ne tehnologii. Ne angajăm solemn, mult sti­mate şi iubite tovarăşe secretar general, să fim mereu la înălţi­mea încrederii şi preţuirii de care se bucură astăzi din par­tea dumneavoastră lucrătorii a­­griculturii româneşti. ÎNTREPRINDERII DE TURISM, HOTELURI ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI „Steagul­ Roşu" şi „Diploma de onoare" ale Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România au fost decernate, joi, în­­cadrul adună­rii generale a reprezentanţilor oamenilor muncii,­Întreprinderii de turism, hoteluri şi restauran­te Bucureşti, unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste" pentru ocu­parea locului I pe ţară în între­cerea socialistă pe anul 1985. Participanţii la adunare au adresat, intr-o atmosferă de entuziasm şi angajare patrioti­că, o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, în care se arată „ Conferirea înaltului titlu de „Erou al Muncii Socialiste" şi inmînarea „Steagului Roşu" şi „Diplomei de onoare" ale Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România ne oferă un minunat prilej de a vă exprima dumnea­voastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai calde şi sincere mul­ţumiri, împreună cu hotărîrea fermă de a ne intensifica şi mai mult eforturile, de a munci cu toată priceperea şi dăruirea pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1986 şi pe în­tregul cincinal. Vă raportăm, totodată, că am depăşit planul economic pe semestrul I al a­­cestui an şi ne angajăm să realizăm suplimentar, până la sfârşitul anului, un volum de activitate de minimum 110 mi­lioane lei, însufleţiţi de minunatul dum­neavoastră exemplu de slujire cu devotament şi abnegaţie a intereselor şi năzuinţelor su­preme ale naţiunii noastre so­cialiste, vă asigurăm, mult sti­mate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui, în condiţii cit mai bune, impor­tantele sarcini ce ne revin, ob­­ţinând o eficienţă sporită a ac­tivităţii turistice din Capitală, o dinamică ascendentă a pro­ductivităţii muncii noastre, con­comitent cu aplicarea fermă a mecanismului economico-finan­­ciar, cu întărirea răspunderii şi disciplinei în toate unităţile din reţeaua întreprinderii. REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE Oamenii muncii din agricultura judeţelor Alba şi Hunedoara au încheiat recoltatul griului Prin telegrame adresate tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de comitetele judeţene de partid Alba şi Hunedoara se raportea­ză că unităţile agricole din aceste judeţe au încheiat recol­tatul griului. In prezent, locui­torii satelor din cele două ju­deţe participă la ample acţiuni pentru eliberatul terenului, exe­cutarea arăturilor, întreţinerea culturilor duble, recoltarea le­gumelor şi fructelor, strinsul şi depozitarea furajelor. Totodată, se asigură livrarea la fondul de stat a unor cantităţi tot mai mari de produse şi realizarea programului de aprovizionare în profil teritorial. Finalizarea secerişului (Urmare din pag. I) tăţile agricole din­­­CUASC Gherla. Orice moment prielnic de lucru in cîmp este folosit la maximum. în acţiune se află 60 de combine, care realizează viteze zilnice maxime. La C.A.P. Sânmartin acţionează 8 combine, în tarlaua la Fînaţe. Tot aici se găsesc şi două prese de balotat. La eliberarea tere­nului de paie sunt mobilizate peste 20 de atelaje ale unită­ţii şi din gospodăriile popu­laţiei. Intr-o altă unitate, la C.A.P. Diviciorii Mari, se ac­ţiona in zona „Podaş" într-o parcelă de 40 ha. Se află in plină activitate un număr de 7 combine și două piese de ba­lotat. Ritmurile de lucru sunt corespunzătoare ceea ce va permite finalizarea întregii ac­tivităţi in cel mai scurt timp. Lucrări de calitate (Urmare din pag. I) Celalte lucrări, cum sunt recol­tatul tomatelor şi al cartofilor şi bineînţeles furajele“. Tarlaua „Jarnea" care însu­mează in jur de 100 ha şi care este cultivată cu porumb boabe in cultură dublă a fost prăşită atît mecanic cit şi manual. Frontul de lucru a fost mutat în punctul „Pietrosul", unde din 120 ha, au fost deja pră­şite manual 20 ha. Se acţionea­ză cu 110 cooperatori. De mîine se va trece la executarea pra­­ştiei a II-a manuale. în acelaşi timp se recoltează cartofii de către trei formaţii de coopera­tori, coordonate de Aurică Ma­­rianca, Ştefan Găureanu, Sava Grigore. In tarla acţionează şi două echipe de la ferma legu­micolă, conduse de Ionel Dinu, secretarul comitetului comu­nal al U.T.C., şi Ştefan Moldo­­veanu. Important este ca în­treaga gamă de lucrări să fie finalizată la timp optim, con­form graficelor stabilite. SPORT : Campionatul diviziei A la fotbal începe la 17 august Ediţia 1986—1987 a Campiona­tului republican de fotbal divi­zia A va incepe duminică 17 august, iar turul se va încheia la 14 decembrie. In prima etapă sunt progra­mate următoarele meciuri : F. C. Argeş Piteşti — Steaua Bucureşti , Corvinul Hunedoara — Petrolul Ploieşti ; Oţelul Ga­laţi — Victoria Bucureşti ; Fla­căra Automecanica Moreni — Chimia Hm. Vilcea ; Sportul Studenţesc Bucureşti — Univer­sitatea Cluj-Napoca ; Jiul Pe­troşani — S. C. Bacău ; Rapid Bucureşti — F. C. Olt ; F.C.M. Braşov — Dinamo Bucureşti ; Gloria Buzău — Universitatea Craiova. Partidele din luna august vor începe la ora 18:00. GALA FILMULUI CU TEMATICĂ PENTRU TINERET (Ediţia a IX-a, Costineşti, 29 iulie — 7 august a.c.) O manifestare cu un pronunţat caracter educativ La ora cînd aceste rinduri ies de la tipar Gala filmului cu tematică pentru tineret se află în a patra zi a desfăşură­rii, îmi trimit corespondenţa­­ tocmai cînd se încheie o nouă­­ discuţie pe plajă, a doua din­­tr-o serie din ce in ce mai in­teresantă. Anul acesta festi­valul pare să aibă un aspect mai puţin de vacanţă, deşi va­canţa e o raritate plăcută aici,­­unde dimineţile încep senine şi însorite, după-amiezile (pină acum cel puţin) mai apare cite o ploaie repezită, trecătoare, de vară, iar seara, puţin răco­roasă, ca de început de toam­nă, amfiteatrul se umple cu o lume tinără, dornică să vadă pe cineaşti la rampă şi să prindă, norocul cel mai mare, noul număr al „Secvenţei", a­­dusă de la Constanţa şi miro­sind proaspăt a cerneală. E Gală, aşadar, e bine, e soare, e publicul pe care-l ştim, cul­tivat, inteligent, demonstrind exige­nţe rafinate. O lume tî­­nără, ştiind să se recunoască in universul filmelor, o lume românească trăind emoţia înal­tă a istoriei cu pildele ei de ardent patriotism, o lume ce se recunoaşte în „feliile" de viaţă,ale actualităţii noastre, cu personaje de constructori tineri ai socialismului, cu oa­meni pe care filmul începe sâ-i aducă pe ecran în fires­cul lor de fiecare zi. Nu e nici pe departe o atmosferă festi­­vistâ ori de lene blinda sub soare. Dimpotrivă, nu e exa­gerat spunînd că mai mult de­cit plaja, oamenii doresc briza culturală a unui festin cinema­tografic, ca să nu aduc în dis­cuţie prezenţa cineaştilor care au învăţat că a fi la Costineşti in zilele Galei echivalează cu a fi in­­prima linie a acestei arte şi a putea să realizezi contactul cel mai folositor cu ■____________ publicul tinăr, din care se con­stituie majoritatea spectatori­lor in sălile cinematografelor. Un alt aspect se impune a­­tenţiei. Gala devine tot mai mult imaginea titulaturii ei : o selecţie a filmelor cu tema­tică pentru tineret şi o etalare a talentelor tinere dar, mai ales, o subliniere pilduitoare a rolului tinerei generaţii de constructori ai socialismului, o adincire a problematicii le­gate de afirmarea tinerilor, de statutul moral al existenţei lor in societate. In punctele fierbinţi ale activităţii, în a­­vanposturile noului, muncind şi invăţînd, învăţând şi mun­cind. Sub semnul acestor idei, Gala s-a deschis cu un grupaj cu­­prinzind documentarul artistic de lung metraj Cunună de lauri (scenariul — Nicolae Dragoş , regia — Anghel Mora), film conceput să ilustreze, re­­creind în spaţiu cinematogra­fic adecvat ambianţa de săr­bătoare a tinereţii ce Înalţă un imn patriei, partidului, secre­tarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Filmul tî­­nărului regizor reuşeşte să re­liefeze emoţia unei vîrste ca­racterizate de elan şi ataşa­ment, de dăruire şi de dra­goste pentru ţară. Al doilea ti­tlu al serii a fost o premieră absolută şi trebuie să remar­căm tradiţia Galei de a lansa, la fiecare ediţie, una sau mai multe premiere absolute, ca şi obiceiul de a relua, in afară de concurs, titluri de succes ori cu un specific al lor demn de interes. Bătălia din umbră, realizat de Andrei Blaier după un scenariu de Mihai Opriş şi Constantin Păun, reconstituie biografia, atestată documentar, a învăţătorului Victor Popescu, im acut spirit al dreptăţii şi sacrificiului, exemplar in ero­ismul lui, luptînd, în teritoriul vremelnic ocupat de nemţi, in primul război mondial, cu o luciditate de combatant stăpâ­nit de sentimentul iubirii de ţară. Nu facem aici cronica fil­mului, aşa incit observaţiile criticului vor fi consemnate la apropiata premieră bucureştea­­nă. Vom remarca doar în treacăt prezenţa pe ecran a doi actori tineri (numărul lor e de fapt mai mare) : Ecate­­rina Nazare şi Dan Condu­­rache. Seara următoare a inclus un film de animaţie. Prin aceasta, aspectul complet atotcuprinză­tor al Galei a fost reconfirmat. După documentarul Caii de dimineaţă,­­ un poem cine­matografic de o rigoare şi de o limpezime remarcabile, a­­preciate de altfel aici, la Costi­neşti, după cum au demon­­strat-o dezbaterile de la ora 10, cu incitante întrebări adresate autorului filmului, regizorul­ Nicolae Cabel, a fost prezentat filmul de animaţie Portret. Tatiana Apahidean, autoarea acestuia, a conceput o poves­te despre doi tineri ai zilelor noastre, profund integraţi în ambianţa de muncă, doi tineri care se cunosc, se sti­mează, se iubesc şi întemeiază o familie. Desenat cu delica­teţe şi cu un acut simţ al umorului şi al epicului, filmul dramatizează un eveniment din aria tinereţii — înteme­ierea unui cămin. Deşi cunoscut publicului foarte larg. Căsătorie cu repe­tiţie a cucerit simpatia specta­torilor de la Costineşti care au văzut in filmul regizorului Virgil Calotescu şi al scenaris­tului Francisc Munteanu un bun pretext pentru o comedie cinematografică de asemenea desfăşurată în spaţiul tematic pentru tineret. Repartizarea şi prezentarea la post, integrarea în mediul de muncă al locali­tăţii sunt: imagini bine con­struite filmic şi inspirat jucate de tinerii actori Catrinel Du­­mitrescu, Mircea Diaconu şi Radu Gheorghe. Un debut : Lucrare de control, în regia lui Ilie Epstein avind în dis­tribuţie pe M. Catone şi Ma­rian Rîlea. Despre filmele prezentate aseară vom relata în transmi­sia următoare. Cert e că ma­nifestarea cucereşte interesul tuturor celor aflaţi la Costi­neşti şi că ea se constituie in­tr-un adevărat eveniment cul­­tural-educativ apreciat de toa­tă lumea. IO­AN LAZAR ORIZONTAL : 1. Cai de mente din ţara noastră — E­­chipament pentru salul de tracţiune. 2. Cai de curse. 3. Lipiţan sau nonius — Cal înaripat — (mit.). 4. Eringhie la unele curse ac­vatice — A merge pe cal. 5. Fluviu de coastă in Italia — Mijloc de dresaj 1 6. Iapa de la războ­iul de ţesut — Ur­mă de copită 1 7. Roşioru Andrei — HIPICA Curea de ham nu­mită și hamnt (pL). 8. Un olae„, ce se pierde pe traseu ! — Cal cu pârul roş­cat. 9. Cal sălbatic din Asia — Cal cu părul de culoare cenuşie. 10. Calul căruia impăratul roman Caligula i-a acordat titlul de consul. VERTICAL : 1. Arab — Merg la trăsură. 2. Militar din cavaleria uşoa­ră (ed.) — Cal bă­trin şi slab. 3. U­­nealtă folosită la îngrijirea părului cailor — Resort la şaretă, de exemplu. 4. A trage brazde cu plugul — Alge­bră (abr.) — Cen­tru de hipism ! 5. Coadă de mus­tang­­ — Aşa cum este calul, cu ter­minaţie cornoasă la picioare. 6. Pere­chea calului — Potcovit... la pi­cioare ! — Nărăvaş la început ! 9. Cal tinăr folosit la tră­sură. 8. Scriitorul român care, in dru­meţiile sale, era întovărăşit de iapa numită Pislenta — Culoare predomi­nantă la calul roib. 9. Nu prea des — Nod de calee­ fe­rată in judeţul Al­ba. 10. Scobitura de pe suprafaţa mola­rilor cailor, funcţie de care se stabileş­te vîrsta acestora — Bălan Radu. Dicţionar : LAO, OLA, ALG. CONSTANTIN STANESCU Rubrică realizată de DRAGOMIR MAGDIN VINERI 1 AUGUST 1986 Pe cîţiva quadraţi Ample acţiuni de muncă patriotică se desfăşoară, în această perioadă in întreprinderile metalurgice şi în unită­ţile miniere din Judeţul Hunedoara. Peste 6 000 de tineri, mobilizaţi de organele şi organizaţiile U.T.C., şi-au stabilit următoarele obiective : extragerea, peste plan, a 150 tone cărbune, 100 tone minereuri complexe, aprovizionarea locu­rilor de muncă din subteran cu 250 vagone și lemn de mină şi diverse materiale, executarea reparaţiilor la 2 vagoane uzinale, 3 perforatoare mină, 1 excavator EKG, 130 m.I. cale ferată, 5 aparate de sudură. Valoarea lucrărilor se estimează la 700 000 lei • Comitetul municipal Cluj-Napoca al U.T.C. organizează la Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din localitate prezentarea expunerii „Partidul Comu­nist Român — centru vital al naţiunii noastre", urmată de un spectacol sub genericul : „Partid şi ţară — o unică voinţă" • Tinerii de la întreprinderea de tricotaje din Roşiori de Vede participă la o dezbatere cu tema : „Generaţia noastră — generaţia viitorului". „PE AICI NU SE TRECE!“ Comitetul judeţean Vran­­cea al U.T.C. şi agenţia R.T.T. Vrancea organizează duminică, 3 august, mani­festarea omagială tradiţio­nală intitulată „Pe aici nu se trece !“. La Mausoleul e­­roilor de la Mărăşeşti vor fi prezenţi peste 10 mii de ti­neri din­­ judeţele Vrancea, Bacău, Galaţi, Buzău, Brăi­la, Constanţa, Covasna care vor vizita locuri istorice şi vor participa la realizarea — E departe . — Aşi o fugă de cai... Poţi înţelege expresia şi ca pe o putere a calului de a înghiţi distanţe. Aşa cum în­ghite lovitura de bici, pove­rile, foamea, frigul, războaie­le. P­atrundu-şi, dacă nu pu­ritatea rasei, puritatea condi­ţiei. Calul nu bea cintr-o gă­leată murdară şi nu mâninca spurcăciuni, iar pe de altă parte nu calcă omul sub co­pite, oricît de ingrată i-ar fi poziţia şi oricit de mare ris­cul propus de om. Atîta doar că mai muşcă uneori mina vrăjmaşă „cu dinţi, de cal", care iasă urme.. îmi umpluse fereastra, în­tr-o zi, la Plopeni, un ardem*­ arămiu, care trăgea un ca­mion Încărcat pină la refuz cu mobilă. Nu mai văzusem cal­aht de masiv, incit părea că poate clinti un munte. Dar nu obez. Nu există, cal obez, mușchii activi nu se lasă su­focați de grăsime. încă o pro­bă de respect faţă de sine, ai putea să zici. Sub acest generic (împru­mutat de la una din piesele semnate de cunoscutul dra­maturg Virgil Stoenescu) In­stitutul de cercetări etnolo­gice şi dialectologice a publi­cat recent o culegere de dra­maturgie pentru tineret şi şcolari, destinată celor ce pregătesc spectacole de ama­tori cu texte scurte. Alături de scenaristul a­­mintit, în carte mai sunt pre­zenţi : Dan Micu (cu o feerie sugerată de lectura „Aminti­rilor" lui Creangă, dar încăr­cată de simboluri şi multe trimiteri la actualitate), Con­stantin Duică (cu­ o piesă a cărei acţiune se petrece pe un şantier al tineretului), Petru Idriceanu (un scenariu prin care sunt puse in lumi­nă curajul, cutezanţa, ingeni­unui spectacol omagial. Tot aici, în timpul desfăşurării spectacolului, va sosi expe­diţia cicloturistică „Turul mausoleelor vrîncene“. In a doua parte a zilei mai multe grupuri de tineri vor merge pe traseul Panciu — Mă­­răşti — Soveja unde vor continua acţiunile de evo­care a unui moment impor­tant din istoria noastră. (E. Mihăescu). Am dat o fugâ-n stradă, sâ-1 văd mai de aproape, sâ-1 văd aievea. Cîtă forţă, cită si­guranță emanai Cît echilibru. — Iţi place calul? E din „crescătoria" lui Costan... — Cine-i Costan? ... — Un om nebun după cai. Toată viața n-a făcut decit si alerge după cai: să-i cumpe­re, sâ-i crească, să-i schimbe cu alţii care i se păreau şi mai frumoşi. Fără a fi ne­gustor. —■ Unde stă? — Nu-1 găsești, e plecat din sat de vreo doi ani. Se zice că tot după cai s-a dus, de­parte, prin Banat... Și-a lăsat casă și s-a dus... Poate vine călare... Ihtr-o noapte, pe cînd mă chinuiam s-adorm (ori poate adormisem?) mi, s-a părut că-1 aud, că-1 văd pe Costan descolecind de pe un ardenez uriaş, la poarta socrilor mei din Plopenii Sucevei... Se fă­cea că mă-ntreabă de ce scriu despre cai dacă n-am un cal al meu... ozitatea şi capacitatea de dă­ruire ale unui grup de pio­nieri dintr-un sat românesc contemporan) şi Dan Văitea­­nu (cu o piesă a cărei acţiu­ne se petrece în ultimele zile ale celui de al doilea război mondial, avind ca eroi tot un grup de copii). Dintre lucrările culegerii am reţinut în mod special pe cele semnate de Petru Idriceanu („Sonda pistruiaţi­lor“) şi Constantin Duică („Scara“), remarcabile prin firescul lor, dar şi prin ver­vă, umor, prin caracterul a­­lert al acţiunii şi — nu in ul­timul rînd — prin forţa lor de sugestie — ceea ce le poate conferi, credem, oricînd prio­ritate la ocuparea unui joc pe lista repertoriilor teatrale FLORENTIN POPESCU Foto­album Prumoasa faţadă a clădirii adminis­trative a uzinelor de vagoane Arad, intitulată ,Victoria socialismului“. Lu­crare in mozaic executată de Mihai Mănescu Caligrafii de buzunar CAN­ Vă recomandăm „COMOARA DIN PĂDURE“

Next