Scînteia Tineretului, august 1986 (Anul 42, nr. 11560-11585)
1986-08-01 / nr. 11560
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 3 TELEGRAME Domnului ALPHONSEGU Preşedintele Confederaţiei Elveţiene Sărbătoarea naţională a Confederaţiei Elveţiene Îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa, în numele poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale, precum şi sincere urări de fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul elveţian prieten. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Vă exprim mulţumiri cordiale pentru felicitările şi urările adresate cu prilejul realegerii mele în funcţia de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Doresc să vă asigur că organele de conducere ale partidului nostru şi eu personal nu vom precupeţi nici un efort pentru ca raporturile de strinsă prietenie şi colaborare dintre partidele şi statele noastre să se adîncească şi să se dezvolte în continuare, spre binele popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. WOJCIECH JARUZELSKI Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Doresc să vă mulţumesc sincer pentru călduroasele felicitări pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele in funcţia de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Vietnam. Sunt ferm convins că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul celor două popoare ale noastre, al păcii şi socialismului. Cu salutări comuniste, TRUONG CHINH Secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Vietnam Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vă mulţumesc sincer pentru amabilele dumneavoastră felicitări transmise cu ocazia alegerii mele ca preşedinte al Republicii Austria. Nutresc şi eu convingerea că relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta în continuare, spre binele popoarelor noastre şi consolidarea păcii. Folosesc cu plăcere prilejul pentru a vă exprima cele mai bune urări de fericire personală, precum şi pentru un viitor fericit poporului român. KURT WALDHEIM Preşedintele federal al Republicii Austria Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Amabilul dumneavoastră mesaj de felicitare transmis cu ocaza aniversării Zilei Revoluţiei, pe care l-am primit cu multă apreciere, îmi oferă deosebita plăcere de a vă adresa cele mai sincere mulţumiri pentru sentimentele profunde exprimate la adresa mea şi a poporului egiptean. Vă asigurăm, la rindul nostru, de aceleaşi cordiale sentimente faţă de dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima aprecierea noastră faţă de sprijinul dumneavoastră pentru eforturile pe care le depunem in vederea realizării păcii in Orientul Mijlociu. Ne exprimăm deplina încredere în continuarea acestui rol pozitiv, care contribuie la promovarea păcii în regiunea noastră. Nutrim, de asemenea, convingerea că relaţiile de prietenie şi cooperare dintre ţările noastre se vor întări în continuare, spre binele popoarelor noastre şi în interesul asigurării păcii şi securităţii internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie şi apreciere, MOHAMED HOSNI MUBARAK La Bucureşti a avut loc cea de-a V-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economică şi tehnică dintre România şi Bangladesh. Au fost examinate stadiul actual al relaţiilor economice bilaterale, modul in care se înfăptuiesc prevederile cuprinse in Acordul de cooperare economică și tehnică pe termen lung între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Populare Bangladesh, precum și hotărârile precedentei sesiuni. De asemenea, au fost identificate noi căi şi posibilităţi pentru dezvoltarea cooperării economice bilaterale, lărgirea şi diversificarea schimburilor reciproce de răfărfuri. La încheierea lucrărilor, preşedinţii celor două părţi în comisie — Iulian Bituleanu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, şi Khurshed Anwer, adjunct al ministrului finanţelor, şeful Departamentului resurselor externe al R.P. Bangladesh , au semnat protocolul sesiunii. Conducătorul delegaţiei R.P. Bangladesh a fost primit de Vasile Pungan, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, şi de Ilie Văduva, ministrul afacerilor externe, şi a avut întrevederi la conducerile Ministerului Industriei de Utilaj Greu şi Ministerului Industriei Electrotehnice. Cu prilejul Zilei naţionale a Elveţiei, joi a avut loc in Capitală o manifestare culturală, organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, in cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară şi s-a vizionat un film documentar elvețian. Creşterea continuă a productivităţii (Urmare din pag. I) şedinţele Comisiei inginerilor şi tehnicienilor. Rezultatele puteau fi şi mai bune dacă am fi antrenat mai mult activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică in găsirea de soluţii eficiente pentru mecanizarea unor faze şi operaţiuni ale procesului tehnologic. Deşi s-au realizat o serie de inovaţii deosebite, dintre care amintesc pe cele ale subinginerului Ion Amza, maistrului Constantin Stanciu, tehnicianului Ion Alexandru, maistrului Toma Lupu, ele rămîn totuşi sub nivelul potenţialului existent. In întreprinderea noastră lucrează peste 120 de cadre tehnico-inginereşti. Este de datoria tuturor ca în decursul unui an să soluţioneze cel puţin o problemă tehnică de bază care să conducă la creşterea eficienţei economice. Ceilalţi vorbitori s-au referit de asemenea la asigurarea încă de pe acum a condiţiilor tehnico-materiale şi organizatorice necesare bunei desfăşurări a activităţii in anul 1987. Conform preliminărilor, în anul viitor unitatea urmează să realizeze o producţie-marfă de 3 600 tone ferodouri, 4 300 tone marsit, garnituri de etanşare în valoare de 185 milioane lei. Rezolvind cu eficienţă întregul evantai de probleme prioritare, oamenii muncii de la I.G.F.E. vor fi în măsură să îndeplinească sarcinile ce le revin din documentele Congresului al Xlll-lea al partidului, râspunzînd prin noi şi înălţătoare fapte de muncă chemărilor adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. (Urmare din pag. I) provocîndu-le mari pierderi, pină cînd aveau să-i vină în ajutor oștile regelui. Nobilii acestuia insă s-au strins greu In tabără și Sigismund nu a reușit să-i trimită decit avangarda de circa 400 de lăncieri condusă de banul Ștefan de Losonch care, de altfel, căzind în ambuscadă a fost nimicită prin părţile Craiovei. Rămas singur Mircea a angajat totuşi bătălia „In mijlocul acestui Iflak funest" (Kemal-pa’a-zade), „de data aceasta (Mehmed Nesri). Intr-un „loc muntos şi primejdios", „strimt", cu văi înguste dominate de ,,'■ovine“ Înalte, fapt pentru care, ea a intrat în cronistica sîrbilor participanţi, drept bătălia de „la rovine“. Protejînd cetatea Argeş, apărarea se bizuia acum nu pe riu şi codrii cîmpiei, ci pe „munţi“ şi pe ascunzişul unor ..văi care au grote" (Bitlisi), înecate de „torenţi mocirloşi“. In cîmp tactic, 17 mai 1395 a marcat o nouă strălucită victorie românească, printre adversarii căzuţi numărindu-se alt „crai" sîrb, Constantin Dejanovic (Dragos). Dată fiind însă situaţia in cîmp strategic, ca şi Mihai după Călugăreni, în aşteptarea oştilor Transilvaniei şi Ungariei, Mircea a trebuit să se retragă spre Rucăr-Bran. Criticîndu-şi nobilii, Sigismund va scrie că „din pricina nepăsării şi întîrzierii“ lor „atunci a fost pierdută Ţara Românească şi Dunărea a ajuns în stăpinirea duşmanului“ şi tot „atunci fusese pus şi ridicat de sus numiţii turci", domn la Argeş, „duşmănosul Vlad voievodul“. Abia la 6 iulie oastea regală avea să ajungă la Cimpulung, sprijinind forţele lui Mircea în contraofensiva soldată cu alungarea inamicului pină la Dunăre şi recucerirea Turnului. In momentul decisiv al victoriei însă, tulburările din Ungaria, datorate morţii reginei, adevărata moştenitoare a tronului, îl vor face pe Sigismund de Luxemburg să părăsească teatrul de operaţii pentru a alerga să-şi apere coroana ameninţată de partida regelui polon. Moment prielnic pentru turci să recîştige terenul pierdut şi pentru Vlăd Uzurpatorul să dobindească faimă şi preţuirea Poloniei prin atacarea regelui şi înfringerea sa gravă pe drumul de întoarcere, in Banat, la o posadă („pazata" — pas — foc de trecere) in munţi. Trădarea aliatului l-a costat pe Mircea un an de zbucium petrecut in domeniile sale de peste munţi, an in care însă şi-a instigat deplinul sprijin al fraţilor săi transilvăneni. După o primă victorie împotriva rezurpatorului pe drumul spre Nicopol, el îşi va recîştiga tronul cu ajutorul voievodului Ştibor imediat după dezastrul „cruciadei“ din 1396 cind, prin înfrîngerea cruciaţilor care n-au vrut sâ-i folosească experienţa de luptă, întreaga Europă centrală devenise o pradă uşoară In mîinile lui Baiazid. In faţa noii ameninţări otomane, din nou românii au făcut zid in jurul viteazului lor conducător, stăvi- lind vreme de şase ani orice încercare a turcilor de a trece Dunărea. Iar cind ambiţiosul Sigismund, intrind în luptă pentru succesiune la tronul Imperiului romano-german, a fost luat prizonier de adversarii săi, nu numai românii celor trei ţări ci şi unguri şi balcanici numeroşi s-au înrolat sub steagul libertăţii ridicat de voievodul de la Argeş. Faima sa a ajuns la apogeu, după înfringerea lui Baiazid la Ankara (28 iulie 1402) şi luarea sa în prizonierat de către hanul Timur Lenk, papa, regii europeni, principii anatolieni şi fiii fostului sultan întrecindu-se in a-i ciştiga alianţa. Bănuind un adversar periculos pentru români în tînărul pretendent Mehmed, Mircea i-a sprijinit cu oşti împotriva sa pe fraţii mai mari Musa şi Mustafa, apoi pe şeikul reformator Bedr-ed-Din, dornic să impună pe tronul sultanilor conducători care să ofere ţării sale garanţia păcii. Cronicile otomane, încercînd să acorde Imperiului o satisfacţie postumă, sugerind înfringerea românilor în 1415 sau 1417, de către răzbunătorul prinţ, devenit Mehmed I (1413— 1421), care ar fi cucerit cu acest prilej Dobrogea întreagă, Giurgiul şi Severinul, silindu-l pe domn să se supună. Că Intre români şi otomani să fi intervenit o înţelegere, Mircea plătind haraciul ca o răscumpărare a păcii, pentru a se putea dedica operei de refacere a ţării secătuită de război, este foarte posibil. Paşii făcuţi de marele voievod pe drumul Unirii nu au putut fi însă întrerupţi acum, fapt dovedit de titulatura sa, pe care a luat-o moştenire fiul său Mihail I şi, odată cu el, tuturor conducătorilor veacurilor următoare, ca un imbold spre înfăptuirea deplină a milenarului ideal românesc de unitate şi Independenţă : „Io Mircea mare voievod şi domn /.../ stăpînind şi domnind peste toată Ţara Românească şi al părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului Herţeg şi domn al Banatului Severinului şi pe amîndouă părţile pe toată Podunavia, încă şi stăpinitor al cetăţii Dristorului“. Domn al dragostei de glie, al fruntariilor apărate timp de trei decenii cu preţul unor uriaşe sacrificii ale întregului popor, Mircea ni se înfăţişează deci, nouă, urmaşilor şi ca prim domn al Unirii. Paşii făcuţi in această direcţie în Banat, Transilvania şi Moldova, unificarea Dobrogei întregi cu gurile Dunării au constituit temelia pe care Mihai Viteazul, domn al întregii Românii medievale, înscăunat la Alba Iulia, şi-a clădit la cumpăna anilor 1599—1600 marea izbîndâ. Ca moştenire el a lăsat fiilor săi mijloacele împlinirii unui ideal care, reflectînd unitatea etnogeografică, economică, spirituală, de interese ,era transpus deja pe hărţile vremii nu numai ca o unitate de luptă, ci ca o realizare politico-statală şi militară — „Magna Valachia“ — Marea ţară a românilor. V alorioasa moştenire a domnitorului Mircea cel Mare Au fost decernate „Steagul Roşu“ şi Diploma de Onoare ale Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor COMBINATULUI AGROINDUSTRIAL „TIMIŞ" Combinatului agroindustrial „Timiş“ — unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ — i-au fost decernate, joi, în cadrul adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii, „Steagul Roşu" şi „Diploma de onoare" ale Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, pentru ocuparea locului 1 în Întrecerea socialistă pe 1985 dintre unităţile de profil din ţară. Intr-o atmosferă de puternică angajare muncitorească, participanţii la adunare au adresat tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o telegramă, in care se spune : -Inminarea acestor distincţii, ca răsplată a muncii şi rezultatelor obţinute, are loc în anul gloriosului jubileu al partidului, in luna în care întregul nostru popor a sărbătorit cu legitimă satisfacţie şi aleasă mindrie patriotică Împlinirea a 21 de ani de la alegerea dumneavoastră, de către Congresul al IX-lea, în funcţia supremă de conducere în partid — dată memorabilă care a deschis epoca împlinirilor fără precedent în multimilenara istorie a României, perioadă de glorie intrată în conştiinţa neamului drept „Epoca Nicolae Ceauşescu". Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că, puternic mobilizaţi de orientările, indicaţiile şi îndemnurile dumneavoastră, vom face totul pentru folosirea chibzuită a pămintului, a tuturor resurselor materiale şi energetice, pentru promovarea pe scară largă a celor mai moderne tehnologii. Ne angajăm solemn, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, să fim mereu la înălţimea încrederii şi preţuirii de care se bucură astăzi din partea dumneavoastră lucrătorii agriculturii româneşti. ÎNTREPRINDERII DE TURISM, HOTELURI ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI „Steagul Roşu" şi „Diploma de onoare" ale Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România au fost decernate, joi, încadrul adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii,Întreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante Bucureşti, unitate distinsă cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste" pentru ocuparea locului I pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1985. Participanţii la adunare au adresat, intr-o atmosferă de entuziasm şi angajare patriotică, o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, în care se arată „ Conferirea înaltului titlu de „Erou al Muncii Socialiste" şi inmînarea „Steagului Roşu" şi „Diplomei de onoare" ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România ne oferă un minunat prilej de a vă exprima dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai calde şi sincere mulţumiri, împreună cu hotărîrea fermă de a ne intensifica şi mai mult eforturile, de a munci cu toată priceperea şi dăruirea pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1986 şi pe întregul cincinal. Vă raportăm, totodată, că am depăşit planul economic pe semestrul I al acestui an şi ne angajăm să realizăm suplimentar, până la sfârşitul anului, un volum de activitate de minimum 110 milioane lei, însufleţiţi de minunatul dumneavoastră exemplu de slujire cu devotament şi abnegaţie a intereselor şi năzuinţelor supreme ale naţiunii noastre socialiste, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru a înfăptui, în condiţii cit mai bune, importantele sarcini ce ne revin, obţinând o eficienţă sporită a activităţii turistice din Capitală, o dinamică ascendentă a productivităţii muncii noastre, concomitent cu aplicarea fermă a mecanismului economico-financiar, cu întărirea răspunderii şi disciplinei în toate unităţile din reţeaua întreprinderii. REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE Oamenii muncii din agricultura judeţelor Alba şi Hunedoara au încheiat recoltatul griului Prin telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de comitetele judeţene de partid Alba şi Hunedoara se raportează că unităţile agricole din aceste judeţe au încheiat recoltatul griului. In prezent, locuitorii satelor din cele două judeţe participă la ample acţiuni pentru eliberatul terenului, executarea arăturilor, întreţinerea culturilor duble, recoltarea legumelor şi fructelor, strinsul şi depozitarea furajelor. Totodată, se asigură livrarea la fondul de stat a unor cantităţi tot mai mari de produse şi realizarea programului de aprovizionare în profil teritorial. Finalizarea secerişului (Urmare din pag. I) tăţile agricole dinCUASC Gherla. Orice moment prielnic de lucru in cîmp este folosit la maximum. în acţiune se află 60 de combine, care realizează viteze zilnice maxime. La C.A.P. Sânmartin acţionează 8 combine, în tarlaua la Fînaţe. Tot aici se găsesc şi două prese de balotat. La eliberarea terenului de paie sunt mobilizate peste 20 de atelaje ale unităţii şi din gospodăriile populaţiei. Intr-o altă unitate, la C.A.P. Diviciorii Mari, se acţiona in zona „Podaş" într-o parcelă de 40 ha. Se află in plină activitate un număr de 7 combine și două piese de balotat. Ritmurile de lucru sunt corespunzătoare ceea ce va permite finalizarea întregii activităţi in cel mai scurt timp. Lucrări de calitate (Urmare din pag. I) Celalte lucrări, cum sunt recoltatul tomatelor şi al cartofilor şi bineînţeles furajele“. Tarlaua „Jarnea" care însumează in jur de 100 ha şi care este cultivată cu porumb boabe in cultură dublă a fost prăşită atît mecanic cit şi manual. Frontul de lucru a fost mutat în punctul „Pietrosul", unde din 120 ha, au fost deja prăşite manual 20 ha. Se acţionează cu 110 cooperatori. De mîine se va trece la executarea praştiei a II-a manuale. în acelaşi timp se recoltează cartofii de către trei formaţii de cooperatori, coordonate de Aurică Marianca, Ştefan Găureanu, Sava Grigore. In tarla acţionează şi două echipe de la ferma legumicolă, conduse de Ionel Dinu, secretarul comitetului comunal al U.T.C., şi Ştefan Moldoveanu. Important este ca întreaga gamă de lucrări să fie finalizată la timp optim, conform graficelor stabilite. SPORT : Campionatul diviziei A la fotbal începe la 17 august Ediţia 1986—1987 a Campionatului republican de fotbal divizia A va incepe duminică 17 august, iar turul se va încheia la 14 decembrie. In prima etapă sunt programate următoarele meciuri : F. C. Argeş Piteşti — Steaua Bucureşti , Corvinul Hunedoara — Petrolul Ploieşti ; Oţelul Galaţi — Victoria Bucureşti ; Flacăra Automecanica Moreni — Chimia Hm. Vilcea ; Sportul Studenţesc Bucureşti — Universitatea Cluj-Napoca ; Jiul Petroşani — S. C. Bacău ; Rapid Bucureşti — F. C. Olt ; F.C.M. Braşov — Dinamo Bucureşti ; Gloria Buzău — Universitatea Craiova. Partidele din luna august vor începe la ora 18:00. GALA FILMULUI CU TEMATICĂ PENTRU TINERET (Ediţia a IX-a, Costineşti, 29 iulie — 7 august a.c.) O manifestare cu un pronunţat caracter educativ La ora cînd aceste rinduri ies de la tipar Gala filmului cu tematică pentru tineret se află în a patra zi a desfăşurării, îmi trimit corespondenţa tocmai cînd se încheie o nouă discuţie pe plajă, a doua dintr-o serie din ce in ce mai interesantă. Anul acesta festivalul pare să aibă un aspect mai puţin de vacanţă, deşi vacanţa e o raritate plăcută aici,unde dimineţile încep senine şi însorite, după-amiezile (pină acum cel puţin) mai apare cite o ploaie repezită, trecătoare, de vară, iar seara, puţin răcoroasă, ca de început de toamnă, amfiteatrul se umple cu o lume tinără, dornică să vadă pe cineaşti la rampă şi să prindă, norocul cel mai mare, noul număr al „Secvenţei", adusă de la Constanţa şi mirosind proaspăt a cerneală. E Gală, aşadar, e bine, e soare, e publicul pe care-l ştim, cultivat, inteligent, demonstrind exigenţe rafinate. O lume tînără, ştiind să se recunoască in universul filmelor, o lume românească trăind emoţia înaltă a istoriei cu pildele ei de ardent patriotism, o lume ce se recunoaşte în „feliile" de viaţă,ale actualităţii noastre, cu personaje de constructori tineri ai socialismului, cu oameni pe care filmul începe sâ-i aducă pe ecran în firescul lor de fiecare zi. Nu e nici pe departe o atmosferă festivistâ ori de lene blinda sub soare. Dimpotrivă, nu e exagerat spunînd că mai mult decit plaja, oamenii doresc briza culturală a unui festin cinematografic, ca să nu aduc în discuţie prezenţa cineaştilor care au învăţat că a fi la Costineşti in zilele Galei echivalează cu a fi inprima linie a acestei arte şi a putea să realizezi contactul cel mai folositor cu ■____________ publicul tinăr, din care se constituie majoritatea spectatorilor in sălile cinematografelor. Un alt aspect se impune atenţiei. Gala devine tot mai mult imaginea titulaturii ei : o selecţie a filmelor cu tematică pentru tineret şi o etalare a talentelor tinere dar, mai ales, o subliniere pilduitoare a rolului tinerei generaţii de constructori ai socialismului, o adincire a problematicii legate de afirmarea tinerilor, de statutul moral al existenţei lor in societate. In punctele fierbinţi ale activităţii, în avanposturile noului, muncind şi invăţînd, învăţând şi muncind. Sub semnul acestor idei, Gala s-a deschis cu un grupaj cuprinzind documentarul artistic de lung metraj Cunună de lauri (scenariul — Nicolae Dragoş , regia — Anghel Mora), film conceput să ilustreze, recreind în spaţiu cinematografic adecvat ambianţa de sărbătoare a tinereţii ce Înalţă un imn patriei, partidului, secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Filmul tînărului regizor reuşeşte să reliefeze emoţia unei vîrste caracterizate de elan şi ataşament, de dăruire şi de dragoste pentru ţară. Al doilea titlu al serii a fost o premieră absolută şi trebuie să remarcăm tradiţia Galei de a lansa, la fiecare ediţie, una sau mai multe premiere absolute, ca şi obiceiul de a relua, in afară de concurs, titluri de succes ori cu un specific al lor demn de interes. Bătălia din umbră, realizat de Andrei Blaier după un scenariu de Mihai Opriş şi Constantin Păun, reconstituie biografia, atestată documentar, a învăţătorului Victor Popescu, im acut spirit al dreptăţii şi sacrificiului, exemplar in eroismul lui, luptînd, în teritoriul vremelnic ocupat de nemţi, in primul război mondial, cu o luciditate de combatant stăpânit de sentimentul iubirii de ţară. Nu facem aici cronica filmului, aşa incit observaţiile criticului vor fi consemnate la apropiata premieră bucureşteană. Vom remarca doar în treacăt prezenţa pe ecran a doi actori tineri (numărul lor e de fapt mai mare) : Ecaterina Nazare şi Dan Condurache. Seara următoare a inclus un film de animaţie. Prin aceasta, aspectul complet atotcuprinzător al Galei a fost reconfirmat. După documentarul Caii de dimineaţă, un poem cinematografic de o rigoare şi de o limpezime remarcabile, apreciate de altfel aici, la Costineşti, după cum au demonstrat-o dezbaterile de la ora 10, cu incitante întrebări adresate autorului filmului, regizorul Nicolae Cabel, a fost prezentat filmul de animaţie Portret. Tatiana Apahidean, autoarea acestuia, a conceput o poveste despre doi tineri ai zilelor noastre, profund integraţi în ambianţa de muncă, doi tineri care se cunosc, se stimează, se iubesc şi întemeiază o familie. Desenat cu delicateţe şi cu un acut simţ al umorului şi al epicului, filmul dramatizează un eveniment din aria tinereţii — întemeierea unui cămin. Deşi cunoscut publicului foarte larg. Căsătorie cu repetiţie a cucerit simpatia spectatorilor de la Costineşti care au văzut in filmul regizorului Virgil Calotescu şi al scenaristului Francisc Munteanu un bun pretext pentru o comedie cinematografică de asemenea desfăşurată în spaţiul tematic pentru tineret. Repartizarea şi prezentarea la post, integrarea în mediul de muncă al localităţii sunt: imagini bine construite filmic şi inspirat jucate de tinerii actori Catrinel Dumitrescu, Mircea Diaconu şi Radu Gheorghe. Un debut : Lucrare de control, în regia lui Ilie Epstein avind în distribuţie pe M. Catone şi Marian Rîlea. Despre filmele prezentate aseară vom relata în transmisia următoare. Cert e că manifestarea cucereşte interesul tuturor celor aflaţi la Costineşti şi că ea se constituie intr-un adevărat eveniment cultural-educativ apreciat de toată lumea. IOAN LAZAR ORIZONTAL : 1. Cai de mente din ţara noastră — Echipament pentru salul de tracţiune. 2. Cai de curse. 3. Lipiţan sau nonius — Cal înaripat — (mit.). 4. Eringhie la unele curse acvatice — A merge pe cal. 5. Fluviu de coastă in Italia — Mijloc de dresaj 1 6. Iapa de la războiul de ţesut — Urmă de copită 1 7. Roşioru Andrei — HIPICA Curea de ham numită și hamnt (pL). 8. Un olae„, ce se pierde pe traseu ! — Cal cu pârul roşcat. 9. Cal sălbatic din Asia — Cal cu părul de culoare cenuşie. 10. Calul căruia impăratul roman Caligula i-a acordat titlul de consul. VERTICAL : 1. Arab — Merg la trăsură. 2. Militar din cavaleria uşoară (ed.) — Cal bătrin şi slab. 3. Unealtă folosită la îngrijirea părului cailor — Resort la şaretă, de exemplu. 4. A trage brazde cu plugul — Algebră (abr.) — Centru de hipism ! 5. Coadă de mustang — Aşa cum este calul, cu terminaţie cornoasă la picioare. 6. Perechea calului — Potcovit... la picioare ! — Nărăvaş la început ! 9. Cal tinăr folosit la trăsură. 8. Scriitorul român care, in drumeţiile sale, era întovărăşit de iapa numită Pislenta — Culoare predominantă la calul roib. 9. Nu prea des — Nod de calee ferată in judeţul Alba. 10. Scobitura de pe suprafaţa molarilor cailor, funcţie de care se stabileşte vîrsta acestora — Bălan Radu. Dicţionar : LAO, OLA, ALG. CONSTANTIN STANESCU Rubrică realizată de DRAGOMIR MAGDIN VINERI 1 AUGUST 1986 Pe cîţiva quadraţi Ample acţiuni de muncă patriotică se desfăşoară, în această perioadă in întreprinderile metalurgice şi în unităţile miniere din Judeţul Hunedoara. Peste 6 000 de tineri, mobilizaţi de organele şi organizaţiile U.T.C., şi-au stabilit următoarele obiective : extragerea, peste plan, a 150 tone cărbune, 100 tone minereuri complexe, aprovizionarea locurilor de muncă din subteran cu 250 vagone și lemn de mină şi diverse materiale, executarea reparaţiilor la 2 vagoane uzinale, 3 perforatoare mină, 1 excavator EKG, 130 m.I. cale ferată, 5 aparate de sudură. Valoarea lucrărilor se estimează la 700 000 lei • Comitetul municipal Cluj-Napoca al U.T.C. organizează la Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din localitate prezentarea expunerii „Partidul Comunist Român — centru vital al naţiunii noastre", urmată de un spectacol sub genericul : „Partid şi ţară — o unică voinţă" • Tinerii de la întreprinderea de tricotaje din Roşiori de Vede participă la o dezbatere cu tema : „Generaţia noastră — generaţia viitorului". „PE AICI NU SE TRECE!“ Comitetul judeţean Vrancea al U.T.C. şi agenţia R.T.T. Vrancea organizează duminică, 3 august, manifestarea omagială tradiţională intitulată „Pe aici nu se trece !“. La Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti vor fi prezenţi peste 10 mii de tineri din judeţele Vrancea, Bacău, Galaţi, Buzău, Brăila, Constanţa, Covasna care vor vizita locuri istorice şi vor participa la realizarea — E departe . — Aşi o fugă de cai... Poţi înţelege expresia şi ca pe o putere a calului de a înghiţi distanţe. Aşa cum înghite lovitura de bici, poverile, foamea, frigul, războaiele. Patrundu-şi, dacă nu puritatea rasei, puritatea condiţiei. Calul nu bea cintr-o găleată murdară şi nu mâninca spurcăciuni, iar pe de altă parte nu calcă omul sub copite, oricît de ingrată i-ar fi poziţia şi oricit de mare riscul propus de om. Atîta doar că mai muşcă uneori mina vrăjmaşă „cu dinţi, de cal", care iasă urme.. îmi umpluse fereastra, într-o zi, la Plopeni, un ardem* arămiu, care trăgea un camion Încărcat pină la refuz cu mobilă. Nu mai văzusem calaht de masiv, incit părea că poate clinti un munte. Dar nu obez. Nu există, cal obez, mușchii activi nu se lasă sufocați de grăsime. încă o probă de respect faţă de sine, ai putea să zici. Sub acest generic (împrumutat de la una din piesele semnate de cunoscutul dramaturg Virgil Stoenescu) Institutul de cercetări etnologice şi dialectologice a publicat recent o culegere de dramaturgie pentru tineret şi şcolari, destinată celor ce pregătesc spectacole de amatori cu texte scurte. Alături de scenaristul amintit, în carte mai sunt prezenţi : Dan Micu (cu o feerie sugerată de lectura „Amintirilor" lui Creangă, dar încărcată de simboluri şi multe trimiteri la actualitate), Constantin Duică (cu o piesă a cărei acţiune se petrece pe un şantier al tineretului), Petru Idriceanu (un scenariu prin care sunt puse in lumină curajul, cutezanţa, ingeniunui spectacol omagial. Tot aici, în timpul desfăşurării spectacolului, va sosi expediţia cicloturistică „Turul mausoleelor vrîncene“. In a doua parte a zilei mai multe grupuri de tineri vor merge pe traseul Panciu — Mărăşti — Soveja unde vor continua acţiunile de evocare a unui moment important din istoria noastră. (E. Mihăescu). Am dat o fugâ-n stradă, sâ-1 văd mai de aproape, sâ-1 văd aievea. Cîtă forţă, cită siguranță emanai Cît echilibru. — Iţi place calul? E din „crescătoria" lui Costan... — Cine-i Costan? ... — Un om nebun după cai. Toată viața n-a făcut decit si alerge după cai: să-i cumpere, sâ-i crească, să-i schimbe cu alţii care i se păreau şi mai frumoşi. Fără a fi negustor. —■ Unde stă? — Nu-1 găsești, e plecat din sat de vreo doi ani. Se zice că tot după cai s-a dus, departe, prin Banat... Și-a lăsat casă și s-a dus... Poate vine călare... Ihtr-o noapte, pe cînd mă chinuiam s-adorm (ori poate adormisem?) mi, s-a părut că-1 aud, că-1 văd pe Costan descolecind de pe un ardenez uriaş, la poarta socrilor mei din Plopenii Sucevei... Se făcea că mă-ntreabă de ce scriu despre cai dacă n-am un cal al meu... ozitatea şi capacitatea de dăruire ale unui grup de pionieri dintr-un sat românesc contemporan) şi Dan Văiteanu (cu o piesă a cărei acţiune se petrece în ultimele zile ale celui de al doilea război mondial, avind ca eroi tot un grup de copii). Dintre lucrările culegerii am reţinut în mod special pe cele semnate de Petru Idriceanu („Sonda pistruiaţilor“) şi Constantin Duică („Scara“), remarcabile prin firescul lor, dar şi prin vervă, umor, prin caracterul alert al acţiunii şi — nu in ultimul rînd — prin forţa lor de sugestie — ceea ce le poate conferi, credem, oricînd prioritate la ocuparea unui joc pe lista repertoriilor teatrale FLORENTIN POPESCU Fotoalbum Prumoasa faţadă a clădirii administrative a uzinelor de vagoane Arad, intitulată ,Victoria socialismului“. Lucrare in mozaic executată de Mihai Mănescu Caligrafii de buzunar CAN Vă recomandăm „COMOARA DIN PĂDURE“