Scînteia Tineretului, octombrie 1986 (Anul 42, nr. 11612-11638)

1986-10-01 / nr. 11612

,SCâNTEIA TINERETULUI» pag. 3 TELEGRAME Domnului General-maior IBRAHIM BADAMASI BABANGIDA Preşedinte al Consiliului de conducere şi Comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul celei de-a XXVI-a aniversări a proclamării indepen­denţei de stat a Nigeriei, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez calde felicitări. Sunt încredinţat că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţă­rile noastre se vor dezvolta tot mai puternic in viitor în interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Vă exprim cele mai bune urări de sănătate şi fericire dumnea­voastră personal, iar poporului nigerian prieten prosperitate şi pro­gres continuu. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Domnului SPYROS KYPRIANU Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Cipru îmi oferă plăcu­tul prilej de a vă adresa felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire pentru dumneavoastră personal, de pace, progres şi prosperitate poporului prieten al Ciprului. Exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre vor continua să se dezvolte pe toate planurile, în interesul reciproc al celor două popoare, al cauzei păcii, securităţii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cu ocazia celei de-a 37-a ani­versări a proclamării Republi­cii Populare Chineze, ambasa­dorul acestei ţări la Bucureşti, Yu Hongkiang, a oferit, marţi seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-viceprim-ministru al guvernului, Marin Ivaşcu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Marin Nedelcu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Alexandru Roşu, mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Interna­ţionale, reprezentanţi ai con­ducerii altor ministere, institu­ţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră, alţi membri ai corpu­lui diplomatic. Cu acelaşi prilej, consulul ge­neral al R.P. Chineze la Con­stanţa, Kang Jimin, a oferit o recepţie,­­la care au participat reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat. ORARUL DE TOAMNĂ AL CURSELOR NAVROM Odată cu sosirea toamnei, navele clasice de pasageri care fac legătura intre Tulcea şi ce­lelalte localităţi dunărene, circu­lă după următorul orar, comu­nicat de NAVROM Tulcea : Tulcea — Galaţi, zilnic, cu ple­care din Tulcea la ora 12,15, iar la înapoiere, din Galaţi, la ora 8,45; Tulcea — Sf. Gheor­­ghe, circulă numai in zilele de luni, miercuri şi vineri, cu plecare din Tulcea la ora 13,30, iar la înapoiere, din Sf. Gheor­­ghe — în zilele de marţi, joi şi simbătă, cu plecare din Sf. Gheorghe la ora 6,00 ; Tulcea — Periprava , circulă numai în zilele de luni, miercuri şi vi­neri, cu plecare din Tulcea la ora 13,30, iar la înapoiere, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, cu plecare din Periprava la ora 4,00 ; Tulcea — Chilia, circulă zilnic, cu plecare din Tulcea la ora 13,30, iar la înapoiere, din Chilia, la ora 6,00 ; Tulcea — Sulina circulă zilnic, cu plecare din Tulcea la ora 13,30, iar la înapoiere, din Sulina, la ora 7,00. Navele rapide de pasageri au fost suspendate. Şi în comerţ total depinde de om (Urmare din pag. T) trate în spaţiile anexe pe motiv că sint defecte, dar fără o e­­videnţiere corespunzătoare. Gîn­­dul ne-ar putea duce şi către altceva , de exemplu, spre fap­tul că au fost oprite pentru vin­­zarea preferenţiali. Majoritatea gestionarilor şi vXnzătorilor — oameni tineri. Oameni tineri care „uită“ sub tejghea sau in magazie unele produse (exact cele mai căutate) sau care cred că sunt „patroni“ (despre atitu­dinea arogantă faţă de cumpă­rători a lui Ion Slobozeanu se consemnează şi nu condică). Ab­solvenţi ai unor şcoli de spe­cialitate, ei au uitat prea repede lecţiile despre etică, despre comportare civilizată. Să spe­răm că şi le vor aminti şi că, aşa cum ştiu, nu motivăm­, să a­­peleze la argumente umane: „Stăteam şi eu puţin jos că eram obosită“; „Nu mă far­dam, scriam ceva“; „Am ui­tat, înţelegeţi şi dumneavoastră că şi uitarea-i omenească", vor avea astfel de argumente, uma­ne, şi pentru cumpărători. Dar, ce fel de argumente să mai aducă şeful de unitate, Gheorghe Bugner, de la unita­tea 312, Alba, cind praful tro­nează pe produse, pe tejghele, pe rafturi, pe vitrină ? Cind la ora 15, la redeschiderea unităţii nu se puteau oferi cumpărători­lor decit cartofi ? Cind 18—20 la sută din stocul de mărfuri (peste 3 000 de borcane de con­serve legume, fructe, nectar) au termenul de garanţie depăşit? Radu Sirbea, vinzător, dă şi el din umeri : „Ce să vindem, dacă n-avem, ce ?“ Marfă, in­tr-adevăr, nu e, dar la şedinţa la care participa şeful de uni­tate, probabil că s-au dezbătut probleme importante. De citeva zile, notele de comenzi au de­venit un tic de îndată ce Su­cursala sectorului 3 a I.C S L F nu le onorează. Şi ce frumos sună comanda, sună a toamnă, o toamnă bogată , cartofi (vrac şi in saci), ceapă (vrac şi in saci), roşii, salată, ardei (gras, kapia şi iute), vinete, verdeaţă, sfeclă roşie, gulii, piersici, mere, prune, pere, struguri, pe­peni, ouă, răcoritoare. Sunăm la sucursală şi in absenţa direc­torului Constantin Rareş, stăm de vorbă cu merceologul Rădu­­lescu. Să nu ne facem nici un fel de grijă : situaţia se cu­noaşte (? !). Dacă se cunoaşte, înseamnă că se analizează, dacă se analizează, se vor lua măsuri, dacă se vor lua măsuri, se va realiza ton grafic. Numai să nu treacă toamna pină atunci! Că toamna poate fi bogată nu numai pe cimp, ci şi in maga­zine, ne-o dovedeşte unitatea 221, din str. Viitorului. Tase Bălan, şef de unitate, descărca marfă. Primise pină la acea oră multe din produsele comandate şi mai aştepta altele. Cum se face comerţ ? Simplu, ne spu­ne, fiind tot timpul în unitate fiind gata pricină să primeşti marfă, să retrimiţi ambalajele, să rezolvi rapid orice proble­mă. Şi să te gîndeşti că oame­nii, veniţi de la serviciu, vor să ajungă mai repede acasă cu sa­coşele pline. Nu-i greu! mai Mice. TV MIERCURI, 1 OCTOMBRIE 20,00 Telejurnal. 50.20 Actualita­tea în economie. 20,­23 Imagina Ian R.P. Chineză. Documentar (color). 20,53 Film serial (color): „Casă pentru copiii noştri". Premieră pe ţară. Producţie a televiziunii bul­gare. Episodul 1. şi.30 Telejurnal. 22,00 închiderea programului. CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ Livrarea producţiei la fondul de stat „Ne aflăm in plin efort pen­tru urgentarea tuturor lucrări­lor campaniei agricole de toam­nă, ne spunea Neculai Feraru preşedintele C.U.A.S.C. Ziduri din judeţul Buzău. Unităţile din consiliul nostru dispun de cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale. Datorită acestei si­tuaţii am luat toate măsurile pentru a antrena la muncile cîmpului întreaga suflare a sa­telor. De un real ajutor ne sunt şi oamenii muncii din între­prinderile oraşului Rimnicu Sărat, care zilnic sunt prezenţi în număr mare în tarla. Prio­ritatea absolută o deţine po­rumbul şi în special solele pe care urmează să executăm se­mănăturile de toamnă". Pină în prezent la nivelul consiliului porumbul a fost re­coltat de pe aproximativ 3 200 ha, din totalul de 5 409 cultiva­te. Cu suprafeţe mai, mari, reflex al modului în care a fost organizată munca, se în­scriu cooperativele agricole din Bălăceanu, Rimnicelu, Gher­­gheasa şi Ziduri. La C.A.P. Ghergheasa însoţiţi de pre­şedintele unităţii, Constantin Vlece, şi de primarul comunei, Marcela Angheloiu, constatăm­ în cimp o activitate intensă. Din cele 627 ha cultivate cu porumb au fost recoltate, numai manual, în jur de 400 ha. E ora 9,30 şi mai bine de jumă­tate din cele 50 de atelaje repartizate la transportul recol­tei se îndreaptă către bazele de recepţie. In jur de 170 de cooperatori, coordonaţi de şefii de fermă Filareta Drăgoi şi Radu Tănase, acţionează cu multă responsabilitate. „Atenţia noastră este concenttrată atit asupra, respectării ritmurilor zilnice, cât şi asupra cali­tăţii lucrărilor. Important este acum ca nimic din recoltă să nu se irosească, ne spunea preşedintele unităţii. Pentru aceasta, încărcăm atelajele cu maximă operativitate, înlesnind efectuarea a două transpor­turi“. Livrarea recoltei se află şi în atenţia cooperatorilor din Bă­lăceanu, Valea Rimnicului, Săl­­cioara. Iată, de exemplu, gos­podarii din Bălăceanu au trans­portat deja toate cele 598 tone recoltate, Stiupeiu — 258 tone, iar Valea Rimnicului — 485 tone, adică tot ceea ce a fost cules. In cimp cantităţi mari se află la C.A.P. Ziduri — in jur de o mie tone de porumb. Se impune, deci, utilizarea mai eficientă, pe toată durata zilei, a întregului parc de atelaje şi mijloace de transport reparti­zate in această toamnă la pre­luarea recoltei. Au răspuns prezent cu entu­ziasm, cum de altfel ne-au obiş­nuit in fiecare toamnă, şi ti­nerii satului. Elevii şcolilor generale de pe raza consiliului acţionează cu spor atit la de­­părtuşat porumbul, dar, mai ales, în grădinile de legume şi în podgorii. D. I. DINCA Operativitate maximă la efectuarea semănatului In cooperativa agricolă de producţie din comuna Petră­­chioaia, Sectorul Agricol Ilfov, ferma nr. 2 ocupă un loc dis­tinct. Acest lucru se datorează în principal rezultatelor con­stant superioare. Sunt evidente eforturile ce se fac şi de aceas­tă dată pentru stringerea recol­tei, pentru pregătirea recoltei viitoare. Mobilizarea tuturor forţelor în cimp nu este o pro­blemă pentru şeful fermei nr. 2 Iosif Iliescu, cunoscut ca un foarte bun organizator şi cunos­cător al treburilor obştei. Toţi locuitorii satului, tineri şi vîrst­­nici deopotrivă, ştiu ce au de făcut cu câteva zile Înainte. La culesul porumbului ca şi la eliberatul cocenilor ferma des­pre care vorbim a terminat îna­intea celorlalte. Este ceva obiş­nuit ca în acest sat treaba să meargă repede. Adică fără po­ticneli ori întirzieri nejustifica­te. Şi cum ar putea fi altfel, cind la recoltarea porumbului au fost prezenţi in cimp titula­rii acordului global cu familiile lor! La această oră porumbul este livrat la fondul de stat, co­cenii transportaţi in zootehnie, iar brazda e deja întoarsă. Ima­ginea celor care au terminat culesul porumbului in foarte scurt timp o regăsim acum la sfecla de zahăr şi la cartofi, unde au fost mobilizaţi in a­­ceastă săptămină. Ion Alecu, Vasilica Alecu, Gherghina Pir­­vu, Mihai şi Aurel Pirvu, Nicu­­lina Ţincă, Ropea Ţincă sunt exemple ale participării efective la stringerea, pină la ultimul bob, a recoltei. De altfel, ei se numără printre gospodarii de nădejde ai satului, unde dra­gostea pentru pămînt se trans­mite din tată in fiu. Tot aici semnalăm pregătirea ireproşabilă a terenului pentru insămintarea orzului și a griu­lui. Mecanizatorii Ion Tudor şi Chiriţă Mavru au discuit de mai multe ori terenul astfel ca şi semănatul, această lucrare deosebit de importantă pe agen­da priorităţilor, să se des­făşoare in cele mai bune con­diţii. „CU cit vom pregăti mai bine ritul germinativ, cu atit ne vom bucura mai mult la varăjBidi vom avea ce treiera“, ne e tinărul mecanizator itiis^^Mor. Dar despre campania de la Sunări stăm și cu economista fer- ' 2. Felicia Constanti­„Surlâri nil sint cunos- B ■tot consiliu­ unic agro- Grădiştea ca fiind cei n^^Bredntri gospodari. Nu ■ I noutate. Toţi care au s-au convins. In toţi ■HH fost primii pe coope­­^^^B Ir. lucrărilor. E o ambiţie iw animă de fiecare dată, ne^ putem lăsa mai prejos li''i acum. Vom respecta intru io ;ul termenele stabilite şi bineînţeles, ne vom încadra in perioada optimă la însăminţări, pentru că această grijă ne pre­ocupă în momentul de faţă cel mai mult. Am semănat deja or­zul, iar la griu mai avem foarte puţin“. ELENA CATUNEANTI Trimestrul IV - perioadă decisivă (Urmare din pag. I) trebuie întreprinse acţiuni energice pentru Întărirea or­dinii şi disciplinei, pentru or­ganizarea cit mai eficientă a întregii producţii, asigurin­­du-se un ritm înalt de lucru pe Întreaga durată a zilei. O altă prioritate, dacă putem spune chiar cea mai importan­tă, a perioadei de timp pe care o parcurgem, o reprezintă ex­portul. In toate unităţile care au încheiate contracte cu parteneri externi trebuie asi­gurate cele mai­ bune condiţii pentru derularea rapidă a tu­turor comenzilor, corespunză­tor graficului stabilit, pentru execuţia Întregii producţii destinate exportului in devans şi în cele mai bune condiţii de calitate. Apoi o grijă deosebită trebuie manifestată in direcţia ridicării calităţii producţiei, ştiindu-se că aceasta reprezin­tă una din condiţiile esenţiale pentru realizarea sarcinilor de export şi sporirea prestigiului mărfurilor româneşti pe toat­e pieţele lumii. Dar dacă fiecare din comen­zile cuprinse în contractele În­cheiate pentru perioada­­ de timp rămasă din acest an re­prezintă o urgenţă spre care trebuie concentrate principale­le forţe din fiecare unitate economică, la fel de important este acum, în aceste ultime săptămlni ale anului, să se treacă în mod mai hotărit la pregătirea producţiei anului viitor. Fiecare din zilele care ne mai despart de 1987 este hotăritoare pentru înfăptuirea obiectivelor pe care ni le-am propus in ce priveşte ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, asimilarea in fabri­caţie a unor maşini şi instala­ţii complexe, pentru afirmarea tot mai deplină a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, a hoţi re­voluţii agrare, pentru înfăp­­tuirea de noi transformări re­voluţionare in organizarea şi conducerea­ întregii activităţi corespunzător celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale. Trebuie făcut totul pentru grăbirea asimilării noi­lor produse şi tehnologii, pen­tru aplicarea unor forme orga­nizatorice suple, mobile, pen­tru perfecţionarea formelor de conducere, de autoconducere şi autofinanţare, astfel incit să se scurteze ciclul de fabri­caţie de la intrarea materiilor prime in unităţi şi pină la realizarea producţiei marfă şi valorificarea acesteia. Fiecare tînăr muncitor şi specialist, la locul său de muncă, trebuie să pornească de la necesitatea îmbunătăţirii generale a circu­laţiei materiale şi financiare, în general a tuturor valorilor introduse în procesul produc­tiv pentru creşterea continuă a eficienţei economiei noastre. Practic, tot ce întreprindem în aceste zile, fie pentru ur­gentarea livrării unor maşini şi instalaţii cerute pe şantiere, pentru onorarea comenzilor la export, pentru pregătirea pro­ducţiei anului viitor sau pen­tru punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie, trebuie să stea permanent sub semnul­ înaltei eficienţe, al răs­punderii şi participării active a tuturor­­ oamenilor muncii din economie. Pornind de la acest deziderat, de la ideea că cincinalul în care ne aflăm reprezintă o etapă hotăritoare în înfăptuirea Programului partidului, in modernizarea şi ridicarea nivelului tehnic, cali­tativ al producţiei, in creşterea eficienţei întregii economii naţionale, este nevoie ca in a­­cest trimestru să ne angajăm — aşa cum ne îndeamnă me­reu secretarul general al partidului,­ tovarăşul­­Nicolae Ceauşescu — cu toate forţele, cu cutezanţă şi dăruire revo­luţionară, manifestindu-ne fie­care la locurile noastre de muncă din fabrici şi uzine, de pe şantiere şi de pe ogoare ca adevăraţi proprietari şi pro­ducători ai bunurilor materia­le, ca adevăraţi comunişti pen­tru care îndeplinirea întocmai a sarcinilor şi angajamentelor asumate in producţie, în întreaga activitate economică reprezintă cea mai înaltă în­datorire patriotică şi revolu­ţionară, modalitatea concretă prin care ne împlinim şi ne afirmăm ca destoinici con­structori conştienţi ai viitoru­lui luminos al patriei. ASTĂZI, REVANŞELE IN „CUPELE EUROPENE“ VOM MEA PATRU ECHIPE IN TURUL DOI ? Este Întrebarea pe care şi-o pun, la această oră, marii iubi­tori de fotbal din întreaga tară. Patru echipe in turul doi — pentru că, oricum, Steaua este calificată direct in etapa a doua a „C.C.E.“. Nădăjduim că și cele trei echipe — Sportul Stu­denţesc, Univ. Craiova, dar mai ales, Dinamo, vor trece, cu suc­ces, obstacolul primului tur al actualei ediţii a „cupelor euro­pene“. Totul depinde de buna pregătire ce s-a făcut, de mo­bilizarea exemplară a forţelor fizice şi resurselor morale, de ambiţia şi abnegaţia cu care se vor bate pentru calificare, pen­tru apărarea culorilor sportive româneşti. Nu ne mai rămîne decit sa aşteptăm rezultatele, desigur cu emoţiile fireşti, dar şi cu spe­ranţele ce se întemeiază pe va­loarea, experienţa şi maturita­tea jucătorilor noştri. Dinamo intîlneşte, un meci re­vanşă, contind pentru „Cupa Cu­pelor“, astăzi, incepînd de la o­­rele 14.30 (stadionul din gos. Ştefan cel Mare) echipa „17 Nentori" Tirana. Formaţia pro­babilă care va începe meciul va fi aceeaşi care s-a prezentat şi la Tirana (1-0 pentru gazde) cu două sâptămini in urmă, a­­dică : Moraru — Varga, Movilă, Nicolae, Stănescu — Red­nic, Mihaiescu, Andone, Bălăci — Camă­tani. Damaschin. Conduce o brigadă de arbitri din Cipru avindu-l la centru pe Atxen­­tiou. Sportul Studenţesc a plecat, ieri, la prînz, spre Cipru, in ve­derea partidei revanşă din ca­drul primului tur, al „Cupei U.E.F.A.“ (1-0 la Bucureşti) care va avea loc, la Nicosia (o­­rele 20), in compania formaţiei Omonia. Conducerea tehnică a echipei din Regie va alinia ur­mătoarea formaţie probabilă : Cristian — M. Marian, Iorgules­­cu, Cazan, Munteanu II, — Ţi­­cleanu, Pană, Bozeşan, Hagi, — Terheş, Coraş. Partida va fi arbitrată de o brigadă din Gre­cia, la centru cu Voustras. In sfîrşit, L­niv. Craiova s-a deplasat, tot ieri, la Istanbul, unde va întilni un meci revanşă, pe Galatasaray în cadrul ace­leiaşi competiţii continentale — „Cupa U.E.F.A.". Meciul e pro­gramat la orele 15.30 (ora Bucu­reşti) și va fi condus de o bri­gadă de arbitri din Italia, avin­du-l la centru pe Lo Bello-ju­­nior. Din lot fac parte jucăto­rii : Lung, Racolţea — portari, Negrilă, Ad. Popescu, Tilihoi, Ungureanu, Rada, Mănăilă, Iri­­mescu, Cioroianu, Bica — Bicu, Gh. Popescu, Geolgău, Cirţu, Biţi şi Badea. C. VASILE • PE STADIONUL STEAUA din Capitală, s-a disputat marţi, meciul restanţă din etapa a II-a a diviziei A la fotbal între echi­pele Steaua Bucureşti şi Cor­vinul Hunedoara. Partida s-a încheiat cu scorul de 4—0 (1-0) în favoarea echipei Steaua, prin golurile marcate de Balint (min. 3), Belodedici (min. 64), Pițurcă (min. 87), Lăcătuș (min. 88). Cu această victorie Steaua conduce detaşat un clasament avind 12 puncte din tot atitea posibile. • JOI, 2 OCTOMBRIE la ora 17.00 pe patinoarul „23 August" din Capitală, in cadrul primu­lui tur al campionilor europeni la hochei se vor intilni echipele Steaua Bucureşti, campioana României, şi T.S.K.A. Sofia, campioana Bulgariei. • LA CEA DE-A 8-A EDIŢIE a turneului Internaţional de gimnastică de la Catania, tânăra sportivă româncă Gabriela Po­­torac s-a comportat excelent, reuşind un veritabil tur de forţă , victorie la Individual compus şi, de asemenea, locul intîi la toate cele patru probe (paralele, bârna, sărituri şi sol), in concursul special pe aparate. Corespondentul sportiv al agen­ţiei ANSA subliniază pregătirea tehnică, graţia şi precizia de­monstrate de gimnasta român­că, notată cu „10“ la paralele inegale. Gabriela Potorac le-a precedat in clasamente pe Heese Astrid (R.D.G.), Marina Su­ku­­nova (U.R.S.S.), Wang Xiaoian (R.P. Chineză), Henrich Christy (S.U.A.) etc. • FEDERAŢIA Internaţională de Haltere (I.W.F.) a aprobat, datorită progresului constant din ultimii ani, organizarea pri­mei ediţii a campionatelor mon­diale feminine, ce vor avea loc in luna octombrie 1987 in oraşul american Miami. Pe de altă parte, s-a anunţat că a fost acceptată cererea fe­deraţiei din Samoa să devină membră a I.W.F., ceea ce face ca numărul ţărilor din această federaţie internaţională să fie in prezent de 124. • ÎN PERIOADA 2—9 OC­TOMBRIE la Sofia se va des­făşura balcaniada de şah, com­petiţie tradiţională la care ţara noastră va fi reprezentată de M. Ghindă, V. Stoica, Th. Ghiţes­­cu, C. Ionescu, O. Foişor, D. Bărbulescu, Margareta Mureşan și Cristina Bădulescu. Recoltele bogate stimulează hărnicia Toamnă bogată şi in acest an­ la Topoloveni. Grădinile din lunca Argeşului, unde încă din iarnă s-a trudit din greu la pregătitul terenului, la întreţi­nerea culturilor şi unde, zi de zi, de-a lungul întregului an, s-au aflat sute de oameni, fie muncitori ai întreprinderilor din localitate, fie elevi şi stu­denţi şi, bineînţeles, in primul rind, lucrătorii fermelor asocia­ţiei legumicole şi pomicole, gră­dinile din Topoloveni, spuneam, au rodit frumos. Zilnic de aici pleacă spre pieţe, spre marile depozite amenajate pentru păs­trarea produselor pe timpul ier­nii, dar şi spre fabricile prelu­crătoare, sute de tone de toma­­­­te, ardei, fasole verde, mor­covi, ceapă şi alte legume. La fel, pe dealurile cu pod­gorii şi livezi, din imediata vecinătate a localităţii, viile, pomii fructiferi au dat recoltă bună, acum abia făcîndu-se faţă culesului, acţiune la care participă, cu mic, cu mare, în­treaga suflare a oraşului, dar şi tineri din municipiul Piteşti şi din comunele situate în Împre­jurimi. Şi, cu cit sint mai multe roade de strîns, altfel spus, cit cit este mai mult de muncă, cu atit entuziasmul şi dăruirea celor care participă la cules sunt mai mari. Fapt mărturisit cu mândrie de profesorul Ion Ca­­t­ană, din cadrul Liceului agro­industrial din Topoloveni, aflat cu un grup de peste 182 de elevi la strinsul strugurilor In via fermei numărul 1, condusă de tinărul inginer Nicolae Stan. „Bucuria tinerilor, a tuturor lu­crătorilor fermei noastre —a ţi­nut să sublinieze tânărul şef de unitate — este datorată faptu­lui că vedem împlinite în pro­ducţii dintre cele mai bune eforturile unui întreg an de muncă, ale unui an, să recu­noaştem, care nu a fost prea uşor, dar pe parcursul căruia am depus eforturi, punînd cît am putut mai mult din pasiu­nea, hărnicia şi cunoştinţele noastre, pentru a smulge cit mai multe produse de pe fie­care palmă de pămînt“. . Nu este mai puţin adevărat că producţiile bune din acest an, roadele frumoase constituie ele in sine un îndemn la mun­că mai­ spornică atit la cules şi la transportul din cimp al recoltei, cit şi la pregătirea terenului pentru alte recolte mereu mai bune. Fapt de­monstrat atit în fermele situa­te pe dealurile unde se culeg strugurii, şi merele, cit şi la strinsul legumelor. Bunăoară, în cadrul ferme­i nr. 2 Leordeni, aparţinind de A.E.S.C.L. Topo­loveni, fermă condusă de tînă­­rul inginer Dan Popovici, mai bine de 275 de oameni, din care 150 de elevi, se întrec in aceste zile în a livra spre pieţe şi spre unităţile de industria­lizare legume proaspete în can­tităţi cit mai mari. „Grăbim acum culesul, ne declara Dan Popovici, pentru a recolta legu­me de bună calitate, dar şi pen­tru a permite roadelor care nu au ajuns la maturitate să se coacă în bune condiţii. Căldura şi ploile din ultimul timp au produs o oarecare revigorare a plantelor şi cu siguranţă vom avea incă de cules, de aici, În­semnate cantităţi de legume“. Am reţinut între cei aflaţi in aceste zile în marile amfitea­tre ale recoltei, aici in lunca Argeşului, numele elevilor Li­via Moiceanu, Mioara Ludescu, Sorin Gomoiu, Elena Curceanu, Iliuţă Olteanu, Marian Caval. Asemănător acestor tineri, insă, alte mii de copii, de tineri se întrec acum pe ogoarele de la Topoloveni, Ştefăneşti şi Leordeni, în secţiile întreprin­derii de prelucrare a legumelor pentru a strînge şi valorifica pe deplin roadele bogate ale acestei frumoase toamne. NICOLAE M. MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1986 Pe cîţiva quadraţi GALAŢI. Tinerii din 12 unităţi economice ale judeţului participă la acţiuni de muncă in sprijinul producţiei, urmind să realizeze peste plan 150 tone cocs, 1000 tone aglomerat, 250 tone oţel, 150 tone laminate finite, 3 pupitre comandă. GORJ. Intensă concentrare de forţe şi in rîndul tinerilor din unităţile miniere gorjene, care vor realiza suplimentar o pro­ducţie de peste 2 milioane lei, concretizată in 500 tone căr­bune, 600 tone cocs, SIBIU. Peste 4 000 de tineri din 7 uni­tăţi economice realizează peste sarcinile de plan 2 tone zinc, 2 tone plumb, 4 tone negru de fum. TULCEA. Importanta producţii suplimentare, constînd in 20 tone cărămizi refrac­tare, 10 tone alumină calcinată, cantităţi importante de placaje de marmură şi 10 tone confecţii metalice, realizează cei peste 7 000 de tineri din principalele unităţi economice ale judeţului, participanţi la acţiunile-record. VASLUI: „Săptămină record în producţie şi calitate“, la care participă tinerii din unităţile economice ale judeţului se va solda cu o producţie supli­mentară in valoare de peste 900 000 Iei. VÎLCEA. 2 500 de tineri din 5 unităţi economice realizează peste plan 12 tone produse chimice, 40 bucăţi axe centrifuge. VRANCEA: 1000 sonerii, 1 500 prize duble, 2 000 întrerupătoare, 28 distribuitoa­re, 200 bucăţi tricotaje — aceasta este producţia suplimen­tară realizată de tineri prin acţiuni de muncă în sprijinul producției. Iniţiative La întreprinderea minieră Urica­ni, comitetul organiza­ţiei de tineret acordă o aten­ţie deosebită recrutării, sta­bilizării şi calificării forţei de muncă tinere, promovind, cu sprijinul celorlalţi factori din unitate, o valoroasă ini­ţiativă menită să asigure in­tegrarea optimă a tinerilor in colectivele de muncă. Pusă sub genericul deosebit de sugestiv „Tinere, vino cu noi !“ acţiunea are un profil complex , debutează cu pri­ma zi a venirii în întreprin­dere şi continuă în perioada de acomodare cu noul loc de muncă sau pe parcursul cursului de calificare şi policalificare pe care îl ur­mează tinărul miner. Se ac­ţionează concret pentru participarea activă a noilor încadraţi la viaţa de organi­zaţie, la activităţile cultural­­educative din întreprindere. VINO CU NOI Fotoalbum Carnet Inaugurată în oc­tombrie 1984, Casa de cultură, a ştiin­ţei şi tehnicii­ pen­tru tineret din Mă­­­răşeşti a devenit un autentic punct de confluenţă al talentelor tinere şi totodată un centru de atracţie pentru tinerii oraşului, care participă aici la numeroasele activităţi politico­­educative şi cultu­­ral-distractive. Din numeroasele punc­te înscrise pe afişul instituţiei amintim concertele susţinu­te de formaţia de muzică uşoară „Di­aton“, secondată de formaţia „Diaton Junior“, progra­mele realizate de formaţia de muzică populară, teatrul de păpuşi, grupul satiric, grupul de muzică tînără, so­liştii instrumen­tişti ş.a. PENTRU TINERI Ilustrată de toamnă Afiş Un reper de primă mărime s-a înscris de curind in pei­sajul spiritual al Devei . Ga­leriile de artă. Aflate la parterul blocului 8 de pe noul bulevard Decebal, noile săli de expoziţie reprezintă fără îndoială un factor de stimulare a activităţii artişti­lor plastici hunedoreni, care găsesc aici un spaţiu propice dialogului cu publicul. Multifuncţionale, purtînd pe­cetea unei viziuni arhitectu­rale moderne, galeriile au fost realizate cu sprijinul Comi­tetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Grupu­lui întreprinderilor de gospo­dărie comunală şi locativă Deva, filialei locale a U.A.P. şi au fost executate, în co­laborare, de T.A.G.C.M. Hunedoara, I.J.I.P.S. şi Fon­dul Plastic, galeriile de artă Din cartea naturii INGINERIE GENETICĂ • „Rază de soa­re" este denumirea unui nou soi de plante ornamentale (Zinnia elegans) creat la Institu­tul Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. Plan­ta are o inflores­cenţă de tip cactus,­ cu diametrul de 10 cm şi un colorit oranj strălucitor. Ea este destinată să împodobească parcurile şi grădi­nile,­­precum şi pro­ducţiei de flori tă­iate • In sită parte a ţării, folo­sind tot­ mijloacele ingineriei genetice — la Cluj-Napoca, în cadrul Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă — a fost­ obţinut un nou soi de ga­roafe, Ada (Dian­­thus Caryophyllus). Noul soi se carac­terizează printr-o producție mare de flori — 4,5—5 bu­căți­­ la fiecare plantă — care au un colorit alb stră­lucitor și un miros foarte plăcut. Arheologie In timpul efectuării unor lucrări destinate realizării unei gospodării-anexe, mun­citorii de la Exploatarea mi­nieră Somova, judeţul Tul­cea, au descoperit unele, ma­teriale de interes arheologic. Specialiştii secţiei de istorie­arheologie a Muzeului „Del­ta Dunării“, chemaţi la faţa locului, au stabilit că este vorba despre urmele unei aşezări româneşti din secole­le VIII—X, ce atestă conti­nuitatea de locuire a poporu­lui nostru pe aceste me­leaguri. AŞEZARE Şah PERFORMANŢĂ Un veritabil performer este elevul Daniel Moldovan, care la cei 15 ani ai săi s-a afirmat, prin rezultate meritorii, in competiţiile şahiste. Membru al Clubului „Sparta“ din Me­diaş, el a ocupat anul acesta locul 2 în campionatul naţional de juniori, fiind, de altfel, component al lotului naţional de juniori şi deţinător al unei norme necesare acordării titlului de candidat maestru. Antrenat de maestrul internaţional ing. Mircea Pavlov, Daniel a susţinut nu mai puţin de 650 partide oficiale, din care 2/3 în compania unor seniori. Rubrică realizată de M. F. ȘANDRU

Next