Scînteia Tineretului, februarie 1987 (Anul 43, nr. 11716-11739)

1987-02-02 / nr. 11716

Proletari din toate ţările, initi-ve ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 716 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 FEBRUARIE 1987 MOBILIZATOR PROGRAM BI MIMĂ. OI ACTEM REVOLUTIONARA PENTRU PLANELE! PE ACEST AN SI PE INTREGEL CINCINAL Concluzia desprinsă In urma analizei rezultatelor Înregistra­te de poporul nostru în activi­tatea de dezvoltare economico­­socială, din primul an al ac­tualului cincinal, este aceea că pe ansamblu, chiar in condi­ţiile grele din viaţa internaţio­nală şi ale repetării unor lip­suri in munca proprie, am în­registrat o creştere importantă in toate sectoarele producţiei materiale, ale vieţii spirituale. Astfel, aşa cum se evidenţiază în Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului naţional unic de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România pe anul 1986 — docu­ment dat publicităţii după ce a fost examinat şi aprobat re­cent de Comitetul Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. — ac­­ţionîndu-se consecvent pentru dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, in 1986 s-au obţinut re­zultate însemnate în dezvolta­rea Industriei, agriculturii şi a celorlalte ramuri ale econo­miei naţionale, in creşterea eficienţei economice. In indus­trie, de pildă, Înregistrăm unul dintre cele mai Înalte ritmuri de creştere din ultimii ani, in timp ce in agricultură s-a realizat cea mai mare produc­ţie de cereale din istoria pa­triei. Apoi, sunt remarcabile şi progresele obţinute in dome­niul productivităţii muncii, al creşterii venitului naţional, a avuţiei socialiste, in dezvol­tarea ştiinţei şi a invăţămin­­tului. Categoric, aceste realizări, ritmurile de 7,7 la sută şi, res­pectiv de 12,8 la sută in care fiu crescut producţia-marfă industrială şi producţia globa­lă agricolă,­ creşterea cu 7,3 la sută a venitului naţional şi cu 7,4 la sută a productivităţii muncii reprezintă succese no­tabile şi un bun început pen­tru actualul cincinal, in care poporul nostru are de înfăptuit sarcini dintre cele mai com­plexe. La fel de adevărat este, insă, faptul că toate aceste re­zultate, înregistrate în 1986, nu ne pot mulţumi, ele fiind de­parte de posibilităţile existen­te, de condiţiile excepţionale create prin grija partidului şi statului, a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in toate sectoarele economiei. Cu toate că s-a investit mult, întocmindu-se programe spe­ciale pentru o cit mai temei­nică organizare a activităţii, in sectorul Industriei extracti­ve şi in domeniul energetic au continuat, şi in 1986, să se ma­nifeste lipsuri serioase. Nesa­tisfăcătoare a fost în primul an al cincinalului actual şi ac­tivitatea desfăşurată în ce pri­veşte comerţul exterior, ex­porturile inregistrînd o reduce­re comparativ cu anul ante­rior. Fapt complet nejustifica­bil, chiar in condiţiile tendin­ţelor nefavorabile manifesta­te pe piaţa externă. Iată de ce, analizînd toate fenomenele vieţii noastre eco­­nomico-sociale in dialectica lor, pornind de la obiectivele concrete ale programelor ac­tuale şi de perspectivă, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a ară­tat d­in importanta cuvîntare rostită in cadrul recentei şedin­ţe a Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., docu­ment de o excepţională însem­nătate, care prin importantele teze şi orientări cuprinse con­stituie un amplu şi mobilizator program de muncă pentru în­tregul popor, pentru tinăra noastră generaţie , că insu­­şindu-ne toate învăţămintele din activitatea anului trecut, din prima lună a acestui an, este nevoie să se treacă nein­­tîrziat, sub conducerea orga­nelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii, în întreprinderi, cen­trale, ministere, la eliminarea tuturor lipsurilor manifestate, la perfecţionarea rapidă a muncii şi a producţiei, a con­ducerii şi planificării în toate sectoarele de activitate. Pe a­­ceastă bază, prin imprimarea unui spirit de inaltă răspunde­re şi exigenţă in Întreaga ac­tivitate productivă trebuie să se asigure în cel mai scurt timp toate condiţiile necesare îndeplinirii în mod exemplar a tuturor sarcinilor pe acest an şi pe întregul cincinal. Cel mai bun prilej de ana­liză exigentă, profundă a mo­dului în care s-a acţionat anul trecut pentru îndeplinirea planului şi a măsurilor ce se impun în vederea lichidării neajunsurilor, a tuturor rămî­­nerilor în urmă înregistrate la producţia fizică şi în mod deosebit la export, în redu­cerea consumurilor materiale şi de energie. In creşterea productivităţii muncii, a efi­cienţei, îl constituie adunările generale ale oamenilor muncii, care, cum se cunoaşte, se des­făşoară în aceste zile ale pri­mei părţi a lunii februarie. Aşa cum evidenţia secretarul general al partidului, este ne­cesar ca organele de conduce­re colectivă, consiliile de con­ducere să raporteze şi să răs­pundă în­ faţa adunărilor ge­nerale de modul în care şi-au îndeplinit obligaţiile. Va creş­te puternic, in acest fel, rolul acestor organisme ale demo­craţiei noastre muncitoreşti­­revoluţionare a căror funcţio­nare trebuie perfecţionată tot timpul, asigurîndu-se mani­festarea concretă, plenară a spiritului comunist-revoluţio­­nar în acţiuni eficiente, in­tr-un puternic spirit de iniţia­tivă şi angajare pentru rezol­varea promptă a problemelor muncii, a tuturor sarcinilor încredinţate. Pornind de la lipsurile ma­nifestate anul trecut în activi­tatea întreprinderilor din sec­torul industriei extractive şi energetice trebuie luate toate măsurile in vederea aplicării consecvente a măsurilor stabi­lite pentru organizarea mai bună a activităţii in aceste domenii de mare importanţă ale economiei naţionale, pen­tru asigurarea ritmică a nece­sarului de materii prime, ma­teriale şi energie. Programele adoptate in scopul creşterii producţiei, modernizării şi or­ganizării mai bune a muncii colectivelor din aceste între­prinderi trebuie urmărite săp­­tăminal, intensificindu-se ac­ţiunile in vederea îndeplinirii neabătute a planului la pro­ducţia fizică, la toţi ceilalţi indicatori. în mod deosebit, anul acesta trebuie pusă ordi­ne desăvirşită în sectorul ex­tractiv şi in domeniul produ­cerii energiei electrice prin întărirea ordinii şi disciplinei, punerea in producţie a tuturor capacităţilor, realizarea repa­raţiilor de bună calitate la termenele stabilite, in aşa fel incit să asigurăm in tot cursul anului energia necesară şi să intrăm in sezonul rece urmă­tor cu un sistem energetic bine pus la punct. Acţionînd ,cu înaltă răspundere, cu spirit revoluţionar, pentru înfăptui­rea programelor stabilite la extracţie se poate obţine o im­portantă producţie suplimen­tară — în acest sens fiind asi­gurate toate condiţiile nece­sare. Odată cu creşterea produc­ţiei, cu asigurarea ritmului de extracţie stabilit în fiecare unitate trebuie acordată o mai mare atenţie problemelor reducerii consumurilor mate­riale, încadrării în normele de consum, atit la energie, cit şi la materii prime. Pe baza expe­rienţei acumulate de nenumă­rate colective de oameni ai muncii este necesar să asi­gurăm mărirea gradului de re­cuperare şi refolosire a mate­rialelor şi a diferitelor suban­­samble, asigurînd reducerea fermă a cheltuielilor materia­le, a cheltuielilor de produc­ţie, in conformitate cu norme­le financiare adoptate pentru toate sectoarele de activitate. O problemă deosebit de im­portantă care trebuie situată in centrul dezbaterilor din ca­drul adunărilor generale ale oamenilor muncii, practic, în centrul întregii activităţi des­făşurate in toate unităţile eco­nomice, o constituie realizarea in cele mai bune condiţii a planului la export pe acest an. Peste tot trebuie pornit de la faptul că în 1987 trebuie să recuperăm o parte însemnată a nerealizărilor din 1986. In general, aşa cum sublinia secretarul general al partidu­lui, este nevoie să stabilim ca normă obligatorie contractarea şi livrarea la export a cel pu­ţin 50 la sută din creşterea producţiei anuale. Aceasta pentru că avem obligaţia să facem totul pentru a asigura mijloacele necesare dezvoltării cu forţe proprii a patriei noas­tre, neapelînd la credite — o povară şi o frînă în dezvolta­rea economico-socială, in ri­dicarea nivelului de trai al poporului, cum am învăţat din experienţa proprie. Anul 1987, din care o lună a'.' şi încheiat vo, iatăl pritte' h­o­­tărîtor şi pentru înlănţuirea tuturor programelor de mo­dernizare, de normare, de or­ganizare, inclusiv de aplicare a autoconducerii şi a noului mecanism economico-financiar. Este momentul cînd trebuie să punem, realmente, ordine şi disciplină in toate sectoarele de activitate. In acest scop se impun măsuri hotărîte in di­recţia perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor, apli­cării cu fermitate a prevede­rilor legilor în ce priveşte pro­movarea în muncă, retribuirea NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a IV-a) „Să întărim continuu unitatea şi forţa de luptă a partidului, spiritul revoluţionar, să întărim unitatea întregului popor, sub condu­cerea partidului nostru comunist — aceasta constituind garanţia reali­zării în cele mai bune condiţii a planurilor şi programelor, a îndeplinirii hotărîrilor Congresului al Xlll-lea, a trecerii României la un nou stadiu de dezvoltare !". NICOLAE CEAUȘESCU BILANŢUL UNEI RODNICE ACTIVITĂŢI CREATOARE, LA TEMELIA MARILOR SUCCESE VIITOARE, A UNOR RITMURI TOT MAI ÎNALTE DE DEZVOLTARE trfflSsf^C======== S sterea valorii, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al sarcinilor stabilite *­ ____________________ de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. SA ACŢIONĂM CU TOATE FORŢELE PENTRU ÎNFĂPTUIREA ÎN CELE MAI BUNE CONDIŢII A PLANULUI PE ACEST AN PAGINA A 3-A Cronică de întrecere • COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII MINIERE ME­HEDINŢI ca urmare a intensificării eforturilor, a mai bunei folosiri a complexelor mecanizate a reuşit să re­cupereze restanţele din prima jumătate a lunii ianuarie la extracţia de cărbune şi să încheie această perioadă cu o importantă depăşire a planului. Minerii mehedinţeni au extras şi livrat beneficiarilor aproape 140 000 tone lignit, cu circa 20 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. • OAMENII MUNCII DE LA ÎNTREPRINDEREA „AUTOMATICA"* din Capitală acordă o atenţie sporită reducerii consumurilor d­e energie, in condiţiile realizării ritmice a producţiei planificate. Ca urmare a trecerii la un nou sistem de vopsire in două straturi printr-o sin­gură trecere prin cuptor a pieselor, fapt ce conduce la reducerea cu 40 la sută a consumului de energie electrică faţă de vechiul procedeu. • CONSTRUCTORII DE LOCUINŢE DIN JUDEŢUL MUREŞ înscriu în aceste zile în cronica întrecerii socia­liste pe acest an primele sucese. Astfel, organizindu-şi mai bine frontul de lucru pentru acest anotimp friguros, constructorii mureşeni au adus un stadiu final de finisaj primele 231 apartamente din planul pe acest an. Alte 1 442 apartamente se află in diferite stadii de execuţie. In acest an, in judeţul Mureş vor fi realizate, conform sar­cinilor de plan, 2 671 apartamente, precum şi numeroase obiective social-edilitare de larg interes cetățenesc. EVENIMENT ISTORIC IN LUPTA TINERETULUI REVOLUŢIONAR, SUB CONDUCEREA PARTIDULUI COMUNIST, PENTRU PROGRESUL, LIBERTATEA SI INDEPENDENŢA ROMÂNIEI In primăvara acestui an se împlinesc şase decenii şi ju­mătate de la crearea Uniunii Tineretului Comunist — eve­niment cu ample şi profunde semnificaţii istorice din viaţa poporului nostru, în marea bătălie organizată şi condusă de comunişti pentru dreptate socială şi naţională, pentru li­bertatea şi independenţa României, pentru edificarea socialismului şi comunismului in patria noastră. Momentul creării organizaţiei revoluţio­nare de tineret s-a desfăşurat in mod semnificativ la puţin timp după făurirea Partidului Comunist Român, aceasta demonstrind faptul că Uniunii Tineretului Comunist i-a re­venit de la bun început sar­cina încredinţată de partid de a purta in rindurile tineretu­lui revoluţionar, patriotic, de­mocrat şi progresist, cuvîntul partidului, de a mobiliza şi uni eforturile tinerei generaţii în vederea înfăptuirii măreţe­lor idealuri ale socialismului şi comunismului. Crearea U.T.C. s-a înscris definitiv pe cursul tradiţiilor eroice ale luptei maselor populare, ale mişcării revolu­ţionare din România, ale tra­diţiilor înseşi ale tineretului democrat şi progresist din ţara noastră, cu 65 de ani în urmă finalizîndu-se un proces cu adevărat istoric de maturi­zare politică, organizatorică şi ideologică a mişcării din România, i­naugurîndu-se o etapă nouă, superioară, în­treaga istorie a U.T.C. stă mărturie a faptului că tinere­tul revoluţionar a slujit întot­deauna cauza partidului, a po­porului şi a ţării cărora le-a aparţinut cu întreaga fiinţă, toate marile evenimente ale istoriei din deceniile acestui veac demonstrind şi atestînd prezenţa activă a tineretului in avanposturile luptei pentru asigurarea viitorului României şi poporului român. Sub con­ducerea directă şi nemijlocită a corpuniştilor, a organizaţiei revoluţionare de tineret, mem­brii săi s-au maturizat tot mai mult, au acţionat cu tot mai mare v­igoare, au parti­cipat neînfricaţi la luptele or­ganizate pentru dreptate so­cială şi libertate naţională, pentru salvgardarea integrită­ţii şi libertăţii României. Documentele epocii păstrea­ză vii în memoria noastră abnegaţia, devotamentul, pu­terea de sacrificiu a nenumă­raţi tineri care in înfruntările cu aparatul represiv al regi­mului burghezo-moşieresc, cu forţele agresive imperialiste, fasciste, au pus mai presus de orice, chiar şi de viaţă, intere­sele vitale ale poporului şi ţă­rii, viitorul lor luminos, împo­triva ascensiunii fascismului şi pericolului de război, tine­retul revoluţionar, patriotic, democrat şi progresist a dat, la chemarea şi sub conducerea partidului comunist, nenu­mărate exemple de eroism, a­­ducîndu-şi o contribuţie im­portantă la victoria finală în­scrisă in programul de luptă al comuniştilor, victorie a dreptăţii şi a libertăţii, a so­cialismului în România. Pentru istoria Uniunii Tine­retului Comunist, istorie ce se­­integrează firesc istoriei luptei revoluţionare din România or­ganizată şi condusă de comu­nişti, tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie cel mai strălucit exemplu de tînăr luptător co­munist pentru triumful cauzei partidului, pentru înfăptuirea celor mai nobile idealuri şi­ aspiraţii ale poporului. Acţio-* nind incă din fragedă tinereţe in rindurile tineretului revo­luţionar, cel care ne este as­tăzi " cirmaciul încercat al partidului şi statului s-a impus prin eminentele sale calităţi de organizator şi con­ducător, prin curaj, dîrzenie, abnegaţie, tenacitate, încre­dere neclintită in adevărul şi triumful modului comunist de organizare a societăţii, a mun­cii şi vieţii poporului român. In ciuda prigoanei la care a fost supus, a proceselor ce i-au fost intentate, a anilor de detenţie, tînărul militant comunist Nicolae Ceauşescu a fost şi a rămas acelaşi erou exemplar pentru toţi tinerii patriei, acelaşi tînăr care în­trupa cele mai alese virtuţi ale poporului. Participarea la Comitetul Naţional Antifas­cist, procesele de la Craiova şi Braşov, participarea în frun­tea maselor la marea de­monstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, împreună cu tinăra mi­litantă revoluţionară Elena Petrescu (Ceauşescu) sînt repere ale unei biografii exemplare, ale unui destin unic in felul său. Iată de ce, evocînd istoria Uniunii Tine­retului Comunist, evocarea ti­nereţii revoluţionare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu înseamnă evidenţierea acestei istorii in ceea ce ea are defi­nitoriu, esenţial şi peren, exemplar pentru toate genera­ţiile de tineri din România. Istoria U.T.C. este istoria luptei tineretului in cadrul unui proces organic care In­clude şi lupta Împotriva vechii orinduiri burghezo-moşiereşti şi lupta pentru construcţia so­cialismului in România. Aşa cum arăta secretarul general al partidului, in toate marile realizări dobindite de poporul român pe drumul construirii noii orinduiri se află incorpo­rată şi contribuţia tineretului care, la chemarea partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mobilizaţi de organizaţia lor revoluţionară, a făcut şi face totul pentru a-şi onora res­ponsabilităţile ce-i revin faţă de popor şi patrie, faţă de cauza triumfului idealurilor socialiste şi comuniste in ţara noastră. In continuitatea isto­riei, certificatul de identitate comunistă, revoluţionară, al tinerei generaţii de astăzi este şi rămîne munca pentru ţară, eforturile de a munci şi a în­văţa pentru a putea să-şi facă datoria in cele mai bune con­diţii, pentru a prelua şi a duce (Continuare in pag. a IV-a) EXPLORARE ÎN ADÎNCURÎ Drumul ce finea firul Trotu­­şului era anevoios, sprijinit pe versantul alb, văruit de februa­rie in fiecare zi, să nu se pră­vălească­in apa îngheţată.,­lama aşternuse in calea maşinii al că­rui motor trăgea din greu co­vor gros, in care roţile se afun­dau de două palme. La capătul lui se afla mina şi oamenii ei, pe care voiam să-i intilnesc, să-i cunosc nu in oraş, in Co­­măneşti sau in satele risipite prin depresiune, pe unde-şi au casele, ci acolo, la locul lor de ruinncă, in­­măruntaiele munte­lui. In timpul drumului, gindul mi s-a mutat o clipă de la căr­bune la petrol, determinat de macheta ridicată in chip de mo­nument, spre aducere aminte, pe locul unde s-a aflat prima sondă din România. O clipă doar, pentru că in Depresiunea Dărmăneşti-Comăneşti cărbu­nele este, totuşi, regele bogăţii­lor pe care le ascunde sub pă­­mintul. Exploatarea lui la sec­torul Vermeşti este mai dificilă decit la celelalte sectoare ale întreprinderii Miniere Comă­­neşti. Este unul dintre motivele pentru care am ales acest loc de documentare. Celălalt, marea majoritate a minerilor care lu­crează aici sunt tineri şi foarte tineri. Pe inginerul Ioan Dascălu, şeful sectorului, l-am intilnit cind tocmai ieşea din mină. Se intimplase un blocaj pe una din­tre liniile înguste ce brăzdau albul zăpezii ce acoperea totul in jur şi vagoneţii plini cu căr­buni nu mai puteau trece. Stag­nare deci. Jos, la stafia C.F.R., nu mai ajungea cărbunele ce trebuia încărcat in vagoane şi trimis grabnic la termocentrală. O defecţiune minoră care acum, in condiţii de iarnă, devenea o problemă serioasă prin conse­cinţele pe care le-ar fi avut ne­­inlăturarea ei grabnică. Timpul trece. Deşi minutarul ceasului nu s-a mutat decit de citeva ori, ce lung ni s-a părut acest timp! Defecţiunea a fost înlăturată. Drumul cărbunelui spre benefi­ciari este liber. Ioan Dascălu îşi scoate casca de protecţie şi-şi şterge picurii îngheţaţi de pe frunte. Coborim in mină. Este mai cald decit afară. Pe ga­lerie, pină „in front“ îmi spune cite ceva despre el: „întrebarea «Dacă este greu să fii miner ?» mi-am pus-o și eu pe cind eram elev pe băncile liceului. Răspun­sul adevărat l-am aflat abia dipă ce am terminat facultatea și am fost repartizat ca stagiar la mina Leurda, tot in cadrul întreprinderii Miniere Comă­­neşti. A fost prima probă de foc pe care am dat-o şi in urma că­reia am aflat răspunsul : nu, nu este greu să fii miner. Privită din afară această profesie pare extrem de dificilă și periculoa­să. De aici, dinăuntru, vă spun că este o meserie ca toate cele­lalte, poate un pic mai dură şi mai pretenţioasă“. „Pretenţioa­să ?“. „Da, aici, jos, in confrun­tarea cu stratul de cărbune, nu ai voie să greşeşti. Trebuie me­reu să fii sigur pe ceea ce faci, să găseşti imediat cea mai bună soluţie pe care situaţia ţi-o cere. Aici, in mină, o greşeală a unu­ia dintre noi înseamnă nu nu­mai pierderi mari de producţie. SORIN OVIDIU BĂLAN (Continuare in pag. a IV-a) Tirgovişte PAGINA A 2-A Qáf-MAfítLOR MSPUNPERI AUE SQCICT4T1I i

Next