Scînteia Tineretului, martie 1987 (Anul 43, nr. 11740-11765)
1987-03-02 / nr. 11740
---------------------Pagina III — IV-------------------- Cuvântul participanților la ședința comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și germana Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PAGINA A V-A CONSTRUIM O ISTORIE NOUĂ, SOCIALISTĂ, ÎNTR-O UNITATE DEPLINĂ DE GÎND ȘI FAPTĂ ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 740 1997 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 MARTIE Magistrala cuvântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Strălucit document programatic pentru adîncirea şi perfecţionarea democraţiei noastre revoluţionare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei Exprimind in mod definitoriu valenţele profund stimulatoare, profund angajante, responsabile si constructive, virtuţile esenţiale aie democraţiei noastre muncitoreşti, revoluţionare, recenta şedinţă comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană a dat o nouă şi strălucită expresie a unităţii de morfolit a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, într-o atmosferă de puternică angajare patriotică, revoluţionară a fost reafirmat crezul unanim, idealul cel mai înalt al tuturor celor ce muncesc şi trăiesc aici, în deplină unitate şi libertate, pentru a traduce în viaţă istoricele hotăriri ale Congresului al XIII-lea al partidului. Programul grandios de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Sînt şi vor fi mereu prezente in conştiinţa noastră tezele şi ideile de o excepţională valoare teoretică şi practică pe care le conţine magistrala cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană — strălucit document de o excepţională valoare teoretică şi practică pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămintul patriei. Inscriindu-se in practica profund si consecvent democratică a politicii partidului si statului nostru, situînd permanent in centrul dezbaterilor si analizelor ce au avut loc si cu acest prilej orientările si indicaţiile de o inestimabilă valoare teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, această nouă şi strălucită expresie a forţei indestructibile a democraţiei noastre muncitoreşti revoluţionare este încă o temeinică dovadă a faptului că, azi, mai mult ca oricînd, clasa muncitoare, întregul nostru popor pot şi trebuie să conducă şi să organizeze procesul istoric, logic necesar de edificare a socialismului şi comunismului pe pămîntul străbun al patriei. Şi cu acest prilej secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înfăţişat pe larg cuceririle uriaşe ale întregului popor, rezultat şi expresie ale forţei noastre unite, ale voinţei unanime de a face totul, de a nu precupeţi nici un efort pentru făurirea unei noi, superioare civilizaţii materiale şi spirituale, a unui tot mai înalt nivel de viaţă al întregului popor. Toate acestea, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu sunt decit expresia garantării, respectării şi practicării neabătute, consecvente, intr-un spirit profund umanist şi revoluţionar, a drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate , dreptul la muncă, dreptul la învăţătură, dreptul la afirmare şi Împlinire. Viaţa, cu forţa ei de netăgăduit, atestă şi astfel profunda justeţe a politicii partidului şi statului nostru care, cu cea mai înaltă responsabilitate, exprimă însăşi voinţa întregului nostru popor. Tocmai in acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Iată, pe baza faptelor, a realităţilor care nu pot fi contestate de nimeni, marile transformări revoluţionare care au schimbat fundamental înfăţişarea României, au ridicat gradul de civilizaţie al întregului nostru popor“. Aceste fapte, aceste realităţi, la care, cu argumentul cel mai convingător al vieţii, alpracticii revoluţionare, se referă secretarul general al partidului nostru atestă profunda justeţe a orientărilor şi tezelor de gramatice, a direcţiilor delargă perspectivă inaugurate de Congresul al IX-lea al partidului. Nimic din ceea ce am înfăptuit, nimic din ceea ce înfăptuim şi trebuie să înfăptuim nu este rezultatul hazardului, sau, cu atît mai mult, al unor conjuncturi! Dimpotrivă ! Noi toţi, oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, avem puternicul tonifiantul sentiment că numai prin munca noastră liberă, unită şi demnă, am pu- tut şi putem să ne împlinim marile, eroicele noastre opţiuni de progres si civilizaţie. Mai mult, realizările obţinute pină in prezent in epopeica istorie a revoluţiei si construcţiei socialiste certifică in mod exemplar capacitatea uriaşă, inepuizabilă a partidului nostru de a aplica în mod creator legităţile obiective ale materialismului dialectic şi istoric,, ale socialismului ştiinţific, la realitatea vie, concretă, a revoluţiei si construcţiei socialiste. în această ordine de idei, tovarăşul NicolaeCeauşescu sublinia : „In întreaga activitate, in tot ce am realizat in această perioadă istorică, am pornit întotdeauna de la principiile de bază ale socialismului ştiinţific, de la elaj. «hjiba revoluţionară materialist-dialectică şi istorică despre lume şi viaţă. Am ţinut şi ţinem întotdeauna seama de cerinţele şi legităţile obiective ale dezvoltării economico-sociale. Aşa cum am menţionat şi recent, am studiat şi studiem continuu experienţa şi practica construcţiei socialiste, dar şi a dezvoltării economice mondiale. Iar, în acelaşi timp, am pornit şi pornim întotdeauna de la realităţile patriei noastre. Am acţionat şi acţionăm pentru a aplica toate acestea la condiţiile României, nncopiind nimic, dar luînd ceea ce răspunde intereselor patriei noastre, găsind forme care să asigure in cele mai bune condiţii participarea întregului popor la conducerea societăţii, să asigure ca poporul să fie adevăratul stăpin a tot ceea ce se realizează în patria noastră, adevăratul stăpin al patriei !“ Aşadar, suntem cu toţii, tineri şi vîrstnici, fără deosebire de naţionalitate, unici proprietari, producători şi beneficiari ai avuţiei noastre naţionale. Ştim cu toţii, la fel de bine, că procesul revoluţionar nu s-a încheiat, că este necesar, logic obiectiv, ca el să continue pe o treaptă nouă, calitativ superioară. Iar pentru aceasta avem nevoie, în mod imperios, de un ferm şi trainic climat de unitate moral-politică, de gîndire şi acţiune, de simţire şi voinţă. Climat ce rezidă, pentru noi, toţi cetăţenii ţării, fără nici o deosebire de naţionalitate, in conştiinţa ,clară, riguroasă, a unităţii şi unicităţii ţelului nostru istoric — făurirea socialismului şi comunismului. Desigur, există încă şi lipsuri, există şi unele greutăţi, există ’osiprea lunsăiri , dar, mai presus de orice, există conştiinţa şi convingerea fermă a noastră, a tuturor, in faptul că numai uniţi putem învinge şi ne putem realiza cele mai luminoase si glorioase idealuri şi năzuind. SFJIBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) „Pornim de la faptul că numai în măsura în care poporul îşi asumă pe deplin răspunderea şi acţionează cu deplină conştiinţă se poate asigura făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, comunismul. Poporul nostru poate avea un viitor de aur cum se spune în poezie — şi trebuie să creăm acest viitor de aur naţiunii noastre". NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal O ORGANIZAŢIE-EROU CARE SE ÎNTRUCHIPEAZĂ In milioane de inimi şi minţi UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, in a doua decadă a lunii martie 1987, la invitaţia regelui Nepalului, Birendra Bir Eikram Shah Dev, şi a reginei Aishwarya Rajya Laxmi Devi Shah. PAGINA A 2-A ASTĂZI: ORGANIZAȚIA JU IAȘI A U.T.C. Pentru afirmarea deplină a tinerei personalităţi la virstă, Liceul „Mircea cel Bătrin" din Constanţa se apropie de Seninătatea si irnţelepiciunea pe care le presupun cei 90 de ani de existenţă. De altfel, chiar la intrarea în şcoală, pe nişte mari plăci de marmură, se află gravate numele directorilor şi ale şefilor de promoţie ce s-au afirmat aici de-a lungul vremii prin munca şi osîrdia lor intelectuală. E un gest de preţuire şi firesc respect, în care valoarea constituie o veritabilă acoladă peste timp, intru continuitate şi tradiţie. E greu să intri in istoria acestui liceu, deşi renumele lui nu s-a clădit doar prin meritele celor ciţiva aleşi (astăzi, oameni de ştiinţă, scriitori şi cadre universitare), cit, mai ales, pe strălucirea profesională şi omenească a nenumăratelor promoţii de specialişti ce activează acum în cele mai diferite domenii de activitate, ca ingineri, medici, muncitori cu înaltă calificare etc. E greu, ne spunea directorul Valeriu Angelescu, pentru că selecţia e mare, iar exigenţele noastre profesorale nu se exercită un gol, vizind nişte rezultate de moment, ci se înscriu cu toată seriozitatea pedagogică unor precepte didactice clare si lipsite ■de eolicene. Dacă intrîm timp, în Liceul „Mircea cel Bătrin“ se cultiva un anumit elitism, in care succesul (să zicem) la admiterea în invătămintul superior devenea singurul criteriu de apreciere si, totodată, o nouă tradiţie a şcolii româneşti unic tel, acum oferim elevilor noştri acea necesară deschidere profesională, cu largi perspective de afirmare plenară a personalităţii tinere. Gîndirea novatoare si vizionarismul politic ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu au adus in Liceul „Mircea cel Bătrin“ (asemenea ■ întregii şcoli româneşti) schimbări calitative de substanţă, mijloace şi strategii moderne, revoluţionare de invăţămint, în condiţiile actuale de renaştere spirituală şi economică a ţării, devine tot mai clar că menirea noastră principală e să pregătim tinăra generaţie pentru muncă şi viaţă. Un simplu procent de absolvenţi admişi in învăţămintul superior nu se, mai poate substitui acum noii tradiţii a şcolii româneşti, misiunii ce ne revine. Tinerii de azi vor constitui generaţia matură a anului 2000. Asta înseamnă profesionalism, îndrăzneală creatoare, acces neîngrădit la cele mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi gîndirii omeneşti. In ultimii ani, ne-am ciştigat o personalitate distinctă. Cu cele 35 de clase pe care le avem acoperim trei profiluri de bază : matematicăfizică, mecanică şi construcţii. Ele îmbină, aşa cum ne-o cere secretarul general al partidului, complexitatea principiului educaţiei prin şi pentru muncă, a sintezei echilibrate între teorie şi practică. Pentru aceasta, avem la dispoziţie o bună bază materială : 6 ateliere productive (2 de electrotehnică și 4 de mecanică), plus alte două ateliere Sn SORIN PREDA (Continuare In pag. a .V-a) SĂ ACŢIONĂM CU TOATE FORJELE PENTRU ÎNFĂPTUIREA In cele mai bune condiţii a planului pe acest an IN SPIRITUL TRADIŢIEI - ADICĂ MEREU ACELEAŞI BUNE REZULTATE Schela de Producţie Petrolieră Drăgăşani este, după cum o probează rezultatele sale de pînă acum, o unitate etalon a industriei de profil. Bunăoară, anul trecut, producţia marfă realizată aici a fost de 111,99 la sută. La ţiţei extras s-au obţinut peste prevederile planului nu mai puţin de 11 112 tone. Plusul la gaze brute a fost de aproape 50 000 mc. Totodată s-au obţinut substanţiale depăşiri la gaze utilizabile şi gazolină. Nu în ultimul rînd, productivitatea muncii a atins procentul de 110,1 la sută, ceea ce a însemnat o creştere de 72 363 lei pe persoană. Deopotrivă cu depăşirile înregistrate la producţiile prevăzute prin plan, anul trecut colectivul de oameni al muncii de la schela Drăgăşani s-a preocupat intens pentru reducerea simţitoare a consumurilor normate de energie electrică şi combustibil. De exemplu, la energie electrică s-au economisit de-a lungul întregului an 2 065,6 MWh, la combustibil convenţional cantitatea economisită fiind de 3 629 tone. Lucrul acesta a fost posibil, ne spune Alexandru Dumitra, preşedinte al Consiliului oamenilor muncii din schelă, prin aplicarea în practică a unor măsuri concrete dintre care amintesc : repartizarea consumului pe brigăzi şi puncte importante de consum ; urmărirea zilnică a consumurilor; verificarea modului de încărcare a maşinilor; stabilirea consumatorilor ce trebuie opriţi în orele de virf, inventarierea şi punerea în funcţiune a tuturor condensatorilor existenţi în schelă, înlocuirea motoarelor electrice supradimensionate, analiza trimestrială a sondelor programate să funcţioneze cu pauză, optimizarea pompărilor de ţiţei pe conducte in vederea LA SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERĂ DRĂGĂŞANI reducerii presiunii de pompare, creşterea gradului de utilizare a parcului auto prin gruparea mijloacelor de transport pe sectoare de activitate. Simultan cu acestea, continuă interlocutorul, ne-am preocupat in mod constant pentru recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea pieselor şi subansamblelor, realizind in această privinţă nu 2 500 000 lei, cit era planul, ci o valoare de circa 2 900 000 lei. In acest context, încă din primele zile ale anului 1987 toate brigăzile şi formaţiile de lucru din cadrul unităţii vîlcene au înregistrat ritmuri inalte de muncă înscriindu-se in graficele de plan cu depăşiri apreciabile. Fină la data de 23 februarie s-a obţinut un plus la ţiţei de 1 480 tone, pentru a da numai un singur exemplu. Dintr-o discuţie purtată cu inginerul Cristian Dinu de la biroul mecano-energetic aflăm că la aceeaşi dată, expresie directă a felului în care toţi oamenii schelei au înţeles să gospodărească energia electrică şi combustibilul, s-a obţinut pe ansamblul unităţii, faţă de normele stabilite, o economie de 140 MWh şi 80 tone ec. N-a fost, ni se spune, deloc dificil să ajungem la aceste economii. Realizarea lor, cum s-a văzut, nu a afectat în nici un fel bunul mers al producţiei. Dimpotrivă, pe fondul unui mai accentuat spirit gospodăresc şi al chibzuinţei, rezultatele sunt pina la ora de faţă chiar mai bune decit cele din perioada similară a anului trecut. Aşadar, la Schela de Producţie Petrolieră Drăgăşani, unitate care adresa recent o mobilizatoare chemare la întrecerea socialistă pe 1987, către toate unităţile de profil din ramură, se demonstrează cu prisosinţă că atunci cînd nu se precupeţeşte nici un efort, cînd se face totul pentru îndeplinirea inte-ŞTEFAN MITROI (Continuare in pag. a .V-a) In ţesătorii şi filaturi, acolo unde culorile şi ritmurile te predispun mereu spre contemplare, o privire rece, analitică asupra modului cum se realizează sarcinile de plan, pare că forţează un teritoriu al gingăşiei. Şi totuşi examinarea consumului de materie primă, de pildă, este aici o necesitate zilnică, deoarece chestiunea comportă implicaţii vaste in faptul că o mare parte din firele folosite sunt aduse din import. Grija pentru a le încorpora cit mai mult şi mai bine în produse de valoare cit mai ridicată trebuie să se manifeste aici prin fapte, pe tot fluxul de fabricaţie, din sectoarele de concepţie pînă pe rampele de expediţie către beneficiari. Cumse îndeplineşte acest deziderat la întreprinderea „Textila“ din Galaţi ? Cum contribuie tinerii şi ce acţiuni iniţiază organizaţia U.T.C. in acest scop ? Pentru a răspunde la asemenea întrebări, ne-am oprit mai întii la atelierul de proiectări-tehnologie. La sfirşitul anului trecut ne-a spus inginera Aurelia Constantin, şefa atelierului, in cadrul filaturilor noi am înregistrat o economie de 9,5 tone fibră. Acest rezultat bun a fost obţinut prin munca tuturor filatoarelor, a maistrelor şi şefelor de secţii care s-au preocupat mereu de reducerea pierderilor in procesul de producţii şi de reintroducerea in fabricaţie a tot ce cădea pe flux, de mai buna reglare a maşinilor şi de ridicarea nivelului profesional. Din păcate însă, în ţesătorii, consumul a fost depăşit cu 66,7 tone fire. — Deci ce s-a economisit in filaturi, s-a lipisit in ţesătorii. Ba incă de 7 ori mai mult. De ce ? — Cauzele sint numeroase. LA ÎNTREPRINDEREA „TEXTILA" GALAŢI dar rezultatele obţinute in ianuarie 1987, cînd am reuşit să ne încadrăm în normele de consum şi în ţesătorii şi să economisim 3 tone fibre în filaturi, ne arată că ele pot fi depăşite. — Cum aţi reuşit această schimbare radicală a situaţiei ? — Prin urmărirea pe sortimente, pe articole a ceea ce intră în fabricaţie, a consumului pe fiecare fază de producţie. Am discutat apoi mai mult cu ţesătoarele, cu maiştrii şi şefii de secţii, am determinat să se preocupe mai mult în fiecare clipă şi de încadrările în normele de consum. Am introdus o evidenţă strictă a firelor şi am luat măsuri pentru o mai bună funcţionare a maşinilor. Totodată am intrat, ca să zic aşa, în normal cu ţesătoria A 3, o secţie nouă, cu 165 războaie, unde se foloseşte o tehnologie neconvenţională, care presupune folosirea firului direct de pe bobină, nu de pe suveică, care ne permite prelucrarea ţesăturilor in carouri, deci in mai multe culori. Tinerele de acolo şi-au însuşit noua tehnologie. Am reţinut apoi ca deosebit de meritorie preocuparea colectivului de aici pentru refolosirea unor materiale textile recuperate, pe care întreprinderea respectivă la cumpără, în 1986 in întreprinderea „Textila“ din Galaţi, din materiale reip- posibile s-au realizat peste 9 milioane mp ţesături, ceea ce înseamnă că s-au redus importante cantităţi din materia primă ce trebuia adusă din import. După cum am aflat de la tovarăşa Paulina Ioniţă„ preşedintele comitetului sindicatului, numai din întreprinderea respectivă s-au reintrodus în circuitul productiv 295,3 tone materiale textile refolosibile. în acest an a fost extinsă gama de articole ce se realizează din asemenea materiale, aşa Incit acum se pot achiziţiona în acest scop şi textilele colorate. ION CHIRIC (Continuare In pag. a V-a) O preocupare prioritară a întregului colectiv ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE CONSUM Condiţia alergătorului de cursă lungă Cind oamenii nu mai sunt tineri incep să se întrebe : ce este tinereţea ? Firesc ! Tineri fiind, ei n-au timp să pună o astfel de întrebare, aflindu-se mereu ocupaţi cu... trăirea !■ O ocupaţie superbă, mereu fascinantă care nu mai lasă loc şi pentru altceva. Trăirea insemnind, se-nţelege, acţiune, gindire,simţire şi visare, in acelaşi timp ! Şi totuşi, poate nu e deloc intimplător că tocmai acel poet, pe care toate generaţiile ce se vor naşte, vor creşte şi vor îmbătrini pe pămintul românesc, îl vor vedea pururea tinăr, înfăşurat in mantia geniului său — l-am numit pe Eminescu — nota pe fila unuia din manuscrise : „Asaltul e tinereţă...“ Asaltul spre ce ? Asaltul spre cunoaştere, desigur... Asaltul spre iubire... Spre vis... Spre aflarea lumii şi spre aflarea de sine însuşi... Asaltul spre formele noi de viaţă, de gîndire şi simţire omenească... Asaltul spre mai bine... mai curat... mai demn... mai frumos... mai înălţător ! Asaltul spre noul care, odată învechit, va trebui să lase loc altui nou, care, la rîndul său... Dar nu este aceasta, oare, condiţia însăşi a revoluţiei ! A revoluţiei, care nu poate fi decit pururea tinără, în faptă, in gîndire, in simţire, in felul de a visa şi împlini lucrurile... Desigur, aşa este ! Sint forme ale vieţii care au dreptul să imbătrinească. Organismul, perisabil şi, de obicei, fragil, spre pildă. Sint forme ale vieţii care n-au acest drept la : gîndire, simţire, vis... Ele se nasc tinere şi mor tinere ! Tocmai pentru ca noi să răminem mereu vii, in viaţă fiind ! Brăncuşi, un alt corifeu al tinereţii fără bătrlneţe, deşi unele dintre fotografiile sale ne-au obişnuit cu un adevărat înţelept cu barbă viscolită de brumele anilor, spunea : „Cind nu mai suntem copii, înseamnă că am murit demult !“ Despre ce altfel de copilărie, de tinereţe, vorbea Brăncuşi, decit despre tinereţea sufletului, despre acea tinereţe a minţii şi a faptei, cu care putem numi lumea din noi ! Singura tinereţe care nu ne va îngădui să obosim nici o clipă, care ne va da mereu germenele de dăruire, de sacrificiu ! Atunci citd asaltul continuă întreaga viaţă, se cheamă că omul, in ciuda anilor pe care nu-i poate opri nimeni, rămine mereu tinăr. Un fel de condiţie a alergătorului de cursă lungă, purtătorul de flacără albă deasupra frunţii sale, care mai are puterea să treacă linia de sosire cu un zimbet, fie el chiar sceptic, pe buze, spunînd, pentru sine şi pentru cel din jurul său : am învins ! PETRE GHELMEZ