Scînteia Tineretului, martie 1987 (Anul 43, nr. 11740-11765)

1987-03-02 / nr. 11740

---------------------Pagina III — IV--------------------­ Cuvântul participanților la ședința comună a consiliilor oamenilor muncii de naționalitate maghiară și ger­mana Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PAGINA A V-A CONSTRUIM O ISTORIE NOUĂ, SOCIALISTĂ, ÎNTR-O UNITATE DEPLINĂ DE GÎND ȘI FAPTĂ ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 740 1997 6 PAGINI 50 BANI LUNI 2 MARTIE Magistrala cuvântare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Strălucit document programatic pentru adîncirea şi perfecţionarea democraţiei noastre revoluţionare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul patriei Exprimind in mod definitoriu valenţele profund stimulatoare, profund angajante, responsa­bile si constructive, virtuţile esenţiale aie democraţiei noas­tre muncitoreşti, revoluţiona­re, recenta şedinţă comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană a dat o nouă şi stră­lucită expresie a unităţii de morfolit a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, în jurul partidului, al secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, într-o at­mosferă de puternică angajare patriotică, revoluţionară a fost­ reafirmat crezul unanim, idea­lul cel mai înalt al tuturor ce­lor ce muncesc şi trăiesc aici, în deplină unitate şi libertate, pentru a traduce în viaţă is­toricele hotăriri ale Congresu­lui al XIII-lea al partidului. Programul­ grandios de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi de înainta­re a României spre comunism. Sînt şi vor fi mereu prezen­te in conştiinţa noastră tezele şi ideile de o excepţională va­loare teoretică şi practică pe care le conţine magistrala cu­­vîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară şi germană — strălucit docu­ment de o excepţională valoa­re teoretică şi practică pentru edificarea socialismului şi co­munismului pe păm­intul pa­triei. Inscriindu-se in practica profund si consecvent demo­cratică a politicii partidului si statului nostru, situînd perma­nent in centrul dezbaterilor si analizelor ce au avut loc si cu acest prilej orientările si in­dicaţiile de o inestimabilă va­loare teoretică şi practică ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, această nouă şi strălucită ex­presie a forţei indestructibile a democraţiei noastre munci­toreşti revoluţionare este încă o temeinică dovadă a faptului că, azi, mai mult ca oricînd, clasa muncitoare, întregul nos­tru popor pot şi trebuie să conducă şi să organizeze pro­cesul istoric, logic necesar de edificare a socialismului şi co­munismului pe pămîntul stră­bun al patriei. Şi cu acest prilej secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a înfăţişat pe larg cuceririle u­­riaşe ale întregului popor, re­zultat şi expresie ale forţei noastre unite, ale voinţei una­nime de a face totul, de a nu precupeţi nici un efort pen­tru făurirea unei noi, supe­rioare civilizaţii materiale şi spirituale, a unui tot mai înalt nivel de­ viaţă al întregului popor. Toate acestea, a subli­niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu sunt decit expre­sia garantării, respectării şi practicării neabătute, consec­vente, intr-un spirit profund umanist şi revoluţionar, a drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate , dreptul la muncă, dreptul la învăţătură, dreptul la afirmare şi Împlinire. Viaţa, cu forţa ei de netăgăduit, atestă şi astfel profunda justeţe a politicii partidului şi statului nostru care, cu cea mai înaltă respon­sabilitate, exprimă însăşi voin­ţa întregului nostru popor. Tocmai in acest sens tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Iată, pe baza faptelor, a rea­lităţilor care nu pot fi contes­tate de nimeni, marile trans­formări revoluţionare care au schimbat fundamental înfăţi­şarea României, au ridicat gra­dul de civilizaţie al întregului nostru popor“. Aceste fapte, aceste realităţi, la care, cu argumentul cel mai convingător al vieţii, al­­prac­ticii revoluţionare, se referă secretarul general al partidu­lui nostru atestă profunda jus­teţe a orientărilor şi tezelor de gramatice,­ a dir­ecţiilor de­­largă perspectivă inaugurate de Congresul al IX-lea al par­tidului. Nimic din ceea ce am înfăptuit, nimic din ceea ce înfăptuim şi trebuie să înfăp­tuim nu este rezultatul hazar­dului, sau, cu atît mai mult, al unor conjuncturi! Dimpotrivă ! Noi toţi, oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, avem puter­nicul­ tonifiantul sentiment că numai prin munca noastră li­beră, unită şi demnă, am pu-­ tut şi putem să ne împlinim marile, eroicele noastre opţiuni de progres si civilizaţie. Mai mult, realizările obţinute pină in prezent in epopeica istorie a revoluţiei si construcţiei so­cialiste certifică in mod exem­plar capacitatea uriaşă, inepui­zabilă a partidului nostru de a aplica în mod creator legi­tăţile obiective ale materialis­mului dialectic şi istoric,, ale socialismului ştiinţific, la rea­litatea vie, concretă, a revo­luţiei si construcţiei socialiste. în această ordine de idei, to­varăşul Nicolae­­Ceauşescu sublinia : „In întreaga activi­tate, in tot ce am realizat in această perioadă istorică, am pornit întotdeauna de la prin­cipiile de bază ale socialismu­lui ştiinţific, de la elaj. «hjiba revoluţionară materialist-dia­lectică şi istorică despre lume şi viaţă. Am ţinut şi ţinem în­totdeauna seama de cerinţele şi legităţile obiective ale dez­voltării economico-sociale. Aşa cum am menţionat şi recent, am studiat şi studiem continuu experienţa şi practica cons­trucţiei socialiste, dar şi a dez­voltării economice mondiale. I­ar, în acelaşi timp, am por­nit şi pornim întotdeauna de la realităţile patriei noastre. Am acţionat şi acţionăm pen­tru a aplica toate acestea la condiţiile României, nncopiind nimic, dar luînd ceea ce răs­punde intereselor patriei noas­tre, găsind forme care să asi­gure in cele mai bune condiţii participarea întregului popor la conducerea societăţii, să a­­sigure ca poporul să fie ade­văratul stăpin a tot ceea ce se realizează în patria noastră, adevăratul stăpin al patriei !“ Aşadar, suntem­ cu toţii, ti­neri şi vîrstnici, fără deosebi­re de naţionalitate, unici pro­prietari, producători şi bene­ficiari ai avuţiei noastre na­ţionale. Ştim cu toţii, la fel de bine, că procesul revoluţionar nu s-a încheiat, că este nece­sar, logic obiectiv, ca el să continue pe o treaptă nouă, calitativ superioară. Iar pen­tru aceasta avem nevoie, în mod imperios, de un ferm şi trainic climat de unitate mo­­ral-politică, de gîndire şi ac­ţiune, de simţire şi voinţă. Climat ce rezidă, pentru noi, toţi cetăţenii ţării, fără nici o deosebire de naţionalitate, in conştiinţa ,clară, riguroasă, a unităţii şi unicităţii ţelului nos­tru istoric — făurirea socia­lismului şi comunismului. De­sigur, există încă şi lipsuri, e­­xistă şi unele greutăţi, există ’o­si­prea­ lunsăiri , dar, mai presu­s de orice, există conştiinţa şi convingerea fermă a noastră, a tuturor, in faptul că numai uniţi putem învinge şi ne pu­tem realiza cele mai luminoa­se si glorioase idealuri şi nă­zuind. SFJIBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) „Pornim de la faptul că numai în măsura în care poporul îşi asumă pe deplin răspunderea şi acţionează cu deplină conştiinţă se poate asi­gura făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, comunismul. Po­porul nostru poate avea un viitor de aur cum se spune în poezie — şi tre­buie să creăm acest viitor de aur naţiunii noastre". NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal O ORGANIZAŢIE-EROU CARE SE ÎNTRUCHIPEAZĂ In milioane de inimi şi minţi UNIUNEA TINERETULUI COMUNIST Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te­ România, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, va efec­tua o vizită oficială de priete­nie în Regatul Nepal, in a doua decadă a lunii martie 1987, la invitaţia regelui Nepalului, Bi­rendra Bir Eikram Shah Dev, şi a reginei Aishwarya Rajya Laxmi Devi Shah. PAGINA A 2-A ASTĂZI: ORGANIZAȚIA JU IAȘI A U.T.C. Pentru afirmarea deplină a tinerei personalităţi la virstă, Liceul „Mircea­ cel Bătrin" din Constanţa se­ apro­pie de Seninătatea­ si irnţelepiciu­­nea pe care le presupun cei 90 de ani de existenţă. De altfel, chiar la intrarea în şcoală, pe nişte mari plăci de marmură, se află gravate numele directori­lor şi ale şefilor de promoţie ce s-au afirmat aici de-a lungul vremii prin munca şi osîrdia lor intelectuală. E un gest de preţuire şi firesc respect, în care valoarea constituie o ve­ritabilă acoladă peste timp, intru continuitate şi tradiţie. E greu să intri in istoria aces­tui liceu, deşi ren­um­ele lui nu s-a clădit doar prin meritele ce­lor ciţiva aleşi (astăzi, oameni de ştiinţă, scriitori şi cadre uni­versitare), cit, mai ales, pe stră­lucirea profesională şi omeneas­că a nenumăratelor promoţii de specialişti ce activează acum în cele mai diferite domenii de ac­tivitate, ca ingineri, medici, muncitori cu înaltă calificare etc. E greu, ne spunea direc­torul Valeriu Angelescu, pentru că selecţia e mare, iar exigen­ţele noastre profesorale nu se exercită un gol, vizind nişte re­zultate de moment, ci se înscriu cu toată seriozitatea pedagogică unor precepte didactice clare si lipsite ■de­ eolic­en­e. Dacă intr­îm timp, în Liceul „Mircea cel Bă­­trin“ se cultiva un anumit eli­tism, in care succesul (să zicem) la admiterea în invătămintul superior d­evenea singurul crite­riu de­­ apreciere si, totodată, o nouă tradiţie a şcolii româneşti unic tel, acum oferim elevilor noştri acea necesară deschidere profesională, cu largi perspecti­ve de afirmare plenară a per­sonalităţii tinere. Gîndirea no­vatoare si vizionarismul politic ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu au adus in Liceul „Mircea cel Bătrin“ (asemenea ■ întregii şcoli româneşti) schim­bări calitative de substanţă, mijloace şi strategii moderne, revoluţionare de invăţămint, în condiţiile actuale de renaştere spirituală şi economică a ţării, devine tot mai clar că menirea noastră principală e să pregătim tinăra generaţie pentru­ muncă şi viaţă. Un simplu procent de ab­solvenţi admişi in învăţămin­­tul superior nu se, mai poate substitui acum noii tradiţii a şcolii româneşti, misiunii ce ne revine. Tinerii de azi vor con­stitui generaţia matură a anu­lui 2­000. Asta înseamnă profe­sionalism, îndrăzneală creatoare, acces neîngrădit la cele mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi gîndirii omeneşti. In ultimii ani, ne-am ciştigat o personali­tate distinctă. Cu cele 35 de cla­se pe care le avem acoperim trei profiluri de bază : matematică­­fizică, mecanică şi construcţii. Ele îmbină, aşa cum ne-o cere secretarul general al partidului,­­ complexitatea principiului edu­caţiei prin şi pentru muncă, a sintezei echilibrate între teorie şi practică. Pentru aceasta, avem la dispoziţie o bună bază ma­terială : 6 ateliere productive (2 de electrotehnică și 4 de meca­nică), plus alte două ateliere Sn SORIN PREDA (Continuare In pag. a .V-a) SĂ ACŢIONĂM CU TOATE FORJELE PENTRU ÎNFĂPTUIREA In cele mai bune condiţii a planului pe acest an IN SPIRITUL TRADIŢIEI - ADICĂ MEREU ACELEAŞI BUNE REZULTATE Schela de Producţie Petrolie­ră Drăgăşani este, după cum o probează rezultatele sale de pînă acum, o unitate etalon a industriei de profil. Bunăoară, anul trecut, producţia marfă realizată aici a fost de 111,99 la sută. La ţiţei extras s-au obţi­nut peste prevederile planului nu mai puţin de 11 112 tone. Plusul la gaze brute a fost de aproape 50 000 mc. Totodată s-au obţinut substanţiale depăşiri la gaze utilizabile şi gazolină. Nu în ultimul rînd, productivitatea muncii a atins procentul de 110,1 la sută, ceea ce a însem­nat o creştere de 72 363 lei pe persoană. Deopotrivă cu depăşirile în­registrate la producţiile prevă­zute prin plan, anul trecut co­lectivul de oameni al muncii de la schela Drăgăşani s-a preo­cupat intens pentru reducerea simţitoare a consumurilor nor­mate de energie electrică şi combustibil. De exemplu, la e­­nergie electrică s-au economisit de-a lungul întregului an 2 065,6 MWh, la combustibil conven­ţional cantitatea economisită fiind de 3 629 tone. Lucrul aces­ta a fost posibil, ne spune Ale­xandru Dumitra, preşedinte al Consiliului oamenilor muncii din schelă, prin aplicarea în practi­că a unor măsuri concrete din­tre care amintesc : repartizarea consumului pe brigăzi şi puncte importante de consum ; urmă­rirea zilnică a consumurilor; verificarea modului de încărca­re a maşinilor; stabilirea con­sumatorilor ce trebuie opriţi în orele de virf, inventarierea şi punerea în funcţiune a tuturor condensatorilor existenţi în schelă, înlocuirea motoarelor e­­lectrice supradimensionate, ana­liza trimestrială a sondelor pro­gramate să funcţioneze cu pau­ză, optimizarea pompărilor de ţiţei pe conducte in vederea LA SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERĂ DRĂGĂŞANI reducerii presiunii de pompa­re, creşterea gradului de utili­zare a parcului auto prin gru­parea mijloacelor de transport pe sectoare de activitate. Simultan cu acestea, continuă interlocutorul, ne-am preocupat in mod constant pentru recupe­rarea, recondiţionarea şi refolo­­sirea pieselor şi subansamble­­lor, realizind in această privin­ţă nu 2 500 000 lei, cit era pla­nul, ci o valoare de circa 2 900 000 lei. In acest context, încă din pri­mele zile ale anului 1987 toate brigăzile şi formaţiile de lucru din cadrul unităţii vîlcene au înregistrat ritmuri inalte de muncă înscriindu-se in graficele de plan cu depăşiri apreciabile. Fină la data de 23 februarie s-a obţinut un plus la ţiţei de 1 480 tone, pentru a da numai un sin­gur exemplu. Dintr-o discuţie purtată cu inginerul Cristian Dinu de la biroul mecano-ener­­getic aflăm că la aceeaşi dată, expresie directă a felului în care toţi oamenii schelei au înţeles să gospodărească energia elec­trică şi combustibilul, s-a ob­ţinut pe ansamblul unităţii, faţă de normele stabilite, o econo­mie de 140 MWh şi 80 tone ec. N-a fost, ni se spune, deloc di­ficil să ajungem la aceste eco­nomii. Realizarea lor, cum s-a văzut, nu a afectat în nici un fel bunul mers al producţiei. Dimpotrivă, pe fondul unui mai accentuat spirit gospodăresc şi al chibzuinţei, rezultatele sunt pina la ora de faţă chiar mai bune decit cele din perioada si­milară a anului trecut. Aşadar, la Schela de Produc­ţie Petrolieră Drăgăşani, unita­te care adresa recent o mobili­zatoare chemare la întrecerea socialistă pe 1987, către toate unităţile de profil din ramură, se demonstrează cu prisosinţă că atunci cînd nu se precupe­ţeşte nici un efort, cînd se face totul pentru îndeplinirea inte-ŞTEFAN MITROI (Continuare in pag. a .V-a) In ţesătorii şi filaturi, acolo unde culorile şi ritmurile te predispun mereu spre contem­plare, o privire rece, analitică asupra modului cum se reali­zează sarcinile de plan, pare că forţează un teritoriu al gingă­şiei. Şi totuşi examinarea con­sumului de materie primă, de pildă, este aici o necesitate zil­nică, deoarece chestiunea com­portă implicaţii vaste in faptul că o mare parte din firele fo­losite sunt aduse din import. Grija pentru a le încorpora cit mai mult şi mai bine în pro­duse de valoare cit mai ridi­cată trebuie să se manifeste aici prin fapte, pe tot fluxul de fa­bricaţie, din sectoarele de con­cepţie pînă pe rampele de ex­pediţie către beneficiari. Cum­­se îndeplineşte acest de­ziderat la întreprinderea „Tex­tila“ din Galaţi ? Cum contri­buie tinerii şi ce acţiuni ini­ţiază organizaţia U.T.C. in acest scop ? Pentru a răspunde la a­­semenea întrebări, ne-am oprit mai întii la atelierul de pro­­iectări-tehnologie.­­ La sfirşitul anului trecut ne-a spus inginera Aurelia Con­stantin, şefa atelierului, in ca­drul filaturilor noi am înregis­trat o economie de 9,5 tone fi­bră. Acest rezultat bun a fost obţinut prin munca tuturor fi­latoarelor, a maistrelor şi şe­felor de secţii care s-au preo­cupat mereu de reducerea pier­derilor in procesul de producţii şi de reintroducerea in fabri­caţie a tot ce cădea pe flux, de mai buna reglare a maşinilor şi de ridicarea nivelului profesio­nal. Din păcate însă, în ţesă­torii, consumul a fost depăşit cu 66,7 tone fire. — Deci ce s-a economisit in filaturi, s-a lipisit in ţesătorii. Ba incă de 7 ori mai mult. De ce ? — Cauzele sint numeroase. LA ÎNTREPRINDEREA „TEXTILA" GALAŢI dar rezultatele obţinute in ia­nuarie 1987, cînd am reuşit să ne încadrăm în normele de con­sum şi în ţesătorii şi să econo­misim 3 tone fibre în filaturi, ne arată că ele­ pot fi depăşite. — Cum aţi reuşit această schimbare radicală a situaţiei ? — Prin urmărirea pe sorti­mente, pe articole a ceea ce in­tră în fabricaţie, a consumului pe fiecare fază de producţie. Am discutat apoi mai mult cu ţesătoarele, cu maiştrii şi şefii de secţii, am determinat să se preocupe mai mult în fiecare clipă şi de încadrările în nor­mele de consum. Am introdus o evidenţă strictă a firelor şi am luat măsuri pentru o mai bună funcţionare a maşinilor. Tot­odată am­ intrat, ca să zic aşa, în normal cu ţesătoria A 3, o secţie nouă, cu 165 războaie, unde se foloseşte o tehnologie neconvenţională, care­­ presu­pune folosirea firului direct de pe bobină, nu de pe suveică, care ne permite prelucrarea ţe­săturilor in carouri, deci in mai multe culori. Tinerele de acolo şi-au însuşit noua tehno­logie. Am reţinut apoi ca deosebit de meritorie preocuparea co­lectivului de aici pentru refolo­­sirea unor materiale textile re­cuperate, pe care întreprinde­rea respectivă la cumpără, în 1986 in întreprinderea „Textila“ din Galaţi, din materiale reip- posibile s-au realizat peste 9 milioane mp ţesături, ceea ce înseamnă că s-au redus impor­tante cantităţi din materia pri­mă ce trebuia adusă din im­port. După cum am aflat de la tovarăşa Paulina Ioniţă„ pre­şedintele comitetului sindica­tului, numai din întreprinderea respectivă s-au reintrodus în circuitul productiv 295,3 tone materiale textile refolosibile. în acest an a fost extinsă gama de articole ce se realizează din asemenea materiale, aşa Incit acum se pot achiziţiona în a­­cest scop şi textilele colorate. ION CHIRIC (Continuare In pag. a V-a) O preocupare prioritară a întregului colectiv ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE CONSUM­ Condiţia alergătorului de cursă lungă Cind oamenii nu mai sunt tineri incep să se întrebe : ce este tinereţea ? Firesc ! Tineri fiind, ei n-au timp să pună o astfel de întrebare, aflindu-se mereu ocupaţi cu... trăirea !■ O ocupaţie superbă, mereu fascinantă care nu mai lasă loc şi pentru altceva. Trăirea insemnind, se-nţelege, acţiune, gin­­d­ire,­­simţire şi visare, in acelaşi timp ! Şi totuşi, poate nu e deloc intimplător că tocmai acel poet, pe care toate genera­ţiile ce se vor naşte, vor creşte şi vor îmb­ătrini pe păm­in­tul românesc, îl vor vedea pururea tinăr, înfăşurat in man­tia geniului său — l-am numit pe Eminescu — nota pe fila unuia din manuscrise : „Asaltul e tinereţă...“ Asaltul spre ce ? A­saltul spre cunoaştere, desigur... Asal­tul spre iubire... Spre vis... Spre aflarea lumii şi spre afla­rea de sine însuşi... Asaltul spre formele noi de viaţă, de gîndire şi simţire omenească... Asaltul spre mai bine... mai curat... mai demn... mai frumos... mai înălţător ! Asaltul spre noul care, odată învechit, va trebui să lase loc altui nou, care, la rîndul său... Dar nu este aceasta, oare, condiţia în­săşi a revoluţiei ! A revoluţiei, care nu poate fi decit puru­rea tinără, în faptă, in gîndire, in simţire, in felul de a visa şi împlini lucrurile... Desigur, aşa este ! Sint forme ale vieţii care au dreptul să imbătrinească. Organismul, perisa­bil şi, de obicei, fragil, spre pildă. Sint forme ale vieţii care n-au acest drept la : gîndire, simţire, vis... Ele se nasc tinere şi mor tinere ! Tocmai pentru ca noi să răminem mereu vii, in viaţă fiind ! Brăncuşi, un alt corifeu al tinereţii fără bă­­trlneţe, deşi unele dintre fotografiile sale ne-au obiş­nuit cu un adevărat înţelept cu barbă viscolită de brumele anilor, spunea : „Cind nu mai suntem­ copii, înseamnă că am murit demult !“ Despre ce­ altfel de copilărie, de tinereţe, vorbea Brăncuşi, decit despre tinereţea sufletului, despre acea tinereţe a minţii şi a faptei, cu care putem numi lu­mea din noi ! Singura tinereţe care nu ne va îngădui să obo­sim nici o clipă, care ne va da mereu germenele de dăruire, de sacrificiu ! Atunci cit­d asaltul continuă întreaga viaţă, se cheamă că omul, in ciuda anilor pe care nu-i poate opri nimeni, rămine mereu tinăr. Un fel de condiţie a alergătorului de cursă lungă, purtătorul de flacără albă deasupra frunţii sale, care mai are puterea să treacă linia de sosire cu un zimbet, fie el chiar sceptic, pe buze, spunînd, pentru sine şi pentru cel din jurul său : am învins ! PETRE GHELMEZ

Next