Scînteia Tineretului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 11843-11869)
1987-07-01 / nr. 11843
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 843 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 IULIE 1987 în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu li BĂTĂLIA SECERIŞULUI: CALITATE ŞI OPERATIVITATE două condiţii ale muncii în această perioadă hotărîtoare pentru obţinerea de recolte record! Experienţa unităţilor agricole din judeţele care au încheiat recoltatul orzului demonstrează : • Prin organizarea riguroasă a muncii formaţiilor de combine şi îndeplinirea vitezelor programate pe fiecare utilaj, secerişul orzului poate fi finalizat in 3 zile, asigurindu-se totodată condiţiile optime in vederea recoltării griului în 8—10 zile bune de lucru . • Acordind atenţie sporită calităţii secerişului, prin reglarea combinelor in raport de starea lanurilor in fiecare zi, ori de cite ori a fost nevoie, şi procedindu-se imediat la transportul recoltei în bazele de recepţie, stringerea producţiei s-a desfăşurat fără pierderi ; • Un punct forte al actualei campanii îl reprezintă organizarea activităţii „un flux continuu“, ceea ce înlesneşte eliberarea operativă a terenurilor de paie, efectuarea lucrărilor de pregătire şi însămînţare a suprafeţelor cu cea de a doua cultură, astfel incit aceasta să se dezvolte normal pentru o nouă producţie pină la toamnă ; • Prezenţa atelierelor mobile de reparaţii in cîmp a înlesnit remedierea imediată a defecţiunilor la toate utilajele, astfel incit acestea au acţionat în brazdă la productivitatea maximă ; • Acţiunile de întrajutorare, cit şi intervenţia echipelor de cooperatori care au secerat manual suprafeţele unde lanurile au impus acest mod de lucru, au dat bune rezultate ; Acum, atenţia unităţilor care au încheiat secerişul orzului se îndreaptă spre lanurile de grîu, urmărindu-se zilnic stadiul lor de coacere pentru ca la momentul optim să se treacă la recoltare ! prezentă oră de oră în mijlocul lucrătorilor din Consiliul Unic Agroindustrial Ciorapi, județul Vrancea, PE FRONTUL BĂTĂLIEI PENTRU transmite: HOTĂRÎTOARE ÎN ACEASTĂ CAMPANIE ESTE MOBILIZAREA EXEMPLARĂ A OAMENILOR PAGINA A 2-A La întreprinderea de Hîrtie din Bușteni REALIZAREA SARCINILOR DE EXPORT - O ACTIUNE DE MARE RĂSPUNDERE LA CARE TREBUIE ANTRENATI $1 FURNIZORII DE MATERII PRIME Nu spunem un lucru nou afirmînd că dacă un prestigiu este greu de cucerit și mai greu este de păstrat. Este un obiectiv pentru care merită cu prisosinţă să lupţi, el fiind dovada limpede a competenţei colectivului, a nivelului tehnic atins de unitatea respectivă. Cu atît mai mult, acest aspect devine prioritar în cazul producţiei pentru export. .Şi la întreprinderea de Hîrtie din Buşteni, această chestiune reprezintă cuvînt de ordine, în condiţiile in care 35 la sută din producţie este destinată exportului. Vom mai preciza în continuare că in această unitate, cu o vechime de peste 100 de ani se realizează un larg sortiment de produse , hîrtie de tipărit, hîrtie tehnică pentru industria produselor abrazive, industria uşoară şi a mobilei, hîrtie de ambalaj superioară, hîrtie electrotehnică pentru izolarea echipamentelor electrice, carton si cartele pentru calculatoarele electronice, hîrtie de scris, rechizite, saci de hîrtie etc. Beneficiarii unităţii sunt firme de pe toate continentele. Aşadar, o piaţă întinsă, cei mai mulţi parteneri fiind tradiţionali ceea ce reprezintă o altă dovadă a nivelului constant ridicat al acestor produse. Pentru că într-adevăr, calitatea este o condiţie esenţială a câştigării unui renume. Dar despre ce înseamnă tot acest efort, vom afla amănunte în discuţia cu inginerul şef al întreprinderii, Vasile Svrijan : — Nu greşim dacă afirmăm că pregătirea şi realizarea propriuzisă a producţiei pentru export este o activitate în flux continuu, încă din faza tratativelor afacerilor de ofertă se acţionează deopotrivă cu trimiterea de mostre de calitate si pentru crearea unei baze tehnice si a resurselor de materii prime necesare onorării in cele mai bune condiţii a comenzilor respective. Spun aceasta si pentru faptul că experienţa ne-a arătat necesitatea de a avea întotdeauna o marjă de siguranţă pentru cereri ce ar interveni ulterior contractelor deja stabilite. Evident, elementul calitateu este doar atributul mostrelor : căutăm ca el să fie caracteristica generală a produselor noastre. în ce măsură reuşim se poate bine înţelege din buna colaborare cu beneficiarii de pretutindeni. Am constatat aceasta nu numai la compartimentul export, unde alături de numeroasele contracte cu parteneri externi stau la dispoziţie şi aprecieri asupra calităţii produselor de aici , constatarea o poate face oricine căruia ii cade in mină o hirtie de om-ALEXANDRU STROE DATORIA DE A ME CRONICA MM DEPARTE Mi se spune că piesa pe care o văd dincolo de ecranul de sticlă invirtindu-se lent este o „inimă de ascensor“, iar colţii intre care este prinsă aparţin unei freze de danturat. In jurul utilajului, in afară de cei care mă însoţesc şi de mine, nu se mai vede nimeni. Trag concluzia că această „inimă de ascensor“ se „danturează“ singură. Ei, nu chiar singură, nici specialiştii, bucuroşi să-şi arate cunoştinţele. Proiectarea trimite atelierului programul de prelucrare, înscris pe o bandă perforată : programul este descifrat de un „cititor de bandă“ , ascultătoare, maşina face exact ceea ce ii transmite acest „cititor“ sau ,,translator“ al ideilor oamenilor care au gindit piesa la dimensiunile pe care le capătă, încetul cu încetul, rotindu-se calmă sub ecranul de sticlă... Hala străluceşte in tonuri de alb şi galben deschis. Am mai văzut interioare uzinale curate, comparate îndeobşte cu farmaciile, dar niciodată o curăţenie atit de perfectă, o ordine atit de desăvirşită. Mi se spune că nu a fost întotdeauna aşa. Şi cu fost 5 august 1911. De atunci se consideră că s-a înfiinţat întreprinderea... Cronicarul ezită, poate ar fi mai nimerit să se spună „atelierul“, e dificil să vorbim deja despre o întreprindere. Era o mică firmă particulară, profilată pe turnătoria de numărul salariaţilor abia depăşea 100. Denumirea „Fabrica ..Neptun“ Cimpina“, specializată in turnătorie de fontă, aluminiu, bronz şi prelucrări mecanice apare in documente in 1949. Un alt an, 1959 este cel care avea să-i dea profilul de bază - întreprindere specializată in producţia de redactoare. Singura din ţară. Se fabricau cîteva sute pe an. Astăzi, s-a ajuns la 45 010. Numai redactoare ! Pentru că, intre timp, trebuie adăugat, producţia s-a diversificat foarte mult. 12 ianuarie 1971 este o dată înscrisă cu litere de aur in cronica întreprinderii ; atunci, specialiştii de aici l-au avut. MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare in pag. a lll-a) REPORTAJUL NOSTRU fraza aceasta intrăm în istoria întreprinderii. Îmi este prezentat economistul principal Mircea Nichifor, cel care, din pasiune, a întocmit cronica unităţii. Prima dată pe care a izbutit să o descopere, ca pe o veche bornă de hotar îngropată in praful timpului, a fontă şi prelucrări mecanica. Mai există informaţii că pină spre anii 1929—1930 aici se fabricau plite, tuciuri, uşiţe pentru sobe, greutăţi pentru cintare. La naţionalizare, se menţionează în monografia alcătuită anul trecut, cind întreprinderea a aniversat 75 de ani de la înfiinţare. (Continuare in pag. a lll-a) Imagine din BuzăuFoto : O. PLECAN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Georges Haoui, secretar general al C. C. al Partidului Comunist Libanez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Georges Haoui, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Libanez, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a mulţumit pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a se întîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, de a avea un schimb de" vederi în probleme de interes, comun. Secretarul general al C.C. al P.C. Libanez a dat o înaltă apreciere politicii externe a României, activităţii pe plan internaţional, iniţiativelor şi demersurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor complexe cu care se confruntă omenirea. în acest context, oaspetele a apreciat poziţia constructivă a României privind reglementarea politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, restabilirea păcii şi normalizarea vieţii economicosociale din Liban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele exprimate şi a adresat urări de pace şi prosperitate poporului libanez prieten. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Libanez, relevîndu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Abordîndu-se o serie de probleme ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că în condiţiile actuale, deosebit de complexe, se impune intensificarea eforturilor tuturor popoarelor, a forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., în vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. în acest cadru, secretarul general al partidului nostru a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru a se ajunge cit mai rapid la depăşirea actualei situaţii din Liban, pentru retragerea totală şi imediată a forţelor israeliene de pe teritoriul libanez, pentru a se pune capăt oricărui amestec în treburile interne ale acestei ţări şi pentru a se găsi calea care să ducă la o largă colaborare a tuturor forţelor politice, pentru asigurarea unităţii poporului libanez, a independenţei şi libertăţii sale. La întrevedere a luat parte tovarășul Constantin Radu, secretar al C.C. al P.C.R. Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii CONDUITA CULTURALĂ în perimetrul educaţiei asocierea dintre cultura personală şi conduita socială a individului nu poate surprinde pe nimeni. Această relaţie este legitimă şi binefăcătoare atât în ceea ce priveşte realizarea şi împlinirea personalităţii umane, cit şi in ceea ce priveşte deplinătatea exprimării in planul vieţii sociale, indica relaţiilor interpersonale, pe fondul îmbogăţirii universului interior al omului. Fapt este că , dezvoltarea personalităţii pe traiectul însuşirii valorilor culturale presupune ca finalitate şi vector relevant conduita, comportamentele, aşadar felul in care modul de gindire, sensibilitatea, aspiraţiile, idealurile se regăsesc la scaraexistenţei fiecăruia, în planul raportării la colectivitate, la semenii noştri, în această privinţă cultura trebuie văzută, şi este văzută ca atare, nu pur şi simplu ca o sumă de idei, de informaţii, cit mai ales într-o perspectivă largă ce armonizează şi încorporează ştiinţa, literatura, arta, experienţele sociale, dezvăluindu-se atit prin anvergura şi calitatea ideilor, aspiraţiilor şi idealului de viaţă, dar şi prin dimensiunea activă a voinţei şi rafinamentul sensibilităţii, practic prin întregul eşafodaj raţional - volitiv şi afectiv al personalităţii omului. Educaţia culturală solicită în aceşti termeni educaţia comportamentală, fiecare ciştigind în substanţă şi formă din dialogul lor direct şi permanent. Funcţia socială practică a culturii nu este o vorbă goală şi nu are, n-ar trebui să aibă o accepţie îngust- pragmatică indicind o relaţia imediată, nu totdeauna brută, cu felul in care ieşim şi ne prezentăm in lume, in colectivitate. Acolo unde există cultură, ruptura acesteia faţă de conduită provoacă efecte dezastruoase pe plan social, efecte mai grave decit in cazul cind se constată absenţa culturii, iar conduitele individului sunt pe măsura acestei absenţe, a acestui deficit de personalitate atit intelectual şi psihic, cit şi existenţial. Nicidecum nu se poate spune că în formarea tinerei generaţii este oportun să se meargă pe drumuri paralele, respectiv dintr-o direcţie spre înnoirea unei culturi bogate, cu orizonturi ample, iar in altă parte spre comportamente pozitive, în consens cu valorile şi normele sociale unanim recunoscute. Succesul acestui proces depinde intr-o măsură remarcabilă de capacitatea asocierii culturii cu expresiile comportamentale ale omului de aşa manieră incit ceea ce înţelegem prin cultură să se manifeste ca motivaţie a comportamentelor sociale. Ciştigul obţinut prin reuşita unei asemenea operaţii educaţionale este imens, substanţial şi pe termen lung. Atributele conduitei culturale, in realitate atribute ale personalităţii individului, acoperă un spaţiu extrem de vast şi care explică , de foarte multe ori de ce un om se poartă intr-un fel sau altcumva, se bucură de un prestigiu anume in faţa colectivităţii, ori dimpotrivă. Fără a încerca să întocmim o listă exhaustivă a acestor atribute, sunt de menţionat totuşi, intr-o ordine ni. priorităţilor şi a esenţei, că adoptarea unei conduite culturale demonstrează capacitate pe personalizare, serveşte de izvor şi pilon de susţinere pentru demnitatea individului, participarea lui activă la viaţa colectivităţii. Din partea unui om, a unui tinăr, apt să işi asume o conduită culturală ne putem şi trebuie să ne aşteptăm întotdeauna la respect faţă de sine, faţă de semeni şi, mai departe, faţă de valorile şi normele sociale, la disponibilitatea de a trece din relaţiile sociale peste lucrurile facile, perisabile, arătîndu-se înclinat spre ceea ce este fundamental, esenţial şi durabil. Nu mai puţin trebuie să scontăm pe un comportament lipsit de agresivitate, marcat de înţelegere, solicitudine, colaborare, dispoziţia pentru efortul incolectiv fiind evidentă. Sintetizînd toate aceste elemente ne apar în prim plan efectele benefice ale educaţiei in sensul accentuării conduitei culturale a indivizilor, atunci cind realizăm unitatea cauzală, motivaţională, in conţinut şi forme, dintre cultură şi conduită. Evident, avem în vedere această realizare şi efectele pozitive corespunzătoare la Scară de masă, la nivel de micro şi macrogrupuri umana. TRAIAN GANJU (Continuare in pag. a lll-a)