Scînteia Tineretului, iulie 1987 (Anul 43, nr. 11843-11869)

1987-07-01 / nr. 11843

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 843 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 IULIE 1987 în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu li BĂTĂLIA SECERIŞULUI: CALITATE ŞI OPERATIVITATE două condiţii ale muncii în această perioadă hotărîtoare pentru obţinerea de recolte record! Experienţa unităţilor agricole din judeţele care au înch­eiat recoltatul orzului demonstrează : • Prin organizarea riguroasă a muncii formaţiilor de com­bine şi îndeplinirea vitezelor programate pe fiecare utilaj, se­cerişul orzului poate fi finalizat in 3 zile, asigurindu-se totodată condiţiile optime in vederea recoltării griului în 8—10 zile bune de lucru . • Acordind atenţie sporită calităţii secerişului, prin reglarea combinelor in raport de starea lanurilor in fiecare zi, ori de cite ori a fost nevoie, şi procedindu-se imediat la transportul recoltei în bazele de recepţie, stringerea producţiei s-a desfă­şurat fără pierderi ; • Un punct forte al actualei campanii îl reprezintă orga­nizarea activităţii „un flux continuu“, ceea ce înlesneşte elibe­rarea operativă a terenurilor de paie, efectuarea lucrărilor de pregătire şi însămînţare a suprafeţelor cu cea de a doua cultu­ră, astfel incit aceasta să se dezvolte normal pentru o nouă producţie pină la toamnă ; • Prezenţa atelierelor mobile de reparaţii in cîmp a înlesnit remedierea imediată a defecţiunilor la toate utilajele, astfel in­cit acestea au acţionat în brazdă la productivitatea maximă ; • Acţiunile de întrajutorare, cit şi intervenţia echipelor de cooperatori care au­ secerat manual suprafeţele unde lanurile au impus acest mod de lucru, au dat bune rezultate ; Acum, atenţia unităţilor care au încheiat secerişul orzului se îndreaptă spre lanurile de grîu, urmărindu-se zilnic stadiul lor de coacere pentru ca la momentul optim să se treacă la recoltare ! prezentă oră de oră în mijlocul lucrătorilor din Consiliul Unic Agroindustrial Ciorapi, județul Vrancea, PE FRONTUL BĂTĂLIEI PENTRU transmite: HOTĂRÎTOARE ÎN ACEASTĂ CAMPANIE ESTE MOBILIZAREA EXEMPLARĂ A OAMENILOR PAGINA A 2-A La întreprinderea de Hîrtie din Bușteni REALIZAREA SARCINILOR DE EXPORT - O ACTIUNE DE MARE RĂSPUNDERE LA CARE TREBUIE ANTRENATI $1 FURNIZORII DE MATERII PRIME Nu spunem un lucru nou afirmînd că dacă un prestigiu este greu de cucerit și mai greu este de păstrat. Este un obiec­tiv pentru care merită cu pri­sosinţă să lupţi, el fiind dovada limpede a competenţei colecti­vului, a nivelului tehnic atins de unitatea respectivă. Cu atît mai mult, acest aspect devine prioritar în cazul producţiei pentru export. .Şi la întreprin­derea de Hîrtie din Buşteni, această­­ chestiune reprezintă cuvînt de ordine, în condiţiile in care 35 la sută din produc­ţie este destinată exportului. Vom mai preciza în continuare că in această unitate, cu o ve­chime de peste 100 de ani se realizează un­ larg sortiment de produse , hîrtie de tipărit, hîrtie tehnică pentru industria produselor abrazive, industria uşoară şi a mobilei, hîrtie de ambalaj superioară, hîrtie elec­trotehnică pentru izolarea echi­pamentelor electrice, carton si cartele pentru calculatoarele electronice, hîrtie de scris, re­chizite, saci de hîrtie etc. Be­neficiarii unităţii sunt firme de pe toate continentele. Aşadar, o piaţă întinsă, cei mai mulţi parteneri fiind tradiţionali ceea ce reprezintă o altă dovadă a nivelului constant ridicat al acestor produse. Pentru că în­­tr-adevăr, calitatea este o con­diţie esenţială a câştigării unui renume. Dar despre ce înseam­nă tot acest efort, vom afla amănunte în discuţia cu ingi­nerul şef al întreprinderii, Va­sile Svrijan : — Nu greşim dacă afirmăm că pregătirea şi realizarea propriu­­zisă a producţiei pentru export este o activitate în flux con­tinuu, încă din faza tratative­lor­ afacerilor de ofertă se ac­ţionează deopotrivă cu trimite­rea de mostre de calitate si pentru crearea unei baze teh­nice si a resurselor de materii prime necesare onorării in cele mai bune condiţii a comenzilor respective. Spun aceasta si pen­tru faptul că experienţa ne-a arătat necesitatea de a avea întotdeauna o marjă de sigu­ranţă pentru cereri ce ar in­terveni ulterior contractelor deja stabilite. Evident, elemen­tul calitate­­u este doar atri­butul mostrelor : căutăm ca el să fie caracteristica generală a produselor noastre. în ce mă­sură reuşim se poate bine în­ţelege din buna colaborare cu beneficiarii de pretutindeni.­­ Am constatat aceasta nu numai la compartimentul ex­port, unde alături de numeroa­sele­­ contracte cu parteneri ex­terni stau la dispoziţie şi apre­cieri asupra calităţii produse­lor de aici , constatarea o poate face oricine căruia ii cade in mină o hirtie de om-ALEXANDRU STROE DATORIA DE A ME CRONICA MM DEPARTE Mi se spune că piesa pe care o văd dincolo de ecranul de sti­clă invirtindu-se lent este o „inimă de ascensor“, iar colţii intre care este prinsă aparţin unei freze de danturat. In jurul utilajului, in afară de cei care mă însoţesc şi de mine, nu se mai vede nimeni. Trag conclu­zia că această „inimă de ascen­sor“ se „danturează“ singură. Ei, nu chiar singură, nici specia­liştii, bucuroşi să-şi arate cu­noştinţele. Proiectarea trimite atelierului programul de prelu­crare, înscris pe o bandă perfo­rată : programul este descifrat de un „cititor de bandă“ , ascul­tătoare, maşina face exact ceea ce ii transmite acest „cititor“ sau ,,translator“ al ideilor oa­menilor care au gindit piesa la dimensiunile pe care le capătă, încetul cu încetul, rotindu-se calmă sub ecranul de sticlă... Hala străluceşte in tonuri de alb şi galben deschis. Am mai văzut interioare uzinale curate, comparate îndeobşte cu farma­ciile, dar niciodată o curăţenie atit de perfectă, o ordine atit de desăvirşită. Mi se spune că nu a fost întotdeauna aş­a. Şi cu fost 5 august 1911. De atunci se consideră că s-a înfiinţat între­prinderea... Cronicarul ezită, poate ar fi mai nimerit să se spună „atelierul“, e dificil să vorbim deja despre o întreprin­dere. Era o mică firmă particu­lară, profilată pe turnătoria de numărul salariaţilor abia depă­şea 100. Denumirea „Fabrica ..Neptun“ Cimpina“, specializată in turnătorie de fontă, aluminiu, bronz şi prelucrări mecanice apare in documente in 1949. Un alt an, 1959 este cel care avea să-i dea profilul de bază - în­treprindere specializată in pro­ducţia de redactoare. Singura din ţară. Se fabricau cîteva sute pe an. Astăzi, s-a ajuns la 45 01­0. Numai redactoare ! Pentru că, intre timp, trebuie adăugat, pro­ducţia s-a diversificat foarte mult. 12 ianuarie 1971 este o dată înscrisă cu litere de aur in cronica întreprinderii ; atunci, specialiştii de aici l-au avut. MONICA ZVIRJINSCHI (Continuare in pag. a lll-a) REPORTAJUL NOSTRU fraza aceasta intrăm în istoria întreprinderii. Îmi este prezentat economis­tul principal Mircea Nichifor, cel care, din pasiune, a întocmit cronica unităţii. Prima dată pe care a izbutit să o descopere, ca pe o veche bornă de hotar îngropată in praful timpului, a fontă şi prelucrări mecanica. Mai există informaţii că pină spre anii 1929—1930 aici se fabri­cau plite, tuciuri, uşiţe pentru sobe, greutăţi pentru cintare. La naţionalizare, se menţionează în monografia alcătuită anul tre­cut, cind întreprinderea a ani­versat 75 de ani de la înfiinţare. (Continuare in pag. a lll-a) Imagine din Buzău­Foto : O. PLEC­AN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Georges Haoui, secretar general al C. C. al Partidului Comunist Libanez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii­ Socialiste România, a primit, marţi, pe Georges Haoui, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Liba­nez, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Oaspetele a mulţumit pen­tru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a se întîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, de a avea un schimb de" ve­deri în probleme de interes, comun. Secretarul general al C.C. al P.C. Libanez a dat o înaltă apreciere politicii ex­terne a României, activităţii pe plan internaţional, iniţia­tivelor şi demersurilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor com­plexe cu care se confruntă o­­menirea. în acest context, oaspetele a apreciat poziţia constructivă a României pri­vind reglementarea politică a situaţiei din Orientul Mijlo­ciu, restabilirea păcii şi nor­malizarea vieţii economico­­sociale din Liban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru senti­mentele exprimate şi a adre­sat urări de pace şi prosperi­tate poporului libanez prie­ten. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Libanez, relevîndu-se contribuţia a­­cestora la extinderea şi întă­rirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Abordîndu-se o serie de probleme ale­ vieţii internaţio­nale, s-a apreciat că în condi­ţiile actuale, deosebit de com­plexe, se impune intensifica­rea eforturilor tuturor popoa­relor, a forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursei înarmă­rilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii. Totodată, a fost subli­niată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mij­lociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., în vederea reglemen­tării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor state­lor interesate, inclusiv a Orga­nizaţiei pentru Eliberarea Pa­lestinei, precum şi a Israelului. în acest cadru, secretarul general al partidului nostru a evidenţiat necesitatea intensi­ficării eforturilor pentru a se ajunge cit mai rapid la depă­şirea actualei situaţii din Li­ban, pentru retragerea totală şi imediată a forţelor israelie­­ne de pe teritoriul libanez, pentru a se pune capăt orică­rui amestec în treburile inter­ne ale acestei ţări şi pentru a se găsi calea care să ducă la o largă colaborare a tuturor for­ţelor politice, pentru asigura­rea unităţii poporului libanez, a independenţei şi libertăţii sale. La întrevedere a luat parte tovarășul Constantin Radu, secretar al C.C. al P.C.R. Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii CONDUITA CULTURALĂ în perimetrul educaţiei aso­cierea dintre cultura personală şi conduita socială a individu­lui nu poate surprinde pe ni­meni. Această relaţie este legi­timă şi binefăcătoare atât în ceea ce priveşte realizarea şi împlinirea­ personalităţii uma­­ne, cit şi in ceea ce priveşte deplinătatea exprimării in planul vieţii sociale, in­dica relaţiilor interpersonale, pe fondul îmbogăţirii universului interior al omului. Fapt este că , dezvoltarea personalităţii pe traiectul însuşirii valorilor culturale presupune ca finali­tate şi vector relevant con­duita, comportamentele, aşadar felul in care modul de gindire, sensibilitatea, aspiraţiile, idealurile se­ regăsesc la scara­­existenţei fiecăruia, în planul raportării la colectivitate, la semenii noştri, în această pri­vinţă cultura trebuie văzută, şi este văzută ca atare, nu pur şi simplu ca o sumă de idei, de informaţii, cit mai ales în­­tr-o perspectivă­ largă ce ar­monizează şi încorporează şti­inţa, literatura, arta, experien­ţele sociale, dezvăluindu-se atit prin anvergura şi calitatea ideilor, aspiraţiilor şi idealului de viaţă, dar şi prin dimensiu­nea activă a voinţei şi rafina­mentul sensibilităţii, practic prin întregul eşafodaj raţional - volitiv şi afectiv al perso­nalităţii omului. Educaţia culturală solicită în aceşti termeni educaţia com­portamentală, fiecare ciştigind în substanţă şi formă din dia­logul lor direct şi permanent. Funcţia socială practică a cul­turii nu este o vorbă goală şi nu are, n-ar trebui să aibă o accepţie îngust- pragmatică indicind o relaţia imediată, nu totdeauna brută, cu felul in care ieşim şi ne prezentăm in lume, in colectivitate. Acolo unde există cultură, ruptura acesteia faţă de conduită pro­voacă efecte dezastruoase pe plan social, efecte mai grave decit in cazul cind se constată absenţa culturii, iar conduite­le individului sunt pe măsura acestei absenţe, a acestui de­ficit de personalitate atit in­telectual şi psihic, cit şi exis­tenţial. Nicidecum nu se poate spu­ne că în formarea tinerei ge­neraţii este oportun să se meargă pe drumuri paralele, respectiv dintr-o­ direcţie spre înnoirea unei culturi bogate, cu orizonturi ample, iar in altă parte spre comportamente pozitive, în consens cu valorile şi normele sociale unanim re­cunoscute. Succesul acestui proces depinde intr-o măsură remarcabilă de capacitatea a­­socierii culturii cu expresiile comportamentale ale omului de aşa manieră incit ceea ce înţelegem prin cultură să se manifeste ca motivaţie a com­portamentelor sociale. Ciştigul obţinut prin reuşita unei asemenea operaţii educa­ţionale este imens, substanţial şi pe termen lung. Atributele conduitei culturale, in realitate atribute ale personalităţii in­dividului, acoperă un spaţiu extrem de vast şi care explică , de foarte multe ori de ce un om se poartă intr-un fel sau altcumva, se bucură de un prestigiu anume in faţa colec­tivităţii, ori dimpotrivă. Fără a încerca să întocmim o listă exhaustivă a acestor­ atribute, sunt de menţionat totuşi, intr-o ordine ni. priorităţilor şi a esenţei, că adoptarea unei conduite culturale demon­strează capacitate pe persona­lizare, serveşte de izvor şi pi­lon de susţinere pentru dem­nitatea individului, participa­rea lui activă la viaţa colecti­vităţii. Din partea unui om, a unui tinăr, apt să işi asume o conduită culturală ne putem şi trebuie să ne aşteptăm întot­deauna la respect faţă de sine, faţă de semeni şi, mai departe, faţă de valorile şi normele so­ciale, la disponibilitatea de a trece din­ relaţiile sociale peste lucrurile facile, perisabile, arătîndu-se înclinat spre ceea ce este fundamental, esenţial şi durabil. Nu mai puţin tre­buie să scontăm pe un com­portament lipsit de agresivita­te, marcat de înţelegere, soli­citudine, colaborare, dispoziţia pentru efortul in­colectiv fi­ind evidentă. Sintetizînd toate aceste ele­mente ne apar în prim plan efectele benefice ale educaţiei in sensul accentuării conduitei culturale a indivizilor, atunci cind realizăm unitatea cauzală, motivaţională, in conţinut şi forme, dintre cultură şi con­duită. Evident, avem în vedere această realizare şi efectele pozitive corespunzătoare la Scară de masă, la nivel de mi­cro şi macrogrupuri umana. TRAIAN GANJU (Continuare in pag. a lll-a)

Next