Scînteia Tineretului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11896-11921)

1987-09-15 / nr. 11908

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ANUL XLIII, SERIA II, Nr 11 908 6 PAGINI - 50 BANI MARŢI, 15 SEPTEMBRIE, 1987 ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, şi al deschiderii anului de în­­văţămînt 1987—1988, as­tăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor trans­mite direct, în jurul orei 10,00. Intr-o atmosferă vibrantă, însufleţitoare, expresie a sentimentelor de neţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, care a avut, în această zi premergătoare deschiderii noului an de învăţămint, o nouă intîlnire cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, ieri a început VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN JUDEŢUL CLUJ 9 7 . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi eco­nomice, agricole şi de învăţămint din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făuri­torii de bunuri materiale şi spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se di­rect, la faţa locului, măsurile ce se impun a f­i luate pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 si pe întregul cincinal, a obiec­tivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al Partidului Co­munist Român, în această primă zi a vizitei, premergătoare deschiderii anu­lui de învăţămint, au fost e­­xaminate, totodată, rezultatele dobindite în cadrul procesului instructiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune în vederea creşterii calităţii acestuia, in­tensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, con­structori ai socialismului şi co­munismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost intimpinati, si de această dată, pe întreg parcursul vizi­tei, cu multă căldură şi însu­fleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, urale şi aclamaţii, miile de oameni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste, pro­fundă preţuire şi aleasă recu­noştinţă faţă de secretarul ge­neral al partidului, preşedinte­le Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija stator­nică ce o poartă înfloririi ne­contenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi ci­vilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste in lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit res­pect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localităţii Cîm­­pia Turzii, de primul secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. Pionieri si şoimi ai patriei, tinere si tineri au oferit bu­chete de flori. In uralele si aclamaţiile ce­lor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, in­­dreptindu-se spre Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii. Pe platforma din incinta uni­tăţii, unde a aterizat elicopte­rul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost in­timpinaţi cu căldură de nu­­meroşi muncitori şi muncitoare,­ de membri ai consiliului de conducere al combinatului. Erau prezenţi Marin Enache, ministrul industriei metalurgi­ce, membri ai conducerii cen­tralei industriale de resort, re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. In centrul dialogului tovară­,­şului Nicolae Ceauşescu cu me­­talurgiştii din Cimpia Turzii au stat probleme de deosebită importanţă şi actualitate: sta-­ bilirea măsurilor şi a căilor de creştere, în continuare, a efi­cienţei întregii activităţi a combinatului, de sporire şi di­versificare a producţiei. În­deosebi a celei destinate expor­tului, de diminuare a consumu­rilor specifice de materii prime şi materiale. Muncind cu dăruire, trans­­punînd în practică indicaţiile şi recomandările secretarului ge­neral al partidului, colectivul combinatului a obţinut bune rezultate. Directorul combina­tului, Gligor Urs, a evidenţiat dezvoltarea şi , modernizarea considerabilă a acestei vechi unităţi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului, în care s-a înregistrat o creştere a producţiei marfă de cinci ori, a producţiei de ex­port de 22 de ori, iar a produc­ţiei de oţel de 11 ori. Au fost menţionate capacităţile noi de producţie puse în funcţiune la indicaţia secretarului general al partidului, modernizările aduse unor secţii de fabricaţie exis­tente şi alte investiţi realizate aici, avind ca scop principal spo­rirea producţiei şi a producti­vităţii muncii, valorificarea su­perioară a metalului, diversifi­carea fabricaţiei în conformita­te cu cerinţele economiei na­ţionale, îmbunătăţirea caracte­risticilor şi calităţii produselor, reducerea importurilor şi creş­terea mai accentuată a expor­turilor. Gazdele informează, de asemenea, despre rezultatele pozitive obţinute în perioada care a trecut din acest an, sub­liniind că au fost îndeplinite cu succes sarcinile stabilite la export, precum şi la unele sor­timente de bază — oţel aliat, oţel beton şi calibrat, laminate finite, electrozi de sudură, uti­laje pentru industriile metalur­gică şi electrotehnică. Vizitînd unele sectoare im­portante ale combinatului — oţelăria electrică nr. 1, secţii­le de electrozi inoxidabili pen­tru sudură şi de cabluri din oţel şi trăgătoria de sîrme din oţeluri speciale — secretarul general al partidului a urmărit cu atenţie unele faze ale fluxu­lui tehnologic, s-a interesat de eficienţa procedeelor folosite, de calitatea produselor. A re­ţinut atenţia preocuparea mun­citorilor şi specialiştilor în di­recţia asimilării unor mărci superioare de oţeluri, inclusiv pentru export, electrozi inoxi­dabili pentru centralele nu­­clearo-electrice, cabluri din oţel zincat pentru benzile transpor-t toare folosite în industria mi­nieră, a altor produse meta­lurgice solicitate de ramurile de virf ale economiei naţiona­le. Au fost relevate, în cadrul discuţiilor, rezultatele obţinute în vederea modernizării proce­selor de fabricaţie în oţelării, la laminoare şi realizării sar­cinilor ce revin combinatului din programele prioritare na­ţionale. S-a informat, de ase­menea, pe parcursul vizitei, despre acţiunile întreprinse la colectivul combinatului pentru recuperarea unor resurse ener­getice refolosibile care au con­dus la economisirea anuală a ■circa 10 000 tona de combustibil convenţional. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se examineze posibili­tăţile de modernizare în conti­nuare a combinatului, de creş­tere a producţiei de oţeluri su­perioare şi diversificare mai largă a produselor, pentru vale­(Continuare în pag. a 11-a) INTERVIUL acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU publicaţiilor „El Sol de Mexico“ şi „Tiempo“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialistă România, a primit, marţi, 1 septem­brie a.c, pe ziariştii mexicani Jose Eugenio Lopez Adeaga, de la coti­­dianul „El Sol de Mexico“, şi Fernando Alberto Iraia Burgos, de la revista „Tiempo", cărora le-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Presa a e­vocat recent împlinirea a 22 de ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. şi alegerea dumneavoastră in fruntea partidului. Vă rugăm să ne spuneţi, domnule preşedinte, ce a însemnat această perioa­dă pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Cum aţi de­fini stadiul actual al dezvol­tării economico-sociale a României ? RĂSPUNS : In acest an Româ­nia a sărbătorit 43 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a des­chis calea dezvoltării indepen­dente şi trecerii, în 1948, la con­strucţia socialismului în Româ­nia. In general, în toată această perioadă — dar îndeosebi in anii construcţiei socialiste — Româ­nia a obţinut realizări impor­tante, care au dus la transfor­marea ei dintr-o ţară slab dez­voltată, predominant agrară, intr-o ţară industrial-agrară. In acest cadru, perioada de după 1965 marchează un moment important in dezvoltarea, in­tr-un ritm intens, a României. Pe ansamblu, in anii construc­ţiei socialiste, producţia indus­trială a României a crescut de peste 100 de ori. Circa 80 la sută din întregul spor de pro­ducţie al acestei perioade s-a obţinut în ultimii 22 de ani. Au fost create noi locuri de muncă, ajungîndu-se, practic, la o du­blare a locurilor de muncă faţă de cele existente în 1965. Toate acestea au fost obţinute prin alocarea pentru dezvoltare, în toată această perioadă, a unor fonduri importante — de circa 33 la sută — din venitul naţional. Aceasta a asigurat creşterea fondurilor fixe de circa 6 ori. Circa 90 la sută din fondurile fixe ale României sunt create în ultimii 22 de ani. Pe această bază a avut loc o creştere co­respunzătoare a productivităţii muncii şi, totodată, o ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Aş putea spune că, practic, industria românească poate produce astăzi orice ma­şini şi utilaje din toate dome­niile, inclusiv in electronică, la un nivel corespunzător celor mai bune produse de pe plan mon­dial. In afară de armele nuclea­re, nu există domeniu în care industria românească să nu poa­tă realiza orice producţie — şi aceasta pentru că am fost şi suntem­ în mod hotărît împotriva armelor nucleare şi ne pronun­ţăm pentru lichidarea lor. în mod corespunzător am ob­ţinut o creştere importantă a întregii producţii agricole, care, pe ansamblu, in anii construc­ţiei socialiste, a crescut de a­­proape 6 ori. Circa 75 la sută din sporul acestei perioade s-a realizat în ultimii 22 de ani. Am obţinut o creştere importantă a producţiei de cereale, care a fost anul trecut de peste 30 milioane tone, comparativ cu 12 milioane tone în 1965. Probabil că anul acesta vom depăşi 30 milioane tone. Am obţinut, de asemenea, o creştere corespunzătoare a co­merţului exterior, dezvoltînd pu­ternic relaţiile economice şi de cooperare internaţională cu toa­te statele lumii, fără deosebire de orinduire socială. în această perioadă comerţul exterior a crescut de 7,5 ori. In mod corespunzător a cres­cut şi venitul naţional , de a­­proape 5 ori, în această perioadă de 22 de ani. Faţă de 1944, ve­nitul naţional a crescut de peste 32 de ori, din care peste 80 la sută reprezintă creşterea reali­zată în ultimii 22 de ani. Aceas­ta a asigurat creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, ne-a permis să rea­lizăm importante lucrări de con­strucţii de locuinţe, şcoli, spitale şi alte edificii sociale şi în do­meniul culturii. De altfel, oricine poate constata că nu există oraş sau localitate din România unde să nu se realizeze importante lucrări de construcţii sociale, începînd cu locuinţele. Ca atare, putem spune că în anii construcţiei socialiste, şi în­deosebi în ultimii 22 de ani, România a parcurs mai multe etape istorice de dezvoltare — de la societatea burghezo-moşie­­rească în care existau săraci şi bogaţi, exploataţi şi exploatatori, la societatea socialistă multila­teral dezvoltată, în care s-a li­chidat pentru totdeauna exploa­tarea omului de către om, în­făptuim o societate care are în vedere să asigure dezvoltarea generală a ţării şi ridicarea ni­velului de trai material şi spi­ritual al poporului, a gradului general de civilizaţie, întărirea, pe această bază, a independenţei şi suveranităţii ţării. ÎNTREBARE : Care sînt perspectivele României pen­tru anul 2000 ? Ce obiective prevedeţi pentru ţara dum­neavoastră pe termen mediu ? RĂSPUNS : Pe baza hotărîri­­lor Congresului al XIII-lea şi a Programului partidului, pînă în anul 2000 România va deveni o ţară industrial-agrară multilate­ral dezvoltată. Se vor generali­za principiile socialiste de mun­că, de retribuţie, de viaţă şi se vor crea condiţii pentru trece­rea la un stadiu superior, de realizare a principiilor comunis­te de viată. In acest cadru, în prima etapă, pînă în 1990, România urmează să treacă la un stadiu nou de dezvoltare, acela de țară socia­listă mediu dezvoltată — și vă pot spune că realizările de pînă acum, din primii doi ani ai a­­cestui cincinal, ne dau garanţia că vom înfăptui acest obiectiv. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea ştiinţei, învăţămîn­­tului şi culturii , ca factori fundamentali, hotărîtori pentru progresul general al societăţii noastre socialiste, ca de altfel al oricărui stat din lume. Am trecut la o dezvoltare in­tensivă, punînd la bază cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii în toate domeniile, perfec­ţionarea conducerii, moderniza­rea şi o mai bună normare eco­­nomico-financiară, aşezînd ferm întreaga activitate pe principiile legităţilor economice, ale ren­tabilităţii şi eficienţei, aplicînd hotărît principiile autoconduce­­rii, autogestiunii în toate sec­toarele­ în agricultură Înfăptuim noua revoluţie agrară — cum am nu­mit-o noi —, care presupune o creştere puternică a producţiei, dar şi o transformare generală a modului de viaţă şi de muncă al cooperatorilor, al ţărănimii, o transformare a înseşi gîndirii oamenilor muncii de la sate. Vă pot spune că, tocmai pe această bază, am obţinut realizările din ultimii ani pe care le-am men­ţionat. Am realizat producţii de pînă la 10 000 kg grîu la hec­tar, precum şi de peste 20 000 kg porumb ştiuleti la hectar. Avem, deci, in vedere ca, pînă în anul 2000, România să se numere printre ţările dezvoltate din punct de vedere economic, dar cu o orinduire socialistă dezvoltată, in care se vor mani­festa deja o serie de forme ala principiilor comuniste de muncă şi de viaţă. Toate acestea vrem să le realizăm pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, în toate domeniile, şi să asigurăm larg ridicarea nive­lului de viaţă material şi spiri­tual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste pe care o edificăm în România. Noi considerăm că tot ce înfăp­tuim în ţara noastră trebuie să fie realizat cu poporul şi pentru popor. ÎNTREBARE !■ Domnule preşedinte, problemele de­mocraţiei reţin intr-o măsură tot mai mare atenţia opiniei publice, atit în Est, cit şi in Vest. In concepţia dumnea­voastră, prin ce s-ar caracte­riza­ o democraţie autentică şi ce grad de dezvoltare a atins aceasta in România ? RĂSPUNS : In întreaga acti­vitate pornim de la necesitatea (Continuare in pag. a V-a) ÎNVĂŢĂMlNTUL - FACTOR HOTĂRÎTOR ÎN EDUCAREA COMUNISTĂ, PATRIOTICA ŞIUMANIST-REVOLUȚIONARĂ A TINEREI GENERAŢII • La dispoziţia tineretului studios — cele mai bune condiţii de viaţă şi învăţătură • Ample posibilităţi de formare şi afirmare creatoare, multilaterală • Pentru toate domeniile activităţii economico-sociale — cadre cu înaltă competenţă profesională • Fapta exemplară — supremul criteriu al evaluării şi preţuirii muncii noastre PAGINA A 4-A

Next