Scînteia Tineretului, februarie 1988 (Anul 44, nr. 12025-12049)
1988-02-01 / nr. 12025
Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST OPERA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU — cutezător program al devenirii noastre comuniste O STRATEGIE DE DEZVOLTARE ŞTIINŢIFIC FUNDAMENTAŢI PROFIM VIZIONARĂ, CONSECVENT REVOLUŢIONARĂ In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigurarea dezvoltării economice multilaterale are la bază elaborarea şi fundamentarea unui model propriu, original de structurare a economiei naţionale, corespunzător condiţiilor concrete ale ţării, cerinţelor de progres ale societăţii atit pe termen lung, cit şi specifica fiecărei etape in parte. Dintr-o asemenea perspectivă, de largă respiraţie, progresul economiei noastre socialista este gindit ca un proces complex, ce incumbă dezvoltarea armonioasă a întregului teritoriu, a tuturor sectoarelor şi domeniilor economice — industria, agricultura, transporturile, investiţiile, comerţul, sfera serviciilor — odată cu formarea şi dezvoltarea omului nou, constructor conştient şi devotat al noii orinduiri. Pe un asemenea temei, concentrîndu-se şi concertindu-se toate eforturile pe baza concepţiei ştiinţifice, creatoare a secretarului general al partidului s-a trecut la configurarea, perfecţionarea şi modelarea rapidă, in condiţii de sporită eficientă, a structurii economiei naţionale — armonios constituită, aptă să asigure valorificarea superioară a resurselor naţionale, materiale, de forţă de muncă, de creativitate şi inteligenţă. Acţiunile ce se întreprind in acest sens, încorporind in toate laturile lor magistrala gîndire creatoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ctitorul Românie socialiste, au fost Îndreptate spre realizarea şi consolidarea unui complex economic naţional echilibrat, in cadrul căruia se îmbină armonios ramurile extractive cu cele prelucrătoare, ramurile producătoare de mijloace de producţie cu cele producătoare de bunuri de larg consum. O opţiune de politică fundamentală ce ne defineşte şi ne exprimă traiectul dezvoltării optime, formulată in mod magistral de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o reprezintă creşterea continuă, puternică, accelerată a forţelor de producţie, cu consecinţa incontestabile in sporirea avuţiei naţionale, a venitului naţional, a bunăstării oamenilor muncii. Aceste trăsături se regăsesc, de altfel, şi in prevederile actualului plan cincinal, în stabilirea priorităţilor şi dimensionarea indicatorilor săi. Practic, programe de amploare ce au drept orizont anul 1990 şi anul 2000 jalonează întreaga activitate, evoluţia industriei şi agriculturii noastre, acţiunea de promovare a celor mai moderne tehnici şi tehnologii, acţiunea de modernizare a producţiei, precum şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului, ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. , In strinsă legătură cu obiectivele fundamentale ale procesului revoluţionar de edificare a societăţii socialiste, de dezvoltare multilaterală a economiei ţării, secretarul general al partidului porneşte permanent de la principiul înfăptuirii vastei opere, avind ca scop necontenita înflorire a patriei, concursul activ al maselor, un socialism construit cu poporul, pentru popor, acţionînd constant în direcţia perfecţionării conducerii societăţii, a relaţiilor de producţie şi sociale, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, în scopul participării active, responsabile a tuturor oamenilor muncii la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului. Din această însufleţitoare perspectivă, amplul proces revoluţionar pe care-l cunoaşte societatea noastră în anii socialismului şi mai cu seamă, in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, îşi accentuează caracterul unitar, înglobînd intr-un unic flux dezvoltarea impetuoasă a forţelor de producţie, a bazei materiale, pe coordonatele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ale înfăptuirii noii revoluţii agrare, ale realizării unei noi calităţi a muncii şi vieţii, intensificării activităţii politico-educative pentru formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, cu un larg orizont de cultură, înarmat cu cunoaşterea legilor dezvoltării lorciale, cu cele mai valoroase cuceriri ale ştiinţei contemporane. O altă coordonată majoră a concepţiei de înaltă rigoare ştiinţifică promovate permanent de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pusă, mai cu seamă, în actualul cincinal la temelia progresului social general o reprezintă dezvoltarea intensivă a industriei, agriculturii şi a celorlalte sectoare de activitate, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. Pe această cale se creează toate premisele şi condiţiile trecerii României la unstadiu nou de dezvoltare economico-socială — cel de ţară socialistă mediu dezvoltată. Direcţiile principale ale strategiei dezvoltării intensiv-calitative în etapa actuală sunt cu deosebită claritate subliniate şi in magistralul Raport prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa Naţională din decembrie anul trecut, fiecare din acestea făcînd obiectul programelor adoptate privind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, perfecţionarea organizării şi normării muncii, reducerea costurilor şi a cheltuielilor materiale de producţie, perfecţionarea organizării şi modernizarea proceselor de producţie, perfecţionarea sistemului de creditare şi finanţare a activităţilor economice. Toate aceste documente programatice, elaborate din iniţiativa şi cu aportul direct, hotăritor ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prefigurează dezvoltarea viitoare a economiei noastre intr-un complex unitar, o creştere economică echilibrată a tuturor ramurilor, cu ritmuri înalte de eficienţă ce accentuează legăturile dintre industrie şi agricultură, ca ramuri de bază ale economiei, în condiţiile înfăptuirii noii revoluţii tehnico-ştiinţifice, a noii revoluţii agrare şi promovării în practică a principiilor noului mecanism economico-financiar. O însemnătate deosebită in strategia generală privitoare la dezvoltarea economiei româneşti o au, potrivit concepţiei partidului nostru, a secretarului său general, creşterea productivităţii muncii şi obţinerea pe această bază a unor însemnate sporuri de producţie in toate ramurile şi subramurile de activitate, ca factor hotăritor al procesului complex de dezvoltare intensivă a economiei naţionale, şi de afirmare puternică a laturilor calitative. Semnificaţia realizării unei productivităţi superioare este, astfel, înţeleasă în dublu sens, respectiv, acela al creării unor condiţii tot mai bune, necesare sporirii venitului naţional, ca fundament al creşterii nivelului de trai al poporului, pentru lichidarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate din punct de vedere economic şi, totodată, ca un indicator avind o mare forţă de expresie în afirmarea capacităţii de performanţă a socialismului, a superiorităţii noii orînduieri. Categoric, originalitatea şi profunzimea tezelor promovate de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte dezvoltarea puternică, armonioasă a economiei româneşti, realismul şi caracterul atotcuprinzător al analizei problematicii vaste, complexe a fiecărui stadiu de dezvoltare, caracterul ştiinţific al obiectivelor şi direcţiilor ♦;refiUvinţe adoptate estiturează un vast program al întregii activităţi de construcţie socialistă in patria noastră, relevînd totodată remarcabile şi semnificative contribuţii la dezvoltarea gîndirii şi practicii revoluţionare, a socialismului ştiinţific. Iată de ce, manifestînd o unitate de neclintit în jurul partidului, al secretarului său general, poporul român, toţi oamenii muncii din ţara noastră, animaţi de idealuri şi aspiraţii comune, acţionează cu toată hotărîrea, acum in acest al treilea an al actualului cincinal, pentru a obţine noi şi importante izbînzi, care să înfrumuseţeze chipul patriei, viaţa tuturor, să asigure ridicarea ţării pe trepte dintre cele mai înalte de progres şi civilizaţie socialistă. NICOLAE MILITARU I „Pornind de la stadiul in care se găseşte România astăzi, tre- ' buie să privim cu încredere viitorul şi să ne angajăm de a acţiona cu întreaga răspundere, în spirit revoluţionar, pentru înfăptuirea neabâ- . i tută a obiectivelor de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, , , Să asigurăm poporului român un viitor demn, liber, o viaţă îmbelşu- ^ t gată, să acţionăm pentru organizarea pe baza celor mai noi cuceriri ^i ale ştiinţei şi tehnicii a întregii activităţi economico-sociale !“ ^ \ NICOLAE CEAUŞESCU | PREZENTUL - ADEVĂRATA MÎNDRIE A UNEI BOGATE ISTORII La Mediaş, bustul marelui ginditor progresist şi profesor Stephan Ludwig Roth (1796— 1849) şade în faţa unei impunătoare clădiri, cu aspect de cetate medievală : este liceul ce-i poartă numele. Şi, cum să nu ne cheme faima nestinsă a acestui lăcaş de invăţămint atestat încă de la 1604, cind apărea in documentele vremii ca o „şcoală de tip mediu“ şi al cărui patron spiritual ocupă un loc aparte in istoria invăţămintului transilvănean?! (Colaborator al lui Pestalozzi la Yverdon — celebrul complex şcolar —, Roth va prelua şi va introduce concepţia pedagogică a marelui pedagog elveţian, la liceul din Mediaş, unde el a fost profesor şi director, a introdus un tip nou de educaţie care să ţină seama de personalitatea şi individualitatea copilului, şi un proces instructiv care să activeze „forţele şi dispoziţiile înnăscute ale copilului“. In viziunea sa, şcoala era locul unde tînărul se dezvolta armonios, pregătindu-se pentru viaţa socială nu numai prin dobîndirea unor cunoştinţe teoretice, ci îmbinînd orele de curs cu o activitate practică, productivă. Figură luminoasă de ginditor iluminist, Stephan Ludwig Roth, istoric afirmat in perioada prepaşoptistă cu o lucrare de o deosebită valoare ştiinţifică — „Istoria Transilvaniei — Încercare de o nouă periodizare“, 1846, a militat pentru recunoaşterea limbii române ca limbă oficială, fiind vorbită de majoritatea populaţiei din Transilvania. Pentru părerile şi convingerile sale cu privire la istoria Transilvaniei, a limbii şi culturii române, precum şi pentru alte idei progresiste, St. L. Roth a fost condamnat de un tribunal militar maghiar şi executat in 1849 la Cluj. In 1979, Liceul „Stephan Ludwig Roth“ sărbătorea 373 de ani de atestare documentară. Care a fost evoluţia, istoria acestui aşezământ ? Mai Intii a fost o şcoală numită de tip mediu cu 3 clase (2 inferioare şi una superioară) unde se studiau latina, greaca, religia, retorica, poetica, muzica — o şcoală de formaţie umanistă în care limba de predare era latina, de unde şi denumirea ei, păstrată mult timp de „şcoală latină“. Ea avea ca profesori un „rector“ şi un „lector“, fiecare cu studii academice. Apoi, şcoala a căpătat amploare, devenind in secolul trecut un liceu cu un pronunţat caracter ştiinţific, conturîndu-se încă de atunci un spirit exigent in rîndul corpului profesoral, preocupat să im- Calitatea învăţămîntului depinde, în primul rind, de noi bunătăţească programele, profesorii medieşeni de la acest liceu avind iniţiativa Înfiinţării consfătuirilor pedagogice pe specialităţi. In 1949 fostul liceu de băieţi devine Şcoala nr. 1 cu secţii in limba română şi germană, cuprinzind toate formele de invăţămint, de la clasa I pînă la bacalaureat, pregătind în 66 de clase peste 2 200 de elevi. Astăzi, în clădirea construită în 1912, funcţionează Liceul industrial „Stephan Ludwig Roth“, reprezentind una dintre cele mai bine utilate şcoli din judeţ. Renumit prin disciplină, prin rigoarea pregătirii, spiritul de nobilă dăruire a corpului profesoral, liceul este cu adevărat o cetate a învăţămîntului care nu se sfieşte, ba chiar se mîndreşte a fi cel mai sever liceu din judeţ. Mai mult, nivelul deosebit al pregătirii elevilor care reuşesc să-i treacă porţile, este atit de bine cunoscut incit, cei mai slab pregătiţi, nici nu îndrăznesc să dea admitere. Elevii de la „Roth" sunt mîndri de şcoala lor cu vechi tradiţii şi de lungul şir al absolvenţilor care sunt astăzi „nume mari“ în ştiinţă şi cultură. „Acest liceu este sursa optimismului nostru şi izvorul pururea viu al încrederii de viaţă, în viitor, în noi înşine, in forţele proprii cu care durăm o civilizaţie socialistă şi contribuim la creşterea nivelului spiritual al poporului“, îmi spunea cu firească emoţie directorul educativ al liceului, profesorul de istorie Gabriel Popescu, făcînd să răzbată prin cuvinte nu numai dragostea unui om al locului pentru această şcoalăsimbol ci şi profunda responsabilitate asumată in munca nobilă şi grea a formării şi perfecţionării tinerilor pentru viaţă. Liceul industrial „Stephan Ludwig Roth“, are două profiluri — electrotehnic şi mecanic —, reunind 810 elevi la cursul de zi (în afara celui seral şi a şcolii profesionale), pregătind forţă de muncă specializată pentru numeroasele întreprinderi ale municipiului Mediaş sau pentru judeţ. Şi, fiindcă aminteam mai înainte de nivelul deosebit de pregătire al elevilor, o singură cifră de dată recentă va înlocui un şir lung de alte exemple : la sfirşitul trimestrului I, la clasa a IX-a A, din 36 de elevi. 20 au avut la matematică medii peste 9,10 iar nici unul dintre ceilalţi nu au avut sub 8. Acest obiect de studiu, atit de dificil pentru alţii, este, datorită unor profesori dăruiţi cu harul predării şi unui nestăvilit entuziasm, cel care le asigură elevilor din acest liceu un examen fără „dureri de cap“ la treapta a II-a, dar şi o fru-SIMONA BOARIU (Continuări in pop. a V-a) ANUL XLIV SERIA II Nr. 12 025 LUNI 1 FEBRUARIE 1988 6 PAGINI 50 BANI Profund respect aleasă dragoste, neţărmurită admiraţie, fierbinte recunoştinţă faţă de strălucita activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Pagina a 3-a Mărturii ale înaltei stime şi preţuiri a personalităţii preşedintelui României Telegrame şi mesaje de felicitare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul aniversării zilei de naştere şi sărbătoririi a peste 55 de ani de activitate revoluţionară In pagina a 5-a Personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — simbolul suprem al tinereţii noastre revoluţionare " forja romantismului REVOLUŢIONAR In importanta cuvîntare rostită la adunarea solemnă omagială consacrată aniversării zilei sale de naştere şi sărbătoririi a peste 55 de ani de activitate revoluţionară, făcînd bilanţul impresionant a! marilor noastre împliniri şi izbînzi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Toate măreţele realizări din anii construcţiei socialiste sînt rodul activităţii minunatei noastre clase muncitoare, a ţărănimii, intelectualităţii, a muncii unite a întregului popor, care înfăptuieşte neabătut politica partidului ce corespunde pe deplin intereselor vitale de bunăstare, de fericire a întregii naţiuni !“ Viaţa a demonstrat şi demonstrează în chip strălucit caracterul profund ştiinţific şi consecvent revoluţionar al tezei formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu potrivit căreia socialismul se făureşte cu poporul şi pentru popor, omul fiind ţelul suprem a tot ceea ce se întrepinde, subiectul activ al procesului istoric, revoluţionar. De aici şi atenţia permanentă, rolul de covirşitoare importanţă pe care secretarul general al partidului le acordă educării comuniste patriotice, revoluţionare a maselor, ca premisă esenţială a înfăptuirii cu succes a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Creşterea importanţei activităţii teoretico-ideologice in etapa actuală, proiectarea ştiinţifică a înaintării României spre comunism, elaborarea unei concepţii clare cu privire la căile trecerii treptate la aplicarea principiilor comuniste de muncă, de viaţă şi repartiţie, la înfăptuirea tot mai fermă a principiilor eticii şi echităţii socialiste, afirmarea trăsăturilor omului nou fac mai necesară raportarea programatică multilaterală a transformărilor revoluţionare din lumea contemporană la concepţia materialist-dialectică şi istorică despre lume, la teoria socialismului ştiinţific. „La baza întregii activităţi ideologice şi politico-educative — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să stea Programul partidului şi Programul ideologic, care reprezintă concepţia ştiinţifică, materialist-dialectică a Partidului Comunist Român, precum şi hotărîrile congreselor, conferinţelor şi plenarelor Comitetului Central al partidului, alte documente ale partidului nostru, precum şi principiile revoluţionare ale socialismului ştiinţific" Trecerea patriei noastre in noua etapă a realizării Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comunism presupune, aşa cum s-a arătat la Congresul al XIII-lea al partidului, dezvoltarea pe o treaptă superioară a forţelor de producţie, perfecţionarea in continuare a relaţiilor sociale şi realizarea unei concordanţe cit mai depline între diferite sectoare, intre forţele de producţie şi relaţiile sociale, ridicarea continuă a calităţii muncii şi vieţii întregului popor. Toate aceste direcţii de acţiune implică, în mod necesar, abordarea în spirit creator a problematicii teoretice a edificării socialismului, soluţionarea novatoare a problemelor specifice fiecărui domeniu de activitate, dezvoltarea şi îmbogăţirea teoriei revoluţionare in condiţiile concrete în care are loc edificarea noii orinduiri in România. De fapt, luînd in considerare experienţa revoluţiei şi construcţiei socialiste in ţara noastră şi în cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti, partidul nostru s-a călăuzit permanent după principiul unităţii dinamice a adevărurilor generale structurale teoriei revoluţionare în contextul luării în considerare a condiţiilor istorice naţionale proprii fiecărei ţări şi fiecărui partid comunist. Tocmai înţelegerea dinamismului şi complexităţii acestora a şi permis formularea principiilor unei noi aşezări a■ relaţiilor în mişcarea comunistă mondială şi o nouă perspectivă asupra acţiunii revoluţionare din epoca noastră. „Practica construcţiei socialiste — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — atestă cu putere de netăgăduit că făurirea sa prof. univ. dr. AL. BOBOC (Continuare în pag. a V-a) Evenimente în viaţa organizaţiilor U.T.C. - conferinţele de dare de seamă şi alegeri: EXIGENŢĂ, SPIRIT COMBATIV ŞI ANGAJARE PLENARĂ ÎN ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE In pagina a 5-a ROMÂNIA SOCIALISTĂ — PATRIA MARILOR NOASTRE ÎMPLINIRI Multă vreme am ştiut că Roznovul e oraş. Gratulat de cele două minute cit opreşte acceleratul ce leagă Piatra Neamţ de Capitală, avind un centru in care blocurile şi spaţiile comerciale sunt o prezenţă defel surprinzătoare, Roznovul îşi păstrează, în ciuda titulaturii de comună, fasonul de oraş şi o parte din fireştile comodităţi oferite de el. De fapt e o medie, o imagine surprinsă in plină mişcare, aparent ezitantă intre obiceiurile agricole ancestrale şi agitaţia nonşalantă a traiului urban, între atracţia îndelung exersată a muncii cîmpului şi cela 8 ore de program din industrie. Sufletul ţăranului nu se schimbă uşor, de unde şi posibila pendulare intre ceea ce este şi ceea ce a mai rămas. Roznovul e un viitor centru agroindustrial. Cu cei aproape 10 000 de locuitori, Roznovul nu e o localitate mare. Comparaţia trebuie insă făcută cu ce era, să zicem, Roznovul acum 20 de ani, cu satul înşirat de-a lungul şoselei de altă dată, cu plecările masive spre noile obiective industriale construite la Săvineşti sau Piatra Neamţ, ce punea la un moment dat sub semnul întrebării însăşi existenţa comunei. Nu trebuie să deplingem o experienţă tristă, ne spunea Valentina Tudoranu (vicepreşedinta Consiliului popular comunal), ci s-o privim in faţă, să tragem toate învăţămintele ce se impun. Nostalgia oraşului, mindrna pe care o afişează unii cind vorbesc de copiii lor chivernisiţi prin alte locuri, mentalitatea greu de înţeles, darmite de acceptat, conform căreia la ţară nu rămin decit cei fără carte multă şi lipsiţi de spirit întreprinzător, nu pot fi combătute cu vorbe şi discursuri moralizatoare. Pentru asta ai nevoie de fapte, de argumente concrete şi nimeni nu ţi le oferă pe tavă. Trebuie să lupţi, să dovedeşti că le meriţi. Roznovul are la ora actuală 307 apartamente, o reţea de 3 kilometri alimentare cu apă curentă, canalizare, spaţii comerciale la parterul blocurilor, suficienta instituţii de culturi şi invăţămint. Prin tot ce facem, trebuie să aducem oraşul în comună, nu invers, in acelaşi timp păstrîndu-ne personalitatea, tradiţiile, specificul. Nu construim de dragul schimbărilor, ci vrem să propunem un nou stil de viaţă, un grad sporit de civilizaţie şi confort. Altcumva, pretenţiile locuitorilor sunt tot mai mari şi e firesc să fie aşa. Ne preocupă in mod deosebit tinerii. Viitorul comunei depinde in bună măsură de ei, iar ca să le ceri, trebuie untii de toate să le oferi, de la apartamente şi locuri de muncă, pînă la posibilităţi diverse de petrecere a timpului liber. Ar fi ruşinos şi nefiresc ca pentru un film sau o seară SORIN PREDA (Continuare in pag. a V-a) încrederea în forţele proprii Geometrii moderne in peisajul urbanistic al municipiului Rimnicu Vîlcea ŢARA ÎN FORMĂ DE INIMĂ DRUMURI ...Fiecare drum al meu a fost întotdeauna însoţit, in momentul acela unic al plecării, al primului pas, de semnul neliniştii. Dar îndată ce mişcarea dinţii se consuma şi drumul începea să se deruteze, neliniştea dispărea, iar în locul ei se instala, bogată, contemplaţia... Mi-a plăcut întotdeauna să mă gindesc la drumurile mele care au însemnat — ca pentru mulţi alţii — fie o descoperire, fie o amintire, o întoarcere sau un om, un muzeu sau un colţ de natură. Găsesc, ca şi alţii, în desenul neobişnuit al drumurilor, semne ale timpului istoric şi ale celui contemporan deopotrivă, reliefuri spirituale ale unui întreg neam. Drumurile sunt astfel texte care se cer descifrate şi citite, texte care dincolo de inerentele schimbări au un ele ceva statornic ca şi alfabetul însuşi. îmi amintesc de spusele lui Sadoveanu din „Anii de ucenicie“ cum că se înşală cel care crede că trecind de mai multe ori prin acelaşi loc sau drum, drumul sau locul au rămas aceleaşi. Ştiu cit adevăr al trecerii conţine această afirmaţie, aşa cum ştiu in egală măsură că totuşi prezenţa noastră intr-un loc sau altul nu rămîne neînsemnată... Un drum pe care l-am refăcut de două ori in ultimii ani cu o anumită fervoare a fost către Vilcele, o localitate din judeţul Olt (despre care, cu excepţia localnicilor, puţini ştiu ceva !...), acolo unde am trăit experienţa primilor ani ai unui profesor care-şi începea cariera didactică la ţară. Drumul a început insă întotdeauna, poate paradoxal, poate nu, nu de aici din Bucureşti, ci din Drăgăneşti, localitate aflată la 10—15 kilometri de Vilcele. Drăgăneştiul s-a schimbat acum , mi-au spus cunoscuţii, am observat şi eu. S-a construit o ţesătorie, destinul industrial a mişcat din loc patriarhalitatea caselor cu ziduri alăturate. Am voi- ADRIAN COSTACHE (Continuare in pag. a V-a)