Scînteia Tineretului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 12207-12232)

1988-09-01 / nr. 12207

SARCINILE DE PLAN­­ REALIZATE IN DEVANS Acţionind cu înaltă răs­pundere oamenii muncii din 40 unităţi economice din Mehedinţi ţi-au îndeplinit, in devans sarcinile de plan pe primele opt luni la indi­catorii economici de bază. Rezultate deosebite au obţi­nut printre alţii energ­eticie­­nii puternicelor hidrocen­trale româneşti de pe Dună­re, constructorii de nave şi lucrătorii întreprinderii Me­canice şi de Armături Indus­triale Drobeta-Turnu Seve­rin, minerii din Orşova şi colectivul Uzinei de Suban­­samble şi Piese de Schimb Energetice Gura-Văii, care au produs suplimentar pre­vederilor la zi 17 tone cupru în concentrate, -100­ t bento­­nită­ţi aproape 300 t armături industriale diverse, insem­­nate cantităţi de energie e­­lectrică, utilaj tehnologic pentru industria lemnului, produse din lemn, confecţii din carton ondulat, alte sortimente. x (Agenpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Începînd de astăzi, 1 septembrie, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de retribuţii majorate ELOCVENTĂ EXPRESIE A POLITICII PARTIDULUI NOSTRU DE RIDICARE CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI AL ÎNTREGULUI POPOR Una dintre cele mai impor­tante componente ale politicii economico-sociale a partidu­lui, elaborată cu contribuţia directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în spiritul umanismului socialist, o con­stituie ridicarea necontenită a calităţii vieţii întregului po­por, satisfacerea celor mai înalte aspiraţii de bunăstare materială şi spirituală ale tu­turor cetăţenilor ţării. Por­nind dee la faptul de necon­testat că realizările obţinute de ţara noastră în anii con­strucţiei socialiste în ceea ce priveşte sporirea avuţiei na­ţionale şi ridicarea gradului de bunăstare materială şi spi­rituală reflectă plenar juste­­­ţea opţiunii fundamentale pri­vind modul de utilizare a ve­nitului naţional pentru dez­voltare şi consum, promova­rea cu consecvenţă, în conti­nuare, a unor însemnate fon­duri pentru lărgirea şi mo­dernizarea aparatului produc­tiv a permis şi permite abor­darea in mod complex a as­pectelor legate de ridicarea continuă a nivelului de trai. Ca urmare a dezvoltării im­petuoase a forţelor de produc­ţie, in mod echilibrat, pe în­treg teritoriul ţării, s-au creat condiţii pentru sporirea şi a fondului de consum şi, creş­terea, pe această bază, a veni­turilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Este vorba de transpunerea în practică, potrivit principiilor eticii şi echităţii socialiste, a unor ce­rinţe fireşti, în funcţie de­ cantitatea, calitatea şi impor­tanţa socială a muncii depuse şi, nu în ultimul rînd, de asi­gurarea unei corelaţii echita­bile între retribuţia minimă şi cea maximă. Pe această linie se înscrie şi trecerea la aplicarea în pract,­tică a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Na­ţionale ale Partidului Comu­nist Român privind majorar­ea retribuţiilor în cincinalul 1986—1990, acestea dovedind o dată în plus, esenţa umanis­tă, ştiinţifică, revoluţionară a concepţiei promovate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, po­trivit căreia corelaţia dezvol­­tare-bunăstare ocupă un loc hotărîtor. Parte organică a acestei concepţii, Decretul Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia cu privire la aplica­rea majorării retribuţiilor personalului muncitor ridică pe o treaptă superioară aces­te principii. Elaborat sub di­recta îndrumare a preşedinte­lui ţării, documentul,­ preve­derile sale vizează mai mult decit pînă acum ca toţi cetă­ţenii ţării să beneficieze din plin de efectele creşterii veni­turilor lor. Avem în vedere in primul rînd faptul că respec­tiva majorare decurge în con­diţiile în care preţurile cu amănuntul rămin neschimba­te, după cum nemodificate se menţin şi plafoanele pentru chirtiil iar drepturile de aloca­ţii pentru copii rămin şi ele i­n vigoare. Decretul mai sta­bilește că toate drepturile de retribuire, sporurile care pro­(Continuare in pag. a V-a) Dinamica exportului — în strînsă corelaţie cu ritmul înnoirilor şi al modernizării producţiei Evoluţia producţiei la între­prinderea timişoreană „Spumo­­tim“ reliefează un element demn de subliniat, valabil pen­tru orice unitate economică: ca­pacitatea industriei româneşti de a face faţă cu succes cerinţelor pieţei interne şi externe! Dru­mul parcurs de acest colectiv, ce realizează o gamă sortimen­tală diversă, oferită în propor­ţie de 80 la sută — direct şi in­direct — partenerilor străini, demonstrează, in egală măsură, şi faptul­­că acolo unde există o preocupare statornică şi interes maxim din partea specialiştilor, se găsesc soluţii optime pentru a încheia contracte economice avantajoase, care să fie onora­te la timp, în condiţii de cali­tate superioară. Privind retrospectiv, să notăm că începutul a fost făcut aici in 1972, cu o firmă interesată in articole de camping (umplute cu spumă poliuretanică), acest cola­borator răminind şi astăzi fidel opţiunii de atunci, bazată pe a­­precierea nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor noastre, pe competenţa şi promptitudinea in livrări din partea părţii româ­ne. An de an, prin­ testări de noi piese, prin utilizarea spumei in diverse alte sectoare, in spe­cial în industria mobilei, la ar­ticolele de îmbrăcăminte sau în­ componenţa anumitor repere pientru autoturisme, aportul va­­ntar al celor de la „Spuma­­tim“ s-a amplificat la această oră (după ce 1987 a fost un an de virf pentru export), ponde­rea relaţiilor contractuale direc­te cu firmele străine ajungînd la peste 40 la sută din totalul producţiei. Experienţa acumula­tă aici (căci, desigur, se poate vorbi de aşa ceva!), a determi­nat şi orientarea cadrelor teh­nice spre reorganizarea unor sectoare de muncă, spre regin­­direa programului de moderni­zare, a celorlalte planuri de mă­suri, in conformitate cu exigen­ţele şi priorităţile exportului, cit şi spre conceperea unui nou mod de realizare a pregătirii La întreprinderea „Spumotim" Timişoara profesionale, care să asigure muncitorilor policalificarea şi e­­fectuarea unor operaţii de ca­litate la 2—3 instalaţii diferite,­­cerinţă impusă de necesitatea­­unor restructurări rapide ale frontului de activitate produc­tivă. Există in această unitate mul­te argumente ale înscrierii ei pe coordonatele unei întreprinderi moderne, eficiente, ce-şi gospo­dăreşte judicios resursele ma­teriale şi umane. Bunăoară, ma­terialele refolosibile (fulgii de spumă, de exemplu, au fost re­introduse masiv in circuitul pro­ductiv, ele constituind acum una din materiile de bază chiar pentru produsele de export, ceea ce explică, fără îndoială, modul economicos de utilizare a unor resurse. Practic, o sec­ţie întreagă, cea de camping, lucrează beneficiind de materiale astfel economisite, (de ordinul sutelor de tone). De altfel, se află în curs de implementare un studiu com­plet de modernizare a întregu­lui sector de valorificare a a­­cestor „deşeuri“ ce va aduce un spor productiv, numai la secţia de camping, de peste 50 la sută! Aceasta, evident, în condiţiile în care se acţionează, cu aceeaşi stăruinţă, şi in direcţia reducerii cantităţii lor cit şi a diminuării greutăţii pe unitatea de volum a spumei poliuretanice. Tot in acest sector, se poate vorbi de reamenajarea fluxului tehnolo­gic, de introducerea de faze noi, beneficiind de instalaţii şi ma­şini realizate prin autodotare. Rod al creaţiei originale, func­ţionează deja aici, cu bune re­zultate, o maşină specială de presat perne şi saltele de pla­jă, cu un spor de 40 la sută al productivităţii, maşinile modifi­cate de cusut, cu braţ lung (transformate din maşinile de cusut normal, cu vădite efecte calitative şi de randament), ma­şinile de introdus plăci in huse­le textile etc. Adaptarea pro­ducţiei la solicitările exportului a impus şi constituirea unor for­maţii de lucru specializate, cu­­prinzind cei mai buni muncitori şi specialişti, care au înţeles nu- l GHEORGHE CRIŞAN , (Continuare in pag. a V-a) ANUL XLIV SERIA II NR. 12 207 JOI 1 SEPTEMBRIE 1988 6 PAGINI 50 BANI Pe malurile însorite ale Dîmboviţei, capitala cunoaşte o nouă înflorire Foto : O. PLECAN TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. Educaţia materialist-ştiinţifică « -‹ -» şi umanist-revoluţionară — parte integrantă a procesului de făurire a omului nou, constructor liber şi demn al socialismului şi comunismului în magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prezentată la şedinţa Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. este reliefat cu maximă forţă şi consecventă adevărul că educaţia materialist-ştiinţifică şi umanist-revoluţionară se constituie într-o parte inte­­­­grantă, inseparabilă a proce­sului de formare şi dezvol­tare a conştiinţei socialiste, a omului nou, constructor anga­jat şi responsabil al socialis­mului şi comunismului pe pă­mântul patriei. Din această perspectivă trebuie să remar­căm înalta consecvenţă şi principialitate cu care în eta­pa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., secretarul -general al partidu­lui nostru a militat şi mili­tează pentru a demonstra că, numai pe baza unei înalte conştiinţe comuniste, patrioti­ce şi revoluţionare fiecare ce­tăţean al patriei, tînăr şi vîrstnic, fără deosebire de na­ţionalitate, poate şi trebuie să-şi aducă întreaga contribu­ţie la înfăptuirea cu succes a obiectivelor strategice de dezvoltare economică şi so­­ciială, se poate manifesta ca un adevărat constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. Datorăm tovarăşului Nicolae Ceauşescu o viziune atotcu­prinzătoare şi de largă, impre­sionantă perspectivă, asupra procesului formării şi afirmă­rii omului nou, asupra faptu­lui că în acest eroic şi impre­sionant proces conştiinţa socia­listă a maselor, afirmarea plenară a spiritului revoluţio­nar reprezintă forţa motrice decisivă a progresului societă­ţii socialiste. ,,Să formăm la toţi oamenii, la tineret, o concepţie ştiinţi­fică despre viaţă, corespunză­tor uriaşelor cuceriri ale ştiin­ţei, ale cunoaşterii umane, care demonstrează justeţea concep­ţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume, materiali­tatea lumii şi dă o perspectivă minunată pentru noi şi noi cu­noaşteri, pentru înaintarea omului spre un asemenea ni­vel de cultură şi conştiinţă care să-l facă cu adevărat li­ber, dar şi stăpin, cu adevărat, pe destinele sale, să-i dea po­sibilitatea să acţioneze în mod conştient pentru transformarea lumii, pentru realizarea unei lumi mai bune şi mai drepte" — sublinia in acest sens secre­tarul general al partidului. Constituie o realitate defini­torie a timpului nostru faptul că in ultimii 23 de ani s-a rău-ȘERBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) Muncă intensă, activitate susţinută pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare GENERALIZAREA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE - FACTOR HOTĂRÎTOR AL CREŞTERII NECONTENITE A PRODUCŢIILOR AGRICOLE PAGINA A 3-A Concursul „Muncă, frumuseţe, tinereţe“ Stop-cadru în lumina mării Staţiunea tineretului Costineşti a fost de curind gazda celei de-a VTI-a ediţii a tradiţionalului concurs „Muncă, frumuseţe, tinereţe", organizat de Consiliul tinerelor fete de pe lingă C.C. al U.T.C., in colaborare cu Consiliul Naţional al Femeilor, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi U.G.S.R. Precedată de fazele care au desem­nat reprezentantele de la­ nivelul judeţelor, faza finală a reunit evoluţiile — aplaudate de publicul tinăr şi apreciate de juriu — celor mai frumoase şi talentate concurente care au colaborat astfel, pe parcursul celor trei seri, la realizarea unor spectacole antrenante, din programul cărora n-au lipsit recitarea, cîntecul, dansul, pantomima, momente artistice de ridicată factură care au pus şi mai mult în valoare farmecul, tinereţea şi înzestrarea ar­tistică ale concurentelor. Numărindu-se printre manifestările cul­tural-educative de prestigiu desfăşurate sub egida organizaţiei de tineret, concursul „Muncă, frumuseţe, tinereţe“ a ilustrat şi de această dată audienţa largă de care s­e bucură acest gen de ac­ţiuni realizate de tineri şi pentru tineri, ca parte integrantă a pro­cesului complex de formare multilaterală a tineretului. Dimineaţa, sub un soare to­rid, organizatorii, tehnicienii, prezentatorul, ziariştii şi spec­tatorii prezenţi în teatrul de vară au asistat la finisarea nu­merelor artistice alese de fie­care concurentă , pentru a fi prezentate in concurs. Fie că a fost vorba de recitări, de cin­­tece, dansuri, pantomima si chiar patinaj pe rotile, nume­rele programate pentru seara de concurs au fost repetate punct cu punct. Au fost veri­ficate de asemenea benzile ce urmau să constituie fondul so­nor, a fost organizat accesul lrt teatru, a fost montată masa juriului. O dată, de două ori, de trei ori a fost repetată in­trarea concurentelor in scenă. S-au discutat variante, s-au fă­cut propuneri și modificări de ultimă clipă. Atmosfera de con­curs s-a instalat astfel defini­tiv. Afişele care ii anunţau au ■ împinzit staţiunea. Radiova­­canţa n-a pierdut nici eu oca­zia unor anunţuri şi interviuri de ultimă­­oră, juriul a ţinut şedinţa dinaintea concursului şi teatrul a devenit neîncăpător pentru spectatorii care-l inva­daseră cu mult înainte de ora începerii primei seri. Ultimele verificări ale instalaţiei de so­norizare, ale camerelor video, ale aparatelor de filmat şi ale reflectoarelor ce vor asigura jocurile de lumini şi apoi in culise au intrat concurentele, pe scenă, prezentatorul și­­în tribune juriul... Spectacolul începe. • Concu­rentele apar pe­­scenă, apoi se retrag aşteptind finalul pentru o nouă prezentare generală. Unul după altul, numerele ar­tistice se derulează, aplauzele și florile oferite de spectatori dau primele note ale publicu­lui, blitz-urile scinte­ază şi pri-, mele pronosticuri se fac deja auzite. Prezentatorul concur­sului, Octavian Ursulescu, asi­gură menţinerea unei atmos­fere entuziaste, in culise se fac pregătirile necesare şi chiar dacă ora devine tîrzie şi aerul mai mult decit răcoros, nimeni nu părăseşte teatrul. Tot în a­­­ceastă seară sunt prezentate şi primele surprize pregătite de organizatori : evoluţia pe scena teatrului a grupului „Vox“, mult aplaudat pentru numerele sale comice, cit şi prezentarea în ritm de dans a unei parade a modei de către un grup de tineri și tinere conduse de Zina Dumitrescu de la Casa de mode „Venus“ din Capitală. * Tirziu, spectacolul se ter­mină, luminile se sting încet și spectatorii părăsesc teatrul co­­mentînd, analizînd, pronosti­cind. Toată lumea se duce la culcare in afara juriului şi a concurentelor care se mai in­­tilnesc o dată, intr-o şedinţă... A doua zi, la ora 10, repeti­ţiile se reiau. Benzile sunt as­cultate din nou. Instalaţia de sonorizare din prima seară este înlocuită de către gazde cu alta, mai bună, aparţinînd formaţiei „Cargo“ care, pentru a ajuta la buna desfăşurare a concursului, renunţă la două seri de spectacol. Spectatorii se instalează un teatru de la pri­mele ceasuri ale amiezii şi la ora 19,28 începe prezentarea juriului şi apoi partea a doua a concursului. Fiecare partici­pantă se străduieşte să facă o impresie cit mai bună. La a­­ceasta contribuie şi partenerii aleşi pentru susţinerea nume­relor de dans (popular, clasic, modern, de societate), ori pen­tru acompaniamentul la chi­tară. In culise se repetă. In colţuri se recită şi se fac auzite acorduri de chitară sau pian. O mică pauză punctează momen­tul în care s-a terminat ultima probă a ultimei concurente. Pe scenă vor mai cînta pe rind încă doi invitaţi : Natalia Gu- GAVRILA I­OAN (Continuare in pag. a V-a) Hotel „Forum“ — Costineşti Foto: MIHAI CUCU

Next