Scînteia Tineretului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 12207-12232)
1988-09-01 / nr. 12207
SARCINILE DE PLAN REALIZATE IN DEVANS Acţionind cu înaltă răspundere oamenii muncii din 40 unităţi economice din Mehedinţi ţi-au îndeplinit, in devans sarcinile de plan pe primele opt luni la indicatorii economici de bază. Rezultate deosebite au obţinut printre alţii energeticienii puternicelor hidrocentrale româneşti de pe Dunăre, constructorii de nave şi lucrătorii întreprinderii Mecanice şi de Armături Industriale Drobeta-Turnu Severin, minerii din Orşova şi colectivul Uzinei de Subansamble şi Piese de Schimb Energetice Gura-Văii, care au produs suplimentar prevederilor la zi 17 tone cupru în concentrate, -100 t bentonităţi aproape 300 t armături industriale diverse, insemnate cantităţi de energie electrică, utilaj tehnologic pentru industria lemnului, produse din lemn, confecţii din carton ondulat, alte sortimente. x (Agenpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Începînd de astăzi, 1 septembrie, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de retribuţii majorate ELOCVENTĂ EXPRESIE A POLITICII PARTIDULUI NOSTRU DE RIDICARE CONTINUĂ A NIVELULUI DE TRAI AL ÎNTREGULUI POPOR Una dintre cele mai importante componente ale politicii economico-sociale a partidului, elaborată cu contribuţia directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în spiritul umanismului socialist, o constituie ridicarea necontenită a calităţii vieţii întregului popor, satisfacerea celor mai înalte aspiraţii de bunăstare materială şi spirituală ale tuturor cetăţenilor ţării. Pornind dee la faptul de necontestat că realizările obţinute de ţara noastră în anii construcţiei socialiste în ceea ce priveşte sporirea avuţiei naţionale şi ridicarea gradului de bunăstare materială şi spirituală reflectă plenar justeţea opţiunii fundamentale privind modul de utilizare a venitului naţional pentru dezvoltare şi consum, promovarea cu consecvenţă, în continuare, a unor însemnate fonduri pentru lărgirea şi modernizarea aparatului productiv a permis şi permite abordarea in mod complex a aspectelor legate de ridicarea continuă a nivelului de trai. Ca urmare a dezvoltării impetuoase a forţelor de producţie, in mod echilibrat, pe întreg teritoriul ţării, s-au creat condiţii pentru sporirea şi a fondului de consum şi, creşterea, pe această bază, a veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Este vorba de transpunerea în practică, potrivit principiilor eticii şi echităţii socialiste, a unor cerinţe fireşti, în funcţie de cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse şi, nu în ultimul rînd, de asigurarea unei corelaţii echitabile între retribuţia minimă şi cea maximă. Pe această linie se înscrie şi trecerea la aplicarea în pract,tică a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român privind majorarea retribuţiilor în cincinalul 1986—1990, acestea dovedind o dată în plus, esenţa umanistă, ştiinţifică, revoluţionară a concepţiei promovate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, potrivit căreia corelaţia dezvoltare-bunăstare ocupă un loc hotărîtor. Parte organică a acestei concepţii, Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la aplicarea majorării retribuţiilor personalului muncitor ridică pe o treaptă superioară aceste principii. Elaborat sub directa îndrumare a preşedintelui ţării, documentul, prevederile sale vizează mai mult decit pînă acum ca toţi cetăţenii ţării să beneficieze din plin de efectele creşterii veniturilor lor. Avem în vedere in primul rînd faptul că respectiva majorare decurge în condiţiile în care preţurile cu amănuntul rămin neschimbate, după cum nemodificate se menţin şi plafoanele pentru chirtiil iar drepturile de alocaţii pentru copii rămin şi ele in vigoare. Decretul mai stabilește că toate drepturile de retribuire, sporurile care pro(Continuare in pag. a V-a) Dinamica exportului — în strînsă corelaţie cu ritmul înnoirilor şi al modernizării producţiei Evoluţia producţiei la întreprinderea timişoreană „Spumotim“ reliefează un element demn de subliniat, valabil pentru orice unitate economică: capacitatea industriei româneşti de a face faţă cu succes cerinţelor pieţei interne şi externe! Drumul parcurs de acest colectiv, ce realizează o gamă sortimentală diversă, oferită în proporţie de 80 la sută — direct şi indirect — partenerilor străini, demonstrează, in egală măsură, şi faptulcă acolo unde există o preocupare statornică şi interes maxim din partea specialiştilor, se găsesc soluţii optime pentru a încheia contracte economice avantajoase, care să fie onorate la timp, în condiţii de calitate superioară. Privind retrospectiv, să notăm că începutul a fost făcut aici in 1972, cu o firmă interesată in articole de camping (umplute cu spumă poliuretanică), acest colaborator răminind şi astăzi fidel opţiunii de atunci, bazată pe aprecierea nivelului tehnic şi calitativ al produselor noastre, pe competenţa şi promptitudinea in livrări din partea părţii române. An de an, prin testări de noi piese, prin utilizarea spumei in diverse alte sectoare, in special în industria mobilei, la articolele de îmbrăcăminte sau în componenţa anumitor repere pientru autoturisme, aportul vantar al celor de la „Spumatim“ s-a amplificat la această oră (după ce 1987 a fost un an de virf pentru export), ponderea relaţiilor contractuale directe cu firmele străine ajungînd la peste 40 la sută din totalul producţiei. Experienţa acumulată aici (căci, desigur, se poate vorbi de aşa ceva!), a determinat şi orientarea cadrelor tehnice spre reorganizarea unor sectoare de muncă, spre regindirea programului de modernizare, a celorlalte planuri de măsuri, in conformitate cu exigenţele şi priorităţile exportului, cit şi spre conceperea unui nou mod de realizare a pregătirii La întreprinderea „Spumotim" Timişoara profesionale, care să asigure muncitorilor policalificarea şi efectuarea unor operaţii de calitate la 2—3 instalaţii diferite,cerinţă impusă de necesitateaunor restructurări rapide ale frontului de activitate productivă. Există in această unitate multe argumente ale înscrierii ei pe coordonatele unei întreprinderi moderne, eficiente, ce-şi gospodăreşte judicios resursele materiale şi umane. Bunăoară, materialele refolosibile (fulgii de spumă, de exemplu, au fost reintroduse masiv in circuitul productiv, ele constituind acum una din materiile de bază chiar pentru produsele de export, ceea ce explică, fără îndoială, modul economicos de utilizare a unor resurse. Practic, o secţie întreagă, cea de camping, lucrează beneficiind de materiale astfel economisite, (de ordinul sutelor de tone). De altfel, se află în curs de implementare un studiu complet de modernizare a întregului sector de valorificare a acestor „deşeuri“ ce va aduce un spor productiv, numai la secţia de camping, de peste 50 la sută! Aceasta, evident, în condiţiile în care se acţionează, cu aceeaşi stăruinţă, şi in direcţia reducerii cantităţii lor cit şi a diminuării greutăţii pe unitatea de volum a spumei poliuretanice. Tot in acest sector, se poate vorbi de reamenajarea fluxului tehnologic, de introducerea de faze noi, beneficiind de instalaţii şi maşini realizate prin autodotare. Rod al creaţiei originale, funcţionează deja aici, cu bune rezultate, o maşină specială de presat perne şi saltele de plajă, cu un spor de 40 la sută al productivităţii, maşinile modificate de cusut, cu braţ lung (transformate din maşinile de cusut normal, cu vădite efecte calitative şi de randament), maşinile de introdus plăci in husele textile etc. Adaptarea producţiei la solicitările exportului a impus şi constituirea unor formaţii de lucru specializate, cuprinzind cei mai buni muncitori şi specialişti, care au înţeles nu- l GHEORGHE CRIŞAN , (Continuare in pag. a V-a) ANUL XLIV SERIA II NR. 12 207 JOI 1 SEPTEMBRIE 1988 6 PAGINI 50 BANI Pe malurile însorite ale Dîmboviţei, capitala cunoaşte o nouă înflorire Foto : O. PLECAN TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. Educaţia materialist-ştiinţifică « -‹ -» şi umanist-revoluţionară — parte integrantă a procesului de făurire a omului nou, constructor liber şi demn al socialismului şi comunismului în magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prezentată la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. este reliefat cu maximă forţă şi consecventă adevărul că educaţia materialist-ştiinţifică şi umanist-revoluţionară se constituie într-o parte integrantă, inseparabilă a procesului de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste, a omului nou, constructor angajat şi responsabil al socialismului şi comunismului pe pământul patriei. Din această perspectivă trebuie să remarcăm înalta consecvenţă şi principialitate cu care în etapa istorică inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R., secretarul -general al partidului nostru a militat şi militează pentru a demonstra că, numai pe baza unei înalte conştiinţe comuniste, patriotice şi revoluţionare fiecare cetăţean al patriei, tînăr şi vîrstnic, fără deosebire de naţionalitate, poate şi trebuie să-şi aducă întreaga contribuţie la înfăptuirea cu succes a obiectivelor strategice de dezvoltare economică şi sociială, se poate manifesta ca un adevărat constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. Datorăm tovarăşului Nicolae Ceauşescu o viziune atotcuprinzătoare şi de largă, impresionantă perspectivă, asupra procesului formării şi afirmării omului nou, asupra faptului că în acest eroic şi impresionant proces conştiinţa socialistă a maselor, afirmarea plenară a spiritului revoluţionar reprezintă forţa motrice decisivă a progresului societăţii socialiste. ,,Să formăm la toţi oamenii, la tineret, o concepţie ştiinţifică despre viaţă, corespunzător uriaşelor cuceriri ale ştiinţei, ale cunoaşterii umane, care demonstrează justeţea concepţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume, materialitatea lumii şi dă o perspectivă minunată pentru noi şi noi cunoaşteri, pentru înaintarea omului spre un asemenea nivel de cultură şi conştiinţă care să-l facă cu adevărat liber, dar şi stăpin, cu adevărat, pe destinele sale, să-i dea posibilitatea să acţioneze în mod conştient pentru transformarea lumii, pentru realizarea unei lumi mai bune şi mai drepte" — sublinia in acest sens secretarul general al partidului. Constituie o realitate definitorie a timpului nostru faptul că in ultimii 23 de ani s-a rău-ȘERBAN CIONOF (Continuare in pag. a V-a) Muncă intensă, activitate susţinută pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare GENERALIZAREA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE - FACTOR HOTĂRÎTOR AL CREŞTERII NECONTENITE A PRODUCŢIILOR AGRICOLE PAGINA A 3-A Concursul „Muncă, frumuseţe, tinereţe“ Stop-cadru în lumina mării Staţiunea tineretului Costineşti a fost de curind gazda celei de-a VTI-a ediţii a tradiţionalului concurs „Muncă, frumuseţe, tinereţe", organizat de Consiliul tinerelor fete de pe lingă C.C. al U.T.C., in colaborare cu Consiliul Naţional al Femeilor, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi U.G.S.R. Precedată de fazele care au desemnat reprezentantele de la nivelul judeţelor, faza finală a reunit evoluţiile — aplaudate de publicul tinăr şi apreciate de juriu — celor mai frumoase şi talentate concurente care au colaborat astfel, pe parcursul celor trei seri, la realizarea unor spectacole antrenante, din programul cărora n-au lipsit recitarea, cîntecul, dansul, pantomima, momente artistice de ridicată factură care au pus şi mai mult în valoare farmecul, tinereţea şi înzestrarea artistică ale concurentelor. Numărindu-se printre manifestările cultural-educative de prestigiu desfăşurate sub egida organizaţiei de tineret, concursul „Muncă, frumuseţe, tinereţe“ a ilustrat şi de această dată audienţa largă de care se bucură acest gen de acţiuni realizate de tineri şi pentru tineri, ca parte integrantă a procesului complex de formare multilaterală a tineretului. Dimineaţa, sub un soare torid, organizatorii, tehnicienii, prezentatorul, ziariştii şi spectatorii prezenţi în teatrul de vară au asistat la finisarea numerelor artistice alese de fiecare concurentă , pentru a fi prezentate in concurs. Fie că a fost vorba de recitări, de cintece, dansuri, pantomima si chiar patinaj pe rotile, numerele programate pentru seara de concurs au fost repetate punct cu punct. Au fost verificate de asemenea benzile ce urmau să constituie fondul sonor, a fost organizat accesul lrt teatru, a fost montată masa juriului. O dată, de două ori, de trei ori a fost repetată intrarea concurentelor in scenă. S-au discutat variante, s-au făcut propuneri și modificări de ultimă clipă. Atmosfera de concurs s-a instalat astfel definitiv. Afişele care ii anunţau au ■ împinzit staţiunea. Radiovacanţa n-a pierdut nici eu ocazia unor anunţuri şi interviuri de ultimăoră, juriul a ţinut şedinţa dinaintea concursului şi teatrul a devenit neîncăpător pentru spectatorii care-l invadaseră cu mult înainte de ora începerii primei seri. Ultimele verificări ale instalaţiei de sonorizare, ale camerelor video, ale aparatelor de filmat şi ale reflectoarelor ce vor asigura jocurile de lumini şi apoi in culise au intrat concurentele, pe scenă, prezentatorul șiîn tribune juriul... Spectacolul începe. • Concurentele apar pescenă, apoi se retrag aşteptind finalul pentru o nouă prezentare generală. Unul după altul, numerele artistice se derulează, aplauzele și florile oferite de spectatori dau primele note ale publicului, blitz-urile scintează şi pri-, mele pronosticuri se fac deja auzite. Prezentatorul concursului, Octavian Ursulescu, asigură menţinerea unei atmosfere entuziaste, in culise se fac pregătirile necesare şi chiar dacă ora devine tîrzie şi aerul mai mult decit răcoros, nimeni nu părăseşte teatrul. Tot în această seară sunt prezentate şi primele surprize pregătite de organizatori : evoluţia pe scena teatrului a grupului „Vox“, mult aplaudat pentru numerele sale comice, cit şi prezentarea în ritm de dans a unei parade a modei de către un grup de tineri și tinere conduse de Zina Dumitrescu de la Casa de mode „Venus“ din Capitală. * Tirziu, spectacolul se termină, luminile se sting încet și spectatorii părăsesc teatrul comentînd, analizînd, pronosticind. Toată lumea se duce la culcare in afara juriului şi a concurentelor care se mai intilnesc o dată, intr-o şedinţă... A doua zi, la ora 10, repetiţiile se reiau. Benzile sunt ascultate din nou. Instalaţia de sonorizare din prima seară este înlocuită de către gazde cu alta, mai bună, aparţinînd formaţiei „Cargo“ care, pentru a ajuta la buna desfăşurare a concursului, renunţă la două seri de spectacol. Spectatorii se instalează un teatru de la primele ceasuri ale amiezii şi la ora 19,28 începe prezentarea juriului şi apoi partea a doua a concursului. Fiecare participantă se străduieşte să facă o impresie cit mai bună. La aceasta contribuie şi partenerii aleşi pentru susţinerea numerelor de dans (popular, clasic, modern, de societate), ori pentru acompaniamentul la chitară. In culise se repetă. In colţuri se recită şi se fac auzite acorduri de chitară sau pian. O mică pauză punctează momentul în care s-a terminat ultima probă a ultimei concurente. Pe scenă vor mai cînta pe rind încă doi invitaţi : Natalia Gu- GAVRILA IOAN (Continuare in pag. a V-a) Hotel „Forum“ — Costineşti Foto: MIHAI CUCU