Scînteia Tineretului, martie 1989 (Anul 45, nr. 12361-12387)

1989-03-01 / nr. 12361

Proletar! din toate ţările, uniţi-vă! Elocventă expresie a grijii partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI Incepînd de azi , o nouă etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor începând de astăzi, 1 mar­tie 1989, se trece la o nouă e­­tapă de majorare eşalonată a retribuţiilor. Evident, şi aces­te măsuri — parte integrantă a amplei acţiuni de majorare a retribuţiilor şi pensiilor în­cepută la 1 august 1988, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — reflectă pregnant dinamismul şi vigoa­rea economiei noastre naţio­nale, caracterul profund uma­nist şi democratic al orindui­­rii noastre socialiste, justeţea politicii partidului şi statului nostru, afirmată cu putere, în­deosebi după cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., care aşază in centrul său omul, bună­starea si fericirea sa. Expresie grăitoare a poli­ticii profund umaniste a par­tidului nostru, al cărei ţel su­prem îl reprezintă ridicarea continuă a nivelului de trai al întregului popor, in perioa­da 1 august 1988 — 1 ianua­rie 1989 au fost majorate, pe ramuri şi activităţi, veniturile întregului personal muncitor cu retribuţii tarifare cuprin­se între 1 500 şi 2 000 lei (in prima etapă, intre 1 august şi 1 octombrie 1988) şi, respectiv, cu retribuţii cuprinse între 2 001—2 250 lei lunar (în etapa a doua, între 1 noiembrie 1988 — şi 1 ianuarie 1989), noile retribuţii majorate a­­jungind la 2 000—2 400 lei lu­nar, pentru prima etapă şi, respectiv, 2 401—2 650 lei pen­tru etapa a doua. In cadrul acestor ample acţiuni s-a a­­sigurat o creştere mai accen­tuată a retribuţiilor oameni­lor muncii cu venituri mai mici, astfel încît retribuţia ta­rifară minimă pe economie a urcat de la 1 500 lei la 2 000 lei lunar. Acest spor — echi­valent cu 33 la sută — de care beneficiază mai ales tinerii nou încadraţi reprezintă cea mai mare creştere din anii socialismului şi constituie o nouă dovadă a grijii pe care partidul şi statul nostru, se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o manifestă constant faţă de tînăra generaţie. Totodată, creşterea mai puternică a re­tribuţiilor mici reprezintă o nouă şi elocventă dovadă a grijii partidului şi statului pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de viaţă tu­turor categoriilor de personal, pentru creşterea continuă a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii, in strînsă concordanţă cu principiile eti­cii şi echităţii socialiste. Apli­carea consecventă a unor mă­suri pe o asemenea amploare — d° care se vor bucura, încă din acest an, 7,9 milioane de oameni ai muncii, — practic fiecare familie, dacă ţinem cont şi de sporirea pensiilor de toate categoriile, ca şi de faptul că în luna februarie a.c. s-a luat măsura măririi — în procente cuprinse între 4 şi 10 la sută — a fondului de retribuire în natură a ţărănimii cooperatiste, demonstrează, cu puterea faptelor, vigoarea e­­conomiei româneşti, justeţea politicii economice a partidu­lui nostru comunist. Semni­ficaţia profund umanistă a a­cestor măsuri iese si mai pu­ternic in evidentă dacă luăm in consideraţie că ele se a­­plică intr-o perioadă cind in alte ţări cresc preţurile, au loc fenomene de inflaţie, se adintesc decalajele sociale. Este de reţinut totodată fap­tul că în această perioadă de aplicare consecventă a mă­surilor de majorare a retribu­ţiilor si pensiilor, de majora­re, incepînd din acest an, — în procente cuprinse intre 4 si 10 la sută — a fondului de retribuire în natură a ţără­nimii cooperatiste — tara noastră a reuşit să achite si o parte însemnată din datoria sa externă, România propu­­nii­du-­şi să lichideze în scurt tirt­p această datorie. Toate acestea demonstrează cu cla­ritate forța economiei noas­tre, justețea politicii partidu­lui nostru de dezvoltare mul­tilaterală a patriei, faptul că aplicăm ferm principiile de bază ale socialismului, ale a­­sigurării ridicării continue a nivelului de trai material si spiritual al oamenilor muncii. Aşa cum se ştie, ca urmare a majorării retribuţiilor, in perioada august 1988 — ianua­rie 1989, 4,4 milioane de oa­meni ai muncii — aproxi­mativ 60 la sută din personalul muncitor — au beneficiat de venituri supli­mentare în valoare de 5,8 mi­liarde lei. Tot anul trecut, intre 1 au­gust şi 1 octombrie au fost majorate şi pensiile de asigu­rări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de virstă, ca şi cele pentru pier­derea capacităţii de muncă şi pensiile invalizilor de război, de aceste măsuri beneficiind 801 500 persoane care, la nive­lul anului trecut, au obţinut astfel venituri suplimentare ce însumează 300 milioane lei. Potrivit hotărârilor şi regle­mentărilor legale, cu începere de astăzi, se trece la cea de-a treia etapă de majorare eşa­lonată a retribuţiilor persona­lului muncitor mai mari de 7200 lei, și, totodată, se ma­jorează pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă și limită de virstă cu­prinse între 1 501—3 000 lei lunar. De aceste măsuri vor beneficia în perioada 1 mar­tie — 1 august 1989 peste 3,4 milioane oameni ai muncii (40 la sută din întregul personal muncitor) şi 600 de mii de pensionari. Prin aplicarea a­­cestor măsuri, cu începere de la 1 august a.c. 7,9 milioane de oameni ai muncii, — în­treg personalul muncitor din patria noastră — vor benefi­cia de retribuţii majorate. In fapt, doar la nivelul acestui an oamenii muncii beneficia­ză, ca urmare a majorării re­tribuţiilor, de venituri supli- EMIL STANCIU (Continuare în pag. a III-a) ■ In această etapă, incepînd de astăzi, peste 40 la sută din personalul muncitor din economie se va adăuga celor care beneficiază deja de majorarea retribuţiilor ■ Circa 000 000 pensionari vor obţine pensii mărite ■ După înche­ierea acestei etape, retribuţia medie pe întreaga economie va fi de 3 300 lei lunar ■ In cadrul actualei acţiuni de majorare a veniturilor, începută la 1 august 1988, retribuţia tarifară minimă pe economie a crescut de la 1 500 la 2 000 lei — circa 33 la sută — fiind cea mai mare majorare de retribuţii din toţi anii construcţiei socialiste în ţara noastră . In actuala etapă, a IlI-a, circa ...4 milioane de oameni ai muncii beneficiază de creşterea retribuţiei, care se adaugă astfel celor 4,4 milioane persoane care au primit retribuții majorate în prima şi a doua etapă. un mmm al mmoumou Azi, in Ruşeţu, la fel ca in oricare altă localitate rurală a ţării, profesia de ţăran are un statut care şi-a ciştigat presti­giul binemeritat in aria satului românesc contemporan. Fe­nomenul e reliefat cu pregnanţă de activitatea tuturor celor aproape 5 000 de locuitori ai aşezării. Coope­rativa Agricolă de Producţie fi­inţează încă din 1950, dovadă a curajului şi lucidităţii cu care oamenii şi-au adjudecat traiec­toria prezentului. Cele peste 4 000 ha ale cooperativei au de­venit, de la un an la altul, un vast laborator experimental, producţiile obţinute plasin­­du-se, la majoritatea culturilor, în zona recordurilor. Deocam­dată, prioritatea aparţine ce­realelor. Ce se cultivă si mai ales cum se cultivă in Ruşeţui? Enumerăm : porumb, griu, orz, floarea-soarelui, legume, viţă de vie, pomi fructiferi. Pină aici nimic neobişnuit, veţi zice. Revedeţi, vă rog, înşiruirea. Oare nu atrag atenţia aici, in plin Bărăgan, viţa de vie, le­gumele şi pomii fructiferi ? Iată că ele nu mai sunt doar culturile specifice zonelor de deal si de munte. Aşadar, azi, avem de-a face in Ruseţii cu o adevărată „enciclopedie agri­colă“. Perfect adevărat. Ca si dar, cum s-a intimplat in anii din urmă, in jur de 8 000 kg kg griu, peste 2 500 kg floarea­­soarelui, in condiţiile atmosfe­rice mai vitrege ale ultimilor ani, ţine, evident, de domeniul performanţelor. Mai mult decit atit, oamenii s-au specializat in producerea de seminţe de po­rumb si floarea-soarelui cu un potenţial productiv spectaculos. Toate acestea n-ar fi fost po­sibile fără un nucleu de meca­nizatori specializaţi, am putea spune, in executarea unor lu­crări impuse de structura Bă­răganului. Pe unul din ei, in­ginerul Ion Geroşanu, actualul director al Staţiunii de Maşini Agricole, il urmăresc de ciţiva ani buni. Tinereţea, dar mai ales ambiţia, setea de a înno­bila Bărăganul l-au adus in ipostaza de a conduce direct munca mecanizatorilor. Un­ alt mecanizator de excepţie , Ion Frăţilă, şeful secţiei din Ru­­deţu. In fiecare campanie, indi­ferent de condiţii, toate cele 60 de tractoare răscolesc, zi-lumi­­nă ,uneori chiar şi nopţile, pă­­mintul. Aşadar, o aritmetică gene­roasă a derulat în favoarea oa­menilor izbinzi pe măsura for­ţei lor. Cooperativa agricolă po­larizează viaţa întregii aşezări, amplificind la cote spectaculoa­se meseriile tradiţionale ale satului, în fond. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Zooteh­nică din localitate a apărut din dorinţa şi necesitatea nuanţării zestrei cooperativei, membrilor cooperativei. Doctorul D­ragoş Barbu, directorul staţiunii, un specialist de marcă ce are şansa de a coordona un nucleu de co­laboratori de excepţie, poate vorbi îndelung despre realiză­rile lor. Dar, ca oricare om ce are ambiţia de a face totul te­meinic, se rezumă să rămină in sfera cifrelor comparative. De pildă , tipul de oaie Ruşeţu I, specializat pentru lină şi care, a fost intre timp depăşit ; ac­tualul Ruşeţu II înregistrează în medie pe cap de oaie 11 kg lină fină, cu o şuviţă de 9 cm la tundere ; rasa creată pentru lapte a dat in jur de 294 l anual pe cap de oaie, faţă de sarcinile stabilite de 240 l ;­in atenţia cercetătorilor se află crearea oii româneşti de carne, o rasă cu performanţe deose­bite. Lui Marian Rădulescu, se­cretarul comitetului comunal de partid şi primar al comunei, sintagma „viaţa la ţară“ i se pare de-a dreptul­­ depăşită. Cind spune asta ţine să şi ar­gumenteze : „Intre Făurei, ora­şul cel mai apropiat de noi, şi Ruşeţu, nu văd o deosebire e­­senţială Şi aici, ca şi acolo, se lucrează planificat, in flux... Nu vă spune nimic existenţa în centrul nostru agroindustrial a Staţiunii de Cercetare şi Pro­ducţie Zootehnică, a complexu­lui zootehnic al C.A.P., a fer­melor de cultură mare, a fa­bricii de preparat năut ? Numai enumerindu-le, trăiesc efectiv sentinentul că e vorba intr-a­devăr de un oraş“. Acum in această primăvară cindi aniversăm 40 de ani de la începutul procesului de trans­formare socialistă a agriculturii după istorica Plenară din 3—5 martie 1949, am asistat la Ru­şeţu la o intilnire a fondatori­lor C.A.P., a altor coope­ratori fruntaşi cu pionieri şi utecişti de la şcoala generală clasele I—X, precum şi cu un grup de scriitori care, cu ani în urmă, se documentau la Ruşeţu, secvenţele reţinute atunci de­venind cu vremea file de isto­rie. Pentru că ce altceva pot fi decit autentice documente, măr­turii de muncă şi viaţă cele două cărţi apărute pină acum despre Ruşeţu ? Nicolae Seb­aş, actualul preşedinte al unităţii, inginerul Gheorghe Nicolae, Ion Ţepeluş şi-au depănat aminti­rile cu un extraordinar suflu evocator, i-am simţit pe cei­lalţi am participă la rindul lor cu toată fiinţa la momentele incandescente din istoria con­temporană a satului şi totodată le-am citit in ochi hotărirea de a face totul ca localitatea lor să devină mai prosperă, mai înfloritoare. O sintagmă vala­bilă pentru toate satele româ­neşti, expresie relevantă a uria­şei epopei la care participăm cu toţii DUMITRU ION DINCA ANUL XLV SERIA II NR. 12 351 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 MARTIE 1989 Premieră industrială La întreprinderea de Rul­menţi din Suceava a fost pusă în funcţiune cea de-a­­doua capacitate de produc­­ţie care urm­­ează să realize­­ze anual circa 4 milioane de rulmenţi radiali cu bile. Concomitent cu eforturile depuse pentru onorarea exemplară a sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai muncii acţionează pentru fi­nalizarea montajelor şi pro­belor pentru celelalte linii de fabricaţie. Ca urmare a bunei conlucrări dintre be­­nef­iciari, constructori şi furnizori, sunt create premi­se ca pină la sfîrşitul aces­tui an să fie conectată la fluxul productiv şi cea de-a treia capacitate de produc­ţie. (Agerpres) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezi­diului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efec­tuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a­u fost transmise un cald salut si cor­diale urări din partea tovarăşi­lor Milos Jakes, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ceho­slovacia, Gustav Husak, pre­şedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi Ladislav Ada­­mec, preşedintele guvernului, a conducerii de partid şi de stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit si a transmis to­varăşilor Milos Jakes, Gustav Husak si Ladislav Adamec, con­ducerii de partid si de stat salutul său călduros si cele mai bune urări, iar poporului ceho­slovac prosperitate si tot mai mari realizări în construcţia so­cialistă. In timpul întrevederii a fost subliniată evoluţia bună a re­laţiilor de prietenie şi colabo­rare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cehoslovacia, dintre ţările şi popoarele noastre, evidenţiin­­du-se rolul hotărîtor al întîlni­­rilor şi convorbirilor la nivel înalt în dezvoltarea în conti­nuare a acestor raporturi tra­diţionale. In acelaşi timp, s-au relevat posibilităţile existente pentru extinderea pe mai de­parte a conlucrării româno-ce­­hoslovace pe plan politic, eco­nomic, tehnico-stiintific şi în alte domenii de activitate. In cursul convorbirii a fost reliefată însemnătatea dezvoltă­rii colaborării economice multi­laterale în cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze socialiste a activităţii acestei organizaţii, în folosul şi spre binele fie­cărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi păcii, al progresului şi co­laborării intre naţiuni. Totodată, abordîndu-se uneia probleme ale situaţiei inter­naţionale, a fost relevată ne­cesitatea întăririi luptei împo­triva pericolului de război, pen­tru dezarmare şi pace, a solida­rităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste care se pronunţă în favoarea dezvoltării indepen­dente a popoarelor, pentru de­mocraţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat to­varăşii Ion Stoian, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, am­basadorul Cehoslovaciei la București. Calitate, ritm şi exigenţa în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan PREMISE CARE OFERĂ CERTITUDINEA ONORĂRII ANGAJAMENTELOR ASUMATE Se poate aprecia că recenta adunare generală a reprezen­tanţilor oamenilor muncii din Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Jilava a avut un profund caracter de lucru. S-a dezbătut cu răspundere munci­torească modul in care s-a des­făşurat activitatea anul trecut, cum au fost folosite capacită­ţile de producţie, baza mate­rială şi forţa de muncă. Toto­dată, lipsurile şi neajunsurile manifestate în activitatea pro­ductivă au fost supuse unor critici severe, adoptîndu-se mă­surile corespunzătoare pentru realizarea sarcinilor ce revin unităţii în 1989. Desigur, ar fi greu să facem chiar şi o sin­teză a problemelor discutate, fiecărui aspect abordat acor­­dîndu-i-se importanţa cuvenită, mai ales dacă ţinem cont că 1988 a fost un an al cărui bilanţ cuprinde pe lingă realizări me­ritorii şi o serie de neîmpliniri care, bineînţeles, trebuie elimi­nate in acest an. In principal, direct sau indirect, fiecare vor­bitor a atins, mai mult sau mai puţin pe larg, problemele ce concură nemijlocit la creşterea calităţii, a competitivităţi pro­duselor. De altfel, încă înainte de începerea adunării, tovarăşa Ene Steliana, preşedintele Con­siliului Oamenilor Muncii, vor­­bindu-ne despre rezultatele din 1988 şi din prima parte a acestui an ne spunea : „O preocupare prioritară, atît anul trecut, cit şi în acest an şi, de­sigur, şi în viitor este obţinerea unor calităţi tehnico-funcţiona­­le superioare la toate produsele astfel încît şi pe această cale să ne consolidăm prestigiul atît pe piaţa externă, cit şi la in­tern. Pornind de la bunele rea­lizări ale anului trecut, în acest domeniu de maximă importanţă al activităţii noastre vrem ca în acest an să obţinem rezultate şi mai bune, intimpinînd astfel cum se cuvine, prin noi şi re­marcabile fapte de muncă cea Tinerii in forumurile democraţiei muncitoreşti de-a 45-a aniversare a zilei de 23 August şi Congresul al XIV- lea al P.C.R. De altfel, bilanţul rodnic al lunii ianuarie, cu rea­lizări importante atît la export cit şi la ceilalţi indicatori, re­prezintă deja un punct solid de plecare, obligîndu-ne să ampli­ficăm şi mai puternic aceste bune rezultate în perioada ur­mătoare“. Dezbaterile care au urma­ prezentării dării de seamă şi amulelor programe, de măsuri vizind îmbunătăţirea nivelului tehnico-calitativ al produselor, modernizarea şi perfecţionarea fluxurilor tehnologice, folosirea intensivă a capacităţilor de pro­ducţie, creşterea mai accentua­tă a productivităţii, reducerea normelor de consum energetice şi materiale au impresionat prin maturitatea cu care au fost abordate toate aspectele muncii, căile prin care se va putea ajunge chiar la depăşirea anga­jamentelor asumate. Astfel, în cuvîntul său tînăra economistă Livia Bocan, şefa compartimen­tului export, arăta că în con­diţiile în care exportul acestui an creşte cu 23 la sută, plănut pe ianuarie s-a îndeplinit un procent de 101,2 la sută. „Dacă ţinem cont de solicitările pres­elnice ale beneficiarilor externi reflectate, desigur, în primul rind in portofoliul de comenzi ca si de temeinica pregătire a fiecărei comenzi de export este d­a­­că sint premise certe ca în acest an să depășim recordul de anul trecut cinci, finalizînd în devans cu mai bine de o lună planul, anual de expori, ne-am înregistrat cu o depăşire totală de 115,6 la sută. Bun colabora­re cu partenerii tradiţionali, pătrunderea pe noi pieţe, mai ales cu benzile transportoare de cauciuc, dar şi cu alte pro­duse competitive ne îndreptă­ţesc să aspirăm la mai mult. Se impune însă acţionăm şi mai ferm în înnoirea şi di­versi­fi­carea mai­ accentuată a nomen­clatorului de export, în creş­terea calităţii, a Productivităţii formaţiilor specializate în pro­ducţia de export, astfel Incit S. EMIL­­ IONEL NICOLAE (Continuare în pag. a II-a) REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE Valoarea seminţelor­­ hotărîtoare in realizarea unor producţii sporite Pregătirea şi realizarea te­meinică a lucrărilor din actuala campanie agricolă reprezintă o direcţie fundamentală in activi­tatea unităţilor agricole sătmă­rene. Practic, semănatul cultu­rilor din prima epocă va înce­pe in următoarele zile. Iată, a-a­şadar, un argument in plus pentru a ne interesa care este stadiul asigurării fondului de săminţă necesar pentru activi­tatea productivă din acest an. De altfel, dacă în ultimii ani unităţile agricole din această zonă au obţinut Sporuri semni­ficative de producţie, una din explicaţii o constituie, fără în­doială, introducerea şi extinde­rea în cultură a unor soiuri ,şi hibrizi cu valoare biologică ri­dicată, în condiţiile aplicării şi generalizării tehnologiilor mo­derne de producţie. Dacă ne referim la activita­tea Centrului pentru Contracta­rea şi Prelucrarea Fondului de Săminţă, primele constatări sunt îmbucurătoare, confirmînd exi­genţa şi răspunderea cu care s-a acţionat în acest domeniu. Iată, bunăoară, cu excepţia po­rumbului provenit din alte ju­deţe, în momentul de faţă este asigurată întreaga cantitate de săminţă necesară pentru recol­ta acestui an. De reţinut fap­tul că aceasta face parte din verigile biologice superioare, ceea ce va permite­­ obţinerea­ unor producţii agricole pe mă­sură. De altfel, încă din toam­nă aproape întreaga cantitate de săminţă produsă în judeţ a întrunit normele tehnologice stabilite. Aşadar, semn bun pentru producţiile mari planifi­cate în 1989! Să vedem care este stadiul li­vrării acestora în unităţile a­gricole. Vom începe cu sămîn­­ţa pentru culturile din prima urgenţă: ovăz şi mazăre de cimp. La prima cultură realiză­rile indică mai bine de jumă­tate din totalul de 940 tone. La fel se prezintă lucrurile şi la mazărea de cimp unde a fost pregătită o cantitate totală de 604 tone sămânţă. Să reţinem faptul că o serie de unităţi a­­gricole, între care Turulung, Halmeu, Acîş, Supur, Medieşu Aurit, Dobra, Tăşnad şi altele şi-au ridicat întreaga­ cantitate de ovăz repartizată. Se impune insă ca activitatea de preluare a seminţelor să fie impulsiona­tă în toate unităţile agricole, astfel incit semănatul culturilor din prima epocă să se realizeze IOAN GAVRA (Continuare în pag. a 11-a) Imagine din municipiul Bacău Foto : O. PLECAN ■ Primirea în rîndurile organizaţiei U.T.C. - moment cu multiple semnificaţii în viaţa fiecărui tînăr : Un examen al maturităţii şi responsabilităţii politice Q Şcoala noastră cu faţa spre secolul XXI : Prin armonia cunoaşterii, spre construcţia desă­­virşite a personalităţii ■ Noi şi natura : Acţiuni de întinerire a litoralului Ü Educaţie şi cultură : Asumarea în profunzime a tradiţiei D Sport — Cupele europene la fotbal ■ Rubrica AZI Mărţişorul Luna februarie închide în­tre coperţile sale crepuscu­lul unui anotimp. Nu peste multă vreme vor sosi coco­rii şi vom privi lumea din alt unghi. Oraşul miroase a branişte de curcurigi, a brinduje şi ghiocei, a ră­­murele de alun. Luna mar­tie îşi face intrarea cu o poveste frumoasă : mărţişo­rul ! Acum, de 1 Martie, mi-ar plăcea, măcar pentru o clipă, să fiu considerat scriitor de mărţişoare. Pen­tru că mărţişorul este unul dintre cele mai fragede de­talii ale inimii, este lo­­gosteaua poetului. Acum, ca niciodată, mina mea e ram. Acum, mai mult ca nicioda­tă, numele mamei e nume­le unei flori. Aerul se înte­­iază. Mărţişorul este o efigie nepieritoare şi noi, bărbaţii, îi aparţinem atîta vreme cit există cuvîntul iubire. Mărţişorul este un degetar de lumină, un subiect care a trezit atenţia celor mai mari meşteri ai cuvîntului. CONSTANTIN PREDA­­"onVmvre in vag. a­ll-nt

Next