Scînteia Tineretului, aprilie 1989 (Anul 45, nr. 12388-12412)

1989-04-01 / nr. 12388

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 388 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 APRILIE 1989 SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a avut loc, vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut materiale ce urmează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 aprilie a.c. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND NIVELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOL­TĂRII ECONOMICO-SOCIALE ALE REPU­BLICII SOCIALISTE ROMÂNIA IN ANUL 1990 SI IN CINCINALUL 1991—1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tova­răşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subli­niind că sub îndrumarea nemijlocită a secreta­rului general al partidului s-a desfăşurat în­treaga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării în cincinalul viitor, fiind examinate în mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi în profil te­ritorial, în raport direct cu cerinţele funda­mentale ale creşterii tot mai puternice a forţe­lor de producţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noas­tre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condi­ţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură în­făptuirea integrală a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, marcînd încheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante in dezvoltarea ţării şi trecerea României într-un stadiu superior de dezvoltare economico-socială, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a..subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viitorul cincinal — stabilite în deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea inten­sivă a întregii economii naţionale, pe înfăptui­rea programelor de organizare ştiinţifică şi mo­dernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii în toate domeniile. * ’ * ' ’1 - — -Llîv.; oA «'vivotonij.I­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării progra­melor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului tehnic şi calitativ al întregii produc­ţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurin­­du-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. In lumina orientărilor şi obiectivelor de an­samblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare econo­mico-socială a tuturor localităţilor — oraşelor şi comunelor — pe baza principiilor autocon­­ducerii, autogestiunii şi autofinanţării. In acelaşi timp, se prevăd creşterea produc­ţiei de export, sporirea schimburilor economi­ce externe şi a cooperării economice interna­ţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1991—1995 pre­văd, ca orientare fermă, creşterea venitului na­ţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orînduirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURI­LOR ŞI TARIFELOR IN ANUL 1988. A fost evidenţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situîndu-se sub limitele planifica­te. Aceasta evidenţiază, încă­ o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracte­rul sănătos al economiei naţionale, confirmînd pe deplin temeinicia politicii economice a partidului şi statului. S-a subliniat că, în ac­tualele condiţii economice internaţionale, cînd aproape toate ţările lumii sunt afectate de in­flaţie, de creşterea continuă a preţurilor, România se numără printre puţinele state în care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. , Măsurile adoptate în anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea per­­fecţionării mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea tuturor categoriilor de cheltuieli, desfăşurarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cu­noscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decît în anul 1987, în timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vîndute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprin­derilor, centralelor industriale, ministerelor, or­ganelor de sinteză, financiar-bancare să ia mă­suri ferme pentru respectarea strictă a discipli­nei în domeniul prețurilor, pentru prevenirea oricăror tendințe de majorare a acestora, pen­tru asigurarea stabilităţii tuturor categoriilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest domeniu hotărîtor pentru buna funcţionare a mecanismului economico-finan­ciar, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei. In continuarea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat RAPORTUL PRIVIND PUNEREA IN FUNCŢIUNE A MAGISTRALEI A 3-A ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE ÎN CONTINUARE A METROULUI BUCUREŞ­­TEAN. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pne­­troul bucureştean — obiectiv de o deosebită­ în­semnătate economică şi socială, demn de Ca­pitala patriei noastre socialiste — funcţionează, în prezent, cu două magistrale, ce însumează 50 km de linie dublă, care străbat Bucureştiul. Totodată, în curs de finalizare se află lucrările la magistrala a treia , Gara de Nord — Dristor 2, în lungime de 10 km, urmînd a fi dată în exploatare în luna august anul acesta. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va atinge, în anul 1989, 60 km de cale dublă, cu 38 de­­­straţi­i­, îndeplinindu-se, cu un arert mai devreme, sarcinile stabilite. Pornind de la aceste realizări, Comitetul Po­litic Executiv a aprobat propunerile privind dezvoltarea în continuare a metroului şi înce­perea, în acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane . Leontin Sălăjan — Policolor, în lungime de 4,1 km, şi Basarab — Griviţa Roşie — 1 Mai — Pajura, în lungime de 4,5 km. Aceste două tronsoane se prevede a fi puse în funcţiune cel mai tîrziu pînă la 23 August 1991. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid și de stat. CRONICĂ DE ÎNTRECERE­ ­ în judeţul Prahova, 69 de unităţi economice au intrat în cel de-al doilea trimestru al anului cu însemnate depăşiri de plan la producţia-marfă. Printr-o exemplară mobilizare, aplicînd în procesele de fabricaţie cele mai eficiente măsuri de organizare a muncii şi modernizarea producţiei, colectivele muncitoreşti din aceste întreprinderi au realizat, peste prevederi, importante can­tităţi de produse petroliere, chimice şi petrochimice, cărbune, m­aşini-unelte, instalaţii petroliere şi pentru minerit, textile, con­fecţii, mobilier, materiale de construcţii şi altele în valoare de peste 325 milioane lei. Cu realizări deosebite se prezintă oamenii muncii de la Schela de Producţie Petrolieră Băicoi, Combinatul Minier Ploieşti, Întreprinderea „Relaxa,“ Mizil, întreprinderile mecanică, „Neptun“ şi piese turnate din Cîmpina, rafinăriile „Vega“ şi Ploieşti, întreprinderile de produse refractare Pleaşa şi de materiale izolatoare Berceni. • De la întreprinderea de Alumină din Tulcea — unitate frun­taşă care a lansat chemarea la întrecere socialistă către toate în­treprinderile de profil din această ramură industrială — a fost livrată suplimentar o cantitate de 12 000 tone alumină calcinată — principala materie primă pentru uzina de la Slatina. Acest succes semnifică îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor pe care aluminiştii tulceni şi le-au asumat pen­tru perioada primului trimestru al anului.­­ în perioada care a trecut de la începutul anului, oamenii muncii de la Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni, judeţul Dîmboviţa, au produs suplimentar 19 000 tone ciment, 3 500 tone var măcinat, 11 km tuburi şi 35 000 mp plăci din azboci­ment, încheind primul trimestru cu o depăşire de 5 procente a sarcinilor de plan la producţia-marfă industrială. Semnificativ este şi faptul că aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile încadrării în normele de consum stabilite de combustibili şi ener­gie electrică.­­ La întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc Botoşani, cunoscută pentru fiabilitatea benzilor transportoare cu inserţii textile sau din oţel, a fost asimilat recent în fabricaţie un nou produs: curelele danturate pentru maşini agricole. Noul tip de curele înlocuieşte importul, aducînd unităţii un spor anual de producţie-marfă de circa 2,5 milioane lei. Intre noile produse realizate aici se înscriu şi furtunurile de înaltă presiune, utili­zate în instalaţiile hidraulice. (Agerpres) POARTA CERN­E­ICE IA BAN­EASA Pe o posibilă hartă a drumu­rilor noastre căutătoare de fru­mos şi bitic, Aeroportul Bănea­­sa rămine o poartă deschisă cu drag celor ce vin sau pleacă din Bucureşti. Din acest loc, căruia ii­e datoare chiar ori­ginea aviaţiei civile româneşti, acum se preia traficul de pasa­geri, cu intensitate diferită in funcţie de sezon, pentru cele 15 aeroporturi din ţară. In drum spre Băneasa, am încercat să ghicesc prin ce o să mă minuneze aeroportul , poate prin marile lui „păsări“, avioa­nele AN 24, IL 18, ROMBAC 1-11, poate prin faptul că de acolo se urcă şi se coboară in şi din cer... Greşeam. Pe atunci, însă, nu-l cunoşteam pe căpitanul Jănică Poenaru, comandantul aeropor­tului, care mi-a demonstrat că adevăratele minuni de pe Plat­forma Băneasa sunt oamenii. 24 de ore din 24, cele peste 2 000 de suflete truditoare pen­tru zbor formează un sistem cu funcţionalitate de ceasornic; nici nu s-ar putea altfel cînd în joc se află securitatea aero­navelor, a echipajelor, a pasa­gerilor — adică multă viaţă ! Spre norocul meu, i-am intil­­nit intr-o şedinţă de lucru pe ciţiva dintre protagoniştii pe umerii cărora apasă uriaşa res­ponsabilitate a reuşitei zboruri­lor interne : inginerul Gabi Popa, directorul Antreprizei Construcţii Băneasa ; Adrian Ghiţă, inginerul şef ; inginerul Victor Colfescu ; Ştefan Mitin­­cu, maistru instalaţii ; Mihai Voevod, tehnician, dirigintele de investiţii. De la ei am aflat că, in ultimii doi ani, in „ogra­­­da lor“ (aşa le place să nu­mească aeroportul), s-au rînduit lucrări importante : prelungirea pistei cu 1 000 m şi consolidarea celei existente ; modernizarea turnului de dirijare cu un pu­pitru de conducere a zborurilor, de concepţie românească, reali­zat prin străduinţa colonelului inginer Iosif Păscuţ ; introdu­cerea sistemului de afişaj tip MISAF, realizat tot in ţară ; amenajarea şi dotarea cu mobi­lier nou a celor două fluxuri de pasageri ; racordarea la siste­mul de încălzire al oraşului... Am întrebat ce trebuie să aibă în plus lucrătorul de aici faţă de cel din alte domenii de activitate. Răspunsuri ! — Dragostea pentru aviaţie. Cei ce n-o au se autoelimină. — In plus . Nimic. Doar că toate atributele unui bun om al muncii la noi se cer să fie la dimensiunea lor maximă. — Responsabilitate pentru fiecare clipă, convingerea că răspundem singuri pentru fie­care gest... — Noi ? Sintem­ oameni obiş­nuiţi. Ne iubim şi ne respectăm meseria. Asta e tot. Ca simpli pasageri, nici nu bănuim ciţi ochi şi cite miini se află in spatele unui zbor, cită atenţie se cheltuieşte pentru ca noi să ajungem cu bine la Su­ceava sau Cluj-Napoca, să pri­vim din cealaltă parte norii. Nu bănuim nici că momentul deco­lării e de fapt un sfirşit de drum, un act ce împlineşte munca imensă a oamenilor de pe Platforma Băneasa, de la muncitori necalificaţi pînă la ingineri electronişti. UN ECHIPAJ CARE... NU ZBOARA Comandantul adjunct Mihai Tobi, deşi te afla pe post de ÎS ore, deşi acasă il aştepta un băieţel care încă nu înţelege de ce aeroportul mănincă atita timp unor tătici, i-a dovedit o bună călăuză. După ce am urcat spirala ce­lor 52 de trepte, am văzut pen­tru prima oară în viaţa mea ce înseamnă un turn de dirijare , o cameră cu pereţi de sticlă, staţie de radio pentru control, indicator de direcţie şi intensi­tate a vintului, echipamente de radiofonie, sistem de teleco­mandă a balizajului. însoţitorul meu imi face semn să tac, am picat într-un mo­ment plin, orele 11,30, decolea­ză RO 91, cursa pentru Baia Mare. „E gata pentru decolare“. „Aprob decolarea, vintul din 60°, 70 m/s“. De la o înălţime de 32 m şi, mai ales, de la înălţimea tine­reţii, lumea pare uşor de stăpi­­nit. Avioanele stau cuminţi la picioarele noastre ; dacă am în­tinde miinile, am mingita copa­cii pe creştet. De la pupitrul de comandă, Dănuţ Ioniţă comunică decola­rea Controlului de Apropiere Otopeni. Controlorii dirijori de zbor, Nicolae Tudor şi Ion Mihoreanu, işi zimbesc, asta in­­semnind, „a fost totul bine“. Deci, se poate vorbi. Gheorghe Potone, şeful de tură, foloseşte cuvinte prea... romantice pentru un absolvent al A.S.E.-ului ; Şi spun că sunt sigură că pe alocuri „păcătuieş­te“ cu poezia. Se apără : — Da, ce, numai eu ? Toţi sun­tem însemnaţi de vraja desprin­derii de pămînt. A, nu, noi nu zburăm decit cu gindul. Datoria noastră e dirijarea nemijlocită a aeronavelor in zona de con­trol Băneasa. Sintem un echipaj care... nu zboară. Am mai aflat că aici se pri­mesc şi se prelucrează fluxurile informaţionale folosite apoi pen­tru economicitatea şi ritmici­tatea traficului ; că nimeni nu are voie să greşească in conti­nua stare de veghe,­­că atenţia distributivă, vederea bună in spaţiu, puterea de a decide in cîteva fracţiuni de secundă sint doar cîteva din „condiţiile de admitere“ in acest echipaj. — Greutăţi ? — Doar vremea, uneori capri­cioasă ca o femeie, ne mai conturbă orarul de zbor. Iama s-a sfirşit, deci, reţineţi, vă rog, şi invitaţia noastră pentru lu­nile ce urmează. Ne înmulţim zborurile şi bucuriile. Ştiţi cină suntem­ fericiţi ? După o ateri­zare controlată de noi, după ce se opresc motoarele. Respirăm uşuraţi. Prin radio, comandan­tul avionului ne spune : „A fost bine, vă mulţumim şi vă do­rim in continuare o după amia­ză plăcută." AUTORIZAŢIE DE ZBOR Reuşita unui zbor depinde, într-un procent însemnat, şi de activitatea biroului BRIEFING. Rolul funcţionarilor de aici — azi Adriana Emanuel şi Maria­na Beldiman — este de a face o informare aeronautică com­pletă a personalului navigant. Informarea se face înainte de cursă şi se referă la mijloacele de radionavigaţie de pe aero­porturile de destinaţie, la starea tehnică a pistei unde se ateri­zează, la restricțiile existente pe rută. LILIANA PETRUȘ (Continuare in pag. a V-a) Elocventă expresie a grijii partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu PENTRU CREȘTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI La 1 aprilie 1989, conform prevederilor Decretului Con­siliului de Stat nr. 206 din 25 iulie 1988, se trece la majora­rea retribuţiilor personalului cu retribuţii tarifare mai mari de 2 250 lei din următoarele ramuri de activitate: Industrie — unităţi subordonate Minis­terului Petrolului; Industrie — unităţi subordonate Ministeru­lui Energiei Electrice; Indus­trie — unităţi subordonate Centralei-departament a Geo­logiei. Foraj şi lucrări geolo­gice. Astfel, 130 000 de oameni ai muncii din ramurile amin­tite se adaugă celor care be­neficiază de majorarea retri­buţiilor începînd cu 1 august 1988. Această amplă acţiune de sporire a veniturilor oamenilor muncii, a pensionarilor re­flectă pregnant politica profund umanistă a partidului de creştere a bunăstării po­porului, ilustrează grija parti­dului şi statului nostru, perso­nal a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea întregii noastre naţiuni pe noi culmi de progres economic şi social. Totodată, majorările efectu­ate exprimă­­ dinamismul şi vigoarea economiei naţionale, caracterul profund democratic al orînduirii noastre socialiste, justeţea politicii partidului şi statului nostru afirmată cu pu­tere îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., care aşaza în centrul său omul, fericirea şi bunăstarea sa. Se cunosc, de-acum, care sunt argumentele cele mai edificatoare in acest sens. Re­tribuţia tarifară minimă pe economie, în cadrul actualei acţiuni de majorare, a crescut de la 1 500 la 2 000 lei — a­­şadar, cu circa 33 la sută ! — fiind cea mai mare majorare de retribuţii din anii construc­ţie! socialiste. De aceasta au beneficiat în special tinerii, a­­flaţi la început de drum in­ a­­firmarea profesională. In pri­mele două etape — 1 august — Începînd de azi­­ noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor * 1 octombrie 1988 şi, respectiv, 1 noiembrie 1988 — 1 ianuarie 1989 — 4,4 milioane de per­soane au primit retribuţii ma­jorate. Acestea, în cadrul etapei a treia, care se va în­cheia, la propunerea secretaru­lui general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu o lună mai devreme decît era p­revăzut, deci în iulie 1989, i se adaugă 3,4 milioane de oa­meni ai mun­cii, fapt ce va marca finalizarea actualei eta­pe şi a Întregii acţiuni de ma­jorare a retribuţiilor, ceea ce va aduce cu sine generalizarea retribuţiilor majorate pe eco­nomie. Sigur, în această etapă, a treia, nu doar oamenii mun­cii beneficiază de venituri spo­rite. 600 000 de pensionari ob­ţin, conform Decretului Con­siliului de Stat nr. 210 din 27 iulie 1988, pensii majorate. Iată, aşadar, cit da grăitoare sunt aceste cifre, ele reprezen­­tînd, prin forţa faptelor, o nouă şi elocventă dovadă a grijii partidului şi statului pentru a­­sigurarea unor condiţii cores­punzătoare de viaţă tuturor categoriilor sociale, pentru creşterea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor patriei, în strinsă concordanţă cu principiile eticii şi echită­ţii socialiste. Argumentele nu se opresc însă aici. Să notăm şi măsu­ra luată în luna februarie a.c, care vizează mărirea fondului de retribuire în natură a ţără­nimii cooperatiste. La 17 mar­tie, in şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a apro­bat anularea tuturor creditelor cooperativelor agricole de pro­ducţie contractate pînă în anul 1981. De asemenea, în acelaşi cadru, s-a stabilit ca pentru unele cooperative cu situaţii financiare mai grele să fie a­­nulate creditele contractate in­clusiv pînă in anul 1985. EMERIC SZEKELY (Continuare in pag. a IV-a) AMPLA MOBILIZARE DE IURTE ! PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN Reperele actualităţii agricole IN SEMN DE DRAGOSTE PENTRU PĂMâNT în comuna teleormăneană Purani, aşezare ai cărei oameni sunt renumiţi pentru recoltele mari ce le obţin an de an. in­trarea în muncile de primăvară s-a produs in cele mai bune condiţii. Sint cîteva săptămîni bune de cînd cooperatorii de aici au luat cu asalt cîmpul, ritmurile de lucru înregistrate fiind la măsura frumoasei lor ambiţii da a se situa şi in acest an pe un loc de frunte la nivelul jude­ţului. Profitînd de timpul deo­sebit de favorabil din această perioadă — ne spune Chiru Bălan, secretar adjunct al co­mitetului comunal de partid, am pornit cu toate forţele la pregătirea terenului şi executa­rea însămînţărilor. In ce pri­veşte culturile din prima ur­genţă, e aproape o săptămină de cînd se poate vorbi deja la timpul trecut despre ele. La ora cînd purtam această discu­ţie, s-a încheiat semănatul şi la floarea soarelui. Şi la Coope­rativa Agricolă de Producţie din Purani, şi la cea din Siliştea, se acţionează în prezent la eli­berarea terenurilor, care urmea­ză să fie cultivate cu porumb, de ultimele resturi vegetale. La această acţiune participă şi nu­meroşi tineri, aceştia fiind de­­altminteri prezenţi în toata punctele fierbinţi ale actualei campanii agricole. Nu în cele din urmă — arată in continuare Interlocutorul — se depun eforturi susţinute in sectoarele legumicole, în fiecare din cele două cooperative de pe raza comunei graficul lucrărilor specifice acestor sectoare indi­­cînd un considerabil avans, comparativ cu perioada simi­lară a anului trecut.. La unita­tea din Siliştea s-a terminat plantatul cartofilor, fiind aproa­pe de finalizare repicatul toma­telor timpurii. La unitatea din Purani s-a încheiat plantatul verzei pe întreaga suprafaţă planificată. Fireşte, greul, ca să spun aşa, începe abia de acum încolo. Oricum, sunt luate toate mă­surile ca întreaga gamă de lu­crări să se efectueze în confor­mitate cu normele agrotehnice stabilite, cu respectarea rigu­roasă a calităţii. Cum bine se ştie, orice zi câştigată la semă­nat asigură un plus de recoltă. Este un adevăr care la Purani a fost verificat în fiecare din ultimii ani. Referitor la anul acesta, după felul în care s-a acţionat pînă in prezent, putem aprecia, fără să greşim, că pro­ducţiile vor fi pe măsura aş­teptării oamenilor. In vederea acestui lucru, ei, oamenii, nu-şi precupeţesc nici un efort, probîn­­du-şi din plin competenta ei dragostea pentru pămînt. ŞTEFAN MITROI Producţia fizică , realizată integral, la toate sortimentele IMPERATIVUL RESPECTĂRII FERME A PREVEDERILOR CONTRACTUALE Respectarea termenelor con­tractuale, intre două sau mai multe unităti economice, repre­zintă garanţia nu numai a bu­nei desfăşurări, in general, a unei activităti, ci însăşi garan­ţia îndeplinirii Planului naţio­nal unic de dezvoltare econo­mico-socială. Se ştie, nerealiza­­rea producţiei fizice a unei în­treprinderi periclitează buna desfăşurare a activităţii econo­mice pe orizontala industriei, între furnizori şi beneficiari. ÎNTREPRINDEREA DE UTI­LAJ PETROLIER „1 Mai" DIN PLOIEŞTI, unitate binecunos­cută în lume pentru realizările sale produce, în afara utilaju­lui petrolier complex, sape cu role, maşini-unelte şi utilaj minier. In ponderea producţiei, utilajul minier reprezintă un procent relativ mic, 6—8 la sută, dar de mare importantă in mecanismul economic natio­nal, deoarece este strict nece­sar în exploatările carbonifera ale tării. La I.U.P. „1 Mai“ din Ploieşti se produc, in prezent, mecanismele roată cu cupe si cablurile pentru excavatoarele si masinile de haldat, precum şi instalaţiile de foraj puţuri si galerii. Din planul de 444 tone, re­­prezentind producţia fizică pe lunile ianuarie şi februarie, producţia compusă din mecanis­mele roţii cu cupe, reductoare pentru excavatoare, maşini de foraj galerii, a fost realizată o producţie însumînd 250 de tone, ceea ce pune sub semnul între­bării lichidarea în lunile urmă­toare a restanţelor. Explicaţia, dacă de aceasta ar avea nevoie producţia (!) cau­zelor acestor nerealizări am so­licitat-o inginerului Dumitru Moldoveanu, directorul Fabricii de utilaj tehnologic, unde se realizează si utilajul minier, de la care am aflat că, dacă anul trecut planul anual la utilajul minier a fost realizat doar la jumătate, în acest an, planul este acoperit cu contracte doar in proporţie de 73 la sută, ceea ce, desigur, nu-i normal, de­oarece nu poţi realiza produc­ţia dacă nu ai asigurată şi des­facerea, vina aici revenind şi centralei de profil cu sediul la Timişoara. Apoi, vine la rind un alt aspect — neasigurarea bazei materiale deşi, în acest sens, sunt încheiate contracte VIRGIL MIHAILOVICI (Continuare în pag. a IV-a)

Next