Scînteia Tineretului, aprilie 1989 (Anul 45, nr. 12388-12412)
1989-04-01 / nr. 12388
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 388 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 APRILIE 1989 SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, vineri, 31 martie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a dezbătut materiale ce urmează a fi prezentate Plenarei Comitetului Central al partidului din 12 aprilie a.c. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND NIVELURILE ORIENTATIVE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA IN ANUL 1990 SI IN CINCINALUL 1991—1995. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere contribuţiei determinante a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea, pe baze profund ştiinţifice, a acestor propuneri, subliniind că sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului s-a desfăşurat întreaga activitate de fundamentare a nivelurilor de dezvoltare a ţării în cincinalul viitor, fiind examinate în mai multe etape, pe ansamblul economiei, pe ramuri, ministere şi în profil teritorial, în raport direct cu cerinţele fundamentale ale creşterii tot mai puternice a forţelor de producţie, sporirii neîncetate a avuţiei naţionale, progresului general al societăţii noastre socialiste. S-a subliniat că îndeplinirea, în bune condiţii, a prevederilor planului pe 1990 asigură înfăptuirea integrală a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, marcînd încheierea cu succes a celui de-al optulea cincinal, a unei etape importante in dezvoltarea ţării şi trecerea României într-un stadiu superior de dezvoltare economico-socială, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării spre comunism. Comitetul Politic Executiv a..subliniat că orientările generale ale dezvoltării în viitorul cincinal — stabilite în deplină concordanţă cu posibilităţile reale ale ţării şi care urmează să stea la baza Programului directivă ce va fi dezbătut de întregul partid şi popor şi supus aprobării celui de-al XIV-lea Congres al P.C.R. — pun un accent deosebit pe dezvoltarea intensivă a întregii economii naţionale, pe înfăptuirea programelor de organizare ştiinţifică şi modernizare a producţiei, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pe realizarea unei noi calităţi a muncii în toate domeniile. * ’ * ' ’1 - — -Llîv.; oA «'vivotonij.Ineral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, al creşterii eficienţei, a nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii. Să facem astfel ca România să devină o ţară a produselor de înaltă calitate, competitive, comparabile cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Propunerile privind nivelurile orientative prevăd, de asemenea, sporirea substanţială a producţiei agricole, vegetale şi animaliere, prin folosirea mai bună a tuturor condiţiilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, asigurindu-se înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. In lumina orientărilor şi obiectivelor de ansamblu ale viitorului cincinal, urmează să se stabilească şi programul de dezvoltare economico-socială a tuturor localităţilor — oraşelor şi comunelor — pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării. In acelaşi timp, se prevăd creşterea producţiei de export, sporirea schimburilor economice externe şi a cooperării economice internaţionale, intensificarea participării României la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. Propunerile privind nivelurile dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1991—1995 prevăd, ca orientare fermă, creşterea venitului naţional şi ridicarea, pe această bază, a gradului de bunăstare şi civilizaţie al întregului nostru popor, ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orînduirii noastre socialiste. Comitetul Politic Executiv a examinat, apoi, RAPORTUL PRIVIND EVOLUŢIA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR IN ANUL 1988. A fost evidenţiat faptul că, în cursul anului trecut, preţurile şi tarifele s-au menţinut la nivelul anului 1987, situîndu-se sub limitele planificate. Aceasta evidenţiază, încă o dată, stabilitatea preţurilor în ţara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naţionale, confirmînd pe deplin temeinicia politicii economice a partidului şi statului. S-a subliniat că, în actualele condiţii economice internaţionale, cînd aproape toate ţările lumii sunt afectate de inflaţie, de creşterea continuă a preţurilor, România se numără printre puţinele state în care preţurile — de producţie, de livrare şi cu amănuntul — s-au menţinut la acelaşi nivel şi chiar au scăzut. , Măsurile adoptate în anul 1988, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea perfecţionării mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, asigură creşterea rolului acestora în buna utilizare a fondurilor materiale şi băneşti, reducerea tuturor categoriilor de cheltuieli, desfăşurarea eficientă a activităţii economice. Pe piaţa ţărănească, indicele preţurilor a cunoscut, de asemenea, o evoluţie pozitivă, acesta fiind mai mic decît în anul 1987, în timp ce au crescut cantităţile de produse agroalimentare vîndute de producători. Comitetul Politic Executiv a cerut întreprinderilor, centralelor industriale, ministerelor, organelor de sinteză, financiar-bancare să ia măsuri ferme pentru respectarea strictă a disciplinei în domeniul prețurilor, pentru prevenirea oricăror tendințe de majorare a acestora, pentru asigurarea stabilităţii tuturor categoriilor de preţuri, aplicarea neabătută a prevederilor legale din acest domeniu hotărîtor pentru buna funcţionare a mecanismului economico-financiar, pentru dezvoltarea multilaterală a patriei. In continuarea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat RAPORTUL PRIVIND PUNEREA IN FUNCŢIUNE A MAGISTRALEI A 3-A ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE ÎN CONTINUARE A METROULUI BUCUREŞTEAN. Realizat la indicaţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pnetroul bucureştean — obiectiv de o deosebită însemnătate economică şi socială, demn de Capitala patriei noastre socialiste — funcţionează, în prezent, cu două magistrale, ce însumează 50 km de linie dublă, care străbat Bucureştiul. Totodată, în curs de finalizare se află lucrările la magistrala a treia , Gara de Nord — Dristor 2, în lungime de 10 km, urmînd a fi dată în exploatare în luna august anul acesta. Astfel, lungimea totală a reţelei de metrou va atinge, în anul 1989, 60 km de cale dublă, cu 38 destraţii, îndeplinindu-se, cu un arert mai devreme, sarcinile stabilite. Pornind de la aceste realizări, Comitetul Politic Executiv a aprobat propunerile privind dezvoltarea în continuare a metroului şi începerea, în acest an, a lucrărilor de execuţie pe noile tronsoane . Leontin Sălăjan — Policolor, în lungime de 4,1 km, şi Basarab — Griviţa Roşie — 1 Mai — Pajura, în lungime de 4,5 km. Aceste două tronsoane se prevede a fi puse în funcţiune cel mai tîrziu pînă la 23 August 1991. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid și de stat. CRONICĂ DE ÎNTRECERE în judeţul Prahova, 69 de unităţi economice au intrat în cel de-al doilea trimestru al anului cu însemnate depăşiri de plan la producţia-marfă. Printr-o exemplară mobilizare, aplicînd în procesele de fabricaţie cele mai eficiente măsuri de organizare a muncii şi modernizarea producţiei, colectivele muncitoreşti din aceste întreprinderi au realizat, peste prevederi, importante cantităţi de produse petroliere, chimice şi petrochimice, cărbune, maşini-unelte, instalaţii petroliere şi pentru minerit, textile, confecţii, mobilier, materiale de construcţii şi altele în valoare de peste 325 milioane lei. Cu realizări deosebite se prezintă oamenii muncii de la Schela de Producţie Petrolieră Băicoi, Combinatul Minier Ploieşti, Întreprinderea „Relaxa,“ Mizil, întreprinderile mecanică, „Neptun“ şi piese turnate din Cîmpina, rafinăriile „Vega“ şi Ploieşti, întreprinderile de produse refractare Pleaşa şi de materiale izolatoare Berceni. • De la întreprinderea de Alumină din Tulcea — unitate fruntaşă care a lansat chemarea la întrecere socialistă către toate întreprinderile de profil din această ramură industrială — a fost livrată suplimentar o cantitate de 12 000 tone alumină calcinată — principala materie primă pentru uzina de la Slatina. Acest succes semnifică îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor pe care aluminiştii tulceni şi le-au asumat pentru perioada primului trimestru al anului. în perioada care a trecut de la începutul anului, oamenii muncii de la Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni, judeţul Dîmboviţa, au produs suplimentar 19 000 tone ciment, 3 500 tone var măcinat, 11 km tuburi şi 35 000 mp plăci din azbociment, încheind primul trimestru cu o depăşire de 5 procente a sarcinilor de plan la producţia-marfă industrială. Semnificativ este şi faptul că aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile încadrării în normele de consum stabilite de combustibili şi energie electrică. La întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc Botoşani, cunoscută pentru fiabilitatea benzilor transportoare cu inserţii textile sau din oţel, a fost asimilat recent în fabricaţie un nou produs: curelele danturate pentru maşini agricole. Noul tip de curele înlocuieşte importul, aducînd unităţii un spor anual de producţie-marfă de circa 2,5 milioane lei. Intre noile produse realizate aici se înscriu şi furtunurile de înaltă presiune, utilizate în instalaţiile hidraulice. (Agerpres) POARTA CERNEICE IA BANEASA Pe o posibilă hartă a drumurilor noastre căutătoare de frumos şi bitic, Aeroportul Băneasa rămine o poartă deschisă cu drag celor ce vin sau pleacă din Bucureşti. Din acest loc, căruia iie datoare chiar originea aviaţiei civile româneşti, acum se preia traficul de pasageri, cu intensitate diferită in funcţie de sezon, pentru cele 15 aeroporturi din ţară. In drum spre Băneasa, am încercat să ghicesc prin ce o să mă minuneze aeroportul , poate prin marile lui „păsări“, avioanele AN 24, IL 18, ROMBAC 1-11, poate prin faptul că de acolo se urcă şi se coboară in şi din cer... Greşeam. Pe atunci, însă, nu-l cunoşteam pe căpitanul Jănică Poenaru, comandantul aeroportului, care mi-a demonstrat că adevăratele minuni de pe Platforma Băneasa sunt oamenii. 24 de ore din 24, cele peste 2 000 de suflete truditoare pentru zbor formează un sistem cu funcţionalitate de ceasornic; nici nu s-ar putea altfel cînd în joc se află securitatea aeronavelor, a echipajelor, a pasagerilor — adică multă viaţă ! Spre norocul meu, i-am intilnit intr-o şedinţă de lucru pe ciţiva dintre protagoniştii pe umerii cărora apasă uriaşa responsabilitate a reuşitei zborurilor interne : inginerul Gabi Popa, directorul Antreprizei Construcţii Băneasa ; Adrian Ghiţă, inginerul şef ; inginerul Victor Colfescu ; Ştefan Mitincu, maistru instalaţii ; Mihai Voevod, tehnician, dirigintele de investiţii. De la ei am aflat că, in ultimii doi ani, in „ograda lor“ (aşa le place să numească aeroportul), s-au rînduit lucrări importante : prelungirea pistei cu 1 000 m şi consolidarea celei existente ; modernizarea turnului de dirijare cu un pupitru de conducere a zborurilor, de concepţie românească, realizat prin străduinţa colonelului inginer Iosif Păscuţ ; introducerea sistemului de afişaj tip MISAF, realizat tot in ţară ; amenajarea şi dotarea cu mobilier nou a celor două fluxuri de pasageri ; racordarea la sistemul de încălzire al oraşului... Am întrebat ce trebuie să aibă în plus lucrătorul de aici faţă de cel din alte domenii de activitate. Răspunsuri ! — Dragostea pentru aviaţie. Cei ce n-o au se autoelimină. — In plus . Nimic. Doar că toate atributele unui bun om al muncii la noi se cer să fie la dimensiunea lor maximă. — Responsabilitate pentru fiecare clipă, convingerea că răspundem singuri pentru fiecare gest... — Noi ? Sintem oameni obişnuiţi. Ne iubim şi ne respectăm meseria. Asta e tot. Ca simpli pasageri, nici nu bănuim ciţi ochi şi cite miini se află in spatele unui zbor, cită atenţie se cheltuieşte pentru ca noi să ajungem cu bine la Suceava sau Cluj-Napoca, să privim din cealaltă parte norii. Nu bănuim nici că momentul decolării e de fapt un sfirşit de drum, un act ce împlineşte munca imensă a oamenilor de pe Platforma Băneasa, de la muncitori necalificaţi pînă la ingineri electronişti. UN ECHIPAJ CARE... NU ZBOARA Comandantul adjunct Mihai Tobi, deşi te afla pe post de ÎS ore, deşi acasă il aştepta un băieţel care încă nu înţelege de ce aeroportul mănincă atita timp unor tătici, i-a dovedit o bună călăuză. După ce am urcat spirala celor 52 de trepte, am văzut pentru prima oară în viaţa mea ce înseamnă un turn de dirijare , o cameră cu pereţi de sticlă, staţie de radio pentru control, indicator de direcţie şi intensitate a vintului, echipamente de radiofonie, sistem de telecomandă a balizajului. însoţitorul meu imi face semn să tac, am picat într-un moment plin, orele 11,30, decolează RO 91, cursa pentru Baia Mare. „E gata pentru decolare“. „Aprob decolarea, vintul din 60°, 70 m/s“. De la o înălţime de 32 m şi, mai ales, de la înălţimea tinereţii, lumea pare uşor de stăpinit. Avioanele stau cuminţi la picioarele noastre ; dacă am întinde miinile, am mingita copacii pe creştet. De la pupitrul de comandă, Dănuţ Ioniţă comunică decolarea Controlului de Apropiere Otopeni. Controlorii dirijori de zbor, Nicolae Tudor şi Ion Mihoreanu, işi zimbesc, asta insemnind, „a fost totul bine“. Deci, se poate vorbi. Gheorghe Potone, şeful de tură, foloseşte cuvinte prea... romantice pentru un absolvent al A.S.E.-ului ; Şi spun că sunt sigură că pe alocuri „păcătuieşte“ cu poezia. Se apără : — Da, ce, numai eu ? Toţi suntem însemnaţi de vraja desprinderii de pămînt. A, nu, noi nu zburăm decit cu gindul. Datoria noastră e dirijarea nemijlocită a aeronavelor in zona de control Băneasa. Sintem un echipaj care... nu zboară. Am mai aflat că aici se primesc şi se prelucrează fluxurile informaţionale folosite apoi pentru economicitatea şi ritmicitatea traficului ; că nimeni nu are voie să greşească in continua stare de veghe,că atenţia distributivă, vederea bună in spaţiu, puterea de a decide in cîteva fracţiuni de secundă sint doar cîteva din „condiţiile de admitere“ in acest echipaj. — Greutăţi ? — Doar vremea, uneori capricioasă ca o femeie, ne mai conturbă orarul de zbor. Iama s-a sfirşit, deci, reţineţi, vă rog, şi invitaţia noastră pentru lunile ce urmează. Ne înmulţim zborurile şi bucuriile. Ştiţi cină suntem fericiţi ? După o aterizare controlată de noi, după ce se opresc motoarele. Respirăm uşuraţi. Prin radio, comandantul avionului ne spune : „A fost bine, vă mulţumim şi vă dorim in continuare o după amiază plăcută." AUTORIZAŢIE DE ZBOR Reuşita unui zbor depinde, într-un procent însemnat, şi de activitatea biroului BRIEFING. Rolul funcţionarilor de aici — azi Adriana Emanuel şi Mariana Beldiman — este de a face o informare aeronautică completă a personalului navigant. Informarea se face înainte de cursă şi se referă la mijloacele de radionavigaţie de pe aeroporturile de destinaţie, la starea tehnică a pistei unde se aterizează, la restricțiile existente pe rută. LILIANA PETRUȘ (Continuare in pag. a V-a) Elocventă expresie a grijii partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu PENTRU CREȘTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI La 1 aprilie 1989, conform prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 206 din 25 iulie 1988, se trece la majorarea retribuţiilor personalului cu retribuţii tarifare mai mari de 2 250 lei din următoarele ramuri de activitate: Industrie — unităţi subordonate Ministerului Petrolului; Industrie — unităţi subordonate Ministerului Energiei Electrice; Industrie — unităţi subordonate Centralei-departament a Geologiei. Foraj şi lucrări geologice. Astfel, 130 000 de oameni ai muncii din ramurile amintite se adaugă celor care beneficiază de majorarea retribuţiilor începînd cu 1 august 1988. Această amplă acţiune de sporire a veniturilor oamenilor muncii, a pensionarilor reflectă pregnant politica profund umanistă a partidului de creştere a bunăstării poporului, ilustrează grija partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ridicarea întregii noastre naţiuni pe noi culmi de progres economic şi social. Totodată, majorările efectuate exprimă dinamismul şi vigoarea economiei naţionale, caracterul profund democratic al orînduirii noastre socialiste, justeţea politicii partidului şi statului nostru afirmată cu putere îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., care aşaza în centrul său omul, fericirea şi bunăstarea sa. Se cunosc, de-acum, care sunt argumentele cele mai edificatoare in acest sens. Retribuţia tarifară minimă pe economie, în cadrul actualei acţiuni de majorare, a crescut de la 1 500 la 2 000 lei — aşadar, cu circa 33 la sută ! — fiind cea mai mare majorare de retribuţii din anii construcţie! socialiste. De aceasta au beneficiat în special tinerii, aflaţi la început de drum in afirmarea profesională. In primele două etape — 1 august — Începînd de azi noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor * 1 octombrie 1988 şi, respectiv, 1 noiembrie 1988 — 1 ianuarie 1989 — 4,4 milioane de persoane au primit retribuţii majorate. Acestea, în cadrul etapei a treia, care se va încheia, la propunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu o lună mai devreme decît era prevăzut, deci în iulie 1989, i se adaugă 3,4 milioane de oameni ai muncii, fapt ce va marca finalizarea actualei etape şi a Întregii acţiuni de majorare a retribuţiilor, ceea ce va aduce cu sine generalizarea retribuţiilor majorate pe economie. Sigur, în această etapă, a treia, nu doar oamenii muncii beneficiază de venituri sporite. 600 000 de pensionari obţin, conform Decretului Consiliului de Stat nr. 210 din 27 iulie 1988, pensii majorate. Iată, aşadar, cit da grăitoare sunt aceste cifre, ele reprezentînd, prin forţa faptelor, o nouă şi elocventă dovadă a grijii partidului şi statului pentru asigurarea unor condiţii corespunzătoare de viaţă tuturor categoriilor sociale, pentru creşterea continuă a nivelului de trai al tuturor cetăţenilor patriei, în strinsă concordanţă cu principiile eticii şi echităţii socialiste. Argumentele nu se opresc însă aici. Să notăm şi măsura luată în luna februarie a.c, care vizează mărirea fondului de retribuire în natură a ţărănimii cooperatiste. La 17 martie, in şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a aprobat anularea tuturor creditelor cooperativelor agricole de producţie contractate pînă în anul 1981. De asemenea, în acelaşi cadru, s-a stabilit ca pentru unele cooperative cu situaţii financiare mai grele să fie anulate creditele contractate inclusiv pînă in anul 1985. EMERIC SZEKELY (Continuare in pag. a IV-a) AMPLA MOBILIZARE DE IURTE ! PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN Reperele actualităţii agricole IN SEMN DE DRAGOSTE PENTRU PĂMâNT în comuna teleormăneană Purani, aşezare ai cărei oameni sunt renumiţi pentru recoltele mari ce le obţin an de an. intrarea în muncile de primăvară s-a produs in cele mai bune condiţii. Sint cîteva săptămîni bune de cînd cooperatorii de aici au luat cu asalt cîmpul, ritmurile de lucru înregistrate fiind la măsura frumoasei lor ambiţii da a se situa şi in acest an pe un loc de frunte la nivelul judeţului. Profitînd de timpul deosebit de favorabil din această perioadă — ne spune Chiru Bălan, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, am pornit cu toate forţele la pregătirea terenului şi executarea însămînţărilor. In ce priveşte culturile din prima urgenţă, e aproape o săptămină de cînd se poate vorbi deja la timpul trecut despre ele. La ora cînd purtam această discuţie, s-a încheiat semănatul şi la floarea soarelui. Şi la Cooperativa Agricolă de Producţie din Purani, şi la cea din Siliştea, se acţionează în prezent la eliberarea terenurilor, care urmează să fie cultivate cu porumb, de ultimele resturi vegetale. La această acţiune participă şi numeroşi tineri, aceştia fiind dealtminteri prezenţi în toata punctele fierbinţi ale actualei campanii agricole. Nu în cele din urmă — arată in continuare Interlocutorul — se depun eforturi susţinute in sectoarele legumicole, în fiecare din cele două cooperative de pe raza comunei graficul lucrărilor specifice acestor sectoare indicînd un considerabil avans, comparativ cu perioada similară a anului trecut.. La unitatea din Siliştea s-a terminat plantatul cartofilor, fiind aproape de finalizare repicatul tomatelor timpurii. La unitatea din Purani s-a încheiat plantatul verzei pe întreaga suprafaţă planificată. Fireşte, greul, ca să spun aşa, începe abia de acum încolo. Oricum, sunt luate toate măsurile ca întreaga gamă de lucrări să se efectueze în conformitate cu normele agrotehnice stabilite, cu respectarea riguroasă a calităţii. Cum bine se ştie, orice zi câştigată la semănat asigură un plus de recoltă. Este un adevăr care la Purani a fost verificat în fiecare din ultimii ani. Referitor la anul acesta, după felul în care s-a acţionat pînă in prezent, putem aprecia, fără să greşim, că producţiile vor fi pe măsura aşteptării oamenilor. In vederea acestui lucru, ei, oamenii, nu-şi precupeţesc nici un efort, probîndu-şi din plin competenta ei dragostea pentru pămînt. ŞTEFAN MITROI Producţia fizică , realizată integral, la toate sortimentele IMPERATIVUL RESPECTĂRII FERME A PREVEDERILOR CONTRACTUALE Respectarea termenelor contractuale, intre două sau mai multe unităti economice, reprezintă garanţia nu numai a bunei desfăşurări, in general, a unei activităti, ci însăşi garanţia îndeplinirii Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Se ştie, nerealizarea producţiei fizice a unei întreprinderi periclitează buna desfăşurare a activităţii economice pe orizontala industriei, între furnizori şi beneficiari. ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ PETROLIER „1 Mai" DIN PLOIEŞTI, unitate binecunoscută în lume pentru realizările sale produce, în afara utilajului petrolier complex, sape cu role, maşini-unelte şi utilaj minier. In ponderea producţiei, utilajul minier reprezintă un procent relativ mic, 6—8 la sută, dar de mare importantă in mecanismul economic national, deoarece este strict necesar în exploatările carbonifera ale tării. La I.U.P. „1 Mai“ din Ploieşti se produc, in prezent, mecanismele roată cu cupe si cablurile pentru excavatoarele si masinile de haldat, precum şi instalaţiile de foraj puţuri si galerii. Din planul de 444 tone, reprezentind producţia fizică pe lunile ianuarie şi februarie, producţia compusă din mecanismele roţii cu cupe, reductoare pentru excavatoare, maşini de foraj galerii, a fost realizată o producţie însumînd 250 de tone, ceea ce pune sub semnul întrebării lichidarea în lunile următoare a restanţelor. Explicaţia, dacă de aceasta ar avea nevoie producţia (!) cauzelor acestor nerealizări am solicitat-o inginerului Dumitru Moldoveanu, directorul Fabricii de utilaj tehnologic, unde se realizează si utilajul minier, de la care am aflat că, dacă anul trecut planul anual la utilajul minier a fost realizat doar la jumătate, în acest an, planul este acoperit cu contracte doar in proporţie de 73 la sută, ceea ce, desigur, nu-i normal, deoarece nu poţi realiza producţia dacă nu ai asigurată şi desfacerea, vina aici revenind şi centralei de profil cu sediul la Timişoara. Apoi, vine la rind un alt aspect — neasigurarea bazei materiale deşi, în acest sens, sunt încheiate contracte VIRGIL MIHAILOVICI (Continuare în pag. a IV-a)