Scînteia Tineretului, decembrie 1989 (Anul 45, nr. 12595-12612)
1989-12-01 / nr. 12595
Proletari din toate ţările, uniţi vă ! UKCAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST s Sub semnul unităţii de monolit in jurul partidului, al secretarului sau general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu NWEA FERIM A TUTUROR COLECTIVELOR DE OAH AI MOHI DE A Înfăptui exemplar măreţele programe de dezvoltare multilaterală A ROMÂNIEI STABILITE DE COMESOI AL XIV-LEA Al P.C.R. CĂRBUNE DE CALITATE ÎN CANTITĂȚI SPORITE Răspundere maximă în asigurarea bazei de materii prime •wî-iv- ■ rnH!a) susţinuta a pazei energetice a ţării reprez‘"*aL'n continuare, unul din obiectivele principale ale dezvoltării şi mabinizării accentuate ale economiei naţionale. Acest aspect este suboftiat în mod deosebit în documenteleCongresului al XIV-lea al partidului, constituind suportul principal al progresului economico-social general al patriei. Fireşte, industria minieră are un rol decisiv in realizarea unor cantităţi sporite de energie electrică. Eforturile depuse în bazinele carbonifere ale ţării atestă răspunderea şi exigenţa cu care se acţionează in abataje şi cariere pentru obţinerea unor sporuri considerabile de eficienţă şi productivitate Ca urmare, o sere de întreprinderi miniere şi-au realizat şi depăşit angajamentele asumate la producţia de cărbune pe acest an, înregistrndu-se ritmuri superioare de activitate in subteran si la suprafaţa. Altfel spus, a sporit volumul şi calitatea muncii desfăşurate, existind perspectiva livrării unor însemnate cantităţi suplimentare de cărbune centralelor electrice. Un exemplu semnificativ în această direcţie ni-l oferă Întreprinderea Minieră Sălaj-Sărmăşag, unitate care şi-a onorat sarcinile de plan pe patru ani din actualul cincinal, cu aproape două luni mai devreme. La aceasta se adaugă realizarea integrală a angajamentelor suplimentare stabilite în acest an, la producţia de cărbune energetic şi obţinerea unor însemnate economii de resurse materiale şi energetice. De altfel, în ultimii ani, intreprinderea s-a situat constant pe unul din primele docuri in întrecerea pe ramura privind economiei naţionale cantităţi tot mai mari de ■răspunsul minerilor : angajamentele pe deplin onorate Să începem cu prezentarea unor fapte semnificative de muncă din activitatea minerilor sălăjeni, care evidenţiază spiritul înalt de iniţiativă şi mobilizare pe frontul cărbunelui. Prima dintre acestea se referă la creşterea substanţială a randamentelor de extracţie în abataje şi Cariere. Mai exact, in anul Congresului al XIV-lea al partidului acest colectiv şi-a propus să realizeze pe fiecare post un spor de cel puţin 14 kg cărbune. Cum, e normal, sarcinile de plan pe 1989 sunt mai mari cu aproape 15 mii tone cărbune faţă de anul trecut. Dacă luăm un calcul şi angajamentul suplimentar de 20 mii tone cărbune rezultă un plus total de 35 mii tone cărbune, cit va realiza, în fapt, întreprinderea la nivelul activită- ' tii productive din acest an. Ac- , centuăm acest lucru întrucît, in prezent, angajamentul anual este onorat integral, iar sarcinile de plan aferente perioadei — reali zate integral. De altfel, la indicatorul producţie-marfă depăşirile de plan însumează o valoare de 25 milioane lei. Un al doilea element tehnic are în vedere calitatea cărbunelui extras şi livrat termocentralelor. Realitatea de la faţa locului demonstrează că la nivelul acestei unităţi miniere se realizează cărbune cu calităţi tehnice superioare. Iată, de pildă, puterea calorică a acestuia depăşeşte cifra de 2 100 kcal/kg. Avem, aşadar, una din explicaţiile desfăşurării normale a activităţii productive în centralele electrice de cărbune din , Zalău şi Oradea unde s-au obţinut importante depăşiri la producţia de energie electrică în acest an. Eforturile depuse de mineri, sunt de matură să ridice conţinuţi puterea calorică a cărbunelui energetic. Numai în acest an, de exemplu, puterea calorică a acestuia este superioară cu 103 kcal/kg faţă de nivelul planificat. De aici şi bonificaţiile mari obţinute la beneficiarii din industria energetică, valoarea totală a acestora ridicîndu-se la 6 milioane lei. Rezultatele notabile obţinute in toate sectoarele de producţie ale întreprinderii vorbesc de la sine despre răspunderea manifestată în asigurarea frontului de lucru necesar în abataje şi cariere. Bineînţeles, ne gîndim (Continuare in pag. a (V-ă) întreprinderea de Strunguri — Arad FRUNTAŞI IN ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN Iinut confecţii, importante , cantităţi de piese de schimb pentru tractoare, cabluri, e-lectrice, de alte bunuri materiale. Printre fruntaşii din îndeplinirea sarcinilor de plan şi-au înscris , numele / oamenii muncii de la întreprinderea de Aluminiu, întreprinderea de Produse Cărbimoase şi întreprinderea , de Prelucrare a Aluminiului din Slatina, Fabrică de Confecţii din Scorniceşti, Filatura de Bumbac din Drăgăneşti-Olt, cei din cadrul întreprinderii Judeţene de Morărit şi Panificaţie. PRODUCŢIE SUPLIMENTARA DE PESTE 2 MILIARDE LEIDin apucarea in producţie a măsurilor din programele de modernizare a tehnologiilor de fabricaţie, colectivele muncitoreşti din 27 unităţi economice ale judeţului Prahova şi-au îndeplinit, înainte de termen, sarcinile de plan la producţia-marfă industrială pe anul 1989. Ca urmare, pînă ia meie anului se va obţine o producţie suplimentară în valoare de peste două miliarde lei. De asemenea, peste 55 de unităţi economice prahovene şi-au onorat prevederile de plan pe 8 ani şi 11 luni din actualul cincinal, creînd condiţii pentru depăşirea sarcinilor cu 4 miliarde lei. SEMNIFICATIVE REALIZĂRI ŞI FAPTE DE MUNCA Luietului muncitoreşti aparţinînd celor 26 întreprinderi şi unităţi economice din judeţul Olt, care şi-au realizat înainte de termen prevederile de plan pe 11 lunii ale anului, la producţia-marfă, au încheiat perioada de referinţă cu o depăşire de peste 350 milioane lei la indicatorul menţionat. Au fost obţinute peste plan 3. 000 tone aluminiu primar şi aliaje, 200 tone electrozi siderurgici şi nipluri din grafit, 947 tone ţevi din aluminiu, 2 500 tone cocs din petrol calcinat, in „ ,------- ___ ruLunuc imoiuz,civit, indemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Satu Mare înscriu in cronica întrecerii socialiste semnificative fapte de muncă. Astfel, colectivul întreprinderii de Confecţii „Mondiala“ raportează onorarea în devans a prevederilor de plan pe anul 1989 la producţia fizică şi marfă, urmînd să obţină suplimentar, pină în valoare de peste 100 milioane lei. La rîndul lor, constructorii de maşini de la fabrica de utilaj minier şi tehnologic din Negreşti-Oaiş şi-au îndeplinit înainte de termen prevederile de plan pe patru ani ai actualului cincinal. Ctitorie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“, întreprinderea a realizat şi livrat economiei naţionale, in perioada care a trecut din acest cincinal, 700 000 tone utilaje miniere. (Agerpres) Exigenţele noii revoluţii agrare ANOTIMPURI ALE RODNICIEI Orice s-ar zice, pe Nicolae Soare îl încearcă nostalgia verii. După cum singur mărturiseşte, n-are nici Un amestec în privinţa aceasta numele pe care il poartă. Eu — spune inimosul preşedinte al Cooperativei Agricole de Producţie Capul Piscului, din judeţul Argeş — iubesc în egală măsură toate anotimpurile. Dar, nu ştiu cum, sufletul îmi tinteşte mereu după vară. Pesemne că se întîmplă aşa, fiindcă vara mă simt mai aproape de pămînt. Cum zilele sînt lungi, ai timp să stai mai pe îndelete de vorbă cu el, să-l asculţi respirind in voie şi să-ţi dai seama că nu mai poţi distinge la un moment dat care e respiraţia lui şi care e respiraţia ta. Cine-l cunoaşte pe Nicolae Soare, şi reporterul îndrăzneşte să afirme că il cunoaşte într-o oarecare măsură, poate depune mărturie»cu privire la sinceritatea vorbelor de mai sus. Preşedintele cooperativei agricole de producţie din Capul Piscului iubeşte cu adevărat pămîntul. Această dragoste l-a făcut, cu mai bine de două decenii în urmă, să renunţe la unitatea industrială in care începuse să-şi întemeieze rostul, şi să redevină ţăran. O meserie a cărei frumuseţe şi ale cărei taine le deprinsese încă de acasă, în anii copilăriei şi adolescenţei cînd, deopotrivă cu mersul la şcoală, fireşte atîta cit îngăduiau timpurile de atunci, trebuia să fii, şi nu sporadic, alături de părinţi, lucrînd, cum se spune, umăr la umăr şi cot la cot cu ei, ba la aratul ogorului, ba la cositul finului, ba la culesul şi căratul fructelor. Ani la rind, aminteşte Nicolae Soare, cooperativa noastră s-a zbătut în anonimat. De muncit, oomenii munceau cu tragere de inimă, dar rezultatele se menţineau la un nivel scăzut, în schimb urcau datoriile. Ştiam ce m-aşteaptă cînd am venit aici. Cunoşteam bine situaţia. S-au scurs aşa mai multe toamne în care, atunci cînd era timpul să tragem linie, constatam că producţiile sunt încă departe de aşteptările noastre. Dar, încetul cu încetul, a început să „răsară“ şi pentru noi „soarele“, desigur nu atras de numele meu, iar în cîţiva ani am ajuns, ca să zic aşa, la liman. Adică, fără datorii ! Şi lucrul acesta a fost cu putinţă in condiţiile în care nu s-au schimbat nici pămintul, nici oamenii. Ce-i drept, de schimbat s-a schimbat cite ceva. In primul rind gîndirea oamenilor faţă de pămintul pe care-1 lucrau şi, tot în primul rind, felul, acestora de a lucra pămintul. Au intrat, mai exact spus, şi în viaţa noastră tehnologiile nou apărute. Dintre vechile obiceiuri s-a păstrat neclintit doar aceia de a munci cu pasiune. S-au născut, se înţelege, obiceiuri noi, obiceiuri care au făcut să prindem gustul... eficienţei, să vedem mai departe decit vedeam întrecut. Să ne uităm, adică, dinspre primăvara prin hat, spre zarea toamnei şi să desluşim acolo foloasele muncii noastre. Acum, iată, lucrăm în cîștig. Mai cu seamă datorită anului pe care-1 vom încheia curind. A fost un an cu adevărat pe cinste. Cum să nu-mi fie dor de vară cînd a fost o vară atit de frumoasă ? La cartofi am strîns de pe un hectar cit n-am strîns (Continuare in pag. a IV-a) ANUL XLV SERIA II Nr. 12 595 6 PAGINI 50 BANI VINERI 1 DECEMBRIE 1989 Reportajul nostru Victor I. Şuiagă e născut in secolul trecut, adică acum nouăzeci de ani, la 25 octombrie 1899, in satul Teiu, comuna Lăpugiu, judeţul Hunedoara. Figura domniei sale, de bătrîn intelectual transilvănean, poate fi observată şi astăzi pe străzile Devei. De obicei merge să-şi viziteze strănepoţii, să-şi cumpere ziarul, ori pur şi simplu pentru a se plimba. E doctor in drept şi a fost un avocat de prestigiu in zonă. întotdeauna, cînd se apropie luna decembrie, simte in trupul şi in mititea sa l energie inepuizabilă, o chemare irezistibilă a unui timp pentru care a trăit, memoria iubirii sale fiind Unirea cea mare din 1918, act istoric la care a participat cu tot sufletul de om tînăr. E de o luciditate desăvirşită„terorizat" cu fineţe de soţie care se teme să nu se obosească prea tare. Deh ! Virsta îmi spune că, pentru a vorbi despre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, nu oboseşte niciodată, memoria acelor zile atit de vii ii înzeceşte puterile, il întinereşte, îl rog să înceapă cu începutul şi dumnealui îmi spune că a inceput şcoala primara românească la Dobra, urmind apoi cursul inferior al gimnaziului la Li-.ceul „Avram Iancu“ din Brad. Cursul superior a fost început şi terminat la Liceul român din Blaj... Il întrerup cu glas blind şi doctorul in drept Victor I. Şuiagă imi spune mai departe că Istoria, prin oamenii ei începutul a fost de fapt la Brad, la gimnaziul de acolo, cînd, elev fiind in clasa a IV-a (azi a VIII-a) în anul 1914/1915, cînd a început primul război mondial, la un moment dat a intrat în clasa lor profesorul dr. Traian Suciu, echipat in uniforma armatei austro-ungare. Profesorul fusese mobilizat și venise să-și ia adio de la elevii săi. Victor I. Şuiagă caută in munţii de amintiri şi îmi spune că profesorul Traian Suciu le-a vorbit atunci cu lacrimi in ochi: „...să nu uitaţi, dragii mei, ca sintem cu toţii fiii unui popor tinut in robie seculară de duşmani... Acest război trebuie să aducă libertatea noastră, libertatea şi unirea cu fraţii noştri de peste Carpaţi....“. Ochii bătrinuului intelectual din faţa mea se umplu de lacrimi şi ochlii reporterului, îndemnaţi prin cine ştie ce canale secrete ale sufletului de cuvintele bărbatului născut în alt veac, devin deodată umezi şi încep să lăcrimeze prima dată de la sfîrșitul copilăriei... , Apoi și-a continuat cursul superior la Liceul românesc din Blaj. Sosirea la Blaj a coincis cu perioada în care, pregătind unirea, transilvănenii aduceau din ce în ce mai multă literatură din România Veche. îşi aduce aminte o veche poezie scrisă de Radu Cosmin. Victor I. Şuiagă recită din aceeaşi memorie a iubirii cu voce întinerită poemul pe care îl recitau în cor elevii liceului din Blaj. Reţinem pentru cititori din memoria batrinului intelectual: „La Turda unde voievodul Mihai cel Bun a fost ucis / La Turda, fraţi. :sosit-a vremea să-nfăptuim al nostru vis.\ Ţara-ntreagă fierbe intr-o mare frământare / Alba lulia tresaltă tremuri,idi de nerăbdare. 7 Să-şi deschidă larga poartă împărătescului alai,./ Să primească pe urmaşii Voievodului Mihai..." Ii dau din nou lacrimile, a depus un efort considerabil pen■ru a da glas puternic, pe mătură, versurilor. Poemul acesta, scris pe tabla din clasa lor, a dus la arestarea de către autorităţi a cîtorva elevi şi a unei dactilografe care ar fi ajutat la multiplicare. Au fost depuşi în închisoarea de la Alba lulia. Ironia soartei, pe care străinii n-au avut de unde s-o cunoască, a fost aceea că ei au închis pe acei tineri elevi români chiar acolo unde avea să se înfăptuiască şi să se pecetluiască pentru totdeauna libertatea românilor. Şi începutul acela a continuat prin tinerimea română din Blaj, tinerime care, in pauzele între orele de curs, cinta în cor neuitatul cintec al generaţiei înfăptuirii Statului Naţional Unitar Român, „Treceţi ,batalioane române Carpaţii“. Profesorilor le era teamă că se va închide şcoala pentru manifestaţia pe faţă şi ii rugau pe elevi să evite mai încet, pentru că vocile lor răsunau peste tot. Blajul şi se întindeau în liniștile din împrejurimi ca un semn al schimbării lumii, de fapt al intrării lumii în maica firească. Dar entuziasmul, hotărîrea acelor piepturi de tineri nu puteau fi stăvilite de nimeni; ei aveau să se regăsească peste foarte puţin timp, din cîntec, direct pe cîmpul de luptă şi mai apoi pe Cîmpul lui Hörig... ■ Victor Şuiagă se autointi- . tulează intr-un poem numit „Pro-Transilvania scris in anul 1987, „o istorie vie“ şi noi avem plăcerea să constatăm că acest om n-a trecut degeaba prin istorie. Rănile ei sunt si rănile lui... 9 . U111 1917 1918 se afla deja in uniforma armatei austro-ungare pe frontul italian, luptind de-a lungul localităților: Asiero Asiago, Monte-Tomba. Monte-Grapa din Tirolul Italian. Acolo a avut un sergent pe nume Filip Gabor de care își aduce aminte cu drag. Rănit fiind in luna august a anului 1918, a fost (Continuare în pag. a IV-a) PRIMITĂ CU NEMĂRGINITĂ BUCURIE ȘI ÎNALTĂ MÎNDRIE PATRIOTICĂ, REALEGEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU ÎN FUNCȚIA SUPREMĂ DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN MOBILIZEAZĂ ENERGIILE ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, FERM HOTĂRÎT SĂ TRANSPUNĂ NEABĂTUT IN VIATĂ IDEILE SI ORIENTĂRILE CUPRINSE IN ISTORICELE DOCUMENTE ALE CONGRESULUI AL XIV-LEA Prin telegramele şi mesajele adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de pe tot cuprinsul ţârii îşi exprimă sentimentele de profundă satisfacţie şi înaltă mîndrie patriotică pentru realegerea sa în funcţia de secretar general al partidului PAGINA A 3-A Suceava Foto : O. PLECAN UNITATEA INDESTRUCTIBILĂ A ÎNTREGULUI POPOR IN JURUL ŞI SUB CONDUCEREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN - FORJĂ MOTRICE A PROGRESULUI Şl PROSPERITATE PATRIEI Se împlinesc, astăzi, 1 Decembrie, 71 de ani de la făurirea statului naţional unitar român, act istoric de excepţională însemnătate, proclamat in aceste cuvinte înscrise cu litere de aur in marea carte a conştiinţei şi fiinţei noastre naţionale, cuprinse d in Rezoluţia de la Alba Iulia : „Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania şi Banat... adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia in ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dînşii cu România“. Aşa, după cum, înmod strălucit, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu „Desfăşurarea evenimentelor istorice demonstrează in modul cel mai categoric faptul că Unirea nu a fost efectul unei intîmplari, rodul unei simple conjuncturi favorabile sau al înţelegerilor intervenite la masa tratativelor, ci rezultatul luptei hotăritoare a celor mai lărgi mase ale poporului, un act de profundă dreptate naţională, realizarea unei concordanţe logice intre realitatea obiectivă şi drepturile inalienabile ale poporului, pe de o parte, şi cadrul naţional cerut cu stringenţă de aceste realităţi. Tratatul de pace încheiat ulterior n-a făcut decit să consfinţească starea de fapt existentă, situaţia creată ca urmare a luptei maselor populare din România şi din Transilvania, a întregului nostru popor“. Din perspectiva acestui timp eroic de istorie, înţelegem şi mai bine că , numai şi nu, mai unirea şi unitatea ne-au asigurat, dăinuirea, împotriva oricăror cotropitori ,şi asupritori şi că nimic nu poate infringe demnitatea unui popor care şi-a cucerit prin grele lupte şi jertfe dreptul de a fi suveran pe destinele sale, de a-şi împlini prezentul socialist şi viitorul comunist al patriei. Intr-o formulare memorabilă,emoţionantă, cu simţul impecabil al cunoaşterii, asumării şi cinstirii istoriei noastresociale şi naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că : „poporul nostru s-a plămădit de-a lungul mileniilor în spaţiul carpato-dunârean, că fiecare metru de pămint şi fiecare piatră sunt stropite cu sudoarea şi singele moşilor şi strămoşilor noştri“. Şi, adăuga secretarul general al partidului : „Carpaţii semeţi, cu falnicii săi codri seculari, cu rîurile sale milenare, au constituit leagănul de formare şi dezvoltare a poporului nostru din cele mai îndepărtate timpuri. Carpaţii nu i-au despărţit, ci i-au unit întotdeauna pe locuitorii de la răsărit şi apus, de la miazăzi şi miazănoapte. In Carpaţi s-au format caracterul poporului român, dîrzenia, vitejia, bunătatea şi omenia, ntindria şi neinfricarea in luptă".. Astăzi, noi, toţicei ce sintem urmaşii şi , continuatorii acestui glorios şi impresionant trecut de lupte şi jertfe, avem bucuria şi mindria de a spune că nimic nu ne-a venit de-a gata, că totul s-a cucerit cu grele. şa- '• Criticii, dar — că , mai presus de orice aperat ' şi va sta înaltul sentiment al dragostei, dar , ţară, ataşamentul, fierbinte, de nestrămutat faţă de cauza libertăţii naţionale şi dreptăţii sociale, a socialismului, progresului şipăţii. Chezăşia cea mai înaltă a împlinirii idialo- lor noastre aspiraţii o constituie: actulistoric de epoca la însemnătate a reinvestirii la marele forum al comuniştilor români a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului, opţiunecardinală a continuării cu succes a procesului revoluţionar din patria noastră, a ridicării României socialiste pe noi şi tot mai minunate culmi de civilizaţie şi progres. Revine marelui Erou şi ctitor de istorie şi ţară nouă, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, meritul de geniu de a ne firelevat adevărurile tulburătoare şi eterne ale cărţii de căpătii a acestui brav popor, restituindu-ne prestigiul şi demnitatea unităţii şi continuităţii noastre. Cu atit mai mult acum, cînd, prindocumentele programatice ale Congresului al XIV-lea al partidului ni se deschid măreţe şi însufleţitoare perspective de dezvoltare economico-socială, de continuă bunăstare materială şi spirituală a întregii naţiuni, avem datoria să păstrăm neştirbită unitatea noastră şi, prin munca noastră liberă, unită şi demnă sub conducerea partidului, să făurim o Românie minunată şi înfloritoare, ţară a demnităţii, a omeniei şi a dreptăţii. Acestea ne sunt gindurile şi simţămintele cu care cinstim împlinirea a 71 de ani de la actul fundamental din 1 Decembrie 1918, avînd încredinţarea că, numai în strînsă,in monolitică unitate în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nie putem afirma cu adevărat, la dimensiunea istoriei înseşi, ca fiinţă şi conştiinţă. Unirea este, deci, astăzi, aici, la noi, un măreţ şi glorios ideal împlinit, Care ne mobilizează, ne însufleţeşte şi ne dă noi şi noi, nesecate puteri şi energii Creatoare spre a fi cuadevărat fii şi făurari ai celei mai glorioase epoci din întreaga noastră istorie. ÎN PAGINA A ll-A