Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)

1944-10-04 / nr. 14

Ţăranii din comuna Săpunari. Judeţul Ialomiţa au cerut, la adu­narea de Duminică 1 Octombrie, ca să fie armonizate preţurile produselor lor cu acelea ale pro­duselor industriale. Cererea ţă­ranilor din Săpunari este cererea tuturor ţăranilor din România. Siliţi de nevoi, ameninţaţi de perceptori, de cămătari şi de bănci, ţăranii îşi vând produsele pe preţuri de nimic primului spe­culant care le iese în cale. A­­ceasta nu înseamnă că ele ajung ieftine la consumatorii din oraşe. Intre ţăranul care produce şi o­­răşanul care consumă aceste pro­duse este un şir întreg de mijlo­citori care trăiesc crin sudoarea şi a unora şi a altora. Sub cele mai variate forme ţărănimea este je­fuită de aceşti mijlocitori. Una din cauzele mizeriei cumplite în care se sbat ţăranii, este felul­ cum sunt siliţi să-şi vândă pro­dusele. La noi în ţară s-a vorbit mai mault ca ori unde despre ajutora­­sa agriculturii şi despre valori­­carea produselor agricole. De­­cât însă s’a făcut mai puţin ca­­ unde. Şi ceiace s’a făcut, a st numai în folosul marilor oşteri şi al chiaburilor. Se cerea grâu curat, fără cer­­uri străine. Se mai cerea să aibă anumită greutate la hectolitru, n pricina lipsei de unelte şi de ţăranii săraci nu puteau da­­i grâu curat nici greu la cân­­. Astfel de grâu puteau da unii moşieri. Dar chiar dacă «tr’o muncă supraomenească, anii reuşeau să scoată cereale curate şi de bună calitate, tot nu le folosea de loc sau prea puţin. Aceasta fiindcă exportatorii sau morile mari din oraşe nu cumpă­ră decât cantităţi mari. Aseme­nea cantităţi au moşierii şi nu ţăranii. Ei în cel mai bun c®z se duc cu cerealele l C obor unde îşi vând cerealele pe preţuri de bat­jocură speculanţilor de cereale, cari la rândul lor, adunând canti­tăţi considerabile, le vând expor­tatorilor sau morarilor. Este adevărat că pe timpuri s’au creiat aşa zise cooperative de desfacere, cari adunau cereale de la ţărani. Datorită însă felului cum erau organizate cât şi oame­nilor cari le conduceau, aceste® îi jefuiau pe ţărani la fel cu spe­culanţii din oboarele de cereale. Se acordau premii pentru în­curajarea agriculturii şi a expor­tului de cereale. Dar ele intrau în buzunarele marilor societăţi ex­portatoare de cereale, în buzuna­rele moşierilor şi al­e speculanţi­lor. Ţăranii ştiau că există pre­mii. De văzut, sau de primit nu primeau nici­odată nimic. Acelaşi situaţie dăinueşte şi astăzi. Nimic nu s’a schimbat în această privinţă. Totul merge cum a mers şi mai înainte. Dar nu mai poate merge aşa. Desfacerea produselor ţărăneşti trebueşte organizată. Şi nu aşa cum se făcea în trecut cu valori­ficarea produselor agricole. Tre­­buesc înlăturate cauzele care îi silesc pe ţărani să-şi vândă pro­dusele pe nimic. Ţăranii au dreptul să fie trataţi altfel în Ro­mânia liberă şi democratică. Cum s-a ţinut licitaţia în Comuna Militari. — Cerem arestarea fostului primar Cernat. II După cum scriam în articolul precedent, pentru ca sa se fure cu forme din „fondul comun" al Ministerului de Interne, tre­buia ales primarul şi antre­priza. Pentru alegerea primarilor a­­vea grije primul pretor M. Pa­­ţac de la circumscripţia admini­strativă Bucureşti, care sub masca unei severităţi duse la exces ascundea cel mai abil je­fuitor al banului public. Pedepsele funcţionarilor co­munali din subordinele sale, pedepsele ce variau dela 10-20 zile, mai sunt şi acum mărturie de neomenia sa, consemnate în procesele verbale de inspec­ţie de la primării. Funcţionari­lor din comunele mărginaşe le făcea mizerii de neînchipuit, inspecţiile lui trecute în pro­cesele verbale, sunt modele de ignoranţă a celor mai elemen­tare cunoştinţe. Şi acest domn se intitulează „preşedintele a­­sociaţiei pretorilor" din ţară şi colaborează la buletinul ad­ministrativ al Ministerului Afa­cerilor Interne. In fiecare Sâmbătă diminea­ţa poate fi văzut trecând în ins­pecţie spre comuna Chiajna, care posedă un abator comu­nal. Acolo sub ameninţarea unui proces verbal de inspecţie prost, notarul comunei Tudor Negulescu îşi umplea maşina cu­ came numai specialităţi, plătind-o cu preţuri de nimic, iar apoi o împarte şefilor săi, de la Ministerul de Interne, în vreme ce populaţia primeşte 250 grame de came pe bon. Tu­rioir: Cu o lună înainte de licita­ţie, primarul comunei Militari, tatona pe lângă antreprenori obscuri, posibilităţile de câştig, pentru el şi clica lui de la Mi­nisterul de Interne. Se prezentau antreprize se­rioase la primărie, după apa­riţia publicaţiei de licitaţie, pentru studierea castelor de sarcini, dar erau încuiate în ser­tarele notarului, iar acesta ca şi primarul lipseau intenţionat de la primărie, pentru ca antre­prenorii să nu poată cunoaşte condiţiile castelor de sarcini şi implicit să nu poată face ofer­tele aşa cum trebue. Pe la jumătatea lunei Aprilie s-a ţinut licitaţia în cabinetul Sistemul cu In tot timpul şedinţei licitaţiei, inginerul Rotam a stat lângă notar care era preşedintele co­misiei de licitaţie şi ţinea aco­perire cu servieta două plicuri. Unul în care se oferea să exe­cute pavajele la un preţ cu mult avantajos lui şi altul, pen­tru orice eventualitate, mai a­­vantajos comunei. Când s'au desfăcut toate plicurile și s'au cunoscut re­zultatele, inginerul Rotari a in­trodus plicul cu oferta sa. în­treprinderile „Tehnica rutieră" și „Davidescu" oferiseră anga­jamente avantajoase. Rezultatul a fost spre mira­rea tuturor admiterea ofertei Inginerului Rotari, care nu a­­vea nici în clin nici în mânecă cu lucrările de pavaje,­­ în cariera lui executând doar lu­rrurri irtrr4 iirrnnr+rm trrr / rvrri nu primarului. De faţă era şi a­­cesta, cu toate că nu avea ni­mic comun cu licitaţia, nefigu­rând în comisie. Printre licita­tori se aflau şi antreprize se­rioase ca „Technica minieră" cea mai mare de acest gen din ţară şi „întreprinderile Davide­scu". Din partea elicei de la Minis­terul de Interne participa omul ales de primar, inginerul Mihail Rotaru, care cu o jumătate de oră înainte de deschiderea şe­dinţei s'a întreţinut între patru ochi cu primarul, dela care a primit ultimele instrncţiuni, în biroul secretariatului, funcţio­narii fiind scoşi afară ca să nu asiste la discuţie. două plicuri Inginerul Bolintineanu, repre­zentantul antreprizei „Techni­ca rutieră", s'a exprimat în pli­nă şedinţă adresându-se pri­marului Cernat, că îi pare rău pentm comuna Militari, că nu are posibilitatea să i se pave­ze străzile de către societatea sa, deoarece majoritatea dru­murilor din ţară au fost execu­tate în mod ireproşabil de „Tehnica rutieră" şi că în con­­diţiunile luate de Ingineml Ro­tari, este imposibil ca lucră­rile să fie serioase şi duse la bun sfârşit. Şi, după cum vom vedea în articolul viitor, Ingi­neril Bolintineanu a avut drep­tate. Banii Ministemlui de Interne au fost mâncaţi, lucrarea s'a executat mizerabil, aşa că, du­ -V----• — ,.u j. . „ — i -.1 ______ Curtea Administrativă proce-1 primarilor se pricepea preto­­sul cu panamaua dela Coope­­rul Paţac, pentru alegerea am­­­atie. treprenorilor se pricepea de Am spus că pentru alegerea I minune avocatul Cernat. Cum s’a ţinut licitaţia în Comuna Militari Ţăranii din Chiajna aderă la Platforma Partidului Comunist In comuna Chiajna. Vineri 29 Sept. a. c., deşi zi de lucru, locui­torii s’au întrunit pentru a ho­tărî singuri asupra destinului lor. Ei şi-au dat seama că orga­nizaţi înlăuntrul Uniunii Pa­trioţilor pot duce mai uşor lupta pentru câştigarea drepturilor lor şi pentru alegerea unei noui ad­ministraţii locale. In urma cuvântării prietenu­lui Dumitrescu Petre, care a a­­rătat situaţia dezastruoasă a ţără­nimii sub regimul de cruntă te­roare legionară şi fascistă a lui Antonescu, şi a cuvântării preo­tului Mihăilescu, care a compa­rat atitudinea generoasă a aliatei noastre Uniunea Sovietică cu a samariteanului din parabolă, în­treaga adunare sătească a hotărît să alunge din fruntea comunii vechia administraţie antonescia­­nă şi alegerea următorului comi­tet comunal: Stoian Petrescu, Tănase Mihaiu, Tudor Cherciu, D. D. Burtea, Petre Christea Mi­hály, Radu Christea, Christea Marin, C-tin Bonea, Anghel Christache, Marin Popazu, Mi­­halache Andrei, Tom­a Jecu, Ve­­licu Călinescu, Petre Cantara­giu, Ghiţă Cherciu, Traian Ghe­­ţu, Dumitru Minea şi Purcărea Georgeta din partea femeilor. In acest comitet urmează a in­tra delegaţi din cătunul Dudu. Adunarea a hotărît în unanimi­tate să adere la noua platformă a Partidului Comunist. S’a votat o moţiune, în care se hotărăşte : 1) Controlarea neregulilor co­mise în manipularea fondurilor de pensii şi ajutoare de concen­trare de către primarul Banea V. Banciu şi notarul Tudor Negu­lescu. 2) Desfiinţarea impozitelor comunale stabilite în mod arbi­trar de fasciştii din conducerea satului precum şi stabilirea unor impozite progresive. 3) Folosi­rea islazului comunal după cum vor hotărî sătenii, restituirea că­tre comună a celor 10 pogoane înstrăinate de vechia adminis­­ t­­ lae Petrea şi Vasile Urduban, şi a delegaţilor Uniunii Patrioţilor, Petre Dumitrescu, Buzescu Ion, Tătaru Ştefan. Ţăranii se folosesc de libertatea cucerita din toate colţurile judeţului­­, ca şi din restul Ţării ne sp­­­ ecoum­ despre ţelul cum. ţă-­i înţeleg să se organizeze tru a-şi arăta drepturile lor.­rin Oprea, Gheorghe Ioana, Pe­tre Şerban, Dumitru Ileana Ra­du, Ionel L. Popescu, Vasile Pe­tre Dincă, Zamfir Radu Răspân­tie: Petre Neacșu, Fior­ea R. Ghi- cucerită pentru a-şi alege acătarii satului dintre ca­­ii cinstiţi şi care să fie o­aşte că vor susţine interese­­teşti şi nu ale lor personale. EGEREA COMITETULUI DIN FLOREŞTI-ILFOV tfel în comuna Floreşti, Bolintinul din Vale-Ilfov lorii întrunindu-se în ca­ Uniunii Patrioţilor au ales lanimitate un comitet co­il format din Dumitru loan, a Bolintineanu, Florea­ţa­­(cu funcţie de notar), Ma­um punea m­ereu.ut­ui, lui uni, partea femeilor Elena D. loan, învăţătoare şi Maria Pârvulescu, agent sanitar. Apoi întreaga adunare săteas­că, de comun acord cu noul co­mitet comunal, au ales în unani­mitate pe Florea Bolintineanu, ca primar al comunii Floreşti. Iată aşa­dar, că după foarte mulţi ani, în care conducătorii satelor erau numiţi, se realizea­ză acest vechiu deziderat demo­cratic, ca ţăranii să-şi aleagă în mod liber pe cei de care vor să fie conduşi. rănii din Cocargeaua-Ialomița ■ alungarea primarului fascist­ enii din com. Cocargeaua,­­ Ialomiţa, cer destituirea rului antonescian ION D. TRESCU care în tot tim­­p acu­zat cu foştii ocupanţi ni ţinându-se de chefuri, petreceri etc. ră de aceasta susnumituî uă a face propagandă lii­­ă, făcând mizerie sătenilor,­­ ajutorul orfanilor şi vă­­ii, nevrând să înţeleagă pe nenorociţi că ei nu au alte de trai, aşa cum are d-sa­­goane de pământ, conac, vrea ţăranilor din Cocar­­este îndreptăţită. Agentul l­­t Ion Zamfirescu n’are ce ţn fruntea comunei. Ei tre­­ă ştie, însă că fasciştii nu pleacă de bunăvoie din posturile pe cari­ le ocupă. Ei pleacă numai atunci când sunt daţi afară. Ţă­ranii din Cocargeaua să ia pildă de la cei din Chiajna-Ilfov. AGENŢII HITLERIŞTI DIN IALOMIŢA NU SE ASTAM­­PARA In comuna Petroiu-Ialomiţa Ion Georgescu, fost şef de post, terorizează ţăranii şi face pro­pagandă hitleristă. Sătenii se plâng. Sfatul nostru este să-şi aleagă un comitet ţărănesc în care să intre cei mai cinstiţi şi mai hotărâţi locuitori ai satului. Ce au de făcut după aceea, le a­­rată ţăranii din atâtea alte sate. De pildă Floreştii şi Chiajna din jud. Ilfov. iri cu bestia legionara Anton Ipătin ! »ntducerea adiţiei financiare 1. Dâmboviţa se mai află lui Anton Păun, care co s­­ă conducă instituţia cu ve­­getode hitleriste. La de 22 Sept. 1944, un­i funcţionari a luat iniţia­­a se sindicaliza.. Ad-torul b­, Anton Păun a dat nu­­mâi ordine şefilor de servi­­t grave ameninţări, să îm­­acest act, care reprezintă important deziderat al funcţionaril­or, că acest individ nu are de, existenţa fiindu-i aşi­­pentru mulţi ani din mun­­ţionarilor umiliţi şi terori­­lora le reţine din salarii, şi indemnizaţii. Deşi are doar la două camere de locuit, Anton Păun ocupă 6 ca­mere, îngrămădind slujbaşii în birouri mici şi insalubre. Sub gu­vernarea de tristă memorie a re­gimului legionar, acest adator în loc să-şi vadă de conducerea ins­tituţiei, stătea de gardă la sediul legionar, purtând uniforma verde şi înarmat până în dinţi. Dădea mese şi recepţii huliganilor lui,­­e­­xercitând cea mai sălbatecă te­roare asupra funcţionarilor. Cerem îndepărtarea imediată a acestui element periculos din conducerea instituţiei şi trimite­rea lui în faţa judecăţii pentru a­­titudinea lui antipatriotică, pre­cum şi obligaţia de a restitui toţi banii pe care şi i-a însuşit din drepturile funcţionarilor. Afară cu legionarii terorişti din aparatul de stat. ­ VW. VAXXJ. uunui pu­­j sare a comesiat licitaţia, dar­­ a fost lăsat baltă înainte ca ele blic, deoarece chiar în timpul­­ rezultatul nu se ştie nici până să fie nici pe jumătate termul­primariatului său a susţinut la@­azi.­nate. Miercuri 4 Octombrie 1944 Dictatorii de la „Sora” Se pa­re că d. Wasser din Vatra Dor­­nei, devenit pe neaşteptate „cetăţean al Republicii San-Salvador”, imul din cei, care prin vâltoarea evenimentelor fasciste a reuşit să ajungă proprietar al firmei „Sora" nu a înţeles încă, că dictatura nu mai este la modă. Acest domn a dat destul de furcă presei în ultima vreme, prin persecu­ţia neruşinată a funcţionarilor. Dar nu numai despre acesta vrem să scriem astăzi, căci Sindicatul Funcţio­narilor, sesizat de Comitetul ales din sânul funcţionarilor, a luat chestiunea în mână şi sperăm, că va reuşi să adu­că la sentimente mai bune pe acest si­nistru personagiu. O delegatie a funcţionarilor, conce­diaţi, in mod abuziv, la adăpostul mă*­surilor rasiale luate de conducerea In* treprinderii, s’a prezentat la administra­torul delegat al societăţii „Sora”, I. Chirculescu, coadă de topor al aceluia? Wasser. Delegaţia a fost pur şi simplu dată afară de acest individ, care de la ziarul lui Pamfiil Şeicaru a ajuns paravanul exploatatorului salariaţilor din Ro­mânia. Pretextul dat ulterior a fost o min­ciună grosolană, că funcţionarii conce­diaţi ar fi fost rechemaţi, lucru dovedit fals prin însăşi acţiunea acestor nă­păstuiţi, care au mai făcut cereri de reprimire neluate în consideraţie nici înainte. Chirculescu crede, că mai este atot­puternic şi tratea­ză oamenii de la înăl­ţimea postului pe care încă o mai ocupă. _ " Funcţionarii rămaşi fără prac fie reprimiţi şi despăgubiţi . Am ales să se pună capăt do­intei acestor reacţionari. " Este nevoe de o lege pentru purificarea întreprinderilor particulare » .iele întreprinderi particulare r­re importanţă, plăti­ţi cu lefuri m,. mai grase ca la Stat, se cuibă­ Ti' la adăpostul „Legii Contractu­ri de Muncă" și altor legi și decizii /pTi'Qfajt­ja ft otli»Viru1,ivni« An 1» « 4.1 .a*»C ** 4 ! Ofensiva finlande, poziţiile germai STOCKHOLM, 2 (Rador).­­­ta­­lia, care a început la Tomeå, în a­­properea frontierei suedezo-finla­­deză, este prima ciocnire importată ce s’a produs între germani şi folii aliaţi. Precedentele conflicte nu fusesră decât simple ciocniri. La recenta bătălie iau parte are blindate şi artilerie grea. Finlandei încearcă să pună pe fugă pe ger­mani din poziţiile pe care , în jurul gării Tomeo, Germa, au fost luaţi prin surprindere, au­­ şit să se baricadeze şi au bombardat cuiburile de mitraliere şi pozome în­tărite pe care finlandezii le au pe in­teriorul orașului. Intimbe știri asupra acestei lupte semnalează că ofensiva a fost luată de carele blindate finlandeze. ­ Ţăranii din comuna Săpunari cer Partidelor National Ţărănesc şi Naţional Liberal sa adere la planul de reformă agrara al Part­iului Comun si fContinuare din pag. l­a­ Prem Uitării par să nul mai fi« che­maţi şi acum la „instruct­»". Nu mai vor sa fie for­ta fi să lucreze pământu­rile învăţătorilor şi moşierilor in orele de premilitărie. In satul lui Nichifor Stere Satul a Început să fiarbă. Comuniştii vor să le dea pământ şi acea­sta nu poate să le-o mai scoată ni­meni din cap. Lângă Lehliu este satul Săpunari, satul de naştere al lui Stere Nichifor. Oamenii cunosc proectul de reformă agrară, ştiu că tatăl tovarăşului Stere a fost purtat pe drumuri, la poliţie cu toţi cei aproape 70 ani pe care li are. Stere era condamnat la moarte pentru că n’a putut suferi ca Im coastele sa­tului să fie moşieri cu mii de hectare de pământ. A fost condamnat pentru că a îndrăz­nit să ridice glasul împotriva duşmani­lor ţăranilor. Alături de el stau acum acei care vor pământ şi dreptate. Tovarăşul Stere vorbeşte. Vorbeşte cum ar sta la un popas pe ogor. Acei care se opun astăzi planului de reforină, au vândut ţara lui Hitler şi au trimis să moară în răz­boiul nebunesc împotriva Uniunei Sovietice sute de mii de muncitori şi ţărani români. „Noi vrem să vă dăm pământ, dar voi trebue să-l luaţi. In faţa voinţei şi unirei voastre proectul de reformă agrară poate deveni lege, înfăptuire Plugarul Gheorghe Ivănescu trece la alegerea unui comitet sătesc provizoriu. Se votează următoarea moţiune cu rugămintea de-a o face cunoscută şi ţă­ranilor din alte sate. Moţiune Noi gospodarii comunei Săpunari, jud. Ialomiţa, bucuroşi de răsturna­rea dela 23 Aug., ne-am întrunit în ziua de 1 Oct. 1944 şi după ce s’a dat cetire Proectului de Platformă al Frontului Naţional Democrat, elabo­rat de Comitetul Central al Partidu­lui Comunist din România, am for­mulat următoarele : Timp de trei ani am suportat sar­cinile unui greu şi nedrept război Ne-au fost rechiziţionate vitele, că­ruţele , floarea tineretului din sat a fost dăruită, de Antonescu şi susţi­nătorii lu­i, conducătorilor hittlerişti. Acest tineret s’a prăpădit pe pămân­turi pe care nu avea ce căuta. Cu toţii ne-am dat seama că prin dic­tatul dela Viena, Antonescu ne-a vândut ţara. După această vânzare nu am fost scutiţi nici de amărăciunea de-a fi umiliţi şi de-a vărsa sân­ge alături de duşmanii cei mai ne­îmblânziţi ai poporului român: ger­­manii. In acest timp, autorităţile se purtau neomenos cu lumea din sat. Ajunsesem să ne fie frică şi de um­brele noastre. Răsturnarea ce s’a făcut la 23 Au­gust, ne-a făcut să ne simţim şi noi oameni. Pentru aceasta am luat hotărârea să ne întrunim şi să propunem ale­gerea unui comitet sătesc provizoriu. Atribuţiunle imediate ale comite­tului sunt: 1. înlăturarea de la conducerea co­munei a trădătorilor din Garda de fer şi a cozilor de topor. 2. Preluarea conducerii comunei. 3. Ajutorarea văduvelor, orfanilor şi familiilor acelor care luptă acum împotriva hoardelor germano-ma­­ghiare. 4. De-a lupta şi cere, ca Intre pre­ţurile produselor noastre ţi ale ce­lor dela oraşe să se facă o armonie. 5. De-a lupta ţi demasca pe cle­vetitorii şi duşmanii reformei agrare. Cum mulţi din comună nu au nici o palmă de pământ sau au foarte pu­ţin, iar alţii prosedă sute şi mii de hectare (ex. Cămănăşescu are 3000 hectare la Dâlga, iar Aurelian Pană 6000 hectare la Jegălia), proectul de Platformă agrară al Frontului Naţio­­nal-Democrat, elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, a căzut asupra noastră ca un strigăt de viaţă nouă. Cerem ex­proprierea neîntârziată a marilor moşii şi împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin. Mulţi dintre noi, care semnăm a­­ceastă moţiune ,am făcuit parte din Partidul Naţional-Ţârănesc şi Naţio­­nal-Liberal. Prezentân­du-se situaţia în felul de mai sus, pentru a pune capăt nedrep­tăţilor, aderăm cu toată fiinţa noastră la acest proect de reformă agrară şi cerem să adere şi aceste partide. Noi vrem pământ şi ne simţim so­lidari cu acei care ne ocrotesc. Trăiască Armata Română ce luptă în Ardeal împotriva grofilor fascişti! Trăiască Armata Roşie, care ne-a eliberat de hterişti! Trăiască unirea tuturor ţăranilor! Gheorghe Alexandru, Neculae Ma­tei, Costică Avasilei, Gheorghe C. Bălan, Take Ploeșteanu, Costică Du­gan, Ion A. Barbu, Ilie T. Sf. Radu Anghel, Tănase Popa, Niculae Marin, Gh. P. Simion, Petre D. Si­­mion, Ștefan Grigore, Dumitru An­ca, Vasile Bleajă, Cristache David, Neculae Popa, Gheorghe Manea, Gheorghe N. Moise, Anghel D. Col­­ceru, Ion Scoabă, Gheorghe Jantea, Niculae Petcu, Ion Barbu, Alexandru Bină, Marin A. Bină, Zamfir Oprea, Ion Miţoi, Al. Crăciun, Ghiţă Si­mon, Marim, Mane, Gheorghe Cră­ciun, Gh. Achim, Vasile Gh. Achim, Marin Munteanu, Ştefan A. Crăciun, Dinu Constantin, Traian Anca, Marin Greceanu, Moise Ploeteşanu, Petre Nicolae, Alexe Flore, Gheorghe Croi­­toru, Vasile Cri­stea, Costea Căpraru, Alexandru Georgescu, Marin Ploeş­teanu, Gheorghe Dobrescu, Marin Drăgănescu, Chiru Gheorghe, Ivan Simion, Niţulescu Dumitru, A. Miha­­lache, Vasile Simion, N. Ilie, An­­drone, Nae Simion, Callopea Simion, Aneta A. Nichifor, Tinea Niţidescu, Alexandrina Bărbulescu, etc., etc. Corespondent 110 cuterui cu rxi unCfiUiiat (P Nord şi stârpirea hitlerimuUi- 6) împuternicirea noului tel comunal de a lua practice şi urgente în legtură cu tot ce priveşte şcoala, beri­­ca, dispensarul şi în generaltu­­nul mers al comunei. 7) Ori­zarea formaţiunilor de lupt triptice, înglobarea în ele a retului fost premilitar şi dinţarea pazei comunei ş cutării hotărîrilor luate mitetul Comunal aces­­ţiuni. 8) Continuarea luri de comitetul cc Uniunea Patrioţil­ tragerea completa Această moţiune a­r­mată în faţa delegaţilor , ţiunilor de luptă patriotice 2W. ---.jvaiul.. im vi a.ui v a «actjei ii funcţionari de bună credinţă este paralizată de faptul că „domnii hit­­lerişti" nu pot, conform legislaţiei e­­xistente, să fie eliminaţi de un serviciu fără plata unor preavize şi despă­gubiri excesive, cari i-ar pune pe aceşti preţioşi agenţi ai lui Hitler in situaţia de a fi rentieri ai Statu­lui Român ! Legea contractului de muncă pre­vede că un salariat poate fi dat afa­ră pentru culpă gravă, fără preaviz. Noţiunea de culpă gravă, trebue să cuprindă in sfera ei şi trădarea de tară a acestor slugi ale Iul Hitler, ori au intrat in serviciul unei pute­­‘ărie Împotriva vo­in­ţii şi vite­­""Dorului român. 'vnului să procedeze la egi de purificare Întreprinderile a curăţa de o mică a sa­î remi­suri mi­­tuba- I­­e­­îne- jjgyif tPf trirr ■­­, îşi afirmă voinţa de luptă la manifestaţia de Duminică a „Uniunii ”.

Next