Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)
1944-10-04 / nr. 14
Ţăranii din comuna Săpunari. Judeţul Ialomiţa au cerut, la adunarea de Duminică 1 Octombrie, ca să fie armonizate preţurile produselor lor cu acelea ale produselor industriale. Cererea ţăranilor din Săpunari este cererea tuturor ţăranilor din România. Siliţi de nevoi, ameninţaţi de perceptori, de cămătari şi de bănci, ţăranii îşi vând produsele pe preţuri de nimic primului speculant care le iese în cale. Aceasta nu înseamnă că ele ajung ieftine la consumatorii din oraşe. Intre ţăranul care produce şi orăşanul care consumă aceste produse este un şir întreg de mijlocitori care trăiesc crin sudoarea şi a unora şi a altora. Sub cele mai variate forme ţărănimea este jefuită de aceşti mijlocitori. Una din cauzele mizeriei cumplite în care se sbat ţăranii, este felul cum sunt siliţi să-şi vândă produsele. La noi în ţară s-a vorbit mai mault ca ori unde despre ajutorasa agriculturii şi despre valoricarea produselor agricole. Decât însă s’a făcut mai puţin ca unde. Şi ceiace s’a făcut, a st numai în folosul marilor oşteri şi al chiaburilor. Se cerea grâu curat, fără ceruri străine. Se mai cerea să aibă anumită greutate la hectolitru, n pricina lipsei de unelte şi de ţăranii săraci nu puteau dai grâu curat nici greu la cân. Astfel de grâu puteau da unii moşieri. Dar chiar dacă «tr’o muncă supraomenească, anii reuşeau să scoată cereale curate şi de bună calitate, tot nu le folosea de loc sau prea puţin. Aceasta fiindcă exportatorii sau morile mari din oraşe nu cumpără decât cantităţi mari. Asemenea cantităţi au moşierii şi nu ţăranii. Ei în cel mai bun c®z se duc cu cerealele l C obor unde îşi vând cerealele pe preţuri de batjocură speculanţilor de cereale, cari la rândul lor, adunând cantităţi considerabile, le vând exportatorilor sau morarilor. Este adevărat că pe timpuri s’au creiat aşa zise cooperative de desfacere, cari adunau cereale de la ţărani. Datorită însă felului cum erau organizate cât şi oamenilor cari le conduceau, aceste® îi jefuiau pe ţărani la fel cu speculanţii din oboarele de cereale. Se acordau premii pentru încurajarea agriculturii şi a exportului de cereale. Dar ele intrau în buzunarele marilor societăţi exportatoare de cereale, în buzunarele moşierilor şi ale speculanţilor. Ţăranii ştiau că există premii. De văzut, sau de primit nu primeau niciodată nimic. Acelaşi situaţie dăinueşte şi astăzi. Nimic nu s’a schimbat în această privinţă. Totul merge cum a mers şi mai înainte. Dar nu mai poate merge aşa. Desfacerea produselor ţărăneşti trebueşte organizată. Şi nu aşa cum se făcea în trecut cu valorificarea produselor agricole. Trebuesc înlăturate cauzele care îi silesc pe ţărani să-şi vândă produsele pe nimic. Ţăranii au dreptul să fie trataţi altfel în România liberă şi democratică. Cum s-a ţinut licitaţia în Comuna Militari. — Cerem arestarea fostului primar Cernat. II După cum scriam în articolul precedent, pentru ca sa se fure cu forme din „fondul comun" al Ministerului de Interne, trebuia ales primarul şi antrepriza. Pentru alegerea primarilor avea grije primul pretor M. Paţac de la circumscripţia administrativă Bucureşti, care sub masca unei severităţi duse la exces ascundea cel mai abil jefuitor al banului public. Pedepsele funcţionarilor comunali din subordinele sale, pedepsele ce variau dela 10-20 zile, mai sunt şi acum mărturie de neomenia sa, consemnate în procesele verbale de inspecţie de la primării. Funcţionarilor din comunele mărginaşe le făcea mizerii de neînchipuit, inspecţiile lui trecute în procesele verbale, sunt modele de ignoranţă a celor mai elementare cunoştinţe. Şi acest domn se intitulează „preşedintele asociaţiei pretorilor" din ţară şi colaborează la buletinul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne. In fiecare Sâmbătă dimineaţa poate fi văzut trecând în inspecţie spre comuna Chiajna, care posedă un abator comunal. Acolo sub ameninţarea unui proces verbal de inspecţie prost, notarul comunei Tudor Negulescu îşi umplea maşina cu came numai specialităţi, plătind-o cu preţuri de nimic, iar apoi o împarte şefilor săi, de la Ministerul de Interne, în vreme ce populaţia primeşte 250 grame de came pe bon. Turioir: Cu o lună înainte de licitaţie, primarul comunei Militari, tatona pe lângă antreprenori obscuri, posibilităţile de câştig, pentru el şi clica lui de la Ministerul de Interne. Se prezentau antreprize serioase la primărie, după apariţia publicaţiei de licitaţie, pentru studierea castelor de sarcini, dar erau încuiate în sertarele notarului, iar acesta ca şi primarul lipseau intenţionat de la primărie, pentru ca antreprenorii să nu poată cunoaşte condiţiile castelor de sarcini şi implicit să nu poată face ofertele aşa cum trebue. Pe la jumătatea lunei Aprilie s-a ţinut licitaţia în cabinetul Sistemul cu In tot timpul şedinţei licitaţiei, inginerul Rotam a stat lângă notar care era preşedintele comisiei de licitaţie şi ţinea acoperire cu servieta două plicuri. Unul în care se oferea să execute pavajele la un preţ cu mult avantajos lui şi altul, pentru orice eventualitate, mai avantajos comunei. Când s'au desfăcut toate plicurile și s'au cunoscut rezultatele, inginerul Rotari a introdus plicul cu oferta sa. întreprinderile „Tehnica rutieră" și „Davidescu" oferiseră angajamente avantajoase. Rezultatul a fost spre mirarea tuturor admiterea ofertei Inginerului Rotari, care nu avea nici în clin nici în mânecă cu lucrările de pavaje, în cariera lui executând doar lurrurri irtrr4 iirrnnr+rm trrr / rvrri nu primarului. De faţă era şi acesta, cu toate că nu avea nimic comun cu licitaţia, nefigurând în comisie. Printre licitatori se aflau şi antreprize serioase ca „Technica minieră" cea mai mare de acest gen din ţară şi „întreprinderile Davidescu". Din partea elicei de la Ministerul de Interne participa omul ales de primar, inginerul Mihail Rotaru, care cu o jumătate de oră înainte de deschiderea şedinţei s'a întreţinut între patru ochi cu primarul, dela care a primit ultimele instrncţiuni, în biroul secretariatului, funcţionarii fiind scoşi afară ca să nu asiste la discuţie. două plicuri Inginerul Bolintineanu, reprezentantul antreprizei „Technica rutieră", s'a exprimat în plină şedinţă adresându-se primarului Cernat, că îi pare rău pentm comuna Militari, că nu are posibilitatea să i se paveze străzile de către societatea sa, deoarece majoritatea drumurilor din ţară au fost executate în mod ireproşabil de „Tehnica rutieră" şi că în condiţiunile luate de Ingineml Rotari, este imposibil ca lucrările să fie serioase şi duse la bun sfârşit. Şi, după cum vom vedea în articolul viitor, Ingineril Bolintineanu a avut dreptate. Banii Ministemlui de Interne au fost mâncaţi, lucrarea s'a executat mizerabil, aşa că, du -V----• — ,.u j. . „ — i -.1 ______ Curtea Administrativă proce-1 primarilor se pricepea pretosul cu panamaua dela Cooperul Paţac, pentru alegerea amatie. treprenorilor se pricepea de Am spus că pentru alegerea I minune avocatul Cernat. Cum s’a ţinut licitaţia în Comuna Militari Ţăranii din Chiajna aderă la Platforma Partidului Comunist In comuna Chiajna. Vineri 29 Sept. a. c., deşi zi de lucru, locuitorii s’au întrunit pentru a hotărî singuri asupra destinului lor. Ei şi-au dat seama că organizaţi înlăuntrul Uniunii Patrioţilor pot duce mai uşor lupta pentru câştigarea drepturilor lor şi pentru alegerea unei noui administraţii locale. In urma cuvântării prietenului Dumitrescu Petre, care a arătat situaţia dezastruoasă a ţărănimii sub regimul de cruntă teroare legionară şi fascistă a lui Antonescu, şi a cuvântării preotului Mihăilescu, care a comparat atitudinea generoasă a aliatei noastre Uniunea Sovietică cu a samariteanului din parabolă, întreaga adunare sătească a hotărît să alunge din fruntea comunii vechia administraţie antonesciană şi alegerea următorului comitet comunal: Stoian Petrescu, Tănase Mihaiu, Tudor Cherciu, D. D. Burtea, Petre Christea Mihály, Radu Christea, Christea Marin, C-tin Bonea, Anghel Christache, Marin Popazu, Mihalache Andrei, Toma Jecu, Velicu Călinescu, Petre Cantaragiu, Ghiţă Cherciu, Traian Gheţu, Dumitru Minea şi Purcărea Georgeta din partea femeilor. In acest comitet urmează a intra delegaţi din cătunul Dudu. Adunarea a hotărît în unanimitate să adere la noua platformă a Partidului Comunist. S’a votat o moţiune, în care se hotărăşte : 1) Controlarea neregulilor comise în manipularea fondurilor de pensii şi ajutoare de concentrare de către primarul Banea V. Banciu şi notarul Tudor Negulescu. 2) Desfiinţarea impozitelor comunale stabilite în mod arbitrar de fasciştii din conducerea satului precum şi stabilirea unor impozite progresive. 3) Folosirea islazului comunal după cum vor hotărî sătenii, restituirea către comună a celor 10 pogoane înstrăinate de vechia adminis t lae Petrea şi Vasile Urduban, şi a delegaţilor Uniunii Patrioţilor, Petre Dumitrescu, Buzescu Ion, Tătaru Ştefan. Ţăranii se folosesc de libertatea cucerita din toate colţurile judeţului, ca şi din restul Ţării ne sp ecoum despre ţelul cum. ţă-i înţeleg să se organizeze tru a-şi arăta drepturile lor.rin Oprea, Gheorghe Ioana, Petre Şerban, Dumitru Ileana Radu, Ionel L. Popescu, Vasile Petre Dincă, Zamfir Radu Răspântie: Petre Neacșu, Fiorea R. Ghi- cucerită pentru a-şi alege acătarii satului dintre caii cinstiţi şi care să fie oaşte că vor susţine intereseteşti şi nu ale lor personale. EGEREA COMITETULUI DIN FLOREŞTI-ILFOV tfel în comuna Floreşti, Bolintinul din Vale-Ilfov lorii întrunindu-se în ca Uniunii Patrioţilor au ales lanimitate un comitet coil format din Dumitru loan, a Bolintineanu, Floreaţa(cu funcţie de notar), Maum punea mereu.utui, lui uni, partea femeilor Elena D. loan, învăţătoare şi Maria Pârvulescu, agent sanitar. Apoi întreaga adunare sătească, de comun acord cu noul comitet comunal, au ales în unanimitate pe Florea Bolintineanu, ca primar al comunii Floreşti. Iată aşadar, că după foarte mulţi ani, în care conducătorii satelor erau numiţi, se realizează acest vechiu deziderat democratic, ca ţăranii să-şi aleagă în mod liber pe cei de care vor să fie conduşi. rănii din Cocargeaua-Ialomița ■ alungarea primarului fascist enii din com. Cocargeaua, Ialomiţa, cer destituirea rului antonescian ION D. TRESCU care în tot timp acuzat cu foştii ocupanţi ni ţinându-se de chefuri, petreceri etc. ră de aceasta susnumituî uă a face propagandă liiă, făcând mizerie sătenilor, ajutorul orfanilor şi văii, nevrând să înţeleagă pe nenorociţi că ei nu au alte de trai, aşa cum are d-sagoane de pământ, conac, vrea ţăranilor din Cocareste îndreptăţită. Agentul lt Ion Zamfirescu n’are ce ţn fruntea comunei. Ei treă ştie, însă că fasciştii nu pleacă de bunăvoie din posturile pe cari le ocupă. Ei pleacă numai atunci când sunt daţi afară. Ţăranii din Cocargeaua să ia pildă de la cei din Chiajna-Ilfov. AGENŢII HITLERIŞTI DIN IALOMIŢA NU SE ASTAMPARA In comuna Petroiu-Ialomiţa Ion Georgescu, fost şef de post, terorizează ţăranii şi face propagandă hitleristă. Sătenii se plâng. Sfatul nostru este să-şi aleagă un comitet ţărănesc în care să intre cei mai cinstiţi şi mai hotărâţi locuitori ai satului. Ce au de făcut după aceea, le arată ţăranii din atâtea alte sate. De pildă Floreştii şi Chiajna din jud. Ilfov. iri cu bestia legionara Anton Ipătin ! »ntducerea adiţiei financiare 1. Dâmboviţa se mai află lui Anton Păun, care co să conducă instituţia cu vegetode hitleriste. La de 22 Sept. 1944, uni funcţionari a luat iniţiaa se sindicaliza.. Ad-torul b, Anton Păun a dat numâi ordine şefilor de servit grave ameninţări, să îmacest act, care reprezintă important deziderat al funcţionarilor, că acest individ nu are de, existenţa fiindu-i aşipentru mulţi ani din munţionarilor umiliţi şi terorilora le reţine din salarii, şi indemnizaţii. Deşi are doar la două camere de locuit, Anton Păun ocupă 6 camere, îngrămădind slujbaşii în birouri mici şi insalubre. Sub guvernarea de tristă memorie a regimului legionar, acest adator în loc să-şi vadă de conducerea instituţiei, stătea de gardă la sediul legionar, purtând uniforma verde şi înarmat până în dinţi. Dădea mese şi recepţii huliganilor lui,exercitând cea mai sălbatecă teroare asupra funcţionarilor. Cerem îndepărtarea imediată a acestui element periculos din conducerea instituţiei şi trimiterea lui în faţa judecăţii pentru atitudinea lui antipatriotică, precum şi obligaţia de a restitui toţi banii pe care şi i-a însuşit din drepturile funcţionarilor. Afară cu legionarii terorişti din aparatul de stat. VW. VAXXJ. uunui puj sare a comesiat licitaţia, dar a fost lăsat baltă înainte ca ele blic, deoarece chiar în timpul rezultatul nu se ştie nici până să fie nici pe jumătate termulprimariatului său a susţinut la@azi.nate. Miercuri 4 Octombrie 1944 Dictatorii de la „Sora” Se pare că d. Wasser din Vatra Dornei, devenit pe neaşteptate „cetăţean al Republicii San-Salvador”, imul din cei, care prin vâltoarea evenimentelor fasciste a reuşit să ajungă proprietar al firmei „Sora" nu a înţeles încă, că dictatura nu mai este la modă. Acest domn a dat destul de furcă presei în ultima vreme, prin persecuţia neruşinată a funcţionarilor. Dar nu numai despre acesta vrem să scriem astăzi, căci Sindicatul Funcţionarilor, sesizat de Comitetul ales din sânul funcţionarilor, a luat chestiunea în mână şi sperăm, că va reuşi să aducă la sentimente mai bune pe acest sinistru personagiu. O delegatie a funcţionarilor, concediaţi, in mod abuziv, la adăpostul mă*surilor rasiale luate de conducerea In* treprinderii, s’a prezentat la administratorul delegat al societăţii „Sora”, I. Chirculescu, coadă de topor al aceluia? Wasser. Delegaţia a fost pur şi simplu dată afară de acest individ, care de la ziarul lui Pamfiil Şeicaru a ajuns paravanul exploatatorului salariaţilor din România. Pretextul dat ulterior a fost o minciună grosolană, că funcţionarii concediaţi ar fi fost rechemaţi, lucru dovedit fals prin însăşi acţiunea acestor năpăstuiţi, care au mai făcut cereri de reprimire neluate în consideraţie nici înainte. Chirculescu crede, că mai este atotputernic şi tratează oamenii de la înălţimea postului pe care încă o mai ocupă. _ " Funcţionarii rămaşi fără prac fie reprimiţi şi despăgubiţi . Am ales să se pună capăt dointei acestor reacţionari. " Este nevoe de o lege pentru purificarea întreprinderilor particulare » .iele întreprinderi particulare rre importanţă, plătiţi cu lefuri m,. mai grase ca la Stat, se cuibă Ti' la adăpostul „Legii Contracturi de Muncă" și altor legi și decizii /pTi'Qfajtja ft otli»Viru1,ivni« An 1» « 4.1 .a*»C ** 4 ! Ofensiva finlande, poziţiile germai STOCKHOLM, 2 (Rador).talia, care a început la Tomeå, în aproperea frontierei suedezo-finladeză, este prima ciocnire importată ce s’a produs între germani şi folii aliaţi. Precedentele conflicte nu fusesră decât simple ciocniri. La recenta bătălie iau parte are blindate şi artilerie grea. Finlandei încearcă să pună pe fugă pe germani din poziţiile pe care , în jurul gării Tomeo, Germa, au fost luaţi prin surprindere, au şit să se baricadeze şi au bombardat cuiburile de mitraliere şi pozome întărite pe care finlandezii le au pe interiorul orașului. Intimbe știri asupra acestei lupte semnalează că ofensiva a fost luată de carele blindate finlandeze. Ţăranii din comuna Săpunari cer Partidelor National Ţărănesc şi Naţional Liberal sa adere la planul de reformă agrara al Partiului Comun si fContinuare din pag. la Prem Uitării par să nul mai fi« chemaţi şi acum la „instruct»". Nu mai vor sa fie forta fi să lucreze pământurile învăţătorilor şi moşierilor in orele de premilitărie. In satul lui Nichifor Stere Satul a Început să fiarbă. Comuniştii vor să le dea pământ şi aceasta nu poate să le-o mai scoată nimeni din cap. Lângă Lehliu este satul Săpunari, satul de naştere al lui Stere Nichifor. Oamenii cunosc proectul de reformă agrară, ştiu că tatăl tovarăşului Stere a fost purtat pe drumuri, la poliţie cu toţi cei aproape 70 ani pe care li are. Stere era condamnat la moarte pentru că n’a putut suferi ca Im coastele satului să fie moşieri cu mii de hectare de pământ. A fost condamnat pentru că a îndrăznit să ridice glasul împotriva duşmanilor ţăranilor. Alături de el stau acum acei care vor pământ şi dreptate. Tovarăşul Stere vorbeşte. Vorbeşte cum ar sta la un popas pe ogor. Acei care se opun astăzi planului de reforină, au vândut ţara lui Hitler şi au trimis să moară în războiul nebunesc împotriva Uniunei Sovietice sute de mii de muncitori şi ţărani români. „Noi vrem să vă dăm pământ, dar voi trebue să-l luaţi. In faţa voinţei şi unirei voastre proectul de reformă agrară poate deveni lege, înfăptuire Plugarul Gheorghe Ivănescu trece la alegerea unui comitet sătesc provizoriu. Se votează următoarea moţiune cu rugămintea de-a o face cunoscută şi ţăranilor din alte sate. Moţiune Noi gospodarii comunei Săpunari, jud. Ialomiţa, bucuroşi de răsturnarea dela 23 Aug., ne-am întrunit în ziua de 1 Oct. 1944 şi după ce s’a dat cetire Proectului de Platformă al Frontului Naţional Democrat, elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, am formulat următoarele : Timp de trei ani am suportat sarcinile unui greu şi nedrept război Ne-au fost rechiziţionate vitele, căruţele , floarea tineretului din sat a fost dăruită, de Antonescu şi susţinătorii lui, conducătorilor hittlerişti. Acest tineret s’a prăpădit pe pământuri pe care nu avea ce căuta. Cu toţii ne-am dat seama că prin dictatul dela Viena, Antonescu ne-a vândut ţara. După această vânzare nu am fost scutiţi nici de amărăciunea de-a fi umiliţi şi de-a vărsa sânge alături de duşmanii cei mai neîmblânziţi ai poporului român: germanii. In acest timp, autorităţile se purtau neomenos cu lumea din sat. Ajunsesem să ne fie frică şi de umbrele noastre. Răsturnarea ce s’a făcut la 23 August, ne-a făcut să ne simţim şi noi oameni. Pentru aceasta am luat hotărârea să ne întrunim şi să propunem alegerea unui comitet sătesc provizoriu. Atribuţiunle imediate ale comitetului sunt: 1. înlăturarea de la conducerea comunei a trădătorilor din Garda de fer şi a cozilor de topor. 2. Preluarea conducerii comunei. 3. Ajutorarea văduvelor, orfanilor şi familiilor acelor care luptă acum împotriva hoardelor germano-maghiare. 4. De-a lupta şi cere, ca Intre preţurile produselor noastre ţi ale celor dela oraşe să se facă o armonie. 5. De-a lupta ţi demasca pe clevetitorii şi duşmanii reformei agrare. Cum mulţi din comună nu au nici o palmă de pământ sau au foarte puţin, iar alţii prosedă sute şi mii de hectare (ex. Cămănăşescu are 3000 hectare la Dâlga, iar Aurelian Pană 6000 hectare la Jegălia), proectul de Platformă agrară al Frontului Naţional-Democrat, elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, a căzut asupra noastră ca un strigăt de viaţă nouă. Cerem exproprierea neîntârziată a marilor moşii şi împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu pământ puţin. Mulţi dintre noi, care semnăm această moţiune ,am făcuit parte din Partidul Naţional-Ţârănesc şi Naţional-Liberal. Prezentându-se situaţia în felul de mai sus, pentru a pune capăt nedreptăţilor, aderăm cu toată fiinţa noastră la acest proect de reformă agrară şi cerem să adere şi aceste partide. Noi vrem pământ şi ne simţim solidari cu acei care ne ocrotesc. Trăiască Armata Română ce luptă în Ardeal împotriva grofilor fascişti! Trăiască Armata Roşie, care ne-a eliberat de hterişti! Trăiască unirea tuturor ţăranilor! Gheorghe Alexandru, Neculae Matei, Costică Avasilei, Gheorghe C. Bălan, Take Ploeșteanu, Costică Dugan, Ion A. Barbu, Ilie T. Sf. Radu Anghel, Tănase Popa, Niculae Marin, Gh. P. Simion, Petre D. Simion, Ștefan Grigore, Dumitru Anca, Vasile Bleajă, Cristache David, Neculae Popa, Gheorghe Manea, Gheorghe N. Moise, Anghel D. Colceru, Ion Scoabă, Gheorghe Jantea, Niculae Petcu, Ion Barbu, Alexandru Bină, Marin A. Bină, Zamfir Oprea, Ion Miţoi, Al. Crăciun, Ghiţă Simon, Marim, Mane, Gheorghe Crăciun, Gh. Achim, Vasile Gh. Achim, Marin Munteanu, Ştefan A. Crăciun, Dinu Constantin, Traian Anca, Marin Greceanu, Moise Ploeteşanu, Petre Nicolae, Alexe Flore, Gheorghe Croitoru, Vasile Cristea, Costea Căpraru, Alexandru Georgescu, Marin Ploeşteanu, Gheorghe Dobrescu, Marin Drăgănescu, Chiru Gheorghe, Ivan Simion, Niţulescu Dumitru, A. Mihalache, Vasile Simion, N. Ilie, Androne, Nae Simion, Callopea Simion, Aneta A. Nichifor, Tinea Niţidescu, Alexandrina Bărbulescu, etc., etc. Corespondent 110 cuterui cu rxi unCfiUiiat (P Nord şi stârpirea hitlerimuUi- 6) împuternicirea noului tel comunal de a lua practice şi urgente în legtură cu tot ce priveşte şcoala, berica, dispensarul şi în generaltunul mers al comunei. 7) Orizarea formaţiunilor de lupt triptice, înglobarea în ele a retului fost premilitar şi dinţarea pazei comunei ş cutării hotărîrilor luate mitetul Comunal acesţiuni. 8) Continuarea luri de comitetul cc Uniunea Patrioţil tragerea completa Această moţiune armată în faţa delegaţilor , ţiunilor de luptă patriotice 2W. ---.jvaiul.. im vi a.ui v a «actjei ii funcţionari de bună credinţă este paralizată de faptul că „domnii hitlerişti" nu pot, conform legislaţiei existente, să fie eliminaţi de un serviciu fără plata unor preavize şi despăgubiri excesive, cari i-ar pune pe aceşti preţioşi agenţi ai lui Hitler in situaţia de a fi rentieri ai Statului Român ! Legea contractului de muncă prevede că un salariat poate fi dat afară pentru culpă gravă, fără preaviz. Noţiunea de culpă gravă, trebue să cuprindă in sfera ei şi trădarea de tară a acestor slugi ale Iul Hitler, ori au intrat in serviciul unei pute‘ărie Împotriva voinţii şi vite""Dorului român. 'vnului să procedeze la egi de purificare Întreprinderile a curăţa de o mică a saî remisuri mituba- Ieîne- jjgyif tPf trirr ■, îşi afirmă voinţa de luptă la manifestaţia de Duminică a „Uniunii ”.