Scânteia, octombrie 1944 (Anul 1, nr. 14-41)

1944-10-29 / nr. 38

PROBLEME EXTERNE Mi Mira ai - un pivot al lumii noui Franţa, leagănul mândru al democraţiei, al luptei pentru liber­tate. — Franţa culturei, civilizaţiei şi progresului, prin lupta sa eroică, a recâştigat locul său demn în lumea nouă, ce se clă­deşte. Forţele reacţionare, în frunte cu fascismul german, care au încercat să dea omenirea cu sute de ani înapoi, sunt pe cale să fie definitiv înfrânte. Istoria nu cunoaşte drumul înapoi, numai înainte. Paşii făcuţi înapoi sunt urmaţi de salturi rapide pe drumul firesc al desvoltării şi progresului. Iar avantgarda re­gresului şi a întunericului — fascismul — iese zdrobită de sub roţile necruţătoare ale istoriei, ce înaintează triumfătoare. Fascismul lui Hitler, maşina sa de războiu, a putut să înfrân­gă armata franceză. El a avut tancuri şi avioane în picaj, a avut o bandă de S.S. special pregătită pentru jaf şi asuprire, a avut o armată îmbibată şi otrăvită cu spiritul cuceririi. Dar fascismul lui Hitler nu a putut să frângă în inimile patrioţilor francezi, dorinţa lor arzătoare de libertate, voinţa şi hotărîrea lor nes­trămutată de a duce lupta pentru izgonirea şi nimicirea defini­tivă a duşmanului cotropitor. Franţa, care a vărsat atâta sânge în istoria sa pentru idealurile înalte ale omenirii, care a mărşă­­luit în primele rânduri ale revoluţiilor, ce au deschis perspecti­ve noui pentru omenire, a putut să fie invadată pentru moment, dar nu a putut fi înfrântă niciodată. Degeaba toată agentura ce şi-a creiat-o fascismul german din trădători şi colaboraţionişti,—nici el, nici slugile lui nu au putut deruta şi nici reţine patrioţii francezi dela lupta la care au pornit cu toată hotărîrea. Degeaba teroarea criminală şi execu­ţiile Gestapoului, degeaba cuvântările colaboraţioniste ale lui Pétein, degeaba legile rasiale ale lui Laval şi actele de brigan­daj ale „voluntarilor“ antisovietici ai lui Doriot şi Déat —nimic nu a putut opri poporul francez în lupta sa măreaţă. Actele de sabotaj împotriva mașinei de războiu germană, ac­tele de curaj fără de seamăn în executarea fasciștilor cotropitori și a trădătorilor — sunt pietre de hotar însângerate de martiri pe drumul lung parcurs de poporul francez în lupta pentru eli­berarea sa. Organizarea și lupta maqun­silor francezi a devenit un simbol luminos pentru popoarele în soarta lor întunecată de dominaţie şi cotropire hitleristă. Concomitent cu mişcarea de rezistenţă internă a patrioţilor francezi, s’au născut şi au seresc­ut mişcarea şi armata de eliberare preiată în străinătate de generalul De Gaulle şi alţi patrioţi fran­cezi. Această mişcare a luat forme concrete de organizare şi de conducere, dând naştere Comitetului de Eliberare al Franţei. Prin intrarea unor reprezentanţi ai mişcării de rezistenţă in­­emă în acest comitet, s-a realizat o anumită coordonare a efor­turilor depuse de patrioţii francezi din afară şi dinăuntrul Franţei pentru eliberarea ei. Pe plan internaţional, Uniunea Sovietică a trecut de mult la recunoaşterea Comitetului de Eliberare a Franţei drept conducă­torul politic şi militar al acestei ţări. Ea a trimis reprezentantul său la Alger şi prin aceasta a dat un ajutor puternic poporului francez în lupta sa eroică pentru libertatea sa. Prin aceasta po­poarele sovietice au exprimat în acelaş timp simpatia şi respec­tul lor faţă de lupta patrioţilor francezi. Această luptă — încadrată în lupta întregei omeniri doritoare de pace şi de libertate — a fost încununată de succes. Franţa — care a fost întotdeauna atât mândră de libertatea sa — azi Ajjj Iarăşi e liberă ! Este adevărat, că în faţa Franţei mai stau sarcini imense de realizat. Duşmanul de moarte, cotropitorul, a fost izgonit, dar el nu a fost distrus şi generalul De Gaulle şi guvernul său — recu­noscut astăzi de Uniunea Sovietelor, Anglia şi Statele Unite drept guvernul provizoriu al Franţei — vor să ducă lupta pentru distrugerea definitivă a hitlerismului, cu cea mai mare dârzenie. Ei cer cu ardoare, arme pentru patrioţii francezi, să poată asigura cea mai mare eficacitate şi succes în această luptă. Ei arată hotărîrea lor nestr­ănuntată de luptă contra fascismu­lui şi prin atitudinea lor dârză faţă de trădători şi colaboraţio­nişti. Zeci de mii de fascişti şi profascişti aşteaptă verdictul Tri­bunalului popular al Franţei. Miniştri, generali, publicişti, au fost executaţi fără milă de Franţa renăscută. Prin aceasta Franţa liberă dă un exemplu tuturor popoarelor europene eliberate de sub cotropirea şi teroarea hitleristă. Trădătorii trebue pedepsiţi fără milă. Franţa se găseşte într’o situaţie economică grea. O ţară pârjo­lită de războiu cu o industrie distrusă şi jefuită de hoardele hitleriste. Conturul vieţii politice încă nu s’a cristalizat complet şi greutăţi şi piedeci se mai pot ivi în clarificarea ei. Dar toate acestea sunt durerile unei naşteri sănătoase. Poporul francez, cu o tradiţie seculară de luptă pentru liber­tate, călit în focul războiului drept împotriva hitlerismului co­tropitor va şti să treacă toate aceste greutăţi. FRANŢA RENĂSCUTĂ, LIBERA ŞI DEMOCRATICA VA CONTRIBUI MULT LA CREIAREA UNEI LUMI NOUI, LI­BERE ŞI DEMOCRATICE ŞI VA FI UN PIVOT SIGUR ŞI PUTERNIC AL EI. Io­sif Ardeleanu Universitate organizată de echipagiile vaselor sovietice MOSCOVA, 26 (Rador). — Anul trecut, echipagiile vaselor sovietice care au iernat în Oceanul Înghețat de Nord în apropiere de insula Dickson au organizat acolo o Uni­versitate orgintală, cea mai de nord Universitate din lume. Ea a fost deschisă din primele zile ale încetă­rii navigaţiei şi a funcţionat până la sfârşitul iernatului. In „Universitatea de dincolo de Cercul Polar“ erau admişi studenţi care „ca plată pentru studiile lor“ trebuiau să împărtăşească cunoştin­ţele cu camarazii lor, să facă rapor­turi, să dirijeze săli de studii şi la­boratoare, să pună şi pe ceilalţi în cunoştinţă cu experienţa navigaţiei maritime, etc. Unul din „studenţi", care cuno­ştea perfect de bine limba engleză şi alte limbi străine, a fost numit titular al catedrei de „limbi străi­ne", iar sub conducerea lui sute de persoane au învăţat englezeşte. Medicii de bord au organizat „Fa­cultatea de medicină", comandanţii de vase, „Facultatea de navigaţie, mecanicii etc. „Facultatea de mecanică". In timpul iernei, membrii echipa­­giilor au ascultat mai multe sute de conferinţe, tratând despre artă, li­teratură, istorie şi tehnică. In primăvară, după examen, s-a dovedit că lungile seri de iarnă au trecut cu mult folos pentru mate­­loţi. Mulţi dintre ei au studiat na­vigaţia, fochiştii au învăţat specia­litatea de ajutor de mecanic, etc. Anul acesta, Universitatea își reia activitatea. Guvernul grec a fost re­maniat pentru a cuprin­de cât mai multe partide şi grupuri politice ATENA, 26 (Rador). — Rema­nierea cabinetului Papandreu a fost anunţată în noaptea spre joi. In cercurile guvernamentale se declară că remanierea a fost făcută pentru ca guvernul să cu­prindă un număr cât mai mare posibil de partide și de grupuri politice grecești. nam şi MMa Miei t­eie pe f­rontul die Vest PARIS, 26 (Rador). — Comuni­catul dat de cartierul general su­prem al generalului Eisenhower, comandantul forţelor expediţio­­nare, anunţă : Forţele aliate dau lupte în Her­­togenbosch, de unde au izgonit pe inamic din părţile de nord şi est ale oraşului. Boxtel a fost eliberat şi am îna­intat apoi mai multe mile spre nord-est. Pe şoseaua Oirshot-Tilburg am ajuns în regiunea Moergester. Au avut loc înaintări generale spre nord-est în regiunea de la ră­sărit de şoseaua­ Anvers-Breda. In apropiere de Zui­ Beveland am cucerit satul Rilland şi au a îna­intat 3 mile spre vest, dealungul malului de sud al istmului. Alte câştiguri teritoriale au fost făcute în regiunea dintre Pindorp şi Voendsdrecht. In punga de pe Scheldt, forţele aliate au înaintat în direcţia Pol­­dertje. In cursul zilei, bombardiere grele în foarte mare număr, escor­tate de avioane de vânătoare, au a­­tacat Essen și uzinele de petrol sin­tetic de la Hamburg. Lipsesc 4 bombardiere. Peste 1200 de bombardiere grele, escortate de circa 500 de avioane de vânătoare, au atacat, tot în cursul zilei, gările de triaj de la Hamm, o rafinărie de petrol în re­giunea Hamburg și alte obiective militare în Germania de nord-vest. COMUNICATUL MILITAR SOVIETIC MOSCOVA, 26 (Rador). — Co­municatul militar sovietic dat de Biroul de Informaţiuni asupra o­­peraţiunilor din ziua de 25 octom­brie transmite: Trupele de pe frontul Careliei, urmărind tru­­pele germane, au trecut frontiera Norvegiei şi în condiţii grele arctice au cucerit azi, 25 octombrie, importantul port la Ma­rea Barenţ, Kirkenes, capturând de asemenea peste 30 de alte localităţi pe teritoriul norvegian, printre care Kroftfeter­­bukt, Sturbukt, J­ardfj­er­bot­n, Ropeljven, Jakofos­­nes, Eljvenes, Bjerkh­­jem, Hehugten, Sandnes, Bjerracvand, Lonfgfjord­­lotn, Nîgord, Fossgord, Langfi şi Svanvik. In direcţia Libava, trupele noa­stre au respins repetate atacuri ale unor forţe mari de infanterie şi tancuri inamice şi au pricinuit i­­namicului pierderi grele în oameni şi echipament. In Prusia Răsăriteană, trupele noastre au continuat ofensiva, şi cu toată rezistenţa dârză a inamicu­lui şi contra-atacurile lui, au cap­turat mai multe centre de gravi­tate germane fortificate, printre cari Balden, Petereitchen, Wilfi­­schen, Drusken, Bareischkemen, Lawischkemen, Paballen, Gorse Traknen, Matzutkmen, Eisenhütte, Gross Trakischken, Schulkeen şi Klein Kummetschen­ La nord-vest de Praga (subur­bia Varşoviei), trupele noastre îm­preună cu trupe din armata I-a po­loneză au dat lupte cu caracter lo­cal în cursul cărora au cucerit lo­calităţile Laiski, Weliszewo, Wen­­gerski-Kunty, Rembelszczizna, Ru­­zopole, Hoszowka, Dombrowka, Plodi, Henrikov, Tarhomin şi Ze­­ran. Pe teritoriul Cehoslovaciei, la nord-est de Mukacevo, trupele noa­stre, înfrângând rezistenţa inami­cului şi fortificaţiile lui, au captu­rat peste 50 de localităţi, printre cari Izbor, Olenevo, Solocin, Pasiki (la 14 km. nord-est de Mukacevo), Du­bina, Dovghe, Veliki-Rakovek, Ro­­kosev şi gările Nelipino, Dovghe şi Zadna. In ziua de 25 octom­brie, trupe de pe cel de al doilea front ucrainean au luat cu asalt importam­tele centre ale apărării inamicului şi mari noduri de cale ferată din nordul Transilvaniei, oraşul Satu Mare şi Cărei, precum şi peste 100 de alte locali­tăţi, printre care marile localităţi Batargi, Hal­mei, Turul­ang, Agriş, Pe­­lişor, Lazuri, Os­var­eu, Ve­­tiş, Oara, Sătmerel, Ghil­­vaci, Chemin, U­rziceni, Sanislău, şi gările Hal­mei, Micula, Osvarău, La­zuri, Sătmerel, Gilvaci şi Sanislău. In felul acesta, trupele noastre au terminat eli­­berarea Transilvaniei de trupele inamice. In unele sectoare ale frontului activitate­a patrulelor şi în câteva locuri lupte de imporanţă locală. In cursul zilei de 24 octombrie, trupele noastre de pe toate frontu­rile au scos din luptă sau au dis­trus 112 tancuri germane. In lupte aeriene sau prin focul artileriei anti-aeriene au fost do­borâte 67 avioane inamice. In noaptea de 24-25 Octombrie avioanele noastre cu rază mare de acţiune au atacat porturile Libava şi Vindava, precum şi nodurile de cale ferată Insterburg şi Darkemen din Prusia Răsăriteană. In cursul atacului, în portul Li­bava se aflau ancorate mai multe vase de transport germane. Bom­bardamentul a produs 14 incendii. Incendii deosebit de mari au fost observate în partea răsăriteană a portului, pe teritoriul hangarelor, şi la centrala portului. S-au produs cinci explozii în port, printre care una extraordi­nar de puternică. In portul Vindava, bombarda­mentul a pricinuit mai multe in­cendii însoţite de explozii. La nodurile de cale ferată Ins­terburg şi Darkenem bombele au făcut explozie în mijlocul trenurilor inamice. La Darkemen, un tren cu muniţii a fost aruncat în aer prin lovituri directe de bombe. O mare parte din terenul acestui nod fe­roviar era învăluit în flăcări. 2000 de germani şi un­guri luaţi prizonieri în Cehoslovacia In Cehoslovacia, la nord-est de oraşul Mukacevo, trupele sovie­tice atacatoare au întâmpinat o rezistenţă dârză din partea ina­micului în zona localităţii Polia­­na. Această localitate este situa­tă în valea munţilor, fiind un nod de şosele. Germanii se întă­riseră în munţii de pe marginea şoselei şi ţineau sub focul lor toate împrejurimile din apropie­rea poziţiilor lor. Soldaţii sovie­tici, deschizându-şi calea prin potecile muntoase, au ajuns în spatele inamicului şi au luat cu asalt importanta localitate şi ga­­ra Valava. Apoi, îndreptându-se spre nord, elementele sovietice au atacat garnizoana inamică. Alte unităţi sovietice au atacat pe inamic din faţă. Hitleriştii, încolţiţi în valea munţilor, au încercat să-şi deschidă calea spre sud, dar ei au fost sdrobiţi. Pes­te 2000 de germani şi unguri au fost făcuţi prizonieri. Satu Mare eliberat Trupe de pe cel de al doilea front ucrainean, după ce au sdro­­bit pe inamic în regiunile mun­toase din Transilvania, au scobo­­rît în câmpie şi au început lup­tele pentru oraşul Satu Mare şi pentru oraşul Cărei. Marţi, in­fanteriştii sovietici au pătruns vijelios în oraşul Satu Mare­ Ger­manii şi ungurii s-au baricadat în casele de piatră şi au opus o re­zistenţă îndârjită. Detaşamentele sovietice de asalt, cu ajutorul ar­­tileriştilor, curăţau pe inamic din cuiburile de rezistenţă. In ziua de Miercuri, tru­pele sovietice au luat cu asalt oraşul Satu Mare. Majoritatea, garnizoanei inamice a fost, nimicită. Au fost făcuţi numeroşi prizonieri şi o bogată pradă de război a fost capturată. Satu Mare este un important nod de comunicaţii. Aci se întâl­nesc patru linii ferate şi cinci şosele. Alte unităţi sovietice au ocupat gara şi oraşul Cărei. Prin ocuparea oraşelor Satu Mare şi Cărei, trupele sovietice au termi­nat în mod definitiv eliberarea Transilvaniei. Vase din flota din Marea Nor­dului au scufundat două cargo­­boturi şi un vas de patrulă ina­mic. Vase şi avioane din flotila din Marea Albă au scufundat un submarin german. ADAUS LA COMUNICAT Trupele de pe frontul din Ca­­relia, urmărind trupele germane, au trecut frontiera dintre Uniu­nea Sovietică şi Norvegia. Uni­tăţi sovietice au înaintat cu 20 km. şi au ocupat, în cursul zilei de Miercuri, oraşul Kirkenes.. I­­namicul ocupa poziţii foarte fa­vorabile defensive. Aripa sa stân­gă era protejată de Golful Yarf­­jorden. Şoselele care duc la Kir­kenes erau barate de fortificaţii ridicate pe înălţimile ce domină terenul. Cu totul pe neaşteptate pentru inamic, unităţile sovietice au trecut golful şi au atacat nă­valnic pe germani prin flanc. Ur­mărind unităţile inamicului în­frânte, trupele sovietice au ocu­pat oraşul şi portul Kirkenes, principală bază pentru transpor­turi şi importantă bază navală a germanilor în regiunile polare. La sud-vest de localitatea Ni­kei, unităţi dintr-o formaţie so­vietică au înaintat şi au ocupat un aerodrom german. In mâinile trupelor sovietice au căzut drept pradă de râsboiu opt avioane, trei tunuri grele, un atelier pen­tru repararea avioanelor, 200 bu­toaie cu benzină, un depozit de bombe, un depozit de material de geniu și a­lte materiale de rast boiu. Atacul sovietic neaştep­tat la Nord-Vest de Praga (Varşovia) La nord-vest de Praga, trupe sovietice şi unităţi din prima ar­mată polonă, au atacat pe neaş­teptate pe inamic. Soldaţii so­vietici au pătruns în dispozitive­le germanilor şi i-au scos din po­ziţii puternic fortificate. Exploa­tând succesul lor, trupele sovie­tice au ocupat mai multe locali­tăţi. Numeroase cadavre de ina­mici au rămas pe teren. Au fost distruse 10 care blindate şi tu­nuri auto-propulsoare, precum şi 40 de tunuri de câmp Au fost capturate trei care blindate, două tunuri auto-propulsoare, 14 tu­nuri de câmp, 70 camioane au­tomobile și altă pradă de război. In lupte aeriene au fost doborî­­te 18 avioane inamice. Lupte crâncene şi înain­tările Armatei Roşii în Prusia Orientală In Prusia Orientală, trupele sovietice au continuat­ să dea lupte ofensive. Inamicul opune o rezistenţă crâncenă şi cu toate enormele sale pierderi dă contra­atacuri cu forţe proaspete de in­fanterie şi care blindate. Artile­­riştii şi infanteriştii sovietici au respins toate contra-atacurile i­­namicului şi au nimicit circa 2.500 de germani. Un număr de 48 de care blindate şi 16 auto­mobile pentru transport blindate, aparţinând germanilor, au­ fost scoase din seriviciu sau arse. In urma unor lupte crâncene, tru­pele sovietice au ocupat o serie de localităţi puternic fortificate. Germanii au fost scoşi din loca­litatea Gross Trakenen, impor­tant nod de şosele. Au fost făcuţi prizonieri şi pradă de război. In lupte aeriene piloţii sovietici au doborît, într’o singură zi, 13 a­­vioane germane. Ultima nădejde a lui Hitler Dona im mu­sir o singura­­ MOSCOVA, 26 (Rador). — Colonelul Alexandru Andreev, redactorul militar al agenţiei Tass scrie următoarele: Trupele sovietice au repurtat din nou, într’o singură zi două mari victorii: în extremitatea nordică, — regiunea arctică, —şi în Balcani. In nord, trupele generalului Meretskov au eliberat zilele a­­cestea, de germani, în condiţiu­­nile grele ale regiunei antice, toată zona de producţie a nive­­lului şi au cucerit după lupte grele, la vest şi la sudvest de Petsamo, o întreagă serie de lo­calităţi. Continuând înaintarea lor, tru­pele sovietice, în urmărirea ger­manilor, au trecut peste frontie­ra sovietică şi au ocupat oraşul Kirkenes, important port la Ma­rea Barentz. înaintarea trupelor sovietice în interiorul teritoriului norve­gian ocupat de germani, are o mare importanță operativă. Pro­gresele realizate de Armata Ro­şie în direcţia vest a acestui sec­tor al frontului, pune în pericol imediat aerodromurile şi bazele navale ale hitleriştilor din nor­dul Norvegiei.. Pe teritoriul Ungariei, tru­pele germano - ungare au su­ferit grele înfrângeri şi se apără acum pe Tisa şi pe Dunăre, la 125 km. est de Budapesta, împo­triva presiunei neîncetate a tru­pelor sovietice. Trupele sovietice lărgesc fron­tul ofensivei lor şi continuă rea­lizarea de câştiguri de teren în Prusia orientală, sdrobind rezis­tenţa inamică şi înaintând tot mai adânc în interiorul „fortăre­­ţei hitleriste". Nici „diviziile de grenadieri“ ale lui Hitler, nici „ordinul de mobilizare totală“ al lui Goeb­bels, nici chiar detaşamentele noui formate de „Volkssturm“ ale lui Himmler n’au putut face faţă înaintării Armatei Roşii. Puse în linie pentru a apăra frontiereele Prusiei orientale, toate aceste formațiuni au sufe­rit grave înfrângeri sub lovitu­rile Armatei Roșii. înfrângerea dezastruoasă și liotei japoneze NEW YORK, 26 (Rador). — Dela marele cartier general al generalu­lui­­MacArthur pe insula Leyte din Filipine se comunică: Forțele noastre terestre continuă să înainteze pe toate fronturile. O puternică flotă japoneză s’a a­propiat în zorii zilei de 24 octom­brie de apele Filipinelor în golful Suritao, la sud de strâmtoarea San Bernad­o. Ele s-au îndreptat asu­pra forţelor noastre din golful Leyte. Flota a 7-a cu o escadră austra­liană şi cu forţe de suprafaţă, spri­jinită de vase purtătoare de avi­oane din escortă, a făcut faţă am­belor atacuri. Forţa sudică inamică, compusă din două vase de linie, un cruci­şător uşor, un crucişător greu şi patru distrugătoare, a fost com­plet înfrântă, pierzând chiar de la începutul acţiunii cel puţin un vas de linie de tipul YAMASHIRE şi mai multe crucişătoare şi distru­gătoare. Resturile formaţiilor japoneze s-au retras spre vest prin strâm­­torile Suritao, fiind mereu atacate de avioanele de pe vasele noastre purtătoare de avioane şi suferind pierderi şi avarii. Vasele japoneze au fost toate fie scufundate, fie grav avariate. In cursul acestei lupte, noi am avut pierderi foarte mici, având numai câteva vase mici scufun­date sau avariate şi un distrugător avariat. Forţele nordice japoneze, numă­rând patru vase de linie, mai multe crucişătoare şi distrugătoare, au luat contact cu unul din grupurile noastre de vase purtătoare de avi­oane ale escortei în largul coastei răsăritene a insulei Samar. Avioanele noastre din acest grup, sprijinite de altele din alt grup, au atacat flota inamică, silind-o să se retragă spre nord. Lipsesc deocamdată amănunte, dar primele rapoarte arată că ina­micul a pierdut mai multe cruci­şătoare şi distrugătoare, iar trei vase de linie, două crucişătoare şi mai multe distrugătoare au fost grav avariate. Pierderile suferite de forţele noastre au fost un vas purtător de avioane scufundat şi mai multe vase purtătoare de avioane şi di­strugătoare avariate. ■ Mobilizare sutiro-totală în Ger­mania Imprimeriile „CURIERUL”. — Sir. Belvedere. 6. — Bucureşti 4 î­­n drum spre MOSCOVA, 26 (Rador). — In ziua de 24 octombrie, a sosit la Lvov delegaţia guvernamentală cehoslovacă pentru teritoriul elibe­rat din Cehoslovacia. Delegaţia este prezidată de d. ministru Frantisek Nemec, repre­zentant al guvernului cehoslovac. D-sa este însoţit de generalul de divizie Antonin Nijborski, şeful misiunii militare, de d-nii Laub­­man, Valo şi Woliaj, membri ai consiliului de stat al Cehoslova­ciei, şi de monseniorul Gala, pre­cum şi de personalul reprezentan­tului Cehoslovaciei. Intr’o convorbire cu corespon­dentul Agenţiei TASS, d. Nemec a declarat: Graţie operaţiilor victo­rioase ale vitezelor trape ale gene­ralului Petrov, mai multe regiuni din Cehoslovacia sunt eliberate. Germanii sunt isgoniţi din Iasin, Rakhov, Dubov şi alte oraşe. As­tăzi, după aproape 5 ani de des­părţire, noi ne înapoiem în ţara noastră natală. Misiunea noastră imediată este de a lua cunoştinţă de situaţia populaţiei locale, de a restabili pe cât posibil administra­ţia civilă, de a reorganiza aprovi­zionarea şi, punct esenţial, de a vedea în ce măsură regiunile eli­berate din Cehoslovacia pot să a­­jute Armata Roşie, în lupta sa îm­potriva inamicului comun, şi de a organiza acest ajutor. Părăsind teritoriul Uniunii So­vietice, mulţumesc călduros mare­şalului Stalin al Uniunii Sovietice, cum şi Armatei Roşii, în numele întregului popor din ţara mea, deci în numele cehilor, slovacilor şi u­­crainienilor din regiunea carpatică, pentru eliberarea ţării noastre martire. Popoarele Cehoslovaciei nu vor uita niciodată ceea ce Rusia Sovietică, marea lor vecină, a fă­cut pentru ei. Noi vom fi totdea­una recunoscători pentru ajutorul frăţesc ce ne-a fost dat. Eliberarea Cehoslovaciei de abia începe. Ora­şele Ujgorod, Koszice, Bratislava, Bano şi Praga stau în faţa noa­stră. Sunt convins că Cehoslovacia va sărbători în curând, in mod solemn, S­il Cehoslovacia completa sa eliberare de cotropito­rii germani. Amiciţia frăţească, pe-o­cetluită cu sânge, care uneşte cele două popoare ale noastre, rus şi cehoslovac, se va consolida, va propăşi şi va da în viitor roade şi mai admirabile. Să trăiască mare­şalul Stalin, eliberatorul nostru. Reluarea relaţiilor diplo­matice între Statele Unite şi Italia WASHINGTON, 26 (Rador). — Relaţiile diplomatice între Sta­tele Unite şi Italia vor fi reluate, a declarat d. Edward Stettinius, secretar adjunct al departamen­tului de stat, după consultarea celorlalte republici americane, așa cum­ s’a prevăzut în rezolu­țiile dela Rio de Janeiro, în Ia­nuarie 1942. Guvernele Marei Britanii și Uniunii Sovietelor au fost dea­­semeni consultate. Corpul Luptătorilor feli­cită pe Col. Cambrea şi Divizia „Tudor Vladimirescu" D. Inginer George I. Rădulescu, Comandantul Corpului Luptătorilor din România a trimis d-lui Colonel Cambrea şi Diviziei de Panduri* Tudor Vladimirescu-Debreţin ur­mătoarele telegrame: Colonelului Cambrea Comandantul Diviziei „Tudor Vladimirescu- Debreţin” BRAŞOV Ostaşii grupaţi în Corpul Luptă­torilor din România, care şi-au câştigat acest renume prin sângel® vărsat pentru apărarea Patriei, strâns uniţi în jurul eroului co­mandant colonel Cambrea, exprimă admiraţia lor pentru faptele d® arme ale diviziei de panduri „Tu­dor Vladimirescu-Debreţin“ şi ale comandantului ei şi stransmit pe aceasta cale, cu ocazia contribuţiei d-voastră la desrobirea Ardealului nostru scump, admiraţia şi felicită­rile cele mai călduroase, precum şi expresiunea bucuriei sincere pen­tru înfrăţirea dintre Uniunea So­vietică şi Luptătorii Români, cari şi-au vărsat şi încă îşi varsă sân­gele pentru o cauză pur Româ­nească. Corpul Luptătorilor din Româ­nia, prin mine, vă roagă să primiţi asigurarea unei sincere camaraderii şi să exprimaţi Luptătorilor Divi­ziei d-voastră, atât de dragi nouă, admiraţia şi dorinţa de o înfrăţire, pentru binele Patriei. Inginer George I. Rădulescu Preşedintele Corpului Luptătorilor din România Diviziei „Tudor Vladimi­rescu-Debreţin" Braşov CAMARAZI, Faptele voastre de arme şi ero­ismul vostru, care v’a condus la Glorie, au determinat pe ostaşii din Corpul Luptătorilor din România să vă treacă în Cartea de Aur a Neamului şi mândri de calităţile voastre, îşi exprimă faţă de voi, bucuria sinceră că v’au regăsit şi mai oţeliţi, decât odinioară, iar camarazilor voştri, căzuţi în lupte, le păstrează pioasă amintire. Inginer George I. Rădulescu Comandantul Corpului Luptătorilor din România înaintarea aliaţilor pe frontul italian ROMA, 26 (Rador). — Cu tot or­dinul dat de comandamentul ger­man trupelor sale de a ţine cu orice preţ poziţiile lor actuale d­e Italia aliaţii continuă să progreseze Germanii au fost obligaţi să pă­răsească poziţiile care apără Bolo­­nia, precum şi şoseaua Bolonia-Ri­mini. Prizonierii italieni vor să-şi dea contribuţia la lipta aliaţilor LONDRA 26 (Rador). — Răspun­zând unei întrebări în Camera Lor­zilor lordul Croft, subsecretar de sta la ministerul de război, a declarat c£ aproximativ 70 la sută din prizonieri italieni de război aflaţi în Anglia au cerut să li se permită să-şi dea con­tribuţia la cauza aliată şi sunt folo­­siţi în îndeletniciri de importanţa na­ţională.

Next