Scânteia, noiembrie 1944 (Anul 1, nr. 42-69)
1944-11-02 / nr. 42
de um conun emmet ssbsi (Urmare din pagina l-a) O condiţie importantă 4. Vi s’a cerut să luptaţi împotriva Armatei Române? Chiar in comunicarea scrisă, făcută de guvernul Sovietic, semnată de Mareşalul Stalin, prin care guvernul Sovietic aproba organizarea Diviziei T. V. se punea o condiţie din Iniţiativa guvernului Sovietic — condiţie la care trebue să mărturisesc că noi nu ne gândisem — şi anume că Divizia nu va fi întrebuinţată pe front în contra unităţilor române. Această afirmaţie a fostificată ulterior public, de mai mulţi generali sovietici, care au inspectat Divizia în tabăra de concentrare. De altfel desfăşurarea evenimentelor ne-a dovedit-o impresia făcută de atitudinea Uniunii Sovietice 5. De ce sentiment aţi fost stăpânit din, clipa revenirii în patrie ? Am avut sentimentul omului fericit căruia i s’au realizat aproape toate prevederile. Ceea ce simţeam noi toţi, ceea ce doream noi toţi, toate aspiraţiile noastre le vedeam îmbrăţişate de întreaga Ţară în frunte cu M. S. Regele Mihai 7. Ofiţerii din divizia dvs. au voie să facă politică? In Divizie sunt ofiţeri şi soldaţi care politiceşte aparţin tuturor partidelor existente în Ţară şi fiecare este liber să îşi manifeste opinia sa. In numele Diviziei nu poate vorbi nimeni. Politica ce s’a făcut în Divizie se referă la următoarele idei: ia) încetarea imediată a războiului, ieşirea României din axă şi încetarea aprovizionării războiului german ; fo) Răsturnarea guvernului trădător Antonescu şi formarea unui guvern democrat, care să asigure pacea şi ordinea în Ţară ; c) Alungarea nemţilor hîîSenşti din Ţară ; d) încheierea păcii, stabilirea de reliţii de prietenie sinceră şi durabilă cu U. R. S. S. şi restabilirea relaţiilor prieteneşti cu Anglia şi Statele Unite. e) Creiarea unei Românii noui şi democratice. Pe această platformă ofiţerii şi ostaşii, deşi politiceşte, cum am mai spus, mai sus, aparţin diferitelor partide, sunt solidari, au luptat, s-au jertfit şi au murit. Acest bun exemplu de solidaritate naţională, arputea să servească ca serios îndemn, astăzi, în solidarizarea tuturor partidelor pentru a guverna Ţara spre pace şi prosperitate. Atitudinea faţă de fascism 8. Cum vedeţi dvs. lichidarea fascismului şi hitlerismuluii în ţara românească? Deşi România nu poate fi considerată ca o Ţară în care să fi germinat de la început ideea fascistă şi hitleristă — aşa cum a fost în Italia, Germania sau Ungaria, — totuşi în urma fostului regim instaurat la 6 Septembrie 1940, adică regimul lui Horia Sima şi Antonescu, şi în urma celor patru ani de alianţă cu Germania şi de revărsare a influenţei Germaniei în manifestările de viaţă ale statului român, au rămas azi în ţară, în afară de simpatii germano-fasciste, multe persoane care exercită funcţiuni publice sau particulare, care doresc o victorie germană, care regretă regimul dictatorial ce s’a prăbuşit şi care mai consideră că fericirea şi propăşirea poporului Român nu poate fi decât alături de germani. Aceştia nu numai că sunt inutili, prin faptul că nu se vor putea niciodată încadra în noua ideologie democratică a poporului Român, dar sunt chiar periculoşi, fiindcă vor reprezenta totdeauna un element de frondă pe drumul cel nou de democraţie şi progres, spre care năvalnic se îndreaptă poporul nostru. Din activitatea lor trecută şi poate . Acela« sentiment îl aveau toţi ofiţerii şi ostaşii Diviziei. Succesele diviziei 6. Unde siau dat bătăliile şi cum au luptat foştii prizonieri? Pandurii Diviziei noastre au fost cei dintâi care au intrat în Sf. Gheorghe ocupând oraşul la 8 Septembrie după două zile de luptă, înaintând până la Tg.Săcuiesc. După aceasta am pornit pe Frontul de la Tg.-Mureş unde am luptat la Leordeni şi Ungheni la 8 km. de acel oraş. Apoi ne-am îndreptat spre Oradea Mare unde am dus lupte grele începând de la 27 Septembrie şi pe care am cucerit-o împreună cu unităţile Sovietice. Ultima bătălie care vă este cunoscută şi Dvs. a fost la Debreţin când Divizia a fost citată prin ordin de zi de către Mareşalul Stalin purtând dela această dată şi numele de „Debreţin“. In luptele care au luat parte ostaşii Diviziei s’au comportat cu elan de numele pe care-l poartă, unii din activitatea lor prezentă aceştia pot fi uşor identificaţi. Măsura care se impune este ca acţiunea lor să fie neutralizată scoţându-i din funcţiuni publice şi nedându-le posibilitatea să propage virusul ideilor fasciste, acolo unde eventual s’ar mai putea prinde. Insă noi Românii avem obiceiul, câteodată să sărim peste cal, adică să exagerăm de teamă faţă de acţiunea elementelor fasciste din Ţară şi în măsurile de neutralizare care trebuesc luate contra lor. Eu în Divizie am ofiţeri şi soldaţi care au fost legionari, care veniţi în Divizie au luptat, s’au jertfit şi au murit pentru democraţie şi pentru prietenia cu URSS. Şi în Ţară pot fi oameni de bună credinţă, care îşi dau seamă că au greşit şi acei ce o fac, părerea nea este că nu trebuesc excluşi, ci încercaţi şi verificaţi în lupta democratică care a început nu răzbunare, ci loialitate a. Care este atitudinea diviziei „Tudor Vladimirescu“ faţă de poporul maghiar din Ardeal? Este notorie ura seculară dintre Români şi Unguri provocată şi alimentată dealungul vremurilor numai de regimurile de Silnicie şi asuprire ale conducătorilor reacţionari maghiari. Poporul român, prin excelenţă un popor blând şi iertător, dintre toate neamurile cu care s’au războit sau dela care avea de disputat ceva, nu a păstrat ură decât contra unui singur neam, contra maghiarilor. Şi aceasta are o singură explicaţie : Conducătorii unguri au folosit cele mai barbare şi feroce metode de asuprire împotriva românilor de peste munţi. Ultimii patru ani de ocupaţie vremelnică a Ardealului de Nord, au făcut din nou dovada cruzimii conducerii hortista maghiare, care a redeşteptat vechea ură a românilor faţă de unguri. Insă sentimentul de ură este un sentiment de discordie permanentă care opreşte la loc progresul şi provoacă fisuri grave în solidaritatea naţională a unui stat. Ia maturitatea lor politică,, ostaşii Diviziei noastre consideră că e mult mai importantă o solidaritate naţională indestructibilă în noul stat român, decât de ură şi răzbunare, prin „vendetta“ barbariilor şi cruzimilor comise de unguri contra românilor. Ei nu au intrat în Ardeal ca răzbunători, nici n’au comis acte de răzbunare contra populaţiei maghiare desrobite, ci înţeleg ca «un noul regim democratic naţionalităţile din noul stat român să beneficieze de drepturi egale şi nimeni să nu mai fie întrebat, atunci când va voi să muncească sau să trăiască, nici ce origine etnici are, nici la ce Dumnezeu se închină. Insă ostaşii din Divizia T. V. întinzând o mână prietenească ungurilor, duşmanii noştri de a fi, o fax, cu sentimentul că ungurii vor trebui să-şi aleagă conducători care să înţeleagă generozitatea sufletească de neegalat a poporului român şi nu vor profita de regimul de libertăţi absolute de care vor beneficia toate naţionalităţile din noul Stat român, pentru a le folosi în scopurile şi manevrele şoviniste din trecut bine cunoscute de către toţi. încredere pentru încredere. Loialitate pentru loialitate şi prietenie pentru prietenie. Dacă ungurii vor înţelege sensul vremurilor noui şi avantajul care rezuma pentru ei, din nouile condiţii de convieţuire în statul român, vor fi fericiţi şi ei şi noi. Raporturile cu populaţia maghiară 10. Care ar fi atitudinea corespunzătoare a poporului român, faţă de populaţia maghiară din Ardealul eliberat? Credinţa mea este că cea mai nimerită atitudine, a întregului popor român la adresa ungurilor, ar fi aceia pe care eu am exprimat-o mai sus. In viitoarea epocă de pace, democraţie şi prosperitate, prin munca laolaltă, prin încrederea reciprocă, prin sinceritate şi o contribuţie cetăţenească corectă din partea elementului maghiar, se poate ajunge la un sentiment de colaborare şi convieţuire, care să asigure pentru totdeauna o armonie şi o solidaritate reală între populaţia românească majoritară şi elementul maghiar minoritar. Misiunea pandurilor diviziei în viitor 11. Care ar fi misiunea mai îndepărtată a pandurilor din Divizia „Tudor Vladimirescu“ ? Realizarea şi apărarea democraţiei, in afară de rolul militar, pe care Divizia până acum şi l-a îndeplinit cu eroism şi abnegaţiune, îi rămâne Diviziei ca rol politic, să contribue în măsura posibilităţilor sale la realizarea unei democraţii reale, sincere, cinstite, practice şi eficace în toate manifestările sale. Şi, odată realizat acest regim, Diviza consideră ca o ultimă şi prelungită datorie, să apere acest regim in contra tuturor adversităţilor vremii. In maturitatea lor politică, voluntarii din Divizie, consideră că regimurile democratice care au existat au fost simulacre de democraţie. Fiindcă, dacă erau adevărate regimuri democratice, cu toată desfiinţarea partidelor politice, făcută de dictatura Regelui Carol, poporul ar fi fost educat politiceşte şi democraticeşte şi nu era posibil lui Horia Sima şi Antonescu şi nici chiar Regelui Carol să facă ceia ce au făcut, distrugând şi sacrificând Ţara după bunul lor plac, fără ca nimeni să reacţioneze De pe urma dezastrului, necunoscut în istorie, prin care am trecut, pe teren politic, o poruncă se impune înaintea tuturor. Să realizăm o adevărată Democraţie şi să facem educaţia politică a poporului, încât aventuri ca cele trecute să nu se mai poată repeta niciodată şi întregul popor conştient politiceşte, să-şi aleagă conducătorii pe care îi va dori şi să meargă pe drumul pe care îl crede cel mai potrivit intereselor sale. Ajungem, astfel, la o etapă care corespunde cu o deplină maturitate politică a poporului nostru. Atunci misiunea Diviziei se consideră încheiată. Simultan şi paralel, Divizia şi-a asumat şi marea obligaţie de a păstra relaţiile de prietenie dintre România şi U. R. S. S. Pildele trecutului cât şi lecţiile tragice ale ultimilor ani, ne-au făcut dovada — odată pentru totdeauna — unde ne sunt prietenii şi unde ne sunt duşmanii. Şi prietenia câştigată după atâtea grele suferinţe, prietenia para , unica chezăşie a fiinţei neamului nostru în viitor şi a desvoltării paşnice între graniţele actuale trebue păstrată de noi şi generaţiile care vor veni, ca unul din darurile cele mai scumpe aduse ţării de ultimele evenimente, după atâţia ani de suferinţi îngrozitoare. Avem nevoie de prietenia Uniunii Sovietice, eram viaţa, are nevoie de aer şi de apă. Secretul victoriilor Armatei Roşii 12. In ce constă secretul victoriilor Armatei Roşii? In forţa morală a armatei, în forţa politică a poporului şi in coeziunea de neegalat, dintre frontul care luptă şi se sacrifică şi interiorul ţării care munceşte învingând greutăţi extraordinare, ca să asigure în mod constant frontului ceia ce îi trebueşte. In Rusia efortului război a fost total. Nu există un om, o femeie, poate chiar un copil care să nu contribue cu ceva la războiul patriei. In această privinţă « uşor de făcut comparaţie cu ceiace s’a petrecut la noi. Rusia este Învingătoare In război, fiindcă soldatul, plin de spirit de sacrificiu şi devotament, este recrutat dintr'un popor conştient de drepturile şi obligaţiile sale în stat, bine pregătit politiceşte şi fiindcă statul şi Întreaga naţiune au pus la dispoziţia ostaşului, tot potenţialul technic cerut de războiul modern. In Rusia, din şuvoaiele de sânge şi hecatombele morţilor căzuţi pe front nu s’a îmbogăţit nimeni, nu ţi-a ridicat nimeni palate sau şi-au agonisit moşii. Efortul de război a fost oferit cu cinste şi generozitate de către toţi, în mod egal, fără deosebire. Sacrificiile şi pierderile erau aceleaşi pentru fiecare şi pentru toţi laolaltă. Platforma diviziei „Tudor Vladimirescu” URMARE — Viaţa şi activitatea tovarăşului Stalin sunt indisolubil legate de activitatea cu V. I. Lenin, de istoria eroicului nostru partid bolşevic. In anii grei de ilegalitate, în lupta pentru victoria marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, în războiul civil, în lupta contra duşmanilor poporului, contra duşmanilor socialismului, în lupta pentru construirea şi întărirea societăţii socialiste, s’au manifestat voinţa de fier şi energia revoluţionară a tovarăşului Stalin. I. V. Stalin este genialul conducător şi dascăl al partidului, marele strateg al revoluţiei socialiste. Intransigenţa faţă de duşmanii socialismului, o principialitate din cele mai adânci, combinarea în activitatea sa a perspectivei revoluţionare clare, a limpezimii scopului cu o tărie şi perseverenţă excepţională în atingerea scopului, înţelepciunea şi caracterul concret al conducerii, legătura indisolubilă cu masele — iată trăsăturile caracteristice ale stilului stalinist în muncă. Niciun conducător din lume n’a avut încă de condus mase atât de imense, numărând milioane de muncitori şi de ţărani, ca I. V. Stalin. El ştie, ca nimeni altul, să generalizeze experienţa revoluţionară a maselor, să prindă imediat şi să desvolte iniţiativa lor, să înveţe de la mase şi să înveţe masele, să le conducă înainte spre victorie. întreaga activitate a lui Stalin este un model de combinare a unei forţe teoretice uriaşe cu experienţa luptei revoluţionare practice, excepţionale prin mărimea şi amploarea ei, împreună cu tovarăşii lui de luptă cei mai apropiaţi: Molotov, Voroşilov, Kaganovici, Kalinin, Mikoian, Andreiev, Jdanov, Hruşcev, Beria, Svernik şi alţi leninişti încercaţi, stând în fruntea marelui partid bolşevic, Stalin conduce statul socialist multinaţional de muncitori şi ţărani, stat fără seamăn în istorie. Indicaţiunile lui sunt o îndrumare pentru acţiune în toate domeniile construcţiei socialiste. Activitatea tovarăşului Stalin este extrem de multilaterală; energia lui e cu adevărat uimitoare. Cercul chestiunilor care preocupă atenţia lui Stalin este de necuprins; cele mai complicate probleme ale teoriei marxismului-leninismului şi manualele de învăţământ pentru copii, problemele politicei externe ale Uniunii Sovietice şi grija de zi cu zi pentru desvoltarea capitalei proletare; crearea marii căi maritime de Nord şi Citiţi şi răspândiţi O Jk J 0 ii ocanieia 99 ►< RAD O RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ţl POSTUL CARPAŢI 7.30 : Deschiderea emisiunii. Ore oflficielă Radio-Jurnal. Concertul dimineţii. 8.25: TORNAI. RECAPTITTIT,ATTV. RADIO ROMANŢA ţi RADIO BUCUREŞTI I 8.30 : Poşta refugiaţilor. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi POSTUL CARPAŢI 9.00 : Muzică variată. 13.00 : Om oficială. Concert de masă. 13.50: Publicitate. Muzică variată. 14.00 : Ora oficială. Radio jurnal. 14.20 : Muzică variată. 15.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA. RADIO BUCUREŞTI I şi POSTUL CARPAŢI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Ora oficială. 18.08 : Concert de promenada. 10.00 : Ora oficială. Radio Jurnal. 19.10: Ziua Economiei. D. Gh. Stepp, preşedintele consiliului de administraţie al Casei Naţionale de economii şi cecuri, poştale . Sărbătoarea Economiei. 19.25: Jazz. 20.00 : Ora oficială. Muzică variată. 21.00 : Ora oficială. Concert simfonic. 22.00 : Ora oficială. Radio jurnal. Publicitate. 22.20 : Muzică vocală şi corală. 23.00 : Muzica uşoară. 24.00 : Radio jurnal. închiderea emisiunii. De la ora 20.15 , şi până la 21 20 postul pe undă scurtă Dacia Rămână, pe lungime de undă 32,4, emite pentru străinătate. Uniunea Patruiaţilor circ. 13 face cunoscut că şedinţele săptămânale publice cu toţi membrii, au loc în fiecare joi seara la orele 6 în sediul din str., Nerva Traien 10. Prezenţa membrilor este obligaltorie. SCÂNTEI» teatre OPERA ROMANA) „Carmen“. ---—— ------ lNAit JJ ■rimă STUDIO T. NATION celebră“. ALHAMBRA) „Alhambra Broadway*«. COLORADO)) „Belache“. GIOCONDA: „Aliaţii Ciocondri“. MUNCA ŞI LUMINA) „Eugenia Orandet“. MUNICIPAL: „Omul care a văzut moartea“. MIC : „Secretul“. BARAŞEUM : „Potopul”. STUDIO BARAŞEUM: „Sheriok Holmes“. ATLANTIC: Stroe în Atlantic. TEATRUL DE BULEVARD: „Melodia Bulevardului“. CINEMATOGRAFE ARO : Cântecul primăverii şi complectare. FANTASIO : Primul păcat. CAPITOL : Copii în luptă cu viaţa. TRIANON: „Alexandru Newsky“. SCALA : Visul unei prinţese. REGAL : Maman Colibrii Cântece şi dansuri din republica sovietică cazacă. SELECT: Casa din Malta. VICTORIA: Vin ploile şi baletul Pasărea de aur. ED. PALAS : Geronimo. FEMINA: Curcubeul (film sovietic). ELISEE: „Doamna ţi mortul“ şi revistă. CASANDRA: Adevărata glorie. CORSO: Buze însângerate. FRANKLIN: „Să-mi cânţi ţigane". AMERICAN: Sânge pentru sânge şi completare. AIDA : Aventurile celor 8 muşchetari şi revistă. ALCAZAR: Bestia şi revistă. ASTORIA: Răzbunătorii poporului şi revistă. CARMENSYLVA: „Misterul Camerei 13“ şi revistă. CRANGAŞI : Pat şi Patachon în Hamlet şi Ofelia. DACIA: Domnişoara Swing. DIANA: Omul invizibil şi revistă. ELDORADO: Bestia umană şi revistă. GLORIA : Sânge pentru sânge. IZBANDA: Intermezzo. ILEANA: Dilipmiţa însângerată MARNA: Săptămâna veselă. MARCONI: Vin ploile. MIORIŢA: Cavalcada eroică . MODEL: Diligenţa însângerată şi revistă. ODEON: Cavalcada eroică. PARIS: Steaua nordului. PAX: Iadul verde (film american) PICOLLO: Neapole sub sărutul focului. ROMA: „Vin Ploile". TOMIS: Dansaţi fetelor, dansaţi. VOLGA: „Sclavii viieţii" şi revistă VERGU: Omul invizibil şi revistă. VENUS: Portul destinelor. UNIC: Burma în flăcări. „SCÂNTEIA” TINERETULUI Acţiunea tinerilor de la fabrica „Wolff“ Pentru a susţine orice In urma luptei duse de tinerii fabricei „Wolff’’, comitetul de fabrică a comunicat că Direcţiunea a aprobat următoarele majorări de salariu la ucenici: 1. Ucenicii din anul I cari au 12 lei pe oră, vor primi între 15-18 lei de oră. 2. Ucenicii din anul II cari au 15- 16 lei pe oră, vor primi între 18-22 Lei pe oră. 3. Ucenicii din anul III cari au 18- 20 lei pe oră, vor primi 30 lei pe oră. Continuând lupta, în ziiua de 24 octombrie la adunarea tuturor muncitorilor din fabrică, s’a hotărît ca Direcţiunea să procure de urgenţă, alimente, lemne şi gaz pentru iarnă. Din partea tineretului a luat cuvântul tov. Solomonescu Vasile, care a arătat felul în care trebuie să lupte tineretul pentru definitiva nimicire a fascismului din afară şi dinăuntru, pentru înlăturarea teroarei, pentru libertate. A cerut Direcţiunei ca să procure de urgenţă ucenicilor combinezoanele şi bocancii aprobaţi, deoarece iama bate la uşă şi ei umblă desculţi şi prost îmbrăcaţi. Hilleriştii de la garajul „Alacido" au intrat în acţiune voce care cere dreptate şi încercare de organizare a muncitorilor de la garajul ,Alaccido” din b-dul Fiamtrapia nr. 40, directorul Dobropos, profitor banecunoscut al regimului antoneseian, şi-a cumpărat câteva unelte şi le-a trimes în această întreprindere. Aceştia sunt Niculescu, Andrei Panu, Mircea şi Voichiţa Ion, ei sunt sprijiniţi de av. Leocuţa, în acţiunea lor. Iacă un exemplu de felul în care direcţia şî uneltele ei înţeleg să terorizeze tineretul muncitoresc al garajului . S’a luat in reparaţie o maşină. Devizul a fost făcut de inginerul Mironescu pe suma de 80.000 lei. Niculescu, unealta direcţiei, intervine imediat, spunând că lucrarea merită 150.000 lei. D. Domocoş, înştiinţat de Niiculescu, obligă pe muncitorul care lucrează la reparaţie, şi nu pe inginerul care a făcut devizul, să despăgubească firma cu 50.000 lei. Tinerii muncitori ai garajului Alacido, revoltaţi de purtarea directorului Domocoş, şi a uneltelor acestuia, cer îndepărtarea lor imediată din întreprindere. Oşmanul ,Ioas ! tineret uitaşi! Jos Aidea ! Şezătoarea de la fabrica „Gagel“ Organizaţia U. T. C. din fabrica Gagel a dat Duminică o frumoasă şezătoare, la care au luat parte toţi tinerii din fabrică. Şezătoarea a fost deschisă de tov. Mitică Săracu, de la Comisia locală, care a arătat cum regimul lui Antonescu a împiedicat manifestările culturale ale tineretului. El a lăudat iniţiativa tinerilor de la Gagel, chemându-i să participe cât mai intens la aceste şezători. Au luat apoi cuvântul Iovu Velicu Arsene şi Bivolaru I-lae, din partea Org. U. T. C., îndemnând pe tinerii muncitori să participe la lupta comună, alături de vârstnici, pentru câştigarea revendicărilor lor tinereşti. A urmat apoi un program de recitări, dansuri naţionale, cântece, dialoguri comice, în care tinerii muncitori au arătat că şi ei ştiu să cânte şi să joace. Ca încheiere, a vorbit Preşedintele Comitetului de fabrică, mulţumind tineretului pentru munca depusă la pregătirea acestei şezători şi promiţând tot concursul şi pe viitor. Exploatarea de la restaurantul „Hon Jardin“ Restaurantul „Mon Jardin“ este unul din cele mai luxoase din Bucureşti. Dar deşi patronul, Station Papaicostea, câştigă zilnic atâţia bani încât nu ştie ce să mai facă cu ei, mizeria tineretului, picoliţi ajutori, este de nedescris. In urma intervenţiilor sindicatului, d. Papacostea a aprobat, dar numai pe hârtie, următoarele revendicări urgente ale tinerilor: 1. Să se dea dimineaţa ceai tineretului. 2. Să se servească la masa de prânz şi la cea de seară câte 2 feluri consistente. 3. Direcţia să suporte costul spălatului bluzelor şi şorţurilor picolilor şi ajutoarelor. Papacostea nu a realizat niciuna din aceste revendicări. Dimineaţa nu se dă nimic astfel că tineretul îţi începe munca cu stomacul gol. La prânz şi seara se dă un singur fel şi aceasta de cea mai proastă calitate astfel încât tinerii sunt obligaţi să se ducă să mănânce în altă parte. Iar dacă nu vor să poarte şorţuri şi bluze murdare, ei trebuie să ţi le spele şi pe contul lor. Salariul lor constă dintr-o remiză de 2*1% la fiecare factură. Pentru această remiză, patronul îşi permite faţă de tineri cea mai cruntă exploatare, punându-i să muncească la zeci de treburi, cari nu au legătură cu meseria lor. Iar Augustin Rozmea, Neacşu Marin şi Bariten Dumitru îmbrâncesc şi înjură pe tinerii picoli. Portarul Hie Bratiu, legionar notoriu, a izgonit din restaurant pe reprezentantul U. T. C.ului, care venise să organizeze pe tineri. Dar tinerii nu s’au lăsat şi s’au organizat înţelegând să lupte din răsputeri împotriva tuturor fasciştilor şi profinciştilor pentru a face o Românie cu adevărat liberă, independentă şi democratică. Tinerii dela restaurantul ,,Mon Jardin“ s-au întrunit şi au luat in discuţie Proectul de Platformă propus de Uniunea Tineretului Comunist tuturor forţelor democratice tinereşti. A luat cuvântul tov. Gehov, din partea Uniunii Tineretului Comunist, şi tânărul Piesoaru Alexandru. Aceştia au citit Platforma, arătând că ea reprezintă năzuinţele şi nevoile imediate ale tineretului român. Tineretul restaurantului a înţeles că punctele Platformei reprezintă ţelurile lui de luptă şi a votat cu entuziasm următoarea moţiune: Noi, tinerii de la restaurantul Jeon Jardin" am luat cunoştinţă de Platforma U. T. C. Constatăm că odată mai mult tineretul comunist e primul care vede clar mizeria în care ne uităm şi ne sprijină la lipta noastră pentru o viaţă mai bună. De aceea luăm hotărîrea de a lupta din toate puterile, noastre pentru a sprijini Uniunea Tineretului Comunist întru realizarea Plăți bunei sale, acesta fiind programul nostru de luptă. Viaţa Mareşalului Stalin XXIX secarea mocirlelor din Colhida , problemele desvoltării literaturii şi artei sovietice şi redactarea statutului vieţii colhoznice. Toată lumea cunoaşte forţa sdrobitoare de neînvins a logicii staliniste, limpezimea de cristal a minţii lui, voinţa lui de oţel, devotamentul lui faţă de partid, credinţa înflăcărată în popor şi dragostea pentru popor. Toată lumea cunoaşte modestia lui, simplicitatea lui, atenţia lui faţă de oameni şi necruţarea faţă de duşmanii poporului. Toată lumea ştie că el nu suferă zarva, pe frazeologi şi palavragii, pe plângăreţi şi alarmişti. Stalin este înţelept, nepripit în rezolvirea problemelor politice complicate, nepripit acolo unde e nevoie să se ţină cont de toate părţile pozitive şi negative. Şi totodată Stalin este cel mai mare maestru în luarea hotărîrilor îndrăzneţe şi revoluţionare şi în cotituri brusce. Stalin este Lenin de astăzi Răspunzând organizaţiilor şi tovarăşilor care l-au felicitat în 1929, cu ocazia zilei naşterii sale, când a împlinit 50 de ani, Stalin scria: „Felicitările şi salutările voastre le trec pe seama marelui partid al clasei muncitoare, care m’a născut şi educat după chipul şi asemănarea lui... Puteţi să nu vă îndoiţi, tovarăşi, că sunt gata şi de acum înainte să închin cauzei clasei muncitoare, cauzei revoluţiei proletare şi a comunismului mondial, toate forţele mele, toată capacitatea mea și dacă va fi nevoie, tot sângele meu, picătură cu picătură“.) In Stalin popoarele U. R. S. S. văd întruchiparea eroismului lor, a dragostei lor pentru patrie, a patriotismului lor. „Pentru Stalin ! Pentru patrie!“ — cu lozinca aceasta au sdrobit luptătorii glorioasei Armate Roşii pe duşmani şi au înfipt steagul sovietic pe înălţimile de lângă lacul Ifasan. In Stalin popoarele Uniunii Sovietice văd întruchiparea speranţelor şi năzuinţelor lor, întruchiparea victoriilor repurtate. 11 „Pravda“, Nr. 302, 22 Decembrie 1929. „Pentru Stalin, pentru Constituţia Stalinistă !“ — cu aceste strigăte au pornit la luptă eroii Armatei Roşii contra duşmanilor ce călcau graniţele noastre în Extremul Orient. Numele lui Stalin este steagul eliberării. „Pentru Stalin !“ — cu această chemare a mers Armata Roşie într’un marş impetuos ca să elibereze pe fraţii beloruşi şi ucrainieni de sub jugul Poloniei panilor. Numele lui Stalin este simbolul curajului, simbolul gloriei poporului sovietic, o chemare la noi fapte eroice pentru gloria poporului sovietic. Cu numele lui Stalin a săvârşit grupa lui Papanin fapta lor istorică. Cu gândul la Stalin dau stahanoviştii şi stahanovistele exemple nemaivăzute în lume de productivitate înaltă a muncii, accelerând trecerea patriei noastre pe culmile luminoase ale comunismului Cu gândul la Stalin lucrează neostenit colhoznicii şi colhoznicele, luptând pentru dreptul de a fi disfruşi la expoziţia aurLoî’" din Uniunea Sovietică, punând bazele belşugului deplin de producte, propriu societăţii comuniste. Cu numele lui Stalin pe buze sboară tot mai sus, tot mai repede, tot mai departe, eroii piloţi, denumiţi cu dragoste de popor şoimi stalinişt. Numele lui Stalin îl poartă în inima lor tinerii şi tinerele din ţara socialismului, pionerii şi pionerele. Visul lor cel mai scump este să fie ca Lenin, ca Stalin, să fie fruntaşi politici de tip leninist-stalinist. La chemarea partidului, a tovarăşului Stalin, tineretul sovietic a construit giganţii industriei socialiste, a ridicat oraşe în taiga, a construit şi construieşte minunate vase, cucereşte Arctica, îşi însuşeşte tehnica nouă în industrie şi agricultură, întăreşte apărarea ţării noastre, lucrează în mod creator în domeniul ştiinţei şi al artei. Educată de Lenin şi Stalin, Uniunea Tineretului Comunist este un ajutor credincios al Partidului Bolşevic, schimbul sigur al generaţiei mai mari de luptători pentru comunism. Popoarele Uniunii Sovietice crează cântece despre Stalin în numeroase limbi. In aceste cântece se oglindeşte cea mai mare dragoste şi devotamentul nemărginit al popoarelor Uniunii Sovietice pentru marele lor conduicator, învăţător şi prieten. Numele lui Stalin se contopeşte în creaţiunea populară cu numele lui Lenin. „Noi mergem cu Stalin cum am mers cu Lenin, vorbim cu Stalin cum am vorbit cu Lenin, el cunoaşte toate gândurile noastre, el se îngrijeşte de noi în tot timpul vieţii lui“ — spune una din admirabilele poveşti populare ruse. Numele lui Stalin este simbolul unităţii morale şi politice a societăţii sovietice. „Numele lui Lenin şi Stalin deşteaptă speranţe luminoase în toate colţurile lumii şi răsună ca o chemare la luptă pentru pacea şi fericirea popoarelor, la luptă pentru eliberarea complectă de subcapitalism“ (Molotov). Socialismul a învins în U. R. S. S. şi repurtează victorii noi, pentru că întreaga noastră activitate şi luptă o conduce cel mai mare om din zilele noastre, poluatorul credincios al operei lui Lenin, Iosif Vissarionovici Stalin. Gândul unanim, care vine din adâncimea sufletului, dorinţa celor ce muncesc din ţara noastră şi din lumea întreagă este : Trăiască mulţi ani plini de sănătate scumpul şi marele nostru Stalin ! Trăiască marele steag invincibil al lui Marx Engels Lenin- Stalin ! — SFÂRŞIT — . AMUE T. - Al. « X Unirea face puterea Tineretul dein fabrica „Juta“ salută cu adâncă satisfacţie revenirea în mijlocul hit a luptătorului curagios pentru apărarea intereselor tinerilor muncitori, tovarăşul Ion Corneanu. Timp de 2 săptămâni patronii au interzis accesul acestuia în fabrică sub motivul că este un instigator. Dar tinerii muncitori din fabrică, prin lupta lor unită, au învins şi tovarăşul Corneanu a fost reprimit. Tinerii de la „Juta", strâns uniţi, continuă lupta începută pentru organizare, pentru ridicarea nivelului de trai. DUMINICA 5 NOEMBRIE APARE scânteia tineretului organul COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST GAZETA ZILNICA A TINERILOR CARI LUPTA IN FABRICI, CĂMINE, OGOARE, UNIVERSITĂȚI, ȘCOLI. 1 Bonurile de pâine COMUNICAT Primăria Municipiului Bucureşti, face cunoscut următoarele : In săptămâna 29 Octombrie—4 Noembrie 1944, inclusiv, vor fi valabile 7 bonuri pentru pâine şi anume: Nr. 23, 24, 25, 26, 27, 28 şi 29 pâine, din cartela nouă, fiecare bon fiind valabil pentru una raţie de 350 grame pâine neagră, sau 250 grame pâine albă sau cinci chifle, în zilele după cum urmează: Bonul nr. 23 pâine Duminică 29, Luni 30 şi Marţi 31 Octombrie. Bonul nr. 24 pâine Luni 30 Marţi 31 Octombrie şi Miercuri 1 Noembrie. Bonul nr. 25 pâine Marţi 31 Oct., Miercuri 1 şi Joi 2 Noembrie. Bonul nr. 26 pâine Miercuri 1, Joi 2 şi Vineri 3 Noembrie. Bonul nr. 27 pâine Joi 2, Vineri 3 şi Sâmbătă 4 Noembrie. Bonul nr. 28 pâine Vineri 3 şi Sâmbătă 4 Noembrie. Bonul nr. 29 pâine Sâmbătă 4 Noembrie 1944. Brutarii şi vânzătorii de pâine sunt obligaţi să respecte fără nici o excepţie aceste dispoziţiuni şi vor justifica săptămânal, cu bonuri vânzările. Justificarea distribuţiei pâinei, la bonurile mai sus arătate, se va face în zilele 6—11 Noembrie 1944. r Cc . Tocări . Tineretul fason, în U. P. dire. II, este convocart la întrunirea de Marţi 31 Oct. 1944, ora 6 p m., la circ. 17 de str. Avram Iancu nr. 1, pentru comrnicări importante. Sunt rugaţi să ia parte şi prietenii celor înscrişi. Toţi studenţii democraţi ai Facultăţii de Medicină, sunt invitaţi pe această cale, să ia parte la şedinţa de Marţi 31 Octombrie, ora 3 şi jumătate d. a. Adunarea va avea loc în amfiteatrul Facultăţii şi se va lua în discuţie modalitatea repartizării burselor. Cei care în particular sunt interesaţi în această chestiune sunt rugaţi să nu lipsească. Iti Secţia tineretului invită tinerii înscrişi ai Uniunii Particioţiilor din circ. 16 să ie parte la şedinţa ce va avea loc Marţi 30 Oct. 1944 la sediul circumscripţiei din str. Popa Nan 99, orele 5 d. p.. Prietenele, prietenii şi simpatizanţii Uniunii Patrioţilor din circ. 16 sunt insistent rugaţi a lua parte la şedinţa comună ce va avea loc Joi 9 Noembrie, orele 18.30, laedilul e.rc, str. Poţpa Nan nr. 99. Toţi salariaţii cofetari, (indiferent de vârstă sau sex, inclusiv vânzătoarele), sunt chemaţi la o consfătuire ce va avea loc Miercuri 1 Noembrie a. c., ora 17, in sala de festivități a Camerei de muncă din strada Calomftreccu nr. 8, urmând a se face comunicări importante. *