Scânteia, noiembrie 1944 (Anul 1, nr. 42-69)

1944-11-02 / nr. 42

de um co­nun emmet ssbsi (Urmare din pagina l-a) O condiţie importantă 4. Vi s’a cerut să luptaţi împo­triva Armatei Române? Chi­ar in comunicarea scrisă, făcută de guvernul Sovietic, semnată de Mare­şalul Stalin, prin care guvernul Sovie­tic aproba organizarea Diviziei T. V. se punea o condiţie din Iniţiativa guvernu­lui Sovietic — condiţie la care trebue să mărturisesc că noi nu ne gândisem — şi anume că Divizia nu va fi între­buinţată pe front în contra unităţilor române. Această afirmaţie a fosti­fi­­cată ulterior public, de mai mulţi gene­rali sovietici, care au inspectat Divizia în tabăra de concentrare. De altfel des­făşurarea evenimentelor ne-a dove­dit-o­ impresia făcută de atitu­dinea Uniunii Sovietice 5. De ce sentiment aţi fost stă­pânit din, clipa revenirii în pa­trie ? Am avut sentimentul omului fericit căruia i s’au realizat aproape toate pre­vederile. Ceea ce simţeam noi toţi, ceea ce doream noi toţi, toate aspiraţiile noas­tre le vedeam îmbrăţişate de întreaga Ţară în frunte cu M. S. Regele Mihai 7. Ofiţerii din divizia d­vs. au voie să facă politică? In Divizie sunt ofiţeri şi soldaţi care politiceşte aparţin tuturor partidelor e­­xistente în Ţară şi fiecare este liber să îşi manifeste opinia sa. In numele D­i­vizi­ei nu poate vorbi nimeni. Politica ce s’a făcut în Divizie se referă la ur­mătoarele idei: ia) încetarea imediată a războiului, ieşirea Româ­niei din axă şi încetarea aprovizionării războiului german ; fo) Răsturnarea guver­nului trădător Antonescu şi formarea unui guvern democrat, care să asigure pacea şi ordinea în Ţară ; c) Alungarea nemţilor hîîSenşti din Ţară ; d) încheierea păcii, sta­bilirea de reliţii de prie­tenie sinceră şi durabilă cu U. R. S. S. şi restabili­rea relaţiilor prieteneşti cu Anglia şi Statele Unite. e) Creiarea unei Româ­nii noui şi democratice. Pe această platformă ofiţerii şi osta­şii, deşi politiceşte, cum am mai spus, mai sus, aparţin diferitelor partide, sunt solidari, au luptat, s-au jertfit şi au murit. Acest bun exemplu de solidaritate naţională, ar­­putea să servească ca se­rios îndemn, astăzi, în so­lidarizarea tuturor parti­delor pentru a guverna Ţara spre pace şi prospe­ritate. Atitudinea faţă de fascism 8. Cum vedeţi d­vs. lichidarea fascismului şi hitlerismuluii în ţara românească? Deşi România nu poate fi conside­rată ca o Ţară în care să fi germinat de la început ideea fascistă şi hitleristă — aşa cum a fost în Italia, Germania sau Ungaria, — totuşi în urma fostului regim instaurat la 6 Septembrie 1940, adică regimul lui Horia Sima şi Anto­nescu, şi în urma celor patru ani de alianţă cu Germania şi de revărsare a influenţei Germaniei în manifestările de viaţă ale statului român, au rămas azi în ţară, în afară de simpatii ger­­mano-fasciste, multe persoane care e­­xercită funcţiuni publice sau particu­lare, care doresc o victorie germană, care regretă regimul dictatorial ce s’a prăbuşit şi care mai consideră că feri­cirea şi propăşirea poporului Român nu poate fi decât alături de germani. Aceştia nu numai că sunt inu­­tili, prin faptul că nu se vor pu­tea nicio­dată încadra în noua i­­deologie democratică a poporu­lui Român, dar sunt chiar peri­culoşi, fiindcă vor reprezenta totdeauna un element de fron­dă pe drumul cel nou de demo­craţie şi progres, spre care nă­valnic se îndreaptă poporul nos­tru. Din activitatea lor trecută şi poate . Acela« sentiment îl aveau toţi ofi­­­­ţerii şi ostaşii Diviziei. Succesele diviziei 6. Unde siau dat bătăliile şi cum au luptat foştii prizonieri? Pandurii Diviziei noastre au fost cei dintâi care au intrat în Sf. Gheorghe ocupând oraşul la 8 Septembrie după două zile de luptă, înaintând până la Tg.­­Săcuiesc. După aceasta am por­nit pe Frontul de la Tg.-Mureş unde am luptat la Leordeni şi Ungheni la 8 km. de acel oraş. Apoi ne-am îndreptat spre Ora­dea Mare unde am dus lupte grele începând de la 27 Septem­brie şi pe care am cucerit-o îm­preună cu unităţile Sovietice. Ultima bătălie care vă este cu­noscută şi Dvs. a fost la Debreţin când Divizia a fost citată prin ordin de zi de către Mareşalul Stalin purtând dela această dată şi numele de „Debreţin“. In lup­tele care au luat parte ostaşii Diviziei s’au comportat cu elan de numele pe care-l poartă, unii din activitatea lor prezentă aceştia pot fi uşor identificaţi. Măsura care se impune este ca acţiunea lor să fie neu­tralizată scoţându-i din funcţiuni pu­blice şi nedându-le posibilitatea să pro­page virusul ideilor fasciste, acolo unde eventual s’ar mai putea prinde. Insă noi Românii avem obiceiul, câteodată să sărim peste cal, adică să exagerăm de teamă faţă de acţiunea elementelor fas­ciste din Ţară şi în măsurile de neu­tralizare care trebuesc luate contra lor. Eu în Divizie am ofiţeri şi soldaţi care au fost legionari, care veniţi în Divizie au luptat, s’au jertfit şi au murit pen­tru democraţie şi pentru prietenia cu URSS. Şi în Ţară pot fi oameni de bună credinţă, care îşi dau seamă că au greşit şi acei ce o fac, părerea n­e­a este că nu trebuesc excluşi, ci încercaţi şi verificaţi în lupta democratică care a început nu răzbunare, ci loialitate­ a. Care este atitudinea diviziei „Tudor Vladimirescu“ faţă de poporul maghiar din Ardeal? Este notorie ura seculară dintre Ro­mâni şi Unguri provocată şi alimentată dealungul vremurilor numai de regimu­rile de Silnicie şi asuprire ale conducă­torilor reacţionari maghiari. Poporul român, prin excelenţă un popor blând şi iertător, dintre toate neamurile cu care s’au războit sau dela care avea de disputat ceva, nu a păstrat ură decât contra unui singur neam, contra ma­ghiarilor. Şi aceasta are o singură ex­plicaţie : Conducătorii unguri au folosit cele mai barbare şi feroce metode de a­­suprire împotriva românilor de peste munţi. Ultimii patru ani de ocupaţie vremel­nică a Ardealului de Nord, au făcut din nou dovada cruzimii conducerii hortista maghiare, care a redeşteptat vechea ură a românilor faţă de unguri. Insă sentimentul de ură este un sentiment de discordie permanentă care opreşte la loc progresul şi provoacă fisuri grave în solidaritatea naţională a unui stat. Ia maturitatea lor politică,, ostaşii Diviziei noastre consideră că e mult mai impor­tantă o solidaritate naţională indes­tructibilă în noul stat român, decât de ură şi răzbunare, prin „vendetta“ bar­bariilor şi cruzimilor comise de unguri contra românilor. Ei nu au intrat în Ar­deal ca răzbunători, nici n’au comis acte de răzbunare contra populaţiei maghiare desrobite, ci înţeleg ca «un noul regim democratic naţionalităţile din noul stat român să beneficieze de drepturi egale şi nimeni să nu mai fie întrebat, atunci când va voi să munceas­că sau să trăiască, nici ce origine etnici are, nici la ce Dumnezeu se închină. Insă ostaşii din Divizia T. V. întinzând o mână prietenească ungurilor, duşma­nii noştri de a fi, o fax, cu sentimentul că ungurii vor trebui să-şi aleagă con­ducători care să înţeleagă generozitatea sufletească de neegalat a poporului ro­mân şi nu vor profita de regimul de libertăţi absolute de care vor beneficia toate naţionalităţile din noul Stat ro­­mân, pentru a le folosi în scopurile şi manevrele şoviniste din trecut bine cu­noscute de către toţi. încredere pentru încredere. Loialitate pentru loialitate şi prietenie pentru prietenie. Dacă ungurii vor înţelege sensul vre­murilor noui şi avantajul care rezuma pentru ei, din nouile condiţii de con­vieţuire în statul român, vor fi feri­ciţi şi ei şi noi. Raporturile cu populaţia magh­iară 10. Care ar fi atitudinea co­respunzătoare a poporului ro­mân, faţă de populaţia maghiară din Ardealul eliberat? Credinţa mea este că cea mai nime­rită atitudine, a întregului popor român la adresa ungurilor, ar fi aceia pe care eu am exprimat-o mai sus. In viitoarea epocă de pace, democra­ţie şi prosperitate, prin munca laolaltă, prin încrederea reciprocă, prin sinceri­tate şi o contribuţie cetăţenească co­rectă din partea elementului maghiar, se poate ajunge la un sentiment de co­laborare şi convieţuire, care să asigure pentru totdeauna o armonie şi o solida­ritate reală între populaţia românească majoritară şi elementul maghiar mino­ritar. Misiunea pandurilor divi­ziei în viitor 11. Care ar fi misiunea mai în­depărtată a pandurilor din Divi­zia „Tudor Vladimirescu“ ? Realizarea şi apărarea democraţiei, in afară de rolul militar, pe care Divizia până acum şi l-a îndeplinit cu eroism şi abnegaţiune, îi rămâne Diviziei ca rol politic, să contribue în măsura po­sibilităţilor sale la realizarea unei de­mocraţii reale, sincere, cinstite, prac­tice şi eficace în toa­te manifestările sale. Şi, odată realizat acest regim, Diviz­a consideră ca o ultimă şi prelungită da­torie, să apere acest regim in contra tu­turor adversităţilor vremii. In maturi­tatea lor politică, voluntarii din Divi­zie, consideră că regimurile democra­tice care au existat au fost simulacre de democraţie. Fiindcă, dacă erau ade­vărate regimuri democratice, cu toată desfiinţarea partidelor politice, făcută de dictatura Regelui Carol, poporul ar fi fost educat politiceşte şi democrati­­ceşte şi nu era posibil lui Horia Sima şi Antonescu şi nici chiar Regelui Carol să facă ceia ce au făcut, distrugând şi sacrificând Ţara după bunul lor plac, fără ca nimeni să reacţioneze De pe urma dezastrului, necunoscut în istorie, prin care am trecut, pe teren po­litic, o poruncă se impune înaintea tu­turor. Să realizăm o adevărată Demo­craţie şi să facem educaţia politică a poporului, încât aventuri ca cele trecute să nu se mai poată repeta niciodată şi întregul popor conştient politiceşte, să-şi aleagă conducătorii pe care îi va dori şi să meargă pe drumul pe care îl crede cel mai potrivit intereselor sale. Ajungem, astfel, la o etapă care co­respunde cu o deplină maturitate poli­tică a poporului nostru. Atunci misiu­nea Diviziei se consideră încheiată. Simultan şi paralel, Divizia şi-a asu­mat şi marea obligaţie de a păstra re­laţiile de prietenie dintre România şi U. R. S. S. Pildele trecutului cât şi lecţiile tra­gice ale ultimilor ani, ne-au făcut do­vada — odată pentru totdeauna — unde ne sunt prietenii şi unde ne s­unt duşmanii. Şi prietenia câştigată după atâtea grele suferinţe, prietenia para , unica chezăşie a fiinţei neamului nos­tru în viitor şi a desvoltării paşnice în­tre graniţele actuale trebue păstrată de noi şi generaţiile care vor veni, ca unul din darurile cele mai scumpe aduse ţării de ultimele evenimente, după atâţia ani de suferinţi îngrozitoare. Avem nevoie de prietenia Uniunii Sovietice, eram viaţa, are nevoie de aer şi de apă. Secretul victoriilor Arma­tei Roşii 12. In ce constă secretul vic­toriilor Armatei Roşii? In forţa morală a armatei, în forţa politică a poporului şi in coeziunea de neegalat, dintre frontul care luptă şi se sacrifică şi interiorul ţării care mun­ceşte învingând greutăţi extraordinare, ca să asigure în mod constant frontului ceia ce îi trebueşte. In Rusia efortul­u­i război a fost total. Nu există un om, o femeie, poate chiar un copil care să nu contribue cu ceva la­ războiul patriei. In această privinţă « uşor de făcut com­­paraţie cu ceiace s’a petrecut la noi. Rusia este Învingătoare In război, fiindcă soldatul, plin de spirit de sacri­ficiu şi devotament, este recrutat din­­tr'un popor conştient de drepturile şi obligaţiile sale în stat, bine pregătit po­liticeşte şi fiindcă statul şi Întreaga na­ţiune au pus la dispoziţia ostaşului, tot potenţialul technic cerut de războiul modern. In Rusia, din şuvoaiele de sân­ge şi hecatombele morţilor căzuţi pe front nu s’a îmbogăţit nimeni, nu ţi-a ridicat nimeni palate sau şi-au agoni­sit moşii. Efortul de război a fost oferit cu cinste şi generozitate de către toţi, în mod egal, fără deosebire. Sacrificiile şi pierderile erau aceleaşi pentru fiecare şi pentru toţi laolaltă. Platforma diviziei „Tudor Vladimirescu” URMARE — Viaţa şi activitatea tovarăşului Stalin sunt indisolubil legate de activitatea cu V. I. Lenin, de is­toria eroicului nostru partid bol­şevic. In anii grei de ilegalitate, în lupta pentru victoria marei Revoluţii Socialiste din Octom­brie, în războiul civil, în lupta contra duşmanilor poporului, contra duşmanilor socialismului, în lupta pentru construirea şi în­tărirea societăţii socialiste, s’au manifestat voinţa de fier şi ener­gia revoluţionară a tovarăşului Stalin. I. V. Stalin este genialul con­ducător şi dascăl al partidului, marele strateg al revoluţiei so­cialiste. Intransigenţa faţă de duşmanii socialismului,­ o prin­cipialitate din cele mai adânci, combinarea în activitatea sa a perspectivei revoluţionare clare, a limpezimii scopului cu o tărie şi perseverenţă excepţională în atingerea scopului, înţelepciunea şi caracterul concret al conduce­rii, legătura indisolubilă cu ma­sele — iată trăsăturile caracte­ristice ale stilului stalinist în muncă. Niciun conducător din lu­me n’a avut încă de condus mase atât de imense, numărând mi­lioane de muncitori şi de ţărani, ca I. V. Stalin. El ştie, ca nimeni altul, să generalizeze experienţa revoluţionară a maselor, să prin­dă imediat şi să desvolte iniţia­tiva lor, să înveţe de la mase şi să înveţe masele, să le conducă înainte spre victorie. întreaga activitate a lui Stalin este un model de combinare a u­­nei forţe teoretice uriaşe cu ex­perienţa luptei revoluţionare practice, excepţionale prin mă­rimea şi amploarea ei, împreună cu tovarăşii lui de luptă cei mai apropiaţi: Molotov, Voroşilov, Kaganovici, Kalinin, Mikoian, Andreiev, Jdanov, Hruşcev, Beria, Svernik şi alţi leninişti încercaţi, stând în frun­tea marelui partid bolşevic, Sta­lin conduce statul socialist multi­naţional de muncitori şi ţărani, stat fără seamăn în istorie. Indi­­caţiunile lui sunt o îndrumare pentru acţiune în toate domeniile construcţiei socialiste. Activita­tea tovarăşului Stalin este ex­trem de multilaterală; energia lui e cu adevărat uimitoare. Cercul chestiunilor care preocupă aten­ţia lui Stalin este de necuprins; cele mai complicate probleme ale teoriei marxismului-leninismului şi manualele de învăţământ pen­tru copii, problemele politicei ex­terne ale Uniunii Sovietice şi grija de zi cu zi pentru desvol­­tarea capitalei proletare; crearea marii căi maritime de Nord şi Citiţi şi răspândiţi O Jk J 0 ii ocanieia 99 ►< RAD O RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ţl POSTUL CARPAŢI 7.30 : Deschiderea emisiunii. Ore ofl­­ficielă Radio-Jurnal. Concertul dimi­neţii. 8.25: TORNAI. RECAPTITTIT,ATTV. RADIO ROMANŢA ţi RADIO BUCUREŞTI I 8.30 : Poşta refugiaţilor. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I şi POSTUL CARPAŢI 9.00 : Muzică variată. 13.00 : Om oficială. Concert de m­asă. 13.50: Publicitate. Muzică variată. 14.00 : Ora oficială. Radio jurnal. 14.20 : Muzică variată. 15.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANŢA. RADIO BUCUREŞTI I şi POSTUL CARPAŢI 18.00 : Deschiderea emisiunii. Ora ofi­cială. 18.08 : Concert de promenada. 10.00 : Ora oficială. Radio Jurnal. 19.10: Ziua Economiei. D. Gh. Stepp, preşedintele consiliului de administra­ţie al Casei Naţionale de economii şi cecuri, poştale . Sărbătoarea Economiei. 19.25: Jazz. 20.00 : Ora oficială. Muzică variată. 21.00 : Ora oficială. Concert simfonic. 22.00 : Ora oficială. Radio jurnal. Pu­blicitate. 22.20 : Muzică vocală şi corală. 23.00 : Muzica uşoară. 24.00 : Radio jurnal. închiderea emi­siunii. De la ora 20.15 , şi până la 21 20 pos­tul pe undă scurtă Dacia Rămână, pe lungime de undă 32,4, emite pentru străinătate. Uniunea Patruiaţilor circ. 13 face cunoscut că şedinţele săptămânale publice cu toţi membrii, au loc în fiecare joi seara la orele 6 în sediul din str., Nerva Traien 10. Prezenţa membrilor este obligaltorie. SCÂNTEI» teatre OPERA ROMANA) „Carmen“. ---—— ------ lNAi­t JJ ■rimă STUDIO T. NATION celebră“. ALHAMBRA) „Alhambra Broadway*«. COLORADO)) „Belache“. GIOCONDA: „Aliaţii Ciocondri“. MUNCA ŞI LUMINA) „Eugenia O­ran­­det“. MUNICIPAL: „Omul care a văzut moartea“. MIC : „Secretul“. BARAŞEUM : „Potopul”. STUDIO BARAŞEUM: „Sheriok Hol­mes“. ATLANTIC: Stroe în Atlantic. TEATRUL DE BULEVARD: „Melodia Bulevardului“. CINEMATOGRAFE ARO : Cântecul primăverii şi complec­­tare. FANTASIO : Primul păcat. CAPITOL : Copii în luptă cu viaţa. TRIANON: „Alexandru Newsky“. SCALA : Visul unei prinţese. REGAL : Maman Colibri­­i Cântece şi dansuri din republica sovietică ca­zacă. SELECT: Casa din Malta. VICTORIA: Vin ploile şi baletul Pa­sărea de aur. ED. PALAS : Geronimo. FEMINA: Curcubeul (film sovietic). ELISEE: „Doamna ţi mortul“ şi re­vistă. CASANDRA: Adevărata glorie. CORSO: Buze însângerate. FRANKLIN: „Să-mi cânţi ţigane". AMERICAN: Sânge pentru sânge şi completare. AIDA : Aventurile celor 8 muşchetari şi revistă. ALCAZAR: Bestia şi revistă. ASTORIA: Răzbunătorii poporului şi revistă. CARME­NSYLVA: „Misterul Camerei 13“ şi revistă. CRANGAŞI : Pat şi Patachon în Ham­let şi Ofelia. DACIA: Domnişoara Swing. DIANA: Omul invizibil şi revistă. ELDORADO: Bestia umană şi revistă. GLORIA : Sânge pentru sânge. IZBANDA: Intermezzo. ILEANA: Dilip­miţa însângerată MARNA: Săptămâna veselă. MARCONI: Vin ploile. MIORIŢA: Cavalcada eroică . MODEL: Diligenţa însângerată şi re­vistă. ODEON: Cavalcada eroică. PARIS: Steaua nordului. PAX: Iadul verde (film american) PICOLLO: Neapole sub sărutul focu­lui. ROMA: „Vin Ploile". TOMIS: Dansaţi fetelor, dansaţi. VOLGA: „Sclavii viieţii" şi revistă VERGU: Omul invizibil şi revistă. VENUS: Portul destinelor. UNIC: Burma în flăcări. „SCÂNTEIA” TINERETULUI Acţiunea tinerilor de la fabrica „Wolff“ Pentru a susţine orice In urma luptei duse de tinerii fa­bricei „Wolff’’, comitetul de fabrică a comunicat că Direcţiunea a aprobat următoarele majorări de salariu la ucenici: 1. Ucenicii din anul I cari au 12 lei pe oră, vor primi între 15-18 lei de oră. 2. Ucenicii din anul II cari au 15- 16 lei pe oră, vor primi între 18-22 Lei pe oră. 3. Ucenicii din anul III cari au 18- 20 lei pe oră, vor primi 30 lei pe oră. Continuând lupta, în ziiua de 24 octombrie la adunarea tuturor mun­citorilor din fabrică, s’a hotărît ca Direcţiunea să procure de urgenţă, a­­limente, lemne şi gaz pentru iarnă. Din partea tineretului a luat cu­vântul tov. Solomonescu Vasile, care a arătat felul în care trebuie să lupte tineretul pentru definitiva ni­micire a fascismului din afară şi dinăuntru, pentru înlăturarea teroa­­rei, pentru libertate. A cerut Direcţiunei ca să procure de urgenţă ucenicilor combinezoanele şi bocancii aprobaţi, deoarece iama bate la uşă şi ei umblă desculţi şi prost îmbrăcaţi. Hilleriştii de la garajul „Alacido" au intrat în acţiune voce care cere dreptate şi încercare de organi­zare a muncitorilor de la garajul ,A­laccido” din b-dul Fiamtrapia nr. 40, directorul Dob­ropos, profitor bane­cu­noscut al regimului antoneseian, şi-a cumpărat câteva unelte şi le-a trimes în această întreprindere. Aceştia sunt Nicu­lescu, Andrei Panu, Mircea şi Voichiţa Ion, ei sunt sprijiniţi de av. Leocuţa, în acţiunea lor. I­a­că un exemplu de felul în care direcţia şî uneltele ei înţeleg să te­rorizeze tineretul muncitoresc al ga­rajului . S’a luat in reparaţie o maşină. De­vizul a fost făcut d­e inginerul Mi­­ronescu pe suma de 80.000 lei. Nicu­­lescu, unealta direcţiei, intervine ime­diat, spunând că lucrarea merită 150.000 lei. D. Domocoş, înştiinţat de Niiculescu, obligă pe muncitorul care lucrează la reparaţie, şi nu pe in­ginerul care a făcut devizul, să des­păgubească firma cu 50.000 lei. Tinerii muncitori ai garajului Ala­­cido, revoltaţi de purtarea directoru­lui Domocoş, şi a uneltelor acestuia, cer îndepărtarea lor imediată din în­treprindere. Oşmanul ,Ioas ! tineret uitaşi! Jos Aidea ! Şezătoarea de la fabrica „Gagel“ Organizaţia U. T. C. din fabrica Gagel a dat Duminică o frumoasă şezătoare, la care au luat parte toţi tinerii din fabrică. Şezătoarea a fost deschisă de tov. Mitică Săracu, de la Comisia locală, care a arătat cum regimul lui Antonescu a împiedi­cat manifestările culturale ale tine­retului. El a lăudat iniţiativa tinerilor de la Gagel, chemându-i să parti­cipe cât mai intens la aceste şeză­tori. Au luat apoi cuvântul Iovu­ Ve­­licu Arsene şi Bivolaru I-lae, din partea Org. U. T. C., îndemnând pe tinerii muncitori să participe la lupta comună, alături de vârstnici, pentru câştigarea revendicărilor lor tinereşti. A urmat apoi un program de re­citări, dansuri naţionale, cântece, dialoguri comice, în care tinerii muncitori au arătat că şi ei ştiu să cânte şi să joace. Ca încheiere, a vorbit Preşedin­tele Comitetului de fabrică, mul­ţumind tineretului pentru munca depusă la pregătirea acestei şeză­tori şi promiţând tot concursul şi pe viitor. Exploatarea de la restaurantul „Hon Jardin“ Restaurantul „Mon Jardin“ este u­­nul din cele mai luxoase din Bucu­reşti. Dar deşi patronul, Station Pa­­paic­ostea, câştigă zilnic atâţia bani în­cât nu ştie ce să mai facă cu ei, mi­zeria tineretului, picoli­ţi ajutori, este de nedescris. In urma intervenţiilor sindicatului, d. Papacostea a aprobat, dar numai pe hârtie, următoarele re­vendicări urgente ale tinerilor: 1. Să se dea dimineaţa ceai tinere­tului. 2. Să se servească la masa de prânz şi la cea de seară câte 2 feluri consistente. 3. Direcţia să suporte costul spăla­tului bluzelor şi şorţurilor picolilor şi ajutoarelor. Papacostea n­u a realizat niciuna din aceste revendicări. Dimineaţa nu se dă nimic astfel că tineretul îţi în­cepe munca cu stomacul gol. La prânz şi seara se dă un singur fel şi aceasta de cea mai proastă ca­litate astfel încât tinerii sunt obligaţi să se ducă să mănânce în altă parte. Iar dacă nu vor să poarte şorţuri şi bluze murdare, ei trebuie să ţi le spele şi pe contul lor. Salariul lor constă dintr-o remiză de 2*1% la fiecare factură. Pentru această remiză, patronul îşi permite faţă de tineri cea mai cruntă exploatare, pu­­nându-i să muncească la zeci de tre­buri, cari nu au legătu­ră cu meseria lor. Iar Augustin Rozmea, Neacşu Ma­rin şi Bariten Dumitru îmbrâncesc şi înjură pe tinerii picoli. Portarul Hie Bratiu, legionar notoriu, a izgonit din restaurant pe reprezentantul U. T. C.­­ului, care venise să organizeze pe ti­neri. Dar tinerii nu s’au lăsat şi s’au or­ganizat înţelegând să lupte din răs­puteri împotriva tuturor fasciştilor şi profinciştilor pentru a face o Româ­nie cu adevărat liberă, independentă­­ şi democratică. Tinerii dela restaurantul ,,Mon Jar­din“ s-au întrunit şi au luat in discu­ţie Proectul de Platformă propus de Uniunea Tineretului Comunist tuturor forţelor democratice tinereşti. A luat cuvântul tov. Gehov, din partea Uniunii Tineretului Comunist, şi tânărul Piesoaru Alexandru. Aceştia au citit Platforma, arătând că ea re­prezintă năzuinţele şi nevoile imedia­te ale tineretului român. Tineretul restaurantului a înţeles că punctele Platformei reprezintă ţe­lurile lui de luptă şi a votat cu entu­ziasm următoarea moţiune: Noi, tinerii de la restaurantul Jeon Jardin" am luat cunoştinţă de Plat­forma U. T. C. Constatăm că odată mai mult tineretul comunist e primul care vede clar mizeria în care ne u­­ităm şi ne sprijină la lipta noastră pentru o viaţă mai bună. De aceea luăm hotărîrea de a lupta din toate puterile, noastre pentru a sprijini Uniunea Tineretului Comunist întru realizarea Plăți bunei sale, acesta fiind programul nostru de luptă. Viaţa Mareşalului Stalin XXIX secarea mocirlelor din Colhida , problemele desvoltării literaturii şi artei sovietice şi redactarea statutului vieţii colhoznice. Toată lumea cunoaşte forţa sdrobitoare de neînvins a logicii staliniste, limpezimea de cristal a minţii lui, voinţa lui de oţel, de­votamentul lui faţă de partid, credinţa înflăcărată în popor şi dragostea pentru popor. Toată lumea cunoaşte modestia lui, simplicitatea lui, atenţia lui faţă de oameni şi necruţarea faţă de duşmanii poporului. Toată lumea ştie că el nu suferă zarva, pe frazeologi şi palavragii, pe plân­găreţi şi alarmişti. Stalin este în­ţelept, nepripit în rezolvirea problemelor politice complicate, nepripit acolo unde e nevoie să se ţină cont de toate părţile po­zitive şi negative. Şi totodată Stalin este cel mai mare maestru în luarea hotărîrilor îndrăzneţe şi revoluţionare şi în cotituri brusce. Stalin este Lenin de astăzi Răspunzând organizaţiilor şi tovarăşilor care l-au felicitat în 1929, cu ocazia zilei naşterii sale, când a împlinit 50 de ani, Stalin scria: „Felicitările şi salutările voastre le trec pe seama marelui partid al clasei muncitoare, care m’a născut şi educat după chipul şi asemănarea lui... Puteţi să nu vă îndoiţi, tovarăşi, că sunt gata şi de acum înainte să închin cau­zei clasei muncitoare, cauzei re­voluţiei proletare şi a co­m­unis­­mului mondial, toate forţele mele, toată capacitatea mea și dacă va fi nevoie, tot sângele meu, picătură cu picătură“.­) In Stalin popoarele U. R. S. S. văd întruchiparea eroismului lor, a dragostei lor pentru patrie, a patriotismului lor. „Pentru Sta­lin ! Pentru patrie!“ — cu lo­zinca aceasta au sdrobit luptă­torii glorioasei Armate Roşii pe duşmani şi au înfipt steagul so­vietic pe înălţimile de lângă la­cul Ifasan. In Stalin popoarele Uniunii Sovietice văd întruchiparea spe­ranţelor şi năzuinţelor lor, întru­chiparea victoriilor repurtate. 11 „Pravda“, Nr. 302, 22 Decembrie 1929. „Pentru Stalin, pentru Constitu­ţia Stalinistă !“ — cu aceste stri­găte au pornit la luptă eroii Ar­matei Roşii contra duşmanilor ce călcau graniţele noastre în Ex­tremul Orient. Numele lui Stalin este steagul eliberării. „Pentru Stalin !“ — cu această chemare a mers Ar­mata Roşie într’un marş impe­tuos ca să elibereze pe fraţii be­­loruşi şi ucrainieni de sub jugul Poloniei panilor. Numele lui Stalin este simbo­lul curajului, simbolul gloriei poporului sovietic, o chemare la noi fapte eroice pentru gloria po­porului sovietic. Cu numele lui Stalin a săvârşit grupa lui Pa­­panin fapta lor istorică. Cu gân­dul la Stalin dau stahanoviştii şi stahanovistele exemple nemaivă­zute în lume de productivitate înaltă a muncii, accelerând trece­rea patriei noastre pe culmile lu­minoase ale comunismului Cu gândul la Stalin lucrează neoste­nit colhoznicii şi colhoznicele, luptând pentru dreptul de a fi disfru­şi la expoziţia aurL­oî’" din Uniunea Sovietică, punând ba­zele belşugului deplin de pro­ducte, propriu societăţii comu­niste. Cu numele lui Stalin pe buze sboară tot mai sus, tot mai repede, tot mai departe, eroii pi­loţi, denumiţi cu dragoste de po­por şoimi stalinişt. Numele lui Stalin îl poartă în inima lor tinerii şi tinerele din ţara socialismului, pionerii şi pionerele. Visul lor cel mai scump este să fie ca Lenin, ca Stalin, să fie fruntaşi politici de tip leninist-stalinist. La chemarea partidului, a tovarăşului Stalin, tineretul sovietic a construit gi­ganţii industriei socialiste, a ri­dicat oraşe în taiga, a construit şi construieşte minunate vase, cucereşte Arctica, îşi însuşeşte tehnica nouă în industrie şi agri­cultură, întăreşte apărarea ţării noastre, lucrează în mod creator în domeniul ştiinţei şi al artei. Educată de Lenin şi Stalin, Uni­unea Tineretului Comunist este un ajutor credincios al Partidu­lui Bolşevic, schimbul sigur al generaţiei mai mari de luptători pentru comunism. Popoarele Uniunii Sovietice crează cântece despre Stalin în numeroase limbi. In aceste cân­tece se oglindeşte cea mai mare dragoste şi devotamentul nemăr­ginit al popoarelor Uniunii So­vietice pentru marele lor condu­­i­cator, învăţător şi prieten.­­ Numele lui Stalin se conto­­peşte în creaţiunea populară cu numele lui Lenin. „Noi mergem cu Stalin cum am mers cu Lenin, vorbim cu Stalin cum am vorbit cu Lenin, el cunoaşte toate gân­durile noastre, el se îngrijeşte de noi în tot timpul vieţii lui“ — spune una din admirabilele po­veşti populare ruse. Numele lui Stalin este simbo­lul unităţii morale şi politice a societăţii sovietice. „Numele lui Lenin şi Stalin deşteaptă speranţe luminoase în toate colţurile lumii şi răsună ca o chemare la luptă pentru pacea şi fericirea popoarelor, la luptă pentru eliberarea complectă de sub­capitalism“ (Molotov). Socialismul a învins în U. R. S. S. şi repurtează victorii noi, pen­­tru că întreaga noastră activitate şi luptă o conduce cel mai mare om din zilele noastre, pol­ua­torul credincios al operei lui Le­nin, Iosif Vissarionovici Stalin. Gândul unanim, care vine din adâncimea sufletului, dorinţa ce­lor ce muncesc din ţara noastră şi din lumea întreagă este : Trăiască mulţi ani plini de sănătate scumpul şi marele nos­tru Stalin ! Trăiască marele steag invinci­bil al lui Marx Engels Lenin- Stalin ! — SFÂRŞIT — . AMUE T. - Al. « X Unirea face puterea Tineretul dein fabrica „Juta“ sa­lută cu adâncă satisfacţie reveni­rea în mijlocul hit a luptătorului curagios pentru apărarea interese­lor tinerilor muncitori, tovarăşul Ion Corneanu. Timp de 2 săptămâni patronii au interzis accesul acestuia în fabrică sub motivul că este un instigator. Dar tinerii muncitori din fa­brică, prin lupta lor unită, au în­vins şi tovarăşul Corneanu a fost reprimit. Tinerii de la „Juta", strâns uniţi, continuă lupta începută pentru or­ganizare, pentru ridicarea nivelului de trai. DUMINICA 5 NOEMBRIE APARE scânteia tineretului organul COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST GAZETA ZILNICA A TINERILOR CARI LUPTA IN FABRICI, CĂMINE, OGOARE, UNIVERSITĂȚI, ȘCOLI. 1 Bonurile de pâine COMUNICAT Primăria Municipiului Bucureşti, face cunoscut următoarele : In săptămâna 29 Octombrie—4 No­­embrie 1944, inclusiv, vor fi valabile 7 bonuri pentru pâine şi anume: Nr. 23, 24, 25, 26, 27, 28 şi 29 pâine, din cartela nouă, fiecare bon fiind valabil pentru una raţie de 350 grame pâine neagră, sau 250 grame pâine albă sau cinci chifle, în zilele după cum urmează: Bonul nr. 23 pâine Duminică 29, Luni 30 şi Marţi 31 Octombrie. Bonul nr. 24 pâine Luni 30 Marţi 31 Octombrie şi Miercuri 1 Noembrie. Bonul nr. 25 pâine Marţi 31 Oct., Miercuri 1 şi Joi 2 Noembrie. Bonul nr. 26 pâine Miercuri 1, Joi 2 şi Vineri 3 Noembrie. Bonul nr. 27 pâine Joi 2, Vineri 3 şi Sâmbătă 4 Noembrie. Bonul nr. 28 pâine Vineri 3 şi Sâm­bătă 4 Noembrie. Bonul nr. 29 pâine Sâmbătă 4 No­embrie 1944. Brutarii şi vânzătorii de pâine sunt obligaţi să respecte fără nici o ex­cepţie aceste dis­poziţiuni şi vor justi­fica săptămânal, cu bonuri vânzările. Justificarea distribuţiei pâinei, la bonurile mai sus arătate, se va face în zil­ele 6—11 Noembrie 1944. r Cc . Tocări . Tineretul fason, în U. P. dire. II, este convocart la întrunirea de Marţi 31 Oct. 1944, ora 6 p m., la circ. 17 d­e st­r. Avram Iancu nr. 1, pentru co­­mrn­icări importante. Sunt rugaţi să ia parte şi prietenii celor înscrişi. Toţi studenţii democraţi ai Fa­cultăţii de Medicină, sunt invitaţi pe a­ceastă cale, să ia parte la şe­dinţa de Marţi 31 Octombrie, ora 3 şi jumătate d. a. Adunarea va avea loc în amfi­teatrul Facultăţii şi se va lua în discuţie modalitatea repartizării burselor. Cei care în particular sunt interesaţi în această chestiune sunt rugaţi să nu lipsească. Iti Secţia tineretului invită tinerii înscrişi ai Uniunii Particioţiilor din circ. 16 să ie parte la şedinţa ce va avea loc Marţi 30 Oct. 1944 la sediul cir­cumscripţiei din str. Popa Nan 99, orele 5 d. p.­­. Prietenele, prietenii şi simpati­zanţii Uniunii Patrioţilor din circ. 16 sunt insistent rugaţi a lua parte la şedinţa comună ce va avea loc Joi 9 Noembrie, orele 18.30, la­­edilul e.rc, str. Poţpa Nan nr. 99. Toţi salariaţii cofetari, (indiferent de vârstă sau sex, inclusiv vânzătoarele), sunt chemaţi la o consfătuire ce va avea loc Miercuri 1 Noembrie a. c., ora 17, in sala de festivități a Came­rei de muncă din strada Calomftreccu nr. 8, urmând a­­ se face comunicări importante. *

Next