Scânteia, iunie 1945 (Anul 2, nr. 239-262)
1945-06-10 / nr. 247
ANUL .1.—Nr. 247 c. DuminieX 10 lunie 1941 6 PAG. 30 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. Tel. (ventrala) 3.23.20— «hr. Trelvedvre On Adm.et. 3; lied. et. 3; Tip. tel. 4.84.4S list* Incontestabil că Înfrângerea GterhMertote nu are numai un «militar. In primul rând, această înfrângere are un aspect politic partea militară fiind consecinţa sa logică-Democraţia a zdrobit fascismul, lată conţinutul victoriei obţinute de armatei« Naţiunilor Unite. Un regim care se bazează pe sprijinul maselor, reprezentând interesul lor roata, a învins un alt răpim, al dictaturei fasciste terorist®, care nu reprezenta decât vârfurile imperialismului reacţionar. In esenţă triumful democraţiei asupra fascismului, este triumful unui regim care a permis organizarea politică, economică şi militară, care au asigurat victoria. Războiul total, fructul militarismului prusac a împins violenţa la formele ei ceii mai sălbatice . ,,ideologia”naţional -socialistă, ura de rasă, cu consecinţe« sal® criminale de exterminare a populaţiilor civil®, a dus la regimul de teroare cel mai sângeros; tendinţele de hegemonia ale imperialismului fascist german au determinat subjugarea economică şi politică a popoarelor. Iată formele morbide de manifestare ale fascismului german în perioada războiului hiarist. Principiile de bază ale democraţiilor în aceiaşi perioadă sunt: asigurarea libertăţilor democratice, unificarea forţelor vii şi progresiste ale popoarelor iubitoare de libertate, independenţa şi libertatea ţărilor mici, o politică de prietenie sincară între popoare pentru asigurarea păcii universale şi constituirea unei organizaţii internaţionale de securitate in acest scop. Coaliţia democraţiilor a învins coaliţia fascismelor, consacrând superioritatea covârşitoare a primelor asupra celor din urmă. Odată cu victoria militară, fascismul a fost înfrânt, dar nu a dispărut politiceşte. El încearcă In diferite forme să refacă, ca dietalungul anilor să-şi poată pregăti o nouă ascensiune, un nou măcel. In acest scop fasciştii Incearcă tn surdină sau uneori făţiş să schimbe conţ mutul democraţiei. Ei încearcă să insufle poporului îdeia că democraţia adigurând libertatea poporului, treime să dea şi libertatea d® manifestare fasciştilor camuflaţi sau neacoperiţi. Poporul nu se va mai lăsa trişalat de asemenea gogoage ! Libertatea ? Pentru popor, în Inţelesul cel mai larg al cuvântului şi în interesele sale superioare. Pentru apărarea libertăţilor câştigate. Duşmanii libertăţilor, fasciştii de toate nuanţele, nu prefece să se bucure de ea, pentru că de ea s-au folosit ca s’o înfrângă, cum a fost cazul în 1924 în Italia sau în 1933 în Germania. In ce priveşte ţara noastră, înainte de 6 Martie ea nu a cunoscut niciodată un regim democratic propriu zis. Cu toate că după 1918 s’a instaurat un aşa numit regim democratic, în conţinutul lui nu avea nimic din democraţie. Un examplu izbitor o constituie aşa minurteile parlamente „alese”. Deputaţii erau departe de a fi reprezentanţii reali ai maselor populare. Câţi muncitori şi ţărani erau în Parlament 7 Teroarea împotriva muncitorilor şi a ţăranilor, represiunile sângeroase, închisorile, cenzura, starea de asediu, încurajarea organizaţiilor fasciste, pregătirea instaurării dictaturii, iată bilanţul falsei democraţii, care a urmat după războiul din 1918. Maniii şi ceilalţi „istorici” au încurajat şi camuflat ori de câte ori a fost nevoi®, bandele lui Codreanu-Sima-Cumaniciu, ca după 23 August să încerce instaurarea unei noui dictaturi militare fasciste, de tipul antonescian, sub masca lui Aldea şi Rădescu, afirmându-se în acelaş timp adepţii democraţiei, ca p® vremurile „istorice”. Era o înşelătorie grosolană, care nu mai putea scăpa poporului. Aceste partide cu o conducere, în formă democratică, în fond reacţionară şi profascistă, au fost demascate şi arătate în adevărata lor lumină. In articolul ,,Conţinutul democraţiei" din ziarul ,,Graiul Nou“ din 4 Iunie 1945, se caracterizează in felul următor partidele politice : ,,Partidele politice şi alte instituţii sunt forme, expresii ale democraţiei cu condiţia ca ele să reprezinte cu adevărat poporul, să apere şi să promoveze cu adevărat drepturile şi interesele lui. In caz contrariu ele nu sunt decât instrumente ale unor clici, grupuri cu interese contrarii celor ale poporului, scopul lor fiind — în ciuda oricăror programe şi frazeologii demagogice — împilarea poporului, despuierea lui de drepturi, exploatarea şi jertfirea lui în războaie de jaf şi cotropire.” Partidele „istorice”, aşa zis® democratice, au fost naşii fascismului român, ele au încurajat bandele unor Aldea-Penescu-Rădescu să tragă în muncitori la Bucureşti şi în ţărani la Caracal. Eie au fost adeptele şi susţinătoarele dictaturii militare. Eie au întrebuinţat metodele fasciste de teroare. Eie n’au avut din democraţie decât numele, pentru a înşela mai uşor masele care le mai urmau. A. Sokolov în revista ,,Războiul şi clasa muncitoare” scrie : „In epoca noastră, democraţia se recunoaşte în lupta contra fascismului. In epoca noastră este democrat acel care luptă hotărît, sistematic şi neînduplecat împotriva fascismului. Este acela care vrea să-l combată nu in cuvinte ci în fapte, până la extirparea totală a tuturor elementelor şi influenţelor sale.” In zadar fasciştii şi cei ar susţin fascismul vor încerca să denatureze sensul democraţiei şi al libertăţilor sale. Poporul nostru care dă dovadă că incepe să câştige maturitate politică, nu mai poate fi înşelat asupra înţelesului democraţiei. In acest sens ,,Graiul Nou”, în articolul deja citat, dă o excelentă definiţie a democraţiei: „Este regimul in care poporul are libertatea şi posibilitatea, practică de a-şi (Continuare in pag. 2-a) Cum a lucrat cu Garda Iuliu Maniu de Fier Documente zdrobitoare e*« privire la complicitatea dintre el şi Codreanu. Iuliu Maniu ascunde legionari urmăriţi de autorităţi. — Amănunte asupra legăturilor cu Maria Sima După e* am arătat că Iuliu Maniu se folosea de legătura sa cu Garda de Fier pentru a dispune de o platformă de înţelegere cu Germania hitleristă, vom face un scurt istoric al evoluţiei raporturilor dintre „marele democrat“ şi „Căpitanul“ de pistolari. Am spus că legătura permanentă dintre Iuliu Miniu şi Corneliu Codreanu a fost stabilită în anul 1935 şi am subliniat că din clipa aceea Garda de Fier a început să facă o mare risipă de fonduri. Sursa acestor sume fabuloase, se ştie, se afla la Berlin. Dar în anul 1938, puţin Înainte de procesul lui Codreanu, Întreaga contabilitate a bandei de terorişti a fost distrusă „pentru a nu cauza neajunsuri unor oameni“, după cum a declarat comandantul suprem oficial al cămăşilor verzi. După unele declaraţii ale unor legionari, printre acei „oameni“ se află şi conducătorul din umbră al pistolarilor li Codreanu — respectiv, Iuliu Maniu. Trebuie să se ştie că primul pas pentru o înţelegere între el şi legionari, l-a făcut însuţi Iuliu Maniu. In arhiva secretă a comandamentului Mişcării Legionare, capturată cu prilejul proceselor „căpitanului“ şi elevilor săi s’au găsit trei scrisori originale semnate de „marele democrat“ şi adresate — 1® 1935—1936 — lui I. Moţa, părintelui Moţa (de care-i lega o prietenie de 40 de ani) şi lui Corneliu Codreanu. Puţin după remiterea acestei din urmă scrisori, în care Iuliu Manta face profesie de credinţă legionară, a avut loc o întrevedere între Maniu şi un reprezentant al ltd Codreanu, al cărui nume a rămas necunoscut. La această Întrevedere s’a discutat chestiunea colaborării dintre legionari şi Iuliu Maniu, acesta din urmă trebuind — după planurile lor — să devină dictator al României. Până în 1937, legăturile dintre cei doi complici se menţin în stiliul tratativelor subterane. Abia în preajma alegerilor, ele se oficializează, după prima luare de contact directă între Maniu şi Codreanu. Această întâlnire a fost aranjată de Zaharia Boilă, care dealtfel făcea legătura între şeful său şi Codreanu, pe care-l frecventa cu asiduitate. Cât de adâncă era prietenia dintre Maniu şi legionari, o dovedeşte însuşi faptul că, în 1938—39, când aceştia din urmă erau urmăriţi de autorităţile poliţieneşti, „marele democrat“ i-a sprijinit din răsputeri. Astfel, este elocvent amănuntul că el a înlesnit dispariţia unui mare număr de fruntaşi legionari (E. Popa, comandant legionar, fost prefect de Ilfov, Flescriu, Gritta, etc.), pe cari i-a ascuns pe la moşiile partizanilor săi. După atentatul împotriva lui Armand Călinescu, săvârşit la 21 Septembrie 1939, Maniu reia legăturile — scurtă vreme întrerupte — cu mişcarea legionară, prin intermediul lui Horia Cosmoviei, care-i propune conducerea Gărzii. Horia Sima spera că, prin colaborarea cu „marele democrat”, va obţine un spaţiu de siguranţă care să-i îngădue să-şi reorganizeze bandele împrăştiate. Din documentele existente reese clar că Maniu a acceptat propunerea lui Sima, punând următoarele condiţii: toţi legionarii se încadrează în partidul naţionalţărănesc, iar declaraţiile de politică internă şi externă îi revin lui în cazul când se ajunge la formarea guvernului sub conducerea lui Maniu, acesta va colabora cu ministri legionari. In ziua de 15 Decembrie 1939, legionarul Nicolau a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu — prin intermediul lui Ghiţă Pop —, aducând propuneri de colaborare din partea Comandamentului legionar al lui Sima din Berlin, întrevederea a avut loc chiar în locuinţa lui Iuliu Maniu şi — după cum reiese dintr’un raport al lui Nicolau — „marele democrat” s’a arătat foarte mulţumit de propunerile lui Sima. „Aşteptam de mult să stau de vorbă cu legionarii, i-a spus el lui Nicolau. Soluţionarea problemei legionare prezintă două alternative: în ipoteza că veţi voi să păstraţi organizaţia proprie şi rămâneţi în clandestinitate, veţi fi cu siguranţă expuşi, urmăriţi, arestaţi şi poate chiar omorâţi. Viaţa voastră îmi este prea scumpă şi necesară, pentru că atunci când voi lua puterea voi avea vrevoe de oameni hotărîţi. Rămâne valabilă a doua cale: să vă camuflaţi în partidul meu, contând în cadrele naţionalţărăniste până voi lua puterea şi atunci sunteţi liberi să faceţi ce vreţi. Dealtfel, prin aceasta v’aţi găsi şi pe linia vederilor lui Codreanu, care v’a sfătuit textual: .Votaţi pe Maniu”. Documentul acesta, de o preciziune strivitoare, nu mai are nevoe de nici un comentariu El desvălue în toată goliciunea, trădarea „marelui democrat”. Nu ne mai rămâne decât să dăm câteva lămuriri cari să complecteze definitiv tabloul trădării. în luna Martie 1948 în urmă (Continuare in pag. 2-a) Citiţi Im pag. 3-a : • Primul congres a! meseriaşilor patroni din România Itt pag. 4-a : • Informaţii • Sport In pag. 5-a : • Pedepse aspre pentru neafişarea preţurilor In pag. 6-a : • Ultimele ştiri din străinătate Vizita tov. ministru Teohari Georgescu in Moldova Conferita administrativa cu prefecţii , primarii din Moldova şi Bucovia de Sud La începutul săptămânii, tov. Teohari Georgescu, Ministrul Afamcerilor Interne, a vizitat Moldova efectuând o serie de inspecţii şi având conferinţe cu prefecţii de judeţe şi ceilalţi reprezentanţi ai autorităţilor din regiunea Moldovei şi a Bucovinei de Sud. La Iaşi, tov. Ministru Teohari Georgescu a convocat în Palatul Primăriei, o conferinţă administrativă, la care au luat parte, pe lângă prefecţii şi primarii din Moldova, şi reprezentanţii unităţilor poliţieneşti şi jandarmereşti, ai şcolii, justiţiei, bisericei, etc. D. Eduard Lăzărescu, primarul Municipiului Iaşi, a adresat un cuvânt de bun venit Ministrului de Interne arătând că atenţiunea Guvernului este îndreptată îndeosebi asupra regiunilor care au suferit mai mult de pe urma războiului antonescian. Prefecţii de judeţe şi ceilalţi reprezentanţi ai autorităţilor au tar pus apoi efortul administraţiilor democrate din Moldova, pe timpul când această provincie era sabotate de clica reacţionară a lui Rădescu şi Maniu, subliniind sprijinul puternic primit după 6 Martie din partea Guvernului de largă concentrare democratică prezidat de D. Petru Groza, datorită căruia, în mai multe judeţe, planul de insămânţare a fost realizat. IX MAJORITATEA judeţelor SA Luînd cuvântul, tov. Teohari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne, a spus între altele : Guvernele de după 23 August au lăsat în părăsire Moldova şi de aceia ajutorul care trebuia să înceapă imediat, a întârziat până la 6 Martie, când a venit la cârma ţârii guvernul Petru Groza. Arătând că politica de diferenţieri rasiale a dus omenirea la un război sângeros, tov. ministru Teohari Georgescu a spus: „Noi nu facem politică flilo-maghiară, filo-semită sau filo-română. Noi facem politica întregului popor român şi suntem sprijiniţi de întreg poporul”. In ce priveşte problemele locale ale Moldovei este bine ştiut că această provincie a fost în adevăr în situaţia unei provincii părăsite. Nerecunoscând aparatul administrativ de fapt, primele guverne de după 23 August au creiat greutăţi imense în mersul treburilor în această regiune. La 6 Martie aparatul de stat din Moldova a fost recunoscut. Cu acest prilej toate element INSAMANTAT PESTE 90*/* DIN SUPRAFAŢA PREVĂZUTĂ IN PLAN, cu excepţia judeţului Baia, cel mai lovit judeţ din ţară, unde planul nu a putut fi realizat decât in proporţie de abia 70°/# din suprafaţa cultivabilă. Reliefând ajutorul dat de Guvern, reprezentanţii autorităţilor moldovene au arătat că, datorită sprijinului guvernului, elanul masselor muncitoare de la sate şi oraşe este în creştere, producţia fiind mărită sensibil la fabricile readuse din dispersare. Referitor la opera de refacere a Moldovei, s-a luat în discuţie problema porumbului destinat hranei precum şi problemele refacerii pădurilor şi căilor de comunicaţie, aplcarea Armistiţiului şi aplicarea reformei agrare. Domnul Profesor Müller, Rectorul Universităţii Ieşene, a mulţumit Guvernului pentru concursul dat la refacerea acestui lăcaş dee cultură şi sprijinirea studenţi mei Au mai luat cuvântul d-nii: Traian Gheorghe, Inspector Gral Şcolar; General Dimitriu, Comandantul Corpului IV Armată, Preot Sârbii Vaslui; prof. Frunză Rădăuţi. Dionisie Ionescu, Prefectul jud. Bacău, Lascăr, Prefectul jud. Neamţ, Prefectul jud. Roman, primari din Fălticeni şi Botoşani, Inspectorul Gundiu şi alţii, expunând nevoile judeţului. Cele capabile, cinstite şi democrate au fost confirmate, dându-se în acelaş timp posibilitatea ca şi elementele vechi cinstite să-şi reia locurile lor, pe care le ocupaseră înainte de 23 August Ordine şi duşi® In continuare tov. ministru Teohari Georgescu arată că principiul ordinei şi al cinstei desăvârşite va domina de azi înainte viaţa administrativă a Moldovei şi, indiferent dacă dementele de conducere sunt recrutate dintre funcţionarii vechi sau noui, conduita tuturor trebue să urmeze linia guvernului. Această linie nu reprezintă o politică de partid, a unuia sau a altuia dintre partidele care compun guvernul; ea este politica guvernului de concentrare democratică și această politică trebue aplicată cu riguroasă strictețe, cu perfectă legalitate. Dacă în aparatul de Stat se vor găsi demente incorecte, ele vor fi înlăturate, indiferent de coloratura politică pe care o au, indiferent dacă se vor găsi printre aceştia români sau evrei. Era firesc ca în starea confuză pe care au tolerat-o şi susţinut-o intenţionat guvernele care s’au perindat până la 6 Martie să se facă greşeli. In chestiunea reformei agrare ţin să amintesc că excepţiunile legiferate trebuesc atent respectate. Acolo unde s-au făcut greşeli, ele trebuesc reparate, pentru că o lege nu se aplică cu două măsuri şi cu atât mai mult reforma agrară, care constitue de aci înainte baza refacerii economice a ţării. Este inutil prin urmare să mai insist asupra unei probleme de orientare, care este ordinea şi legalitatea. O altă chestiune, care domină viaţa administrativă, este curăţirea ţării de elementele fasciste. Dacă ministerul de Interne este hotărît să asigure libertatea tuturor, regimul democrat nu va avea un conţinut real dacă de această libertate vor continua să se bucure şi acei care înainte de 23 August şi după această dată s’au menţinut pe o linie contrară intereselor poporului român. — Trebuie să ştie toată lumea că Ministerul Afacerilor Interne nu face politică de partid. El nu va îngădui nimănui să comită abuzuri la adăpostul funcţiunii cu care l-a învestit poporul, prin acest Departament. Jandarmeria va fi reor gannz&tă Ministerul de Interne nu va trece cu vederea nici o abatere din partea funcţionarilor săi şi va lovi fără cruţare în toţi acei cari folosesc postul pe care-l ocupă, pentru avantagii personale. In ce priveşte poliţia rurală, care rămâne cu denumirea de „jandarmerie“, trebuie examinată cu multă atenţiune îndatorirea acestui or. Nu denumirea interesează, ci cuuutul. Să păstrăm instituţia care are de îndeplinit un rol important, curăţind-o însă de elementele rele, incapabile, abuzive. Jandarmeria va fi reorganizată cuprinzând atât poliţia populară din Ardeal cât şi poliţia rurală din Moldova. Ea va fi unitară, cuprinzând toate elementele noui, fie ele din poliţia rurală, fie din poliţia populară, creaţiuni cari au îndeplinit o misiune importantă, pentru care trebue să le fim recunoscători dar către astăzi trebue să se încadreze în mod unitar în jandarmerie. Revenind la problema epuraţiei vă informez că nu chiar săptămâna aceasta, se vor primi instrucţiuni precise. Răspunderea acestei operaţiuni va cădea efectiv asupra Prefectului, îndeosebi în ce priveşte organele subalterne ale Ministerului de Interne. Problema epuraţiei nu este atât de simplă şi Ministerul de Interne nu înţelege să rămână un organ de represiune. El se consideră dator să aibă grije şi de reeducarea elementelor care au înţeles astăzi că au greşit. La fel se va proceda dealtfel, şi în armată ca şi in alte sectoare ale aparatului de Stat în general. Problema reconstrucţiei nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Ministerul de Interne a luat iniţiativa de a reconstrui, deocamdată, satele distruse, ai căror locuitori trăiesc în bordee, afectând un fond de 10 miliarde, din care s-a şi pus la dispoziţie o primă tranşe. In încheere, tov. Ministru Teohari Georgescu, face apel la înţelegerea tuturor cadrelor administrative, pentru a urma politica guvernului şi numai a guvernului, înlăturând din preocupările lor în domeniul administrativ politica de partid interesul personal. Numai politica de concentrare a forţelor democratice a putut să realizeze reforma agrară, unirea Ardealului, realizările economice, etc. Orice altă politică este menită să aducă poporului român răul împotriva căruia trebuie să luptăm solidari. C'vâ“>tarB tov.r ItruIp* h r Geer 'scü Preţul pâinii nu a fost majorat Şedinţa delegaţiei economice a guvernului Delegaţia economică a guvernului a ţinut şedinţă ori după amiază, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri. S-au examinat preţurile la principalele materii prime, în vederea stabilirii de preţuri definitive. Delegaţia nu a aprobat majorarea preţului pâinii. Viitoarea şedinţă va avea loc Marţi 12 iunie crt. Tov. ministru TEOHARI GEORGESCU Meşteşugărimeafactor productiv Congresul meseriaşilor patroni din România reprezintă un moment important în reconstrucţia şi desvoltarea ţării. Procura spune apelul Comisiei de organizare a meseriaşilor, este vorba de „primul congres liber al meşteşugărimii”. Două fapte caracterizează această însemnată manifestare. In primul rând Congresul vădeşte că meşteşugărimea patronală a păşit temeinic pe calea organizării ei profesionale, închegându-se întrun bloc al Federaţiei generale a meseriaşilor patroni din România. In al doilea rând, din analiza apelului Comisiei de organizare a meseriaşilor rezultă încadrarea acestei importante categorii producătoare în lupta poporului român pentru reconstrucţia paşnică a ţării, pentru o Românie democratică, liberă şi prosperă. Meşteşugărintea din România este un factor economic care nu trebue subpreţuit. După recensământul din 1930 — ultimul asupra căruia avem date definitive — din circa 150.000 întreprinderi industriale, 130.000, adică aproape 90 la sută, folosesc maximum 5 lucrători şi intră prin urmare în categoria atelierelor meşteşugăreşti. In 1936 erau înscrişi la Camerele de muncă 176.817 meseriaşi — numai la oraşe. Desigur că raportul dintre mica Întreprindere meşteşugărească şi marea industrie transformatoare nu poate fi văzut numai sub unghiul numeric. Forţa economică nu este în funcţie de numărul întreprinderilor, ci de capitalul învestit, de mijloacele de producţie utilizate, de randamentul muncii. Şi în această privinţă industria mare reprezintă o forţă ce depăşeşte cu mult potenţialul productiv al meşteşugărimii. Nu rămâne tasii mai puţin adevărat că meseriaşii satisfac o bună parte din cerinţele în mărfuri ale populaţiei şi că sunt un element creator şi folositor. Şi prin rolul lor economic şi prin numărul lor meseriaşii reprezintă un factor însemnat, iar problemele lor trebue», privite cu toată atenţia căutându-se o rezolvare corespunzătoare. Procurarea de credite eftine — vechiul deziderat al meşteşugărimii, — crearea de şcoli de perfecţionare a meseriaşilor, furnizarea de materii prime, asigurări sociale, combaterea speculei şi a bursei negre, sunt probleme a căror deslegare este în avantajul întregii masse consumatoare Fără îndoială — şi meseriaşii patroni sunt conştienţi de aceasta — multe din lipsurile şi nevoile lor actuale pot fi remediate prin însăşi organizarea lor, prin munca şi lupta lor. Crearea de cooperative de consum, producţie, construcţie, etc., stârpirea bursei negre, descoperirea depozitelor de mărfuri ascunse pentru speculă de. sunt acţiuni pe care organizaţiile de meseriaşi trebue să le realizez® mobilizând toate iniţiativele, toata energiile. Şi este îmbucurător că aceste acţiuni sunt puse spre discuţie pe ordinea de zi a Congresului. Păşind ca hotărîre la organizare şi la acţiune în sensul celor scrise mai sus, meseriaşii dau un sprijin eficace muncii guvernului, îşi soluţionează multe probleme vitale pentru ei şi comtribue la normalizarea Vieţii economice a ţării Comuniştii, caire s’au dovedit întotdeauna că stau în primele rânduri în munca şi în lupta pent« interesele masselor populare, vor ajuta prin eforturile lor neprecupeţite la soluţionarea problemelor meşteşugăreşti actuale. file Zabaria Manifestarea solidarităţii maselor largi ale poporului român cu armata făuritoare a victoriei este chezăşia viitorului luminos al Patriei noastre — Scrisoare trimisa Apărării Patriotice Cdt. Armatei l-a — In ziua de 26 MM 1945 au sosit în mijlocul nostru delegaţii organizaţiei „Apărarea Patriotică“, pentru a distribui daruri ostaşilor. Ei au adus luptătorilor noştri toată căldura şi toată dragostea poporului român muncitor, care, păşind astăzi cu fermitate la opera de reconstrucţie a ţării şi de creere a unei vieţi mai bune, nu poate uita pe aceia cari prin lupta şi jertfele lor au contribuit la consoldarea unei Românii libere, independente şi democratice. Această manifestare a solidarităţii şi dragostei masselor largi ale poporului român faţă de armata sa făuritoare a victoriei împotriva hit- torismului, alături de eroica Armată Roşie, este chezăşia viitorului luminos al Patriei noastre. Ostaşii noştri au văzut în fiecare dintre delegaţii Apărării Patriotice, pe părinţii, fraţii şi soţiile lor, pe muncitorii din birouri, uzine şi de pe ogoare, cari şi-au unit forţele intr’o splendidă solidaritate de muncă cinstită şi dreaptă, pentru asigurarea prosperităţii şi fericirea poporului nostru. In numele ostaşilor, subofiţerilor şi ofiţerilor Armatei I-a, mulţumim din suflet organizaţiei „Apărarea Patriotică“ pentru darurile trimise, dar mai ales pentru satutui călduros şi camaraderesc, simbol al frăţiei dintre armată şi popor. Asigurăm organizaţia, „Apărarea Patriotică“, că luptătorii din Armata I-a, vor deveni vajnici luptători şi pe ogorul muncii constructive, pentru consolidarea ţării şi a demoraţiei româneşti. Comandantul Armatei la General de Armată, (ss) ATANASIU VASILE Creţuţ* SOTMPE»**. Tâlharii legionari îmbrăcaţi în uniforme sovietice au fost arestaţi îSs către Delegația bulgară la Congresul meseriaşilor patroni (Citiţi reportajul in pag. 3-a)