Scânteia, septembrie 1945 (Anul 2, nr. 315-340)

1945-09-01 / nr. 315

Un ail dela înfiinţarea o politică in interesul poporului Expunerea tov. Ranghetz la Canferinla Regio­­nalei Braşov a Partidului Com­iieiist din România Tov. Ranghetz, luând cuvântul la pri­ma conferinţă liberă a Regionalei Bra­şov, a adus salutul călduros al Comi­tetului Central al Partidului. După ce a arătat rostul acestei con­ferinţe şi şi-a exprimat bucuria pentru căldura cu care delegaţii au manifes­tat pentru conducerea Partidului, vor­bind despre puterea pe care guvernul Petru Groza şi-o trage din masse cât şi despre realizările guvernului, d-sa a spus: „Guvernul Petru Groza, guver­nul de largă concentrare demicratîcă, eşit din lupta eroică a poporului ro­mân, din dorinţa masselor populare, nu numai că s’a menţinut, dar s’a întă­rit prin faptele sale săvârşite tocmai în interesul poporului“. In continuare, vor­bind despre problemele grele ce stau în faţa noastră şi cată a fi rezolvate, tov. Ranghetz a arătat că comuniştii sunt oameni cari nu se sperie de greu­tăţi şi cari nu ascund faţă de popor si­tuaţia grea în care se găseşte ţara, greutăţile pe cari le are de întâmpinat poporul. Insă In acelaşi timp comuniştii ştiu să arate drumul pentru eşirea din această situaţie grea. Comuniştii ştiu să arate muncitorilor, să arate ţărani­lor, întregului popor, cum trebuesc în­vinse greutăţile ce s’au ridicat în faţa ţării noastre. Avem un guvern democrat, un gu­vern al poporului, care ia măsuri şi care lucrează in interesul poporului In aparatul de stat sunt mulţi fii ai poporului: muncitori, ţărani. Aparatul de stat nu este încă demo­cratizat în întregime, însă sunt pers­pective ca prin munca şi lupta poporu­lui şi a guvernului să putem merge înainte, mai departe, pe calea demo­cratizării aparatului de stat, pentru întărirea democraţiei în ţara noastră. Avem deci siguranţa că politica ţării noastre va fi dusă în interesul po­porului nostru, va fi dusă pentru reclă­direa şi refacerea ţării noastre. Cheia problemelor: reconstrucţia ţării Tovarăşi! In ce prive­şte reconstrucţia ţării, trebuesc alese punctele principale, întrucât re­­salvând­ punctele princi­pale, vor putea fi rezol­vate mult mai uşor şi pro­blemele secundare... ...Cheia tuturor proble­melor nu numai aici în recu­u­u­tea­voastră, dar peste tot, constă în rezol­varea problemei recon­strucţiei cât mai carabnice cu sprijinul tuturor oa­menilor cinstiţi,­­ a căi­lor de comunicaţie. Să ştiţi, tovarăşi, că problema a doua din re­construcţia ţării noastre o formează problema pe­trolului, pe care nu l a­­veţi aici încă în lucru, dar pentru care dacă veţi ri­dica producţia în între­prinderile voastre, veţi a­­juta foarte mult şi tova­răşilor petrolişti la ridi­carea producţiei de pe­trol. A treia problemă este aceea a cărbunelui. Eforturile muncitorimii Subliniind munca eroică de refa­cere depusă de ceferiştii din Bra­şov, tov. Ranghetz a spus: „Tre­bue să salutăm munca eroică a ce­­feriştilor din Braşov, care au fă­cut totul în timpul iernii, ca să-şi reconstruiască întreprinderea. Mun­citorii ceferişti au fost conştienţi de rolul pe care-l au în această o­­peră. Deasemeni in această privinţă, trebue să salutăm munca eroică a muncitorilor de la I. A. R. care au prestat şi prestează încă o muncă gigantică. Aceşti muncitori au luptat ca să aibă posibilitatea să-şi refacă fabrica lor încă din timpul iernii, ei dându-şi seamă de im­portanţa fabricei I.A.R. în ce prive­şte construcţia maşinilor, a trac­toarelor, cunoscând că poporul no­stru, ţara noastră, are nevoe de a­­ceste produse ale lor Tovarăşi, noi trebue să salutăm efortul muncitorilor, al populaţiei din această regiune, iar prin învă­ţăturile câştigate, prin îndemnu­rile primite la Conferinţa Regio­nală, sunt convins că munca to­varăşilor noştri, munca gigantică şi eroică, va merge tot înainte. Este de salutat iniţiativa tova­răşilor textilişti şi sforţările lor care au dus la organizarea muncii in aceste întreprinderi cu două schimburi, iar la o bună parte din întreprinderi s-a trecut la organi­zarea muncii cu trei schimburi. Cu ajutorul Guvernului Sovietic, aceste industrii sunt acum aprovi­zionate cu materii prime, putând lucra din plin, astfel că noi sun­tem convinşi că muncitorii, ţăranii, vor resimţi în curând munca şi sforţările textiliştilor, cărora prin munca pe care şi ei la rândul lor o vor presta pentru refacerea ţă­rii, le vor exprima recunoştinţă m­uncind împreună pentru acelaş ţel Sa ajutăm guvernul Tot în cadrul problemei reconstruc­ţiei ţării, trebue să venim în ajutorul ţărănimii cât şi al populaţiei de la o­raşe, desvoltând sistemul cooperatist. Desvoltarea sistemului cooperatist va aduce o contribuţie importantă în lup­tă împotriva speculanţilor, a bandiţi­lor cari astăzi încă mai pun in buzu­narele lor proprii ceea ce se cuvine po­porului din truda lui. Accentuând importanţa organizării centrelor de maşini agricole, Iov, Ran­­ghetz arată că aceste centre au înce­put a lua fiinţă, însă în majoritatea cazurilor ţăranii şi chiar unii activişti au aşteptat ca numai guvernul să facă toate. Este fapt cert că guvernul lucrează pentru rezolvarea acestor probleme. Colectarea maşinilor, a uneltelor de producţie, crearea centrelor de maşini şi a întreprinderilor pentru repararea maşinilor, constitue modul prin care putem să dăm ţăranilor un ajutor real cât mai rapid, chiar acum, în munca pentru însămânţările din toamna ceasta“. Fixând bine sarcinile ce le are de îndeplinit azi muncitorimea cu aliata sa ţărănimea şi poporul întreg, tov. Ranghetz a precizat că acum, pe pri­mul plan, problema vitală de astăzi şi mâine a poporului nostru este reclă­direa, este refacerea ţării noastre. Să fie deci clar, că noi mobilizăm întregul popor şi pe întreprinzătorii cari vor să aibă un câştig legal. In lupta hotărită a guvernului, noi îl vom spri­jini cu toate forţele noastre, pentru a lua măsuri drastice, cât mai severe, împotriva tuturor bandiţilor şi specu­lanţilor care vor să saboteze refacerea ţării noastre. Balul comuniştilor Arătând rolul comunistului în mobilizarea masselor, tov. Ran­­ghetz a spus că fiecare comunist ia locul unde se găseşte trebue să devină un conducător priceput şi iubit de popor, un conducător iu­bit de masse, pentru că el asigură înfăptuirea învăţăturilor, dă exem­plu de cinste şi în orice situaţie trebue să dovedească că este în stare să vină în ajutorul tovarăşi­lor de muncă şi­ de luptă cari îl înconjoară. Vorbind despre rolul comunişti­lor în lupta pentru întărirea Fron­tului Unic Muncitoresc, tov. Ran­­ghetz a arătat că trebue întărită vigilenţa pentru a nu lăsa să pă­­trund­ă în Frontul Unic Muncito­resc elemente legionare, cele ale lui Maniu şi Brătianu, cari caută să spargă Frontul Unic­în altă ordine de idei, tratând problema închegării unei strânse frăţii între popoarele conlocuitoa­re, între cel român şi maghiar, a arătat că trebue să educăm po­porul în această direcţie. Trebue să ducem o muncă de lămurire şi în această privinţă, să avem spirit de iniţiativă. Pe baza liniei politi­ce a Partidului nostru, fiecare co­munist, acolo unde este cazul, trebue să ridice chiar din iniţiati­va lui asemenea probleme şi să explice poporului cum a reuşit re­­acţiunea să inducă poporul în e­­roare împotriva intereselor lui. In încheere tov. Ranghetz a spus că vom strânge toate experienţele care s’au adunat aici, vom ţine cont de toate propunerile juste, le vom folosi pentru întărirea mun­cii Partidului nostru, pentru folo­sul poporului nostru. ndicatelor Unite Mâine, se împlineşte un an de când a renăscut Mişcarea Sindicală Unită din România. La 1 Saptembrie 1944, deci după câ­teva zile de la eliberarea ţării de sub jugul hitleristo-antonescian, oamenii muncii din România au pus bazele Sin­di­catelor Unite. Ei ştiau că numai strâns u nit, vor putea să-şi apere libertăţile şi drepturile câştigate şi să contribue efec­­tiv la grăbirea victoriei împotriva Hi­te­rismului. Războiul an­tihitle­rist trebuia sprijinit efectiv. Ceea ce era distrus trebuia re­cent pentru a asigura un randament cel mai ridicat spre a se putea lovi cu putere maşina de războiu nemţească. Paralel cu aceasta trebuia dusă lupta pe plan wite­nt împotriva reacţionarilor sobolorilor şi a rămăşiţelor legionare­­antonesciene care continuau să unel­tească făţiş contra poporului român din porturile unde se înfipseră prin inselă­­to^'o. Hune to imea din Promâaia organizată în S­uaioale puternice a reușit, gratia na. munci încordate, să ducă la bun 5'trail aceste mari sarcini. Eforturi o­­r'rss au fost făcute pentru front, pen­tru victo i’e, iar la 6 Martie 1845 călăul • desen fiind izgonit a fost adus gu­vernul de concentrare democratică Pe­­tru Groza. La 9 Mai 1945 Armatele Aliate iar fr­anțe cu Armata Roșie au înfrânt da unitiv Germania hitleristă punându-se capăt celui mai barbar măcel cunoscut vreodată în istorie. Aportul adus victoriei de către mun­citorimea organizată din întreaga lume şi din România, a fost covârşitor. Odată înfrântă puterea militară a fas­cismului, ţara noastră trebuia să pă­şească pe un făgaş nou, pe acel al re­construcţiei şi al lecuirii rănilor lăsate de războii. Mişcarea Sindicală Unită din Româ­nia — sub conducerea Confederaţiei Ge­nerale a Muncii — păşeşte cu elan la îndeplinirea nauilor sarcini care îi stau în faţă. Pretutindeni, oamenii muncii sunt mo­bilizaţi pentru ridicarea producţiei prin simplificarea metodelor de lucru, prin găsirea unor nouă mijloace de muncă, prin înlocuirea unor materii prime, prin economisirea materialelor, prin intro­­­ducerea muncii in acord, etc., etc. In toate ramurile de activitate pro­ducţia creşte necontenit. Alături de muncitorii manuali participă în acest efort şi intelectualii (ingineri, specialişti, funcţionari) şi într’un elan colectiv — necunoscut încă până acum­ in istoria ţării — poporul păşeşte pe drumul re­construcţiei, care-i descin­d­e perspec - tivele unei Largi desvoltâri economice şi politice spre mai line. Munca organizatorică, pe tărâm sin­dical, continuă. In răstimpul acestui an de activitate, mişcarea Sindicală Cui Ii din România s-a întărit din ce in ce mai mult, iar astăzi numără peste 1.300.000 de muncitori manuali şi intelectuali or­ganizaţi. In ultima vreme, C. G. R. a crescut şi mai mult din punct de vedere organi­­­zatoric prin constituirea celor 4 no­­i Uniuni : func­ionari publici, artişti, scriitori şi gazetari, P. T. T.işti şi muncitori casnici. Paralel, insă, cu munca dusă pe plan intern — în vederea îndeplinirii uriaşelor sarcini care i-au stat în faţă — Mişcarea Sindicală Unită din Ro­­­mânia stând pe principiul solidarităţii internaţionale, a perseverat în a ţine contact permanent cu Mişcarea Sindicală din străinătate. In decursul anului, o delegaţie de muncitori in frunte cu tov. Chivu Stoica a plecat în Uniunea Sovietică. O altă delegaţie a fost în Bulgaria la congresul metalurgiştilor. Tot în decursul acestui an, am avut de înregistrat schimbul de mesagii intre funp­ionarii publici maghiari şi români, în care se asigurau reciproc de tot con­cursul. Iar acum, Mişcarea Sindicală Unită din România se pregăteşte pentru marea conferinţă sindicală de la Paris, care va avea loc la 25 Septembrie, unde se vor pune bazele unei Federaţii Sindicale In­ternaţionale. După um an de muncă şi luptă muncă, pe tărâmul refacerii ţării şi luptă, pe tărâmul politic contra uneltiri­lor şi svârcolirilor reacţionare,­­ miş­carea sindicală unită din România, pe lângă organizarea tuturor oamenilor muncii de la oraşe din ţara noastră, mai are un mare obiectiv de atins : organi­zarea muncitorilor de pe ogoare ! Toţi oamenii muncii, muncitori ma­­nuali din uzine, intelectuali şi muncitori agricoli — sub conducerea C. G. M. — infrăţiţi in muncă şi animaţi de ace­leaşi năzuinţe, constituie o piatră de granit de care se sparg, toate încercă­rile reacţionare şi reprezintă un factor de bază în mobilizarea masselor popu­lare în lupta pentru refacerea ţării ş consolidarea democraţiei din România. LIVIU ŢARANU im se vor calcula îndemn­zaţii de cncediu şi preav­i pa­tru salariaţii , plătiţi cu remiză Pentru lămurirea modului în care urmează a se face plata drepturilor de concediu şi preaviz chelnerilor, frizerilor, personalului de hotel şi în genere tuturor salariaţilor plătiţi cu remiză, Ministerul Muncii aduce la cunoştinţă următoarele: Indemnizaţiile de preaviz şi conce­diu pentru salariaţii plătiţi cu re­miză se calculează conform art. 49 din legea asupra contractelor de muncă la media câştigurilor realizate în ul­timele 3 luni, iar nu la salariul asi­gurat, corespunzător clasei de coti­zare la Asigurările Sociale. CONVOCAR Sindicatul lucrătorilor şi lucră­toarelor din Industria îmbrăcăminte, convoacă pe toţi lucrătorii: croitori, lingeri, blănari, perieri, pălărieri, broderi, ceaprăzari, modiste, mănu­­şeri şi toţi ceilalţi aparţinând acestui Sindicat, la o mare adunare generală Vineri 31 August 1945 ora 6 p. m., la sediul Sindicatului din str. Popa Soare Nr. 8. La ordinea zilei ches­tiuni de foarte mare importanţă­, Sindicatul Voiajorilor şi Agen­ţilor­­din Industrie şi Comerţ, con­voacă pe toţi membri săi la aduna­rea profesională care va avea loc Duminică 2 Septembrie a■ c., ora 10 a. m. la sediul din str. Batişte Nr. 6 . Pentru a stabili împreună măsura in care sindicatul a reuşit să facă faţă sarcinilor sale, toţi funcţionarii din magazine sunt convocaţi la o mare adunare in ziua de Vineri 31 August a. c., orele 7 seara, la sediul sindicatului din str. Lipscani 53 (sala Roxi). Vor lua cuvântul reprezentanţi ai comitetului S. F. M., precum şi func­ţionari din diferite întreprinderi. întreg personalul Operei Române din Bucureşti, solişti, orchestră, cor, balet şi technici sunt convocaţi pen­tru ziua de 2 Septembrie 1945 ora 9 dimineaţa la Direcţia Operei Ro­mâne, Piaţa Romană nr. 3, pentru a discuta chestiuni ce privesc pe toţi. Noul Comitet al Sindicatului Unic al meseriaşilor zugravi şi vopsitori face apel la toţi meseriaşii zugravi şi vopsitori de a se înscrie în Sindicat spre a se putea mai bine susţine In­teresele profesionale. Totodată roagă pe membri care nu au făcut încă vărsămintele în vederea formării efective a Economatului, să depună de urgenţă sumele respective. înscrierile şi vărsămintele se pri­mesc zilnic între 9—13 şi 18—19 la sediul Sindicatului str. Sfinții Apos­toli Nr. 14. Activitatea sindicală Sindicatul Comercianţilor Ambu­­storajului de 6°/o conform listelor lanţi de toate categoriile din Ca­pitală afiliat la U. S. I- C., înştiin­ţează pe toţi membrii săi afară de categoriile: Telali (Colectori de haine vechi) şi Telali (Colectori de mobilă veche), că toate carne­tele de membru al Sindicatului de culoare roşie şi maro, se con­sideră anulate de la data de 31 August 1945. Toţi membrii urmează a trece prin faţa Comisiei de Triere care va funcţiona la sediul Sindica­tului din strada Smârdan No. 41 etajul I, între orele 8 dimineaţa 19 seara fără întrerupere. Fiecare membru trebue sa în­deplinească următoarele condiți­­uni: Plata la zi a impozitelor către fisc. Plata imediată la Sindicat a întocmite de fisc. Plata la zi către Sindicat a cotizaţiilor» Va pre­zenta şi actele doveditoare a pro­fesiei anterioare. Biroul Popu­laţiei etc. După aceasta fiecare membru va primi o nouă carte de mem­bru şi i se va fixa locul unde va profesa provizoriu până la con­struirea bazarelor colective pe terenurile cedate de Primăria Centrală. Termenul în care urmează a se prezenta la Comisia de Triare­t de 10 zile, după care se consideră radiat din Sindicat, pierzând toate drepturile, anulându-li-se autori­zaţiile şi la Primăriile de Sectoare unde profesează, fără nici un alt preaviz. ~ ~ „SCÂNTEIA". PENTRU RECONSTR D­amilu» Realizările da la fabrica „Vulcan“ Fabrica Vulcan se găseşte azi în plină trecere de la industria de răz­boi la cea de pace. Golurile provo­cate de această schimbare sunt pe cale de a fi în întregime completate. Cu toată perioada de concedii, care încă nu s-a terminat, secţiile şi-au început noua activitate. Astfel, la secţia unde se fabricau bombe pentru război a luat fiinţă secţia de reparat locomotive. Mun­citorii au primit cu mare însufleţire uriaşele locomotive şi încă înainte de sosirea lor în fabrică, au apărut articole în ziarele de perete din ate­liere, unde se făceau planuri de muncă şi se propuneau întreceri cu alte fabrici, cari deasemenea repară locomotive. Deşi utilajul nu este încă complet adaptat pentru repararea locomoti­velor, totuşi muncitorii prin voinţa lor le vor repara într’un timp cât mai scurt, ştiind că prin punerea în stare de funcţionare a cât mai multe locomotive, se restabilesc transportu­rile, iar prin aceasta se asigură a­­provizionarea cu materii prime, ali­mente, etc., sprijinind astfel guver­nul P. Groza în munca de reconstruc­ţie a ţării. La altă secţie se lucrează la repa­rarea de maşini pentru prelucrarea cauciucului. Comenzile fiind urgente, pentru îndeplinirea lor, muncitorii printr’un efort zilnic de 10—12 ore, au reuşit să apropie de sfârşit ace­ste lucrări, depăşind — prin natura operaţiilor executate — cu 804/1, tim­pul în care s’ar fi executat această lucrare. Deasemeni, la atelierul de forjat, muncitorii au lucrat cu elan şi price­pere, reiuşind să termine forjarea unei comenzi de 1250 de osii de că­ruţe cu cinci zile înaintea termenu­lui fixat. La această lucrare s’au e­­videnţiat muncitorii Bunică Marin, Răduca Năstase, Macovei Ioan, Filip Stan, Tat Victor, Stan Gheorghe, Gheorghe Constantin şi Curteanu Ion, care la propunerea Comitetului de fabrică au fost premiaţi şi daţi ca exemplu pe fabrică. Astfel, prin munca depusă, lucră­torii de la „Vulcan" nu numai că au respectat angajamentul luat de a realiza planul de muncă pentru 23 August, dar în bună parte l-au şi de­păşit După cum vedem, lucrătorii dela ,,Vulcan” care s’au dovedit a fi buni luptători pentru cauza muncitorească şi pentru instaurarea democraţiei şi libertăţii în ţară, dovedesc că şi în câmpul muncii sunt neîntrecuţi şi sunt gata să depună cel mai mare efort pentru mărirea producţiei şi refacerea ţării, ştiind că numai prin muncă conştientă vom putea reface ţara. Tudor Moise Aniversarea revoluţiei naţionale slovace FRAGA, 30 (Radar). — Cu prilejul aniversării revoluţiei naţionale slo­vace au avut loc ceremonii impor­tante. In cursul uneia din aceste ceremo­nii d. Smidke, preşedintele consiliului slovac, a înmânat d-lui Beneş, pre­şedintele Republicii, Medalia Revo­luţiei Naţionale Slovace pentru acti­vitatea desfăşurată de el în străină­tate în vederea eliberării poporului cehoslovac. La această ceremonie au luat parte şi ziarişti britanici, sovietici, ameri­cani, polonezi, iugoslavi, francezi şi bulgari. Citiţi Scânteia Către toţi oamenii muncii manuale şi intelectuale de la oraşe şi sate TOVARĂŞI. Se împlineşte la 1 Septembrie 1945, un an de la refacerea mişcării sindi­cale profesionale din România. La 23 August 1945, cu ajutorul ho­­tărîtor al Armateelor Roşii elibera­toare, cătuşele opresiunii au fost rupte, muncitorimea a cucerit liber­tatea de organizare. La 1 Septembrie 1944, s-au pus ba­zele organizaţiei sindicale unice, ex­presie puternică a Frontului Unic Muncitoresc. A trecut un an de zile de muncă, lupte şi realizări, un an de când sin­dicatele profesionale au trecut cu e­­lan, cu hotărâre şi entuziasm, la lupta pentru dreptul la o viaţă mai bună a tuturor celor ce muncesc. TOVARĂŞI, Astăzi, un an de la refacereea miş­cării sindicale, CONFEDERAŢIA GE­NERALA A MUNCII din România cu­­prinde 1 milion 300 mii salariaţi or­ganizaţi, din toate ramurile muncii manuale şi intelectuale: muncitori, funcţionari publici şi particulari, ar­tişti şi gazetari, lucrători agricoli, etc. O forţă uriaşă, unită, pusă în ser­viciul refacerii economice şi a demo­cratizării ţării, în serviciul ridicării nivelului de trai şi de cultură a po­porului, în serviciul sprijinirii forţe­lor cari luptă pentru o pace între po­poare. Dar reacţiunea pândeşte din um­bră, unelteşte în fel şi chip să frân­gă avântul maselor pentru consoli­darea libertăţilor democratice, pen­tru refacerea şi prosperitatea ţării. Specula bântue nesăţioasă, elemen­tele reacţionare manisto-brătieniste căutând să macine încrederea popo­rului în forţele sale proprii şi în ac­tivitatea plină de strădanii şi realizări ale guvernului democratic Dr. PETRU GROZA. Sprijinind prin toate puterile lupta grea a guvernului GROZA care în­­mănunchiază toate forţele democra­tice ale ţării. Sindicatele muncitoreşti merg înainte pe drumul luptei pentru buna stare materială şi culturală a poporului muncitor. TOVARĂŞI: Cu prilejul aniversării unui an­­de refacerea mişcării sindicale, intensi­ficaţi efortul de mărire a producţiei. Strângeţi şi mai mult rândurile şi respingeţi orice încercare, de ori­unde ar veni, care ar slăbi unitatea sindicală. întăriţi şi desvoltaţi alianţa munci­torilor cu ţăranii, pentru consolida­rea reformei agrare şi pentru asigu­rarea aprovizionării populaţiei. Veghiaţi şi luptaţi ca legile econo­mice ale Guvernului Petru Groza să fie aplicate, impuneţi Înfiinţarea şi buna funcţionare a economatului. ve­ghiaţi şi luptaţi ca mărfurile şi ma­teriile prime să nu fie sustrase de pe piaţă de către speculanţi şi reacţio­nari. Speculanţii şi sabotorii să fie ares­taţi şi judecaţi rapid de instanţele judecătoreşti speciale. Trăiască lupta popoarelor, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru asigu­rarea unei paci durabile şi stabile. Trăiască Frontul Unic Muncitoresc. Trăiască Frontul Naţional Demo­crat. Trăiască Unitatea Sindicală. Trăiască Conferinţa Mondială Sin­dicală de la Paris. Trăiască Confederaţia Generală a Muncii din România. COMITETUL EXECUTIV AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMANIA Posturi vacante la C. A. P­ S. Se aduce la cunoştința celor interesat ca la Casa Autonomă a Pădurilor Sta­tului sunt vacante posturile arătate mai jos, care se pot ocupa prin transferări dela alte instituţiuni de Stat, conform dspoziţiunilor prevăzute de art. 102— 103 din Codul Funcţionarilor Publici. Candidaţii trebuie să aibă studii de specialitate contabilă. 5 contabili şefi fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 24, la Direcţiile Regionale • Iaşi, Piteşti, Craiova, Sebeş. Arad. 3 inspectori contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 24, la Direcţiile Re­gionale: Bacău Arad, Iaşi. 27 contabili principali fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 27, repartizaţi astfel la Direcţi­ile Regionale: Iaşi 3, Bacău 2, Constanţa 2, Bucu­reşti 2, Piteşti 3, Craiova 3, Sebeş 3, Cluj 2, Lugoj 3, Arad 3 şi 1, la Admi­nistraţia Depozitelor CAPS Bucureşti. 20 contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 29, repartizaţi la următoa­rele Direcţii Regionale: Iaş. 5 Bacău 5, Arad 5, Lugoj 5. 161 ajutori contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 32, la ocoalele sil­vice, fabrici, centre. Candidaţii care doresc să ocupe unul din posturile prevăzute mai sus, vor înainta cererile la Direcţia Adm­­istra­­tivă CAPS. La cerere vor anexa şi avizul inst­tu­­ţiunii de unde se cere transferarea. Muncitorii Rafinăriei Colombi au repus in funcţiune instalaţia Cracking cu două luni înainte de termen îndată după încheerea armistiţiu­lui, muncitorii rafineriei „Colombia“, bombardată în vara anului 1944, au depus eforturi imense pentru reface­rea instalaţiilor şi în deosebi a insta­laţiei Cracking. Azi, prin strânsă colaborare între muncitori şi personalul technic, ra­fineria este 87 la sută refăcută. Nu a lipsit deasemei concursul persona­lului de la toate secţiile şi atelierele rafineriei şi nici al direcţiunii gene­rale care a contribuit în mare mă­sură la refacerea instalaţiilor şi la procurarea materialelor. D. Director îng. Pamula Alexandru a dat în a­­cest sens un sprijin neprecupeţit. Co­mitetul de fabrică mai ales a avut aci o sarcină importantă, reuşind să procure un racordeur în patru puncte fără de care instalaţia Cracking nu s’ar fi putut pune In stare de func­ţiune. Iată situaţia instalaţiilor: — Instalaţia Pipe Still 30 la sută fost avariată, astăzi 100 la sută în funcţiune. — Instalaţia Cracking 60 la sută fost avariată, astăzi 87 la sută In funcţiune. — Instalaţia Stabilizare 40 la sută fost avariată, astăzi 52 la sută în curs de refacere. — Rafinaţi­a petrol, benzină 25 la sută fost avariată, astăzi 97 la sută în funcţiune. — Instalaţia acizi naftenici 15 la sută fost avariată, astăzi 99 la sută în funcţiune. — Instalaţia de manipulare a pro­duselor 35 la sută fost avariată, as­tăzi 85 la sută în funcţiune. — Depozitul transporturi rezerv, rampa 40 la sută fost avariată, as­tăzi 85 la sută în funcţiune. — Instalaţia Etyl Benzenelor 20 la sută fost avariată, astăzi 90 la sută în funcţiune. — Instalaţia Brichetaj 10 la sută fost avariată, astăzi în curs de re­facere.­­ Instalaţia Forţa cazane uzina 10 la sută fost avariată, astăzi 95 la sută în funcţiune. Dintre muncitorii cari s’au distins la refacerea instalaţiei Cracking simt: Ing. Nicolau Teodor, şeful instalaţii­lor; Gheorghe N. loan, maestru; I­o­­veanu Ilie, şeful atelierului mecanic; Gheorghe Gheorghe şeful atelierului de ţevărie; Ionescu Ştefan, şef de echipă; Reich Sándor, şef de echipă; Dragomir Marin, lăcătuş ţevar; Şte­­fănescu Petre, strungar; Ioanidis Ioan strungar; Mandica Constantin, sudor; Ienesen Tudor, sudor şi Gheorghe N. Gheorghe, strungar. Deasemeni s-au mai evidenţiat in munca de refacere a instalaţiilor e­­lectrice şi a aparatelor de precizie construind un indicator cu 48 nume-­­­re (care nu se găseşte în comerţ), ur­­­­mătorii: Simionescu Alexandru, mae­stru electrician, şef de atelier; Mili­­toiu Gheorghe, lucrător electrician; Plopeanu Alexandru, lucrător elec­trician şi Pavel Popa, lucrător elec­trician. Astfel datorită unei munci încor­date din partea muncitorilor în lupta de reconstrucţie a ţării, lucrările de punere la funcţiune a rafinărei Co­lombia, au fost terminate cu dou­ă luni înainte de programul stabilit, a­­dică la 1 August în loc de sfârşitul lui Septembrie a. c. Rafinăria Colom­bia prelucrează zilnic 140—160 va­goane ţiţeiu şi 50—60 vagoane păcuă primară cu instalaţia Cracking. Rafinăria „Colombia“ instalaţia neobosită a Craking refăcută prin munca lucrătorilor Instalaţia Craking „Colombia“ distrusă la 23 August 1944

Next