Scânteia, octombrie 1945 (Anul 2, nr. 341-366)

1945-10-01 / nr. 341

Seria III.-Anul XVI.—Nr.141. C. Scânteia le IMS 6 PAG. 40 IE Proletari din toate ţările, uniți-vă­­ ARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL SOMITE­TULUI CENTRAL al P. C. R. Teri*1. • Centrala 3.20.20­0­8tr. Belvedere 6. Redacția etaj 1 şi 2. Administrația mezanin. _______________________Tipografia telefon 4.84.48. Xr. Cec poştal 1.381 revizuirea aparatului de stat şi br­gada da recon­s­ducţie ! Comunicatul Guvernului publicat ori de toată presa, plăsueşte: WB ww ’ tggjff ®* *'* ® ** ' ® *6®i" ' „Gheorghiu-Dej" la Atelierele Griviţa Lupta de ori Tramvaiul opreşte în faţa porţii No. 3. O inscripţie pe una din clă­diri aminteşte că aci, cu ani în urmă, în 1933, a curs sânge munci­toresc pentru libertate. Ceferiştii ceruseră dreptate, pâine; guvernul de atunci, Maniu, Vaida — asasinii de eri, trântorii de azi, au răspuns prin răpăit de mitraliere. Băltoace de sânge, procesul Griv­viţei, sutele de ani de ocnă au fost răspunsul reacţiunii. Ceferiştii au strâns tăcuţi pu­mnii şi au făgăduit atunci că nu vor uita. Şi - au uitat, n’au uitat, pe eroii lor, pe Gheorghiu Dej, Ghiţă Vasilichi, Chivu Stoica, Doncea, dar nu i-au uitat nici pe călăi Lulita de azi De departe, pe clădirea ateliere­lor se zăreşte o lozincă: „Trăiască tov. ministru Gheor­­ghiu-Dej“. Intrând în curtea atelierelor, te izbeşti de aspectul de şantier e­­norm. Griviţa îşi vindecă rănile. Se lucrează aci cu îndărătnicie, cu încredere. Zeci de vagoane ca noi, stau înşirate, au fost reparate de ceferişti, simţi că reconstrucţia nu e o voarbă goală. In lupta contra reacţiunii ca şi în cea de reclădire, ceferiştii simt in frunte. Iar lucrătorii tineri şi ucenicii nu se lasă mai prejos. Ne îndreptăm spre fundal atelierelor : brigada de recon­strcţie „Gheorgin­u-Dej” a Tineretului Progresist soci C.F.R. a eşit pe teren­ Tânărul Ţucuilescu Gheorghe explică : brigada lucrează de două ori pe săptă­mână. Miercuri şi Vineri- O parte lu­crează la Ateliere şi la Telecomuni­caţii, alta la Triaj. Deocamdată se lu­crează săptămânal 8 ore de muncă vo­luntară la Triaj şi­­­ie la Ateliere- Munca se face in afara orariiului- Voci vesele, tinereşti vin din fundul Atelierelor; vreo 200 de tineri descarcă 10 vagoane cu cherestea. Pe vagoanele reparate, vopsite proaspăt scrie : „Noi un petec de pământ neinsământat" In spatele vagoanelor ucenici în salo­­pete albastre lucrează de zor , curăţă linia ferată de ţigle.­­In altă parte au fost adunate grămezi de piese râmase fie pn urma bulibaroamenbdor, piesei* buna sunt alese şi sortate. Dumitru Ion, secretarul sect. CIR, al Tineretului Progresist, aleargă de la o echipă la alta, îndeamnă pe unii, laudă pa alci. E un tânăr activ, apreciat si iubi de toţi. In mijlocul unui grup de tineri in salopete se vede o chelie lucioasă. Ne apropiem, apare şi o mustaţă, şi un cetăţean foarte simpatic care stă la sfat cu nişte băeţi ce i-au putea fi copii. E preşedintele Tineretului Progresist, sectorul CFR., ing. Ştefan Mladoveanu, director al telecomunicaţiilor. Este iubit şi respectat de tineri. Se interesează de cei cari s-au evidenţiat in muncă, le dă sfaturi. A organizat de la 1 August la 8 Septembrie o tabără la Carmen-Sylva pentru 250 tineri ceferişti şi pregăteşte alta pentru vacanţa Crăciunului. Intrăm în vorbă cu doi tineri avieti şi simpatici : Sfetou Paul­ şi Dincă Gheorghe, co­mandantul brigăzii şi ajutorul său. Sunt mândri de munca ce o depun, ne vor­besc despre activitatea Tineretului Pro­gresist, au reparat un autocamion ame­najat cu o scenă şi au fost la Braşov şi Sighişoara unde au jucat piese de teatru­Noul responsabil sportiv Para­­schi­­­vescu Ion va organiza activitatea spor­tivă a tineretului. Din cei aproape 1000 tineri ceferişti membri ai T. P. cam H0°­o s’au înscris in brigada de re­construcţie.­­ Cei mai activi sunt: Petre Vasile, Dragomirescu Gh., Radu Durai­trache, Bălosu Vasile, Cercetaru Ion, Muşat Vasile si Rotaru Ilie. A­nga­j­etnie rote Rotari Ilie şi Fleşeni ne spun: „Până acum, lucrând ore suplimen­tare am reconstruit o magazie pen­tru materiale şi o bae pentru per­sonal. Dar până la Congresul Na­ţional al Tineretului avem de gând să nu trecem toate celelalte sectoare. Doar nu degeaba suntem ceferişti! Noi la ateliere ne-am luat angaja­mentul să confecţionăm 4 lăzi de spanuri, să săpăm o groapă mare în care să fie păstraţi toţi cartofii !Continuare în pag. 4­ a) Brigarda reconstrucţie GHEORGHIU-DEJ a Tineretului Progresist Atelierele Griviţa Revizuirea întregului aparat de Stat în vederea înlăturării tuturor elementelor necorespunzătoare’' şi „încadrarea întregului aparat de Stat înt­r’o severă disclipină”. Iar la comferinţa administrativă dela Cluj, tov. ministru Teohari Georgeses a spus: „Intr'un Stat de­mocrat, organele de Stat sunt obligate să aplice legea". îndată după venirea sa la conducere, guvernul Groza a luat o se­rie întreagă de măsuri menite să aduci reparaţiile sociale dorite şi ce­rute de popor de atâta amar de vrane, cum şi îmbunătăţiri ale vieţii noastre economice. Rezolvarea acestor probleme se cerea ca o necesitate de viaţă a Întregii ţări. Au fost elaborate legi, regulamente şi decizii — şi explicate prin numeroase circulari. Şi totuşi, scopul urmărit nu a putut fi atins decât în parte. Cetăţeanul a luat aici de nouile legiuiri apărute, le-a primit cu bucurie, fiindcă veneau în sprijinul lui. Când a păşit însă să-şi reclame dreptul pe care i-l dădeau aceste legiuiri, s’a isbit de o serie întreagă de dificultăţi. Cine a creiat aceste dificultăţi? Legile? Dar legile veneau toc­mai să le înlăture. Aşa, de pildă, legea reformei agrare repunea pe ţă­ran in drepturile lui, iar legiuirile economice au fost date spre a îm­bunătăţi viaţa tuturor. Cu alte cuvinte legile sunt bune Dacă sunt anumite lipsuri, cauza se găseşte în aplicarea legilor in unele resorturi ale aparatului de Stat. In angrenajul lor se mai află încă şi azi diferite roţi sau rotiţe tocite, învechite, cari împiedecă buna funcţionare a maşinii. In aceste diferite sectoare ale aparatului de Stat se mai găsesc elemente care se ţin agăţate conştient de carul repeţiunii sau cele în­fundate intr’un birocratism şicanator, care nu fac altceva decât să aducă, inconştient, apă la moara aceleiaşi reacţiuni. Prin tergiversări sau nerespectarea legii pe care era chemat să o aplice, prin sistemul „şperţurilor” sau „favorurilor”, unii funcţionari, mari sau mici, împiedică bunul mers al aparatului de Stat, îngreuiază viaţa cetăţeanului. Aşa s'a întâmplat la CASBI, aşa s’a întâmplat cu anumiţi con­trolori, aşa s’a întâmplat şi în alte sectoare administrative. împotriva acestor elemente necinstite sau necorecte, împotriva leneviei birocratice, guvernul a hotărît să ia măsuri, pentru că gu­vernul vrea să ducă la bun sfârşit opera sa de însănătoşire naţională Pentru aceasta însă, el are nevoie de colaborarea oamenilor cins­tiţi, cari să corespundă prin vigilenţă, corectitudine, prin cinste, ne­voilor şi problemelor de astăzi — şi cari să păstreze şi să garanteze prin ţinuta lor morală, autoritatea Statului şi Încrederea cetăţenilor. Elementele necorespunzătoare, cum le denumeşte comunicatul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, vor trebui nu numai înlăturate, dar, acolo unde este cazul, după vina fiecăruia, funcţionari superiori sau inferiori să fie traşi la răspundere pentru faptele lor şi pedepsiţi aşa cum se cuvine. Cei rămaşi căt şi cei cari vor veni la locul celor plecaţi, vor trebui să se încadreze conştient in acea disciplină necesară, pentru că numai aşa se poate asigura bunul men rd treburilor de Stat şi rezol­varea cât mai grabnică a tuturor probloanelor grele ce stau in faţa noastră. Funcţionarii cinstiţi vor trebui să observe in jurul lor, să ve­gheze la respectarea acestei discipline, o fi nu aşa, cum este d­e părere un înalt funcţionar din Ministerul spune că, în sin­dicat, funcţionarul trebue să-şi apt fără să recu­noască obligaţii ce-i revine de paza or StatuluL iar cetăţenii cari se vor mai lovi unor funcţionari necorecţi, să iasă din pasivitate. =_­ ________ Ei au datoria de a semnala aceste ne'«* ra pentru a se Iua mă­suri contra vinovaţilor. A clătina din cap, turtindu-şi cu năduf pălăria pe ceafă şi cri­ticând democraţia, se critică pe sine. Fiind o democraţie nu înseamnă numai a avea un guvern democratic, ci . Participarea tuturor cetă­­ţenilor la bunul mers al treburilor ţării, fre» supravegherea atentă a aplicării legilor. Prin şatele lalomiţei... — «Sfânta muncă dela ţară, nu­mai Ţăranii lui Mitu Blduţ. — Pe unde i tşb­a voneşte ridicând nori de praf. Săltăm prin aropi, nu oprim şi pornim mai depar­te. Sunt drumurile lalomiţei.. margine grămezi de nisip ş­i pietriş— se reface şoseaua. In sate, prin curţi, as văd focuri — se pregăteşte masa de seară. Ajungem In Coherent. E un şal mic, ca atâtea altele. Nu-I arătos şi nici bogat da­r I a’a­dus vestea In ţară. De aci au pornit ţăranii să-şl facă drep­tate pe vremea lui Rădescu. Să­tul de împilarea ciocoiască, el au trecut la exproprierea moşiilor, cu toată teroarea Jandarmilor, a­u toată furia boierilor. IV Din Coşereni o Mitu Băciuţ, luptător din timpul ilegalităţii, care, pe vre­mea Antoneştilor, umbla prin sate cu „România Liberă“ sub mindir. El a organizat cu plugarii ialomiţeni o grupă de şoc care urma să arunce In­ter podurile şi să provoace deraierea trenurilor nemţeşti. Ţăranii, din Ialo­miţa au simţit pe pielea lor ce în­seamnă dictatura şi ocupaţia fascistă, şi ei n’o vor uita. Pe vremea când Hudiţă, Mareş, S­­păianu şi alţi oameni ai moşierilor căutau în Comisia pentru studiul re­formei agrare să am de la nesfârşit reforma agrară. iar în „Dreptatea“ şi „Viitorul“ simbriaşii lui Brătianu şi Maniu se chinuiau să „dovedească“ că exproprierea e „imposibilă“ şi că ţăranii nu vor avea nici un folos de pe urma ei, (căci, cum vor putea trăi ei fără moşieri?“) în vremea aceasta Mitu Băduţ, a împărţit 13 moşii ţăra­nilor din Ialomiţa. La un fulger s’a dus vestea de-a lungul ţării ! »In Ialomiţa s’a luat pământul !“ Coşerenii au dat semnalul şi in toate satele ţăranii se pregăteau să scuture ’robia şi-şi suflecau mânecile să înfigă ţăruşii pe ogoarele lor. Azi numele lui Mitu Bă­duţ, sătean din Coşereni, luptător neînfricat pen­tru dreptatea norodului plugăresc, e cunoscut şi cinstit de toţi truditorii pământului românesc. Mitu Băduţ e membru al Comite­tului Regiunii Bucureşti a Partidului Comunist din România. Judeţul Ialomiţa cu o suprafaţă de 450.000 ha. şi cu 359.000 locuitori nu e numai printre primele jud­eţe care au înlăturat conducerea reacţionară şi şi-au instalat prefecţi aleşi de popor, ci odată stăpâni pe pământul lor, plugarii din Ialomiţa l-au muncit cu râvnă. La Conferinţa Regiunii Bucureşti a Partidului Comunist, tov. Topârdea, secretarul C­omitet­ui judeţean Ialo­miţa al P. C. R. a arătat că în urma împroprietăririi s’au produs în judeţ­ e pentru ciocoi» — trecut Ehrenburg 16.200 vagoane grâu, adică 1.200 kg. la hectar.­­ Dar în acelaş timp a crescut şi în­crederea plugarilor în forţele lor şi dragostea pentru acei ce i-au condus in luptă. De la 6 Martie, organizaţia Partidului din Ialomiţa a crescut de mai mult de 12 ori... Coşerenii de azi oprim în faţa Primăriei. Sătenii în­conjoară maşina. „Am mai rămas pe la Primărie, că am auzit că trece tov. Neagu pe la noi“ ne spun sătenii, Tov. Neagu Andrei, din Comitetul k--1 Acgiunar niUuii ieşit al­munist din România e de fel din Alexeni-Ialomiţa. Aci la Coşereni, în Tudor Olaru­ (Continuare în pag. 4-a) Citiţi în pag. 5-a : Importante măsuri luate de guvern pentru aprovizionarea econo­­matelor şi populaţiei oraşelor. m Pe In pagina 3-a : • Târgul Mureş, un oraş reconstruit prin erois­mul muncitorilor, In pagina 4-a­­ • Viaţa economică • Mari întruniri •?­*­**­­In Capitală. In pagina 6-a­­ • Ultimele telegrame ex­terne „Serviciu suspendat“ la Poliţie? Nimănui nu i-ar putea da în minte că funcţionarii publici nu ar avea dreptul la odihnă în măsura în care îl au toţi cei ce prestează o muncă în folosul co­lectivităţii. De acest drept in­contestabili din seamă prariile de lucru ale autorităţilor şi institu­ţiilor de toate categoriile, fără ca cetăţeanul să aibă ceva de o­­biectat. Dar iată că anumite moravuri şi năravuri, moştenite din vre­mea nu prea depărtată când ori­care deţinător de autoritate se socotea un „mareşal" în minia­tură, se încăpăţinează să arunce o umbră defavorabilă asupra normalei aplicări a acestui drept, opunându-l însuşi rostu­lui instituţiei respective. E ca­zul — desigur nu prea frecvent, dar nici deosebit de rar — pe care îl constată cei ce au nevoie de protecţia autorităţii poliţie­neşti în zilele sau orele de „ser­viciu suspendat". Te prezinţi, de pildă, Sâmbăt ca să depui o reclamaţie urgen­tă. Nu ţi se poate face o vină din faptul că n’ai ales mai cu socoteală momentul în care ho­ţul să-ţi calce casa sau un zur­bagiu să te silească să-ţi pierzi ceasurile de muncă cu aseme­nea apeluri la puterea de Stat. Totuşi, funcţionarul de serviciu care te primeşte, se arată sincer indignat de refuzul tău de... a aştepta calm până luni dimi­neaţa, când registratura îşi reia lucrul. Ce po­ate face omul, ori­cât e el de ofiţer poliţienesc, dacă reclamaţia pe care ai scris-o încă sub impresia năpas­tei ce te-a lovit, nu poartă nu­mărul de înregistrare care să-i dea viaţă of­icială ? Te sfătueşte deci — cu ton mai tăios sau mai domol, după temperament şi dispoziţie — să-ţi alegi o zi mai ca lumea, nu să te năpusteşti aşa, din senin, peste... „serviciul suspendat“ . Scriem cele de mai sus, ca să atragem atenţia autorităţilor su­perioare asupra unei racile care se cere lovită fără întârziere.­­ Dacă au nevoie să cunoască ca­zuri concrete, îi sfătuim pe d-nii inspectori poliţieneşti să se pre­­­­zinte ca simpli cetăţeni la o cir­­­­cumscripţie oarecare, şi să în- I cerce să capete sprijinul aces­teia într’o zi cu „serviciul sus­pendat". Vor avea prilejul să curme un nărav dăunător, incompatibil cu ■ străduinţa guvernului de a ri­­i­dica prestigiul funcţionarilor publici. I N. G. Monitorul Oficial din 29 Septem­brie 1945, publică decizia Comisa­riatului general al preţurilor, prin care se numeşte câte un delegat al comisariatului pe lângă urmă­toarele firme : Leonida, A. C. T. A., Autex, Hidro-Caloria, Ford-Româ­­nă, Voinea, Industria metalurgică „Orion“, Parcomet, Bieber, Stela Globul, Ţesătoria Mecanică, Trico Baby, Industria Bumbacului, Texo, Tricotex, Dâmboviţa Rahovei, Fu­iorul, Cerkez Tricotaje, Fio­rea Gu­­gui, Al. Frenkel, Soc, Distribuţia, Aragaz, Internova, Laboratorul Amfar, Laboratorul Asfar, Labora­ Delegaţi ai Comisariatului general al preţurilor vor supraveghia circulaţia mărfurilor la 79 de firme boratorul Wander, Texacom, La­boratorul Alfa, Laboratorul Che­­mix, Fabrica „Orezul“ din Brăila, Şantierele Navale Române din Brăila, Societatea Franco-Română din Brăila, începând de la data de mai sus torul Ag. Româno-Franceză, Labo-­­ orice intrare sau ieşire de mărfuri ratorul Farmacopeia. Laboratorul­­ la întreprinderile menţionate, nu Sandrie Română, Sticlăria Bucu-­­ Hogea, Laboratorul Sif, Soc. Via­ se va putea face fără viza facturi reşti, Industria Optică Română, Larom, Industria Electrică Româ­nă, I. N. C. A., Metaloglobus, Eu­gen Lăzărescu, Philips, S. E. T. Farom, Phoenix, Standard Telefoa­ne, Wolf, Italo-Română, Coroana, Buletinul Mașinilor, Auto-Praga, Uzinele Basarab, Carol Rünger, Uzinele 23 August (Malaxa), Fa­brica Rival,­ Fabrica Branţul, Fa­brica Ancora, Helveţia, Industria Iutei, Ilfov, Mioara, Delea Veche, Noua filatură de bumbac, Tăbăcă­­ria Naţională, Mociorniţă, Paler­mo,, M. V. Ganea, Nasta Alexan­dru, Agrotex, Nacladian, Iromed, O. A. F., Substanţia, Ufarom, La­lor sau celorlalte acte de circulaţie a mărfurilor de către delegatul Co­misariatului general al preţurilor Deasemenea vor fi supuse vizei de­legatului în chiar ziua iuni•’•Ţării toate registrele înt er '■ r;i De­legaţii vor fi salarizaţi de între­prinderi. O poveste cu tâlc De când au încetat bombardamen­tele, tot mai rare au devenit explo­ziile şi incendiile de asemenea. Doar, ici-colo mai auzi detunătura unei mine descoperite şi acest fapt — de la o vreme — constitue motiv de titlu senzaţional la gazetă. Şi totuşi... pe malul paşnic al bătrânei noastre Du­năre, mai deunăzi — un oraş întreg adormit în linişte a fost trezit în ţipetele oamenilor, în trosnet de foc, . ..să-şi vadă de treabă­ în lumina unor flăcări orbitoare care TM se ridicau până’n ceruri. Cetăţenii au sărit din aşternuturi şi s’au precipitat spre bariera Traian, unde ardea ma­rea filatură S. A. Atlantic din Galaţi Incendiul a fost potolit cu greu Şi toate se părea că au intrat în normal. Numai că... sesizat de comitetun­ fabrică O.R.I.C.-ul a trimis un ins­­pector-şef. Şi cercetările au început. D. Agop Seferian, cunoscut bogă­taş, se lamenta că n’are cum să dove­dească paguba ce a suferit-o. In ade­văr, pe baza sârmelor găsite dela ba­loturile de bumbac, se constată că aci au ars 155.800 kilograme bumbac so­vietic, adică circa 15 vagoane plătite de Statul Român, dar neachitate de domnul patron Agop. Ce și cât a ars, rămâne mister, în schimb ies la lu­mină două uşi secrete prin care se putea pătrunde foarte uşor în inte­riorul magaziei, care avea uşa legală sigilată. Dar povestea îşi urmează cursul. Spre surprinderea generală, ancheta­torii găsesc pe maşini, în lăzi, în ma­gazii, importante cantităţi de bum­bac indigen, blocat oficial prin lege. Dar faptele ies din comun. Comisia locală a sindicatelor unite din Galaţi sprijină cu putere comitetul de fa­brică. Bravii muncitori cari au desco­perit sabotajul dau tot ajutorul ins- *­pectorului-şef venit de la O. R. I. C. Toate piedicile, insinuările şi presiu­nile „amicale“ sunt înfrânte. Poliţia trebue să constate un cumul de vini grave, o înşiruire întreagă de infrac­ţiuni culminând cu călcarea articole­lor 20 şi 27 din legea nr. 351 asupra speculei ilicite şi a sabotajului. Cu tate că muncitorii sunt încredinţaţi că focul a fost pus, cercetările n’au putut stabili acest lucru cu certitu­dine. „Hoţ neprins — negustor cins­tit“ — patronul Agop Seferian a tre­buit totuşi să răspundă pentru­­ ne­glijenţă criminală în manipularea bumbacului sovietic a cărui ardere a pricinuit statului nostru o pierdere de 500 milioane lei pe puţin, nemai­vorbind de faptul că peste 150 mii kilograme bumbac nu vor mai fi puse la dispoziţia poporului. Domnul Agep a adus clandestin şi a prelucrat in fabrică bumbacul indigen în mari cantităţi, desfăcând apoi la târg ne­din 10 Septembrie 1943, se găseşte I­sru; a depozitat stocurile în magazii vată hidrofilă, importante cantităţi de celofibră şi mătase. S’a ridicat totul ce a scăpat nemistuit de flăcări, con­­statându-se prezenţa a 159 kg. bum­bac indigen rupt din suluri, 28 de suluri de bumbac alb în greutate de 448 kg., 13 suluri de bumbac galben — 208 kg., 123 suluri de bumbac sub formă de panglică — 313 kg­, 28 su­luri de bumbac — 205 kg­, 53 lăzi Pinceps pline cu țevi de bumbac în fire — 3.180 kg­, 16 lăzi cu fire—1280 kg. și 3.000 kg. celofibră neprelu­crată. Stocurile nu numai că nu au fost de­clarate la O. R. I. C., dar nici nu există registru de intrare şi ieşire, nu există facturi, chitanţe sau cel puţin bonier. Ancheta îşi urmează cursul şi zeci de muncitori declară cum târziu în noapte soseau autocamioane miste­rioase, cum se descărcau în taină cantităţi uriaşe de materii prime care, după prelucrare, în acelaş fel luau drumul târgului negru. Rând pe rând se succed muncitorii Lefter Gheor­­­­ghe, Marin Denea, Pop Neculai, Şte­­­­fan Marin, Filea Gheorghe, Ghiţă I Istrate, Nicolae Petrache, Dinu Paras­­chiv şi alţii. Ies la iveală faptele ne­­curate ale sabotorului Agop Sefe­riaa, frustarea Statului, exploatarea sângeroasă a muncitorilor şi... mi­liardele câştigate. Dar domnul patron se ţine tare. E obraznic, râde. Ameninţă. Printre autorităţile locale găseşte pe câte cineva care să-l sprijine. Chiar şi la poliţie. Ba, un domn inspector admi­nistrativ venit de la Bucureşti, sfătu­­eşte pe controlorii care fac anchetă lăturalnice, dosind materia primă şi semi-fabricatele , n’a ţinut registre, a frustat statul, a călcat toate legii« privitoare la obligaţiile fabricanţilor în condiţiunile actuale. Şi... cu toate că „amicii“ se sbăteau din greu ca să-i scape, stimabilul Seferian a ajuns la parchet, şi de acolo, cum anunţă ştirile sosite din Galaţi, la închisoare pe un an. Nu ştim în ce fel a fost judecat, propriu Andrei Venescu (Continuare în pag. 4-a) In pag. 5-a : Prinderea unei ban­de care a falsificat tim­bre de aproape un mi­liard lei. Inculpaţii în procesul Isvoranu au fost pedepsiţi fiecare la 7 ani şi 6 luni închisoare dii dimineaţă, instanţa specială pentru judecarea crimelor şi delic­telor de sabotaj şi speculă ilicită, secţiunea Vl-a, sub preşedinţia d-lui Ioan Gh. Popescu, a dat de­cizia în procesul fiic­ei Isvoranu, pedepsind, pentru cumul de in­fracţiuni, pe cei trei inculpaţi: Ca­rol Isvoranu, Marcus Benedict şi Eliiezer Salom, la câte 7 ani şi şase luni închisoare corecţională şi câte 500.000 lei amendă. De asemenea a declarat confis­cată marfa din magazin. Am descris pe larg modul cum au decurs desbaterile procesului acestor jefuitori. Şi de data aceasta justiţia vine să sancţioneze în mod sever dar just, fărădelegile celor care vor să-şi creeze venituri nepermise pe seama poporului muncitor. Sentinţa dată ori este nouă lo­vitură pe care o primesc specu­lanţii. După condamnarea lui Nelu Mihăi­­­escu, Petre Brănescu şi Ion Orecea, iată îşi primesc pedeapsa binemeritată un al tot de cunos­cuţi speculanţi şi sabotori.­­ Aceste sancţionări corespund nevoii de ,a se însănătoşi via­­ţa noastră economică, sounând din viaţa noastră econom’'că la acri comercianţi şi incluşi aşi necinstiţi care îi împiedică şi pe­riclitează redresarea. Prin condamnările pronunţate de justiţie în ultima vreme, se loveşte în mod serios şi pe această cale în nădejdile reacţionarilor şi sa­botorilor de a întreţine în ţara noastră, o atmosferă tulbure eco­nomică cu scopul de a împiedica refacerea țăriii noastre. Case pentru muncitori Prof. Dr. Nicolau, Ministrul Asigurărilor Sociale la solemnitatea pu­nerii pietrei fundamentale a primelor locuinţe pentru muncitorii de la Soc. Gaz şi Electricitate (Citiţi reporta­giul în pag. 3-a)

Next