Scânteia, octombrie 1945 (Anul 2, nr. 341-366)
1945-10-01 / nr. 341
O Reconstrucţia ţârii i meseriaşii Sindicatele Uniunile de meseriaşi au hatarit să se Încadreze in marea armată a poporului muncitor ce lupi sub steagul democraţiei, pentru reconstrucţia ţării, în armata celor ce prin munca şi strădania lor vor să creieze o Românie liberă, fericită şi prosperă. Pentru reuşita acestei bătălii a recontrucţiei, meşteşugărimea pune la dispoziţie peste 300 mii ateliere. Din dezbaterile ce au avut loc recent la Conferinţa regională Braşov a meseriaşii0, a reieşit că reacţionarii, izgoniţi de forţele populare de pe terenul politic, s’au retranşat pe terenul economic, de unde, printr'un sabotaj perfid, încearcă să împiedice opera măreaţă de reconstrucţie aţării întreprinsă de toate faţele populare şi producătoare, sub inimoasa şi înţeleaptă conducere a Guvernului de largă concentrare democrată Dr. PETRU GROZA. Reacţionari şi sabotori sunt acei care gravează in mod criminal lipsa artificială de materii pe piaţă pentru ca itermediarii şi speculanţii să urce cât mai mult preţurile; reacţionarii sabotori sunt acei ce gonesc meseriaşii cooperatişti cari vin la fabrică să cumpere la preţ oficial. Acestor şasedii ai vieţei noastre economice se adaugă acei conducători de la Oficiile de distribuire a materiilor prime, cari — în afară de unele excepţii — fac tot ce le stă în putinţă să ţie lacătul închis la produsele repartizate cooperativelor de meseriaşi, pentru ca acelaş material să ajungă pe piaţă în mâinile comerţului negru. In parte, se explică carenţa Oficiilor de distribuire deoarece până astăzi, în Consiliile lor de administraţie, nu au fost acceptaţi delegaţi ai sindicatelor de meseriaşi, deşi aceştia sunt între primii îndreptăţiţi a fi reprezentaţi acolo.In timp ce Guvernul şi poporul îşi mobilizează toate forţele pentru reconstrucţie, reacţiunea îşi mobilizează partizanii şi mijl°aceie ca să paralizeze forţele productive, să împiedice reconstrucţia, să arunce ţara în anarhie şi haos, să creieze astfel premisele unei nouă dictaturi. Greutăţile, obstacolele, oboseala nu vor opri pe meseriaşi să-şi împlinească datoria de a mări producţia, de a opri creşterea anarhică a preţurilor, de a nimici specula. In faţa meşteşugarimii sunt puse câteva probleme indirectă legătură şi determinante pentru succesul participării meseriaşilor la munca de reconstrucţie. Crearea de cooperative pentru procurare de materiale, credite eftine, simplificarea perceperii impozitelor precum şi unificarea acestora, îndată ce vor fi soluţionate, vor deschide meseriaşilor largi perspective de rodnică activitate constructivă. Avem convingerea — şi trecutul recent de mari înfăptuiri ne stă mărturie — că guvernul democrat, adevăratul guvern cu dragoste de poporul muncitor şi cu desăvârşire înţelegător al nevoilor tuturor categoriilor producătoare, va examina şi va lua în considerare cererea formulată în conferinţele şi congresele noastre de a simplifica şi unifica impozitele la meseriaşi. Meseriaşii Înţeleg să contribue la sarcinile statului, meseriaşii vor să susţină statul democrat. Ei combat prin toate mijloacele evaziunea fiscală care astăzi echivalează cu o trădare de patrie. Dar ei cer ca modul de percepere să se simplifice. Impozitele ce au de achitat să fie unificate IntTo singură sumă fixă iar multiplele registre să fie suprimate. , Simplificarea și unificarea impozitelor la meseriaşi vor mări într’o proporţie însemnată veniturile statului şi vor înlătura evaziunea. Poverile ce apasă pe umerii noştri, lăsate în urmă de nefasta dictatură antonesciană, nu trebue să ne facă să uităm că avem datoria de a contribui cu toate forţele noastre la reconstrucţia ţării. Să găsim în dragostea noastră de Patrie, puterea de a ajuta guvernul Groza în opera lui de refacere, de vindecare a rănilor produse de război. , Raiiu Rădulescu Preşedinte al Federaţiei meseriaşilor patroni PENTRU RECONSTRUCTIA TARII Solemnitatea punerii pietrei fundamentale a primului bloc de locuinţe clădit de Soc. şi Sindicatul Gaz şi Electricitate pentru salariaţii săi Sâmbătă dimineaţa la orele 11, la uzinele Grozăveşti din Capitală, Societatea de Gaz şi Electricitate şi Sindicatul Salariaţilor din Societate au inaugurat punerea pietrii fundamentale a primului bloc de locuinţe pentru muncitorii şi funcţionarii întreprinderii. La oficierea serviciului religos au luat parte de ing. Gh. Nicolau, ministrul Asigurărilor Sociale, d. general Victor Dombrowski, primarul Capitalei, d. Geamănă, secretar general la Interne, tov. ing. C-t n Enuică, directorul general al Societăţii de Gaz şi Electricitate, tov. Ion Ceslavski, directorul general al Personalului Societăţii, tov. Gh. Bărăcă, preşedintele Sindcatului, precura şi tot comitetul de conducere al întreprinderii şi numeroşi funcţionari şi muncitori ai acestei societăţi. Toving- C. Erică, luând cuvântul, arată greutăţile uriaşe care au stat în calea acestei mari înfăptuiri, precum şi eforturile făcute de toţi muncitorii şi funcţionarii acestei Societăţi. Sub amiază deasemeni importanţa acestei mari realizări care va asigura adăpostul a peste 400 familii. D. gen. Victor Dombrowski, primarul Capitalei arată importanţa acestei înfăptuiri muncitoreşti, precum şi meritul pe care-l are conducerea nouă democratică a întreprinderii. D. ing. Gh. Nicolau, luând cuvântul, spune: „îmi pusesem în gând să nu vorbesc, conducândumă după principiul cinstit al faptelor şi nu al vorbelor. Ţii Să încredinţez pe muncitori că aleşii lor se gândesc încontinuu la ei“. D. Geamănă, aducând salutul tov. ministru Teohari Georgescu, omagiază conducerea Societăţii şi a Sindicatului pentru realizările înfăptuite şi le urează spor la muncă. Tov. Paraschivescu din conduce- ' rea sindicatului, subliniază munca neobosită depusă de tov. C. Euuică în înfăptuirea acestui început de viață nouă pentru oamenii muncii de la Gaz şi Electricitate arătând că această înfăptuire nu este decât o respectare a pronusiunii făcute la venirea sa la conducerea acestor întreprinderi. După terminarea cuvântărilor Iov Bărăcă Gh., preşedintele sindicatului citeşte actul de fundaţie după care a urmat punerea pietrei fundamentale. Cum reparată uzina electrică, — restabilite Bandele hitleriste, in retragerea lor „elastică" din ţara noastră, n’au precupeţit nimic pentru a preface oraşele in ruină. învinşi pe plan militar de către vitezele Armate Roşii, nemţii au ţinut să-şi arate toată sălbăticia de care sunt capabili, după ce s-au înfruptat ani de zile, secătuindu-ne ţara, cu concursul antoneştilor şi al tuturor reacţionarilor Tg. Mureş, o ruină ... La fel ca şi celelalte oraşe ale ţării, Tg. Mureş a fost groaznic bombardat. Deasemenea, au fost aruncate în aer fabrici, poduri şi linii ferate. Cel mai mult însă a avut de suferit uzina electrică, astfel încât oraşul arămas în întuneric. Spiritul hitlerist a ţinut să demonstreze şi aici — ca şi pretutindeni de unde a trecut—că nu poate lăsa în urma sa, decât jale, ruină şi... beznă. Dar.... Avântul patriotic al muncitorimii Ad — ca şi pretutindeni — avântul muncitorilor, spiritul lor patriotic şi dorul de a şterge urmele bestiilor fasciste, s’au afirmat hotărî! In frunte cu tov. primar Sos Iozsef, muncitorii din Tg. Mureş s’au pus pe lucru, arătând tuturor cetăţenilor ce lucruri frumoase se pot realiza, atunci când toţi sunt animaţi de aceeaşi dorinţă, când sunt preocupaţi de acelaş gând: refacerea oraşului. Scăpaţi de teroarea nemţească şi antonesciană, ei s-au adunat cu toţii şi fără multe discuţii au început să care cărămizi, refăcând clădirea uzinei electrice. După orele obişnuite de lucru — fără a ţine seamă de oboseală — muncitorii lucrau până noaptea târziu, pentru a reda oraşului, lumina. Elan şi eroism Clădirea era gata. Dar lipseau instalaţia si dinamul. Acestea fuseseră luate de nemţi, in retragere — aşa cum au jefuit pretutindeni, aceasta fiind ocupaţia lor de predilecţie. MUNCITORII AU AFLAT INSA CA LA O DISTANTA DE 30 km. SE GĂSEŞTE UN DINAM. Rămânea problema transportului, deoarece pe această distanţă linia ferată fusese sălbatec bombardată, fiind complet impracticabilă-Ce era de făcut? Problema aceasta trebuia totuşi rezolvată. Dinamul —inima uzinei — trebuia adus la Tg. Mureş. Şi atunci, muncitorii s'au apucat să refacă linia ferată. Dar nici acum problema nu era complet rezolvată, întrucât era nevoie de o locomotivă şi aceasta era imposibil de procurat. PLINI DE ELAN Şl ANIMAŢI DE DORINŢA CA ORAŞUL SA FIE CAT fiii Al REPEDE ILUMINAT, MUNCITORII DIN TG. MUREŞ AU PUS UMERII LOR OŢELITI Şl AU ÎMPINS CU BRAŢELE LOR VAGONETUL CU DINAMUL, PE DISTANTA DE 30 Km. Muncitorii comunişti în frunte.. . Med rămânea de rezolvat partea mecanică. Dar şi aici s-a evidenţiat iniţiativa muncitorilor comunişti. In frunte cu tov. Kis Alexandru ,şi Pal Marton, meseriaşii veneau în fiecare zi, după orele de lucru, din fabrici şi lucrau la reinstalarea maşinilor de la uzină. Ba ceva mai mult, tov. Kari Iozsef a părăsit cu totul munca din fabrica unde lucra şi a muncit zile întregi numai la montarea uzinei. La propunerea tov. Şos, muncitorii s-au oferit să lucreze cu schimbul câte-o zi pe săptămână, pentru uzină. Tg. Mureş din nou iluminat Prin efortul neprecupeţit al muncitorilor şi cu ajutorul cetăţenilor, oraşul Tg. Mureş, lăsat în ruine şi întuneric de bandele nemţeşti, este din nou iluminat. Pentru această gigantică operă, nu s-a cerut niciun împrumut, ci toţi muncitorii au dat 8 la sută din salariul lor, iar o serie de cetăţeni au făcut importante donaţii în acest scop. Munca ceferiştilor Precum am arătat la începutul acestor rânduri, nici C.F.R.-ul n’a scăpat de urgia nemţească. Liniile au fost aruncate un aer pe distanţe de zeci de km. Podurile au fost complet distruse. Dar şi aici, iniţiativa muncitorilor a fost la înălţime. La 5 octombrie crt. se împlineşte un an de când muncitorii dela C. F. R. Tg. Mureş, au început să refacă, din lăudabila lor iniţiativă calea ferată. S‘au refăcut liniile pe distanţa RAZBOENI-SF. GHEORGHE, care este un important nod de comunicaţie. Din iniţiativa organizaţiei Partidului Comunist din Tg. Mureş, s-au refăcut 60 km. cale ferată îngustă, pentru ca astfel oraşul să poată fi aprovizionat cu lemne. De asemenea, a fost refăcută linia îngustă SOVATA—BANDUL DE CÂMPIE, precum şi 5 poduri peste râul Mureş. Şi munca continuă • • • Mai sunt multe de refăcut. De aceea, munca continuă cu elan sporit, deoarece muncitorii, pătrunşi de un înalt sentiment patriotic, înţeleg să contribuie la opera de reconstrucţie a ţării. Astfel, muncitorii ceferişti de la întreţinere s-au luat la întrecere patriotică cu cei cari construesc poduri, stabilindu-se un plan, pe care fiecare vrea să-l termine cât mai repede. Aceste lăudabile iniţiative — cari dovedesc dragostea de ţară a oamenilor muncii — vor fi sărbătorite printr-un mare meeting, care va avea loc la 21 octombrie crt. Cu acest prilej, au fost invitaţi reprezentanţi ai guvernului, ai C. G. M. şi ziarişti, înainte tovarăşi şi spor la muncă! Zita Waikevsky Funcţionarii din banei Din păcate, în trecut, spiritul de combativitate al funcţionarilor la lupta pentru câştigarea revendicărilor economice ale maselor salariate era mult mai slab decât cel al muncitorilor. Au fost multe cazuri când muncitorii pierdeau lupta începută din cauza desolidarizării funcţionarilor din întreprinderea respectivă. Indusivi o eroare de ,,istoricii“ cari conduceau în acel timp ţara şi care aveau numai de câştigat din desolidarizarea funcţionarilor de muncitori,, funcţionărimea nu-şi înţelegea interesele, menţinându-se departe de lupta aprigă a poporului contra îngrădirii libertăţii de către reacţiune. Insă astăzi, marea majoritate a funcţionarilor se încadrează în lupta tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, căutând soluţii practice pentru a ajuta economia ţării noastre, să iasă în cel mai scurt timp posibil, din impasul în care se găseşte. In faţa sarcinei pusă de Confederaţia Generală a Muncii, ca băncile să îndrepte creditele către întreprinderile productive Şi nu cintre cele care fac speculă, sindicatul funcţionarilor din bănci, a luat iniţiativa înfiinţării unui resort special pentru îndrumarea creditelor. Acest resort va conlucra cu resortul economic al Comisiei Locale Sindicale, prin care va putea controla situaţia financiară a oricărei întreprinderi. Bazat pe date concrete, resortul pentru îndrumarea creditelor va mobiliza funcţionarii din bănci în frunte cu comitetele lor de întreprindere, pentru a impune conducerii băncilor punctul de vedere al sindicatului în ceea ce priveşte acordarea creditelor. In caz că banca s’a angajat să acorde credit unei întreprinderi a cărei conducere s’a dovedit a fi sabotoare a legilor economice, funcţionarii vor impune direcţiei băncii să denunţe acest angajament. In afară de acest resort a mai luat fiinţă un resort de studii a tuturor problemelor financiare ale băncilor. Importanţa îndrumării, creditelor de către bănci spre întreprinderile productive, este de cea mai mare importanţă pentru vindecarea urmelor lăsate de răsboi. De perseverenţa cu care funcţionarii din bănci îşi vor impune acest punct de vedere conducerii băncilor, depinde reuşita îndeplinirii sarcinii lor. Ei dau cu această ocazie un examen în faţa întregului popor. Muncitorii din fabrici, ţăranii de pe ogoare şi cărturarii, îşi îndreaptă privirile încrezătoare spre funcţionarii care fără şovăială trebue să intervină pentru o cotitură constructivă în politica financiară a băncilor din țara noastră. Nora Munteanu A Adunarea muncitorilor ospătari -S’a discutat problema salariaţilor din localurile închise— Eri a avut loc o adunare a tmm- rau nesocotite de patroni. Mundcitorilor ospătari, la care s’au destorit nu aveau voe să protesteze, bătut problemele specifice ale a- { fiindcă erau ameninţaţi cu închicestei bresle încadrate în lupta întregului popor pentru democratizarea ţării. Tov. Iancu Olteanu, preşedintele Sindicatului Ospătari, a deschis adunarea şi după ce a citit ordinea de zi a dat cuvântul tov. Mitică Gănescu, de la Uniunea Sindicatelor alimentare. Problema contractelor colective Acesta a arătat lupta Sindicatului alimentar pentru apărarea muncitorilor, die la 23 August 1944 şi până azi. Sindicatul studiază în prezent problema contractelor colective care vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi vor apăra deopotrivă pe toţi municitorii care aparţin acestui sindicat. Şi în trecut au existat contracte colective pentru muncitorii din ramura alimentaţiei, care însă esorile sat lagărul. Azi însă, în regimul democratic din ţara noastră, nerespectarea contractelor colective de către patroni adi,c« cu sine pedepsirea acestora. Nu interesul individual, ci interesul colectiv Tov. SARACU DUMITRU, Preşedintele Uniunii Alimentare, după ce a arătat luptele poporului pentru instaurarea guvernului Petru Groza, lupte l» care au luat parte şi mumi elterli «spătari, a vorbit despre legile economice ca armă dată poporului în lupta lui contra reapţhmii, pentru a-și ușura traiul. Insă * parte din muncitorii ospătari nu s’au Încadrat în lupta întregului poPor pentru sprijinirea guvernului ( a legilor date de acesta In toteres«! poporului Această categorie de ospătari In loc să demaşte pe acei patroni care jefuiau la văzul tuturor, s’au complă-cut In situaţia de complici ai acestora pentru a-şl asigura pentru ei personal o situaţie bună. Rezultatele sfidării intereselor poporului se cunosc. Unele localuri în care patronii au trecut orice limită a bunului simţ, desconsiderând situaţia grea a majorităţii populaţiei, au fost închise. Acei muncitori ospătari cari nu vor fi destul de vigilenţi spre a împiedica pe patroni să saboteze legile economice şi măsurile luate de guvern pentru uşurarea vieţii întregului popor, v°r fi în aceeaşi situaţie cu acel din localurile închise. C. G. M. studiază problema ospătarilor rămaşi fără serviciu şi în cel mai scurt timp se vor lua hotăriri în această privinţă. Sau vor fi plasaţi în alte localuri sau 11 se vor găsi locuri în alte ramuri de producţie. Cine fac® risipă de pâine? Tov. Rusu de la Comisia Locală, luând cuvântul ,a arătait că în trecut muncitorii erau în opoziţie cu guvernele, iar azi muncitorii sprijină guvernul adus la cârma ţării prin lupta lor. In ceea ce priveşte problema localurilor închise, tov. Rusu a arătat cauzele acestei situaţii. Guvernul face toate eforturile pentru a raţionaliza pâinea. Minerii, metalurgiştii care muncesc în condiţii din cele mai grele nu îndrăznesc să ceară raţii mai mari de pâine. In acest timp în anumite localuri aşa zise „de lux”, speculanţii jefuitori, ai poporului îşi permit să mănânce atâta pâine cât le place. Toţi, acei care contribue cu toate puterile la refacerea ţării, respectă legile guvernului şi nu mănâncă carne, dar în acelaş timp domnii speculanţi îşi îngăduie să mănânce de toate, la discreţie- Muncitorii ospătari trebue să fie solidari cu toţi muncitorii din ţara noastră, cu întregul popor şi să înţeleagă că măsura luată de guvern de a se închide anumite localuri este justă. Rămâne să fie rezolvată problema salariaţilor din localurile închise. . Aceştia, apăraţi de sindicat, Uniune şi C. G. M., nu vor rămâne fără serviciu. Tov. Rusu a discutat apoi fiecare punct din ultimul manifest al C. G. M.-ului. In incheere a luat cuvântul tov. Olteanu care a făcut apel la muncitorii ospătari să se solidarizeze cu interesele întregii clase muncitoare din ţara noastră, după care a citit o telegramă adresată de sindicatul ospătarilor către Conferinţa Mondială Sindicală de la Paris, telegramă prin care muncitorii ospătari îşi manifestă încrederea că delegaţia C G - ului va aduce un aport important la făurirea solidarităţii interna*ir-r'^tp a •nuncitorimii. N. M. .SCÂNTEIA" Cum înţeleg muncitorii români, s©*icSorîtcEte«internaiţionalâ In ziua de 6 Septembrie a. c. a venit la Bucureşti o delegaţie a muncitorilor din Iugoslavia, pentru a discuta cu Căpitănia Portului Giurgiu şi cu delegaţii muncitorilor din port, scoaterea la suprafaţă a două şlepuri cu cărbuni şi fasole scufundate în Dunăre de trupele nemţeşti în retragere. Am avut ocazia de a sta de vorbă cu tov. Ilia Ciortici, imul dintre membrii delegaţiei iugoslave care vorbea puţin româneşte, îmntreţinârulu-ne asupra chestiunilor muncitoreşti din ambele ţări. Totodată am asistat şi la frăţeasca discuţie ce a avut loc între delegaţii iugoslavi şi delegaţii Sindicatului Muncitoresc din Port din Giurgiu, în prezenţa delegaţiilor Comisiei Locale Giurgiu şi a Uniunii Sindicatelor din Porturi şi Transporturi Delegaţii iugoslavi au cerut să li se admită să aducă muncitori din Iugoslavia pentru aducerea la suprafaţă a celor două şlepuri ■cufundate. Deşi această lucrare se face în apele româneşti şi deşi conform uzului, lucrarea ar fi trebuit să fie făcută de muncitori români, totuşi delegaţii Sindicatului Muncitorilor din Portul Giurgiu au înţeles nu numai să accepte în totul cererea tovarăşilor iugoslavi, dar pentru cimentarea legăturilor de prietenie şi solidaritate muncitorească, au hotărît de a veni în ajutorul muncitorilor iugoslavi cu scule şi braţe de muncă, complet gratuit. Aceasta pentru urgentarea şi ducerea la cât mai bun sfârşit a lucrării. In urma acestei hotăriri delegaţia iugoslavă, pe deplin satisfăcută, a ţinut să mulţumească pentru sprijinul promis de muncitorii români, urând tuturor muncitorilor organizaţi din România, deplină izbândă în realizarea dezideratelor lor. Delegaţii Uniunii Sindicatelor din Porturi şi Transporturi au profitat de această ocazie înmânând delegaţilor iugoslavi, o invitaţie către Uniunea Transporturilor din Iugoslavia, de a ne vizita ţara. Intr’o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă, mulţumind din nou pentru tot sprijinul şi înţelegerea ce au găsit-o la noi, delegaţii iugoslavi au invitat la rândul lor şi în numele muncitorilor iugoslavi, o delegaţie a muncitorilor români de a vizita Iugoslavia. ELISABETA FILIP funcţionară Sabotajul unor întreprinderi textile din Iaşi In ciuda sforţărilor pe care Ie fac muncitorii şi toate forţele democratice de a redresa economia ţării, se mai găsesc unii patroni, dominaţi de mentalităţi înguste şi reacţionare, care sabotează efortul general al populaţiei ieşene pentru refacerea ţării. Spre deosebire de patronii altor fabrici, care dau muncitorilor posibilitatea să mărească producţia, prin utilizarea bumbacului sovietic, patronii unora din fabricile ieşene nu-şi ridică cotele repartizate de către O. R. I. C. din bumbacul sovietic. Sesizat de adresa Oficiului bumbacului, inului şi cânepei (O.R.I. C.), Sindicatul textil din Iaşi a convocat pe patronii ţesătoriilor din Iaşi, la 27 August 1945, punându-le în vedere să ridice bumbacul repartizat spre prelucrare. Cu toate acestea nici până în ziua de 28 Septembrie a. c. conducătorii ţesătoriilor: „Rositext”, ,Bumbacul Românesc”, Româno- Elveţiană”, Const. Iliescu, „Ţesătoria-Iaşi”, ..Firul Moldovei”, ,Războiul”, şi Leon Ilde, n’au înţeles să se încadreze în efortul comun de redresare economică, neridicându-şi cotele de bumbacAcest lucru este cu atât mai grav, cu cât aceste fabrici lucrează cu un număr redus de războaie, mulţi dintre lucrătorii textilişti fiind încă şomeri. In faţa acestei atitudini vădit sabotoare, Sindicatul Textil le-a dat un ultim termen pentru ridicarea cotei de bumbac de la Filatura Românească”. In cazul când aceşti patroni nu vor ţine seamă nici de acest ultim avertisment, muncitorii vor sesiza organele competente, pentru dresarea actelor de sabotaj. Muncitorii textilişti ieşeni care au înţeles să-şi dea din plin contribuţia la refacerea fabricilor şi la mărirea producţiei, cu toate greutăţile şi lipsurile întâmpinate, nu vor îngădui ca războaiele ţesătorilor să rămână neproductive, în timp ce atâţia muncitori şomeri aşteaptă cu nerăbdare materia primă — bumbacul sovietic. Ei ştiu că acest lucru se datoreşte relei voinţe a patronilor, care preferă să continue cu „târgul negru”. Şi nu este întâmplător faptul că aceiaşi patroni sunt cei ce nu au înfinţat încă economia de pentru salariaţii lor. Muncitorii se găsesc în faţa unor sabotori şi vor proceda cu dârzenie necesară, pentru a încadra şi aceste ţesătorii în procesul de muncă productivă, pentru a produce pânzeturile atât de necesare pe meleagurile Moldovei. P. STRUJAN Corespondent din Moldova I Delegaţia muncitorilor constructori din România care va participa la Congresul muncitorilor constructori din Bulgaria In urma invitaţiei făcute de muncitorii din Bulgaria UNIUNII MUNCITORILOR*. SINDICATE,LOR UNITE DIN INDUSTRIILE CONSTRUCŢII, LEMN ŞI FORESTIERE DIN ROMANIA, de a lua parte la Congresul muncitorilor constructori din Bulgaria, care va avea loc la 29 Septembrie 1945. Comitetul Executiv al Uniunii Sindicatelor Constructori a hotărît să trimeată următoarea delegaţie : IACOBOVICI ANDREI, vice-preşedintele Uniunii Bucureşti, MUREŞAN ŞTEFAN preşedintele Sindicatului costructori Bucureşti, şi ANDREI ALEXANDRU, membru în Comitetul Sindicatelor constructori din Bucureşti. Toţi corespondenţii de presă din sindicate şi întreprinderile mai mari, sunt rugaţi să se prezinte regulat la şedinţele organizatorice care au loc în fiecare luni la ora 5 juni, în Str. Dumitru Racoviţă No. 12, în localul Bibliotecii Centrale a Confederaţiei Generale a Muncii. ★ Toţi bibliotecarii din sindicate şi întreprinideriiice mai mari sunt rugaţi să se prezinte absolut regulat la cursurile şi şedinţele care au loc în fiecare Miercuri la ora 5 juni, în Str. Dumitru Racoviţă No. 12 la Biblioteca Centrală a Confederaţiei Generale a Muncii. Nu se admite nici o lipsă. Biblioteca Centrală a Confederaţiei Generale a Muncii din Str. Dumitru Racoviţă No. 12 stă la dispoziţia tuturor muncitorilor manuali şi intelectuali. Biblioteca este deschisă in fiecare zi de lucru între orele 9—13 şi 18—19, iar Duminicile şi sărbătorile legale între orele 9-13 dimineaţa. Se aduce la cunoştinţă tuturor comitetelor şi delegaţiilor din întreprinderile alimentare şi localuri (restaurante), că şcoala de cadre sindicale a început cursuri regulate care au loc în fiecare Luni şi Joi la ora 40/5 la sediul Sindicatului. De asemeni corul Sindicatului are repetiţii în fiecare Marţi Şi Sâmbăta la ora 4, sub conducerea maestrului de cor Dănescu, tot la sediul Sindicatului în Bul. Schitul Măgureanu 8. Responsabilii de întreprinderi sunt rugaţi a trimite elemente pentru şcoala de cadre, şi pentru cor, la datele arătate mai sus şi a controla prezenţa lor. Responsabilii culturali din întreprinderile alimentare sunt convocaţi pentru Miercuri 3 Octombrie a. c. la ora 4 şi la sediul Uniunii Alimentare în Str. Calomfirescu No. 8 (Camera de Muncă) Etaj II. — Prezența este obligatorie. ★ Alte convocări, în pag. 5-a la rubrica Informații. L Ofensiva muncitorimii contra patronilor sabotori ai înfiinţării economatelor s’a deslănţuit din plin. Au aşteptat răbdători salariaţii, încrezându-se în cele spuse de direcţia întreprinderii respective: că merge greu cu autorizaţia, că nu se găsesc mărfuri, în sfârşit că trebue timp pentru organizarea aprovizionării. Dar când au văzut muncitorii că autorizaţie pentru economat există, când au văzut în ziare că nii s’au acordat cote de alimente şi îmbrăcăminte pe care direcţia refuză să le ridice, atunci şi-au dat seama cum stau lucrurile. Căci sabotorii legilor economice, oricât s’ar crede de rafinaţi, oricât de ingenioase li s’ar părea încercările de a camufla realităţile, sunt demascaţi în cele din urmă prin vigilenţa muncitorilor Astfel a fost demascată conducerea fabricii Lomas Moroeni, care refuză să procure credite suficiente pentru aprovizionarea economatului fabricii. In această întreprindere, lipsită de posibilitatea aprovizionării locale, lucrează 5.000 muncitori şi 500 funcţionari cari împreună cu familiile lor numără 15.000 de suflete. Pentru aprovizionarea modestă a acestora ar fi necesar cam 2 miliarde hol fond de rulment. Insă conducerea fabricii nu a cerut împrumut decât 300 milioane, ceea ce este extrem de puţin. Au fost repartizate de curând de către Ministerul Aprovizionării 2.000 perechi bocanci şi 7.000 perechi pantofi pentru personalul acestei fabrici. Conducerea fabricii Lomaş însă a găsit de cuviinţă să nu ridice încălţămintea motivând că nu are fonduri. Deci sunt clare manevrele direcţiei întreprinderilor Lomaş de a îngreuna aplicarea legilor economice care au drept scop uşurarea traiului salariaţilor. Deasemenea aceeaşi direcţiune reacţionară foloseşte personalul destinat funcţionării economătului, la alte munci, cu scopul de a dezorganiza aprovizionarea. Acţiunea hotărîtă a muncitorilor trebue să determine direcţia sabotoare a intereselor lor să intre în legalitate, căci guvernul nu a dat legile economice pentru a rămâne pe hârtie, ci pentru a ajuta efectiv pe oamenii muncii iar dacă muncitorii vor observa direcţia fabricii persistă în acţiunea ei sabotoare, ei trebue să se adreseze C. G. M. care în spiritul ultimului său manifest îi va ajuta să pună capăt acestei situaţii. Demascări Conducerea fabricii Lomaş-Moroeni refuzi să procure credite suficiente pentru economat