Scânteia, octombrie 1945 (Anul 2, nr. 341-366)

1945-10-01 / nr. 341

O Reconstrucţia ţârii i meseriaşii Sindicatele Uniunile de meseriaşi au hatarit să se Încadreze in marea armată a poporului muncitor ce lupi sub steagul democraţiei, pentru reconstrucţia ţării, în armata celor ce prin munca şi strădania lor vor să creieze o Românie liberă, fericită şi prosperă. Pentru reuşita acestei bătălii a recontrucţiei, meşteşugărimea pune la dispoziţie peste 300 mii ateliere. Din dezbaterile ce au avut loc recent la Conferinţa regională Braşov a meseriaşii0, a reieşit că reacţionarii, izgoniţi de forţele populare de pe terenul politic, s’au retranşat pe terenul economic, de unde, printr'un sabotaj perfid, încearcă să împiedice opera măreaţă de reconstrucţie a­­ţării întreprinsă de toate faţele populare şi producă­toare, sub inimoasa şi înţeleaptă conducere a Guvernului de largă con­centrare democrată Dr. PETRU GROZA. Reacţionari şi sabotori sunt acei care gravează in mod criminal lipsa artificială de materii pe piaţă pentru ca itermediarii şi speculanţii să urce cât mai mult preţurile; reacţionari­i sabotori sunt acei ce go­­nesc meseriaşii cooperatişti cari vin la fabrică să cumpere la preţ oficial. Acestor şasedii ai vieţei noastre economice se adaugă acei con­ducători de la Oficiile de distribuire a materiilor prime, cari — în afară de unele excepţii — fac tot ce le stă în putinţă să ţie lacătul închis la produsele repartizate cooperativelor de meseriaşi, pentru ca acel­aş ma­terial să ajungă pe piaţă în mâinile comerţului negru. In parte, se explică carenţa Oficiilor de distribuire deoarece până astăzi, în Consiliile lor de administraţie, nu au fost acceptaţi de­legaţi ai sindicatelor de meseriaşi, deşi aceştia sunt între primii îndrep­tăţiţi a fi reprezentaţi acolo.­­In timp ce Guvernul şi poporul îşi mobilizează toate forţele pen­tru reconstrucţie, re­acţiunea îşi mobilizează partizanii şi mijl°aceie ca să paralizeze fo­rţele productive, să împiedice reconstrucţia, să arunce ţara în anarhie şi haos, să creieze astfel premisele unei nouă dictaturi. Greutăţile, obstacolele, oboseala nu vor opri pe meseriaşi să-şi împlinească datoria de a mări producţia, de a opri creşterea anarhică a preţurilor, de a nimici specula. In faţa meşteşugarimii sunt puse câteva probleme in­directă le­gătură şi determinante pentru succesul participării meseriaşilor la munca de reconstrucţie. Crearea de cooperative pentru procurare de materiale, credite eftine, simplificarea perceperii impozitelor precum şi unificarea ace­stora, îndată ce vor fi soluţionate, vor deschide meseriaşilor largi per­spective de rodnică activitate constructivă. Avem convingerea — şi trecutul recent de mari înfăptuiri ne stă mărturie — că guvernul democrat, adevăratul guvern cu dragoste de poporul muncitor şi cu desăvârşire înţelegător al nevoilor tuturor categoriilor producătoare, va examina şi va lua în considerare cererea formulată în conferinţele şi congresele noastre de a simplifica şi uni­fica impozitele la meseriaşi. Meseriaşii Înţeleg să contribue la sarcinile statului, meseriaşii vor să susţină statul democrat. Ei combat prin toate mijloacele eva­ziunea fiscală care astăzi echivalează cu o trădare de patrie. Dar ei cer ca modul de percepere să se simplifice. Impozitele ce au de achitat să fie unificate IntTo singură sumă fixă iar multiplele registre să fie suprimate. , Simplificarea și unificarea impozitelor la meseriaşi vor mări într’o proporţie însemnată veniturile statului şi vor înlătura evaziunea. Poverile ce apasă pe umerii noştri, lăsate în urmă de nefasta dictatură antonesciană, nu trebue să ne facă să uităm că avem datoria de a contribui cu toate forţele noastre la reconstrucţia ţării. Să găsim în dragostea noastră de Patrie, puterea de a ajuta gu­vernul Groza în opera lui de refacere, de vindecare a rănilor produse de război. , Raiiu Rădulescu Preşedinte al Federaţiei meseria­şilor patroni PENTRU RECONSTRUCTIA TARII Solemnitatea punerii pietrei fundamentale a primului bloc de locuinţe clădit de Soc. şi Sindicatul Gaz şi Electricitate pentru salariaţii săi Sâmbătă dimineaţa la orele 11, la uzinele Grozăveşti din Capitală, Societatea de Gaz şi Electricitate şi Sindicatul Salariaţilor din Socie­tate au inaugurat punerea pietrii fundamentale a primului bloc de locuinţe pentru muncitorii şi funcţionarii întreprinderii. La oficierea serviciului religos au luat parte de ing. Gh. Nicolau, ministrul Asigurărilor Sociale, d. general Victor Dombrowski, pri­marul Capitalei, d. Geamănă, se­cretar general la Interne, tov. ing. C-t n Enuică, directorul general al Societăţii de Gaz şi Electrici­tate, tov. Ion Ceslavski, directorul general al Personalului Societăţii, tov. Gh. Bărăcă, preşedintele Sin­­d­catului, precura şi tot comitetul de conducere al întreprinderii şi numeroşi funcţionari şi muncitori ai acestei societăţi. Tov­ing- C. Erică, luând cu­vântul, arată greutăţile uriaşe care au stat în calea acestei mari în­făptuiri, precum şi eforturile fă­cute de toţi muncitorii şi funcţio­narii­ acestei Societăţi. Sub a­miază deasemeni impor­tanţa acestei mari realizări care va asigura adăpostul a peste 400 familii. D. gen. Victor Dombrowski, pri­marul Capitalei arată importanţa acestei înfăptuiri muncitoreşti, precum şi meritul pe care-l are conducerea nouă democratică a întreprinderii. D. ing. Gh. Nicolau, luând cu­vântul, spune: „îmi pusesem în gând să nu vorbesc, conducându­­mă după principiul cinstit al fap­telor şi nu al vorbelor. Ţii Să încredinţez pe muncitori că aleşii lor se gândesc încontinuu la ei“. D. Geamănă, aducând salutul tov. ministru Teohari Georgescu, omagiază conducerea Societăţii şi a Sindicatului pentru realizările înfăptuite şi le urează spor la muncă. Tov. Paraschivescu din conduce- '­ rea sindicatului, subliniază munca­­ neobosită depusă de tov. C. Euuică în înfăptuirea acestui început de viață nouă pentru oamenii muncii de la Gaz şi Electricitate arătând că această înfăptuire nu este decât o respectare a pronusiunii făcute la venirea sa la conducerea acestor întreprinderi. După terminarea cuvântărilor Iov Bărăcă Gh., preşedintele sin­dicatului citeşte actul de fundaţie dup­ă care a urmat punerea pietrei fundamentale. Cum reparată uzina electrică, — restabilite Bandele hitleriste, in retragerea lor „elastică" din ţara noastră, n’au precu­peţi­t nimic pentru a preface oraşele in ruină. învinşi pe plan militar de către vite­­zele Armate Roşii, nemţii au ţinut să-şi arate toată sălbăticia de care sunt capa­bili, după ce s-au înfruptat ani de zile, secătuindu-ne ţara, cu concursul anto­­neştilor şi al tuturor reacţionarilor Tg. Mureş, o ruină ... La fel ca şi celelalte oraşe ale ţării, Tg. Mureş a fost groaznic bombardat. Deasemenea, au fost aruncate în aer fabrici, poduri şi linii ferate. Cel mai mult însă a avut de suferit uzina electrică, astfel încât oraşul a­­rămas în întuneric. Spiritul hitlerist a ţinut să de­monstreze şi aici — ca şi pretutin­deni de unde a trecut—că nu poate lăsa în urma sa, decât jale, ruină şi... beznă. Dar.... Avântul patriotic al muncitorimii Ad — ca şi pretutindeni — a­­­vântul muncitorilor, spiritul lor pa­triotic şi dorul de a şterge urmele bestiilor fasciste, s’au afirmat ho­tărî! In frunte cu tov. primar Sos Iozsef, muncitorii din Tg. Mureş s’au pus pe lucru, arătând tuturor cetăţenilor ce lucruri frumoase se pot realiza, atunci când toţi sunt animaţi de aceeaşi dorinţă, când sunt preocupaţi de acelaş gând: refacerea oraşului. Scăpaţi de teroarea nemţească şi antonesciană, ei s-au adunat cu toţii şi fără multe discuţii au început să care cărămizi, refăcând clădirea u­zinei electrice. După orele obişnuite de lucru — fără a ţine seamă de oboseală — muncitorii lucrau până noaptea târziu, pentru a reda oraşului, lu­mina. Elan şi eroism Clădirea era gata. Dar lipseau instalaţia si dinamul. Acestea fu­seseră luate de nemţi, in retrage­re — aşa cum au jefuit pretutin­deni, aceasta fiind ocupaţia lor de predilecţie. MUNCITORII­­ AU AFLAT INSA CA LA O DISTANTA DE 30 km. SE GĂSEŞTE UN DINAM. Rămânea problema transportu­lui, deoarece pe această distanţă linia ferată fusese sălbatec bom­bardată, fiind complet impracti­­cabilă-Ce era de făcut? Problema a­­ceasta trebuia totuşi rezolvată. Dinamul —inima uzinei — trebuia adus la Tg. Mureş. Şi atunci, muncitorii s'au apucat să refacă linia ferată. Dar nici acum problema nu era complet rezolvată, întrucât era nevoie de o locomotivă şi aceasta era imposibil de procurat. PLINI DE ELAN Şl ANIMAŢI DE DORINŢA CA ORAŞUL SA FIE CAT fiii Al REPEDE ILUMINAT, MUNCI­TORII DIN TG. MUREŞ AU PUS UMERII LOR OŢELITI Şl AU ÎM­PINS CU BRAŢELE LOR VAGONE­­TUL CU DINAMUL, PE DISTANTA DE 30 Km. Muncitorii comunişti în frunte.. . Med rămânea de rezolvat partea mecanică. Dar şi aici s-a evidenţiat ini­ţiativa muncitorilor comunişti. In frunte cu tov. Kis Alexan­dru ,şi Pal Marton, meseriaşii veneau în fiecare zi, după ore­le de lucru, din fabrici şi lu­crau la reinstalarea maşinilor de la uzină. Ba ceva mai mult, tov. Kari Iozsef a părăsit cu totul munca din fabrica unde lucra şi a muncit zile întregi numai la montarea uzinei. La propunerea tov. Şos, muncitorii s-au oferit să lucre­ze cu schimbul câte-o zi pe săptămână, pentru uzină. Tg. Mureş din nou ilu­minat Prin efortul neprecupeţit al mun­citorilor şi cu ajutorul cetăţenilor, oraşul Tg. Mureş, lăsat în r­uine şi întuneric de bandele nemţeşti, este din nou iluminat. Pentru această gigantică operă, nu s-a cerut niciun împrumut, ci toţi muncitorii au dat 8 la sută din salariul lor, iar o serie de cetăţeni au făcut importante donaţii în acest scop. Munca ceferiştilor Precum am arătat la începutul acestor rânduri, nici C.F.R.-ul n’a scăpat de urgia nemţească. Liniile au fost aruncate un aer pe distanţe de zeci de km. Podurile au fost complet distruse. Dar şi aici, iniţiativa muncitorilor a fost la înălţime. La 5 octombrie crt. se împlineşte un an de când muncitorii dela C. F. R. Tg. Mureş, au început să refacă, din lău­dabila lor iniţiativă calea ferată. S‘au refăcut liniile pe distanţa RAZ­­BOENI-SF. GHEORGHE, care este un important nod de comunicaţie. Din iniţiativa organizaţiei Partidului Comunist din Tg. Mureş, s-au refăcut 60 km. cale ferată îngustă, pentru ca astfel oraşul să poată fi aprovizionat cu lemne. De asemenea, a fost refăcută linia îngustă SOVATA—BANDUL DE CÂM­PIE, precum şi 5 poduri peste râul Mureş. Şi munca continuă • • • Mai sunt multe de refăcut. De aceea, munca continuă cu elan sporit, deoarece muncitorii, pătrun­şi de un înalt sentiment patriotic, înţeleg să contribuie la opera de reconstrucţie a ţării. Astfel, muncitorii ceferişti de la întreţinere s-au luat la întrecere patriotică cu cei cari construesc poduri, stabilindu-se un plan, pe care fiecare vrea să-l termine cât mai repede. Aceste lăudabile iniţiative — cari dovedesc dragostea de ţară a oame­nilor muncii — vor fi sărbătorite printr-un mare meeting, care va avea loc la 21 octombrie crt. Cu acest prilej, au fost invitaţi reprezentanţi ai guvernului, ai C. G. M. şi ziarişti, înainte tovarăşi şi spor la muncă! Zita Waik­evsky F­uncţionarii din banei Din păcate, în trecut, spiritul d­e combativitate al funcţionarilor la lupta pentru câştigarea revendicări­lor economice ale maselor salariate era mult mai slab decât cel al mun­citorilor. Au fost multe cazuri când munci­­torii pierdeau lupta începută din cauza desolidarizării funcţionarilor din întreprinderea respectivă. Indusi­vi o eroare de ,,istoricii“ cari conduceau în acel timp ţara şi care aveau numai de câştigat din desoli­darizarea funcţionarilor de munci­tori,, funcţionărimea nu-şi înţelegea interesele, menţinându-se departe de lupta aprigă a poporului contra îngrădirii libertăţii de către reac­­ţiune. Insă astăzi, marea majoritate a funcţionarilor se încadrează în lupta tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, căutând soluţii practice pentru a ajuta economia ţării noastre, să iasă în cel mai scurt timp posibil, din impasul în care se găseşte. In faţa sarcinei pusă de Confe­deraţia Generală a Muncii, ca băn­cile să îndrepte creditele către în­treprinderile productive Şi nu c­in­tre cele care fac speculă, sindica­tul funcţionarilor din bănci, a luat iniţiativa înfiinţării unui resort special pentru îndrumarea credi­telor. Acest resort va conlucra cu re­sortul economic al Comisiei Locale Sindicale, prin care va putea con­trola situaţia financiară a oricărei întreprinderi. Bazat pe date concrete, resortul pentru îndrumarea­ creditelor va mobiliza funcţionarii din bănci în frunte cu comitetele lor de între­prindere, pentru a impune condu­cerii băncilor punctul de vedere al sindicatului în ceea ce priveşte acordarea creditelor. In caz că banca s’a angajat să acorde credit unei întreprinderi a cărei conducere s’a dovedit a fi sabotoare a legilor economice, funcţionarii vor impune direcţiei băncii să denunţe acest angaja­­ment. In afară de acest resort a mai luat fiinţă un resort de studii a tuturor problemelor financiare ale băncilor. Importanţa îndrumării, creditelor de către bănci spre întreprinderile productive, este de cea mai mare importanţă pentru vindecarea ur­melor lăsate de răsboi. De perseverenţa cu care func­ţionarii din bănci îşi vor impune acest punct de vedere conducerii băncilor, depinde reuşita îndepli­nirii sarcinii lor. Ei dau cu această ocazie un examen în faţa întregului popor. Muncitorii din fabrici, ţăranii de pe ogoare şi cărturarii, îşi în­dreaptă privirile încrezătoare spre funcţionarii care fără şovăială tre­bue să intervină pentru o cotitură constructivă în politica financiară a băncilor din țara noastră. Nora Muntea­nu A Adunarea muncitorilor ospătari -S’a discutat problema salariaţilor din localurile închise— Eri a avut loc o adunare a tmm- rau nesocotite de patroni. Mund­citorilor ospătari, la care s’au des­­torit nu aveau voe să protesteze, bătut problemele specifice ale a- { fiindcă erau ameninţaţi cu închi­cestei bresle încadrate în lupta întregului popor pentru democra­tizarea ţării. Tov. Ia­ncu Olteanu, preşedinte­le Sindicatului Ospătari, a deschis adunarea şi după ce a citit ordi­nea de zi a dat cuvântul tov. Mi­tică Gănescu, de la Uniunea Sin­dicatelor alimentare. Problema contractelor colective Acesta a arătat lupta Sindicatu­lui alimentar pentru apărarea muncitorilor, die l­a 23 August 1944 şi până azi. Sindicatul studiază în prezent problema contractelor co­lective care vor îmbunătăţi condi­ţiile de viaţă şi vor apăra deopo­trivă pe toţi municitorii care apar­ţin acestui sindicat. Şi în trecut au existat contracte colective pentru muncitorii din ramura alimentaţiei, care însă e­sorile sat lagărul. Azi însă, în regimul democratic din ţara noastră, nerespectarea contractelor colective de către pa­troni adi,c« cu sine pedepsirea a­­cestora. Nu interesul individual, ci interesul colectiv Tov. SARA­CU DUMITRU, Preşe­dintele Uniunii Alimentare, după ce a arătat luptele poporului pentru in­staurarea guvernului Petru Groza, lupte l» care au luat parte şi mumi elterli «spătari, a vorbit despre le­gile economice ca armă dată poporu­lui în lupta lui contra reapţhmii, pen­tru a-și ușura traiul. Insă * parte din muncitorii ospă­tari nu s’au Încadrat în lupta între­gului poPor pentru sprijinirea guver­nului (­ a legilor date de acesta In toteres«! poporului Această categorie de ospătari In loc să demaşte pe acei patroni care je­fuiau la văzul tuturor, s’au complă-cut In situaţia de complici ai acestora pentru a-şl asigura pentru ei perso­nal o situaţie bună. Rezultatele sfidării intereselor po­porului se cunosc. Unele localuri în care patronii au trecut orice limită a bunului simţ, desconsiderând situa­­ţia grea a majorităţii populaţiei, au fost închise. Acei muncitori ospătari cari nu vor fi destul de vigilenţi spre a împie­dica pe patroni să saboteze legile economice şi măsurile luate de gu­vern pentru uşurarea vieţii întregului popor, v°r fi în aceeaşi situaţie cu acel din localurile închise. C. G. M. studiază problema ospă­tarilor rămaşi fără serviciu şi în cel mai scurt timp se vor lua hotăriri în această privinţă. Sau vor fi plasaţi în alte localuri sau 11 se vor găsi locuri în alte ramuri de producţie. Cine fac® risipă de pâine? Tov. Rusu de la Comisia Locală, luând cuvântul ,a arătait că în tre­cut muncitorii erau în opoziţie cu guvernele, iar azi muncitorii spri­jină guvernul adus la cârma ţării prin lupta lor. In ceea ce priveşte problema lo­calurilor închise, tov. Rusu a ară­tat cauzele acestei situaţii. Guvernul face toate eforturile pentru a raţionaliza pâinea. Minerii, metalurgiştii care mun­cesc în condiţii din cele mai grele nu îndrăznesc să ceară raţii mai mari de pâine. In acest timp în anumite loca­luri aşa zise „de lux”, speculanţii jefuitori, ai poporului îşi permit să mănânce atâta pâine cât le place. Toţi, acei care contribue cu toate puterile la refacerea ţării, respectă legile guvernului şi nu mănâncă carne, dar în acelaş timp domnii speculanţi îşi îngăduie să mănânce de toate, la discreţie- Muncitorii ospătari trebue să fie solidari cu toţi muncitorii din ţara noastră, cu întregul popor şi să înţeleagă că măsura luată de gu­vern de a se închide anumite lo­caluri este justă. Rămâne să fie rezolvată proble­ma salariaţilor din localurile în­chise. . Aceştia, apăraţi de sindicat, U­­niune şi C. G. M., nu vor rămâne fără serviciu. Tov. Rusu a discutat apoi fie­care punct din ultimul manifest al C. G. M.-ului. In incheere a luat cuvântul tov. Olteanu care a făcut apel la mun­citorii ospătari să se solidarizeze cu interesele întregii clase munci­toare din ţara noastră, după care a citit o telegramă adresată de sin­dicatul ospătarilor către Confe­rinţa Mondială Sindicală de la Pa­ris, telegramă prin care muncitorii ospătari îşi manifestă încrederea că delegaţia C G - ului va a­­d­uce un aport important la făuri­rea solidarităţii interna*ir-r'^tp a •nuncitorimii. N. M. .SCÂNTEIA" Cum înţeleg muncitorii români, s©*icSorîtcEte«i­­nternaiţionalâ In ziua de 6 Septembrie a. c. a venit la Bucureşti o delegaţie a muncitorilor din Iugoslavia, pen­tru a discuta cu Căpitănia Portu­lui Giurgiu şi cu delegaţii munci­torilor din port, scoaterea la su­prafaţă a două şlepuri cu cărbuni şi fasole scufundate în Dunăre de trupele nemţeşti în retragere. Am avut ocazia de a sta de vor­bă cu tov. Ilia Ciortici, imul din­tre membrii delegaţiei iugosla­ve­ care vorbea puţin româneşte, îmntreţinârulu-ne asupra chestiu­nilor muncitoreşti din ambele ţări. Totodată am asistat şi la frăţea­sca discuţie ce a avut loc între delegaţii iugoslavi şi delegaţii Sindicatului Muncitoresc din Port din Giurgiu, în prezenţa delegaţii­lor Comisiei Locale Giurgiu şi a Uniunii Sindicatelor din Porturi şi Transporturi Delegaţii iugoslavi au cerut să li se admită să aducă muncitori din Iugoslavia pentru aducerea la suprafaţă a celor două şlepuri ■cufundate. Deşi această lucrare se face în apele româneşti şi deşi conform uzului, lucrarea ar fi trebuit să fie făcută de muncitori români, totuşi delegaţii Sindicatului Mun­citorilor din Portul Giurgiu au înţeles nu numai să accepte în to­tul cererea tovarăşilor iugoslavi, dar pentru cimentarea legăturilor de prietenie şi solidaritate munci­torească, au hotărît de a veni în ajutorul muncitorilor iugoslavi cu scule şi braţe de muncă, complet gratuit. Aceasta pentru urgentarea şi ducerea la cât mai bun sfârşit a lucrării. In urma acestei hotăriri delega­ţia iugoslavă, pe deplin satisfă­cută, a ţinut să mulţumească pen­tru sprijinul promis de muncitorii români, urând tuturor muncitori­lor organizaţi din România, de­plină izbândă în realizarea dezi­deratelor lor. Delegaţii Uniunii Sindicatelor din Porturi şi Transporturi au profitat de această ocazie în­mânând delegaţilor iugoslavi, o invitaţie către Uniunea Transpor­turilor din Iugoslavia, de a ne vi­zita ţara. Intr’o atmosferă de caldă prie­tenie şi înţelegere reciprocă, mul­ţumind din nou pentru tot spriji­nul şi înţelegerea ce au găsit-o la noi, delegaţii iugoslavi au invitat la rândul lor şi în numele munci­torilor iugoslavi, o delegaţie a muncitorilor români de a vizita Iugoslavia. ELISABETA FILIP funcţionară Sabotajul unor întreprinderi textile din Iaşi In ciuda sforţărilor pe care Ie fac muncitorii şi toate forţele de­mocratice de a redresa economia ţării, se mai găsesc unii patroni, dominaţi de mentalităţi înguste şi reacţionare, care sabotează efortul general al populaţiei ieşene pen­tru refacerea ţării. Spre deosebire de patronii altor fabrici, care dau muncitorilor po­sibilitatea să mărească producţia, prin utilizarea bumbacului sovie­tic, patronii unora din fabricile ieşene nu-şi ridică cotele reparti­zate de către O. R. I. C. din bum­bacul sovietic. Sesizat de adresa Oficiului bum­bacului, inului şi cânepei (O.R.I. C.), Sindicatul textil din Iaşi a convocat pe patronii ţesători­ilor din Iaşi, la 27 August 1945, punân­­du-le în vedere să ridice bumbacul repartizat spre prelucrare. Cu toate acestea nici până în ziua de 28 Septembrie a. c. condu­cătorii ţesătoriilor: „Rositext”, ,Bumbacul Românesc”, Ro­mâno- Elveţiană”, Const. Iliescu, „Ţesă­­toria-Iaşi”, ..Firul Moldovei”, ,Războiul”, şi Leon Ilde, n’au în­­ţ­eles să se încadreze în efortul co­mun de redresare economică, ne­­ridicându-şi cotele de bumbac­­Acest lucru este cu atât mai grav, cu cât aceste fabrici lucrea­ză cu un număr redus de războaie, mulţi dintre lucrătorii text­ili­şti fiind încă şomeri. In faţa acestei atitudini vădit sabotoare, Sindicatul Textil le-a dat un ultim termen pentru ridi­carea cotei de bumbac de la Fila­tura Românească”. In cazul când aceşti patroni nu vor ţine seamă nici de acest ultim avertisment, muncitorii vor sesiza organele competente, pentru dresarea acte­lor de sabotaj. Muncitorii textilişti ieşeni care au înţeles să-şi dea din plin con­tribuţia la refacerea fabricilor şi la mărirea producţiei, cu toate greutăţile şi lipsurile întâmpinate, nu vor îngădui ca războaiele ţesă­­torilor să rămână neproductive, în timp ce atâţia muncitori şomeri aşteaptă cu nerăbdare materia primă — bumbacul sovietic. Ei ştiu că acest lucru se dato­­reşte relei voinţe a patronilor, care preferă să continue cu „târ­gul negru”. Şi nu este întâmplă­tor faptul că aceiaşi patroni sunt cei ce nu au înfinţat încă econo­mia de pentru salariaţii lor. Munci­torii se găsesc în faţa unor sabo­tori şi vor proceda cu dârzenie necesară, pentru a încadra şi a­­ceste ţesătorii în procesul de muncă productivă, pentru a pro­duce pânzeturile atât de necesare pe meleagurile Moldovei. P. STRUJAN Corespondent din Moldova I Delegaţia muncitorilor constructori din România care va participa la Con­gresul muncitorilor con­structori din Bulgaria In urma invitaţiei făcute de muncitorii din Bulgaria UNIUNII MUNCITORILOR*. SINDICATE­,­LOR UNITE DIN INDUSTRIILE CONSTRUCŢII, LEMN ŞI FO­RESTIERE DIN ROMANIA, de a lua parte la Congresul muncitori­lor constructori d­in Bulgaria, care va avea loc la 29 Septembrie 1945. Comitetul Executiv al Uniunii Sin­dicatelor Constructori a hotărît să trimeată următoarea delegaţie : IACOBOVICI ANDREI, vice-pre­­şedintele Uniunii Bucureşti, MU­REŞ­AN ŞTEFAN preşedintele Sindicatului costructori Bucureşti, şi ANDREI ALEXANDRU, mem­bru în Comitetul Sindicatelor cons­tructori din Bucureşti. Toţi corespondenţii de presă din sindicate şi întreprinderile mai mari, sunt rugaţi să se prezinte regulat la şedinţele organizatorice care au loc în fiecare luni la ora 5 juni, în Str. Du­mitru Racoviţă No. 12, în localul Bi­bliotecii Centrale a Confederaţiei Ge­nerale a Muncii. ★ Toţi bibliotecarii din sindicate şi întreprinideriiice mai mari sunt rugaţi să se prezinte absolut regulat la cursurile şi şedinţele care au loc în fiecare Miercuri la ora 5 juni, în Str. Dumitru Racoviţă No. 12 la Biblio­teca Centrală a Confederaţiei Gene­rale a Muncii. Nu se admite nici o lipsă. Biblioteca Centrală a Confederaţiei Generale a Muncii din Str. Dumitru Racoviţă No. 12 stă la dispoziţia tu­turor muncitorilor manuali şi intelec­tuali. Biblioteca este deschisă in fiecare zi de lucru între orele 9—13 şi 18—19, iar Duminicile şi sărbătorile legale între orele 9-13 dimineaţa. Se aduce la cunoştinţă tuturor co­mitetelor şi delegaţiilor din între­prinderile alimentare şi localuri (re­staurante), că şcoala de cadre sindi­cale a început cursuri regulate care au loc în fiecare Luni şi Joi la ora 40/5 la sediul Sindicatului. De asemeni corul Sindicatului are repetiţii în fiecare Marţi Şi Sâmbăta la ora 4, sub conducerea maestrului de cor Dănescu, tot la sediul Sindica­tului în Bul. Schitul Măgureanu 8. Responsabilii de întreprinderi sunt rugaţi a trimite elemente pentru şcoala de cadre, şi pentru cor, la da­tele arătate mai sus şi a controla prezenţa lor. Responsabilii culturali din între­prinderile alimentare sunt convocaţi pentru Miercuri 3 Octombrie a. c. la ora 4 şi la sediul Uniunii Alimenta­re în Str. Calomfirescu No. 8 (Came­ra de Muncă) Etaj II. — Prezența este obligatorie. ★ Alte convocări, în pag. 5-a la ru­brica Informații. ­L Ofensiva muncitorimii contra patronilor sabotori ai înfiinţării e­­conomatelor s’a deslănţuit din plin. Au aşteptat răbdători salariaţii, încrezându-se în cele spuse de di­recţia întreprinderii respective: că merge greu cu autorizaţia, că nu se găsesc mărfuri, în sfârşit că trebue timp pentru organizarea aprovizionării. Dar când au văzut muncitorii că autorizaţie pentru economat există, când au văzut în ziare că nii s’au a­­cordat cote de alimente şi îmbră­căminte pe care direcţia refuză să le ridice, atunci şi-au dat seama cum stau lucrurile. Căci sabotorii legilor economice, oricât s’ar crede de rafinaţi, ori­cât de ingenioase li s’ar părea în­cercările de a camufla realităţile, sunt demascaţi în cele din urmă prin vigilenţa muncitorilor­ Astfel a fost demascată condu­cerea fabricii Lomas Moroeni, care refuză să procure credite sufici­ente pentru aprovizionarea econo­­matului fabricii. In această întreprindere, lipsită de posibilitatea aprovizionării lo­cale, lucrează 5.000 muncitori şi 500 funcţionari cari împreună cu familiile lor numără 15.000 de suf­lete. Pentru aprovizionarea modestă a acestora ar fi necesar cam 2 mi­liarde h­ol fond de rulment. Insă conducerea fabricii nu a cerut împrumut decât 300 milioane, ceea ce este extrem de puţin. Au fost repartizate de curând de către Ministerul Aprovizionării 2.000 perechi bocanci şi 7.000 pe­rechi pantofi pentru personalul a­­cestei fabrici. Conducerea fabricii Lomaş însă a găsit de cuviinţă să nu ridice încălţămintea motivând că nu are fonduri. Deci sunt clare manevrele di­recţiei întreprinderilor Lomaş de a îngreuna aplicarea legilor econo­mice care au drept scop uşurarea traiului salariaţilor. Deasemenea aceeaşi direcţiune reacţionară foloseşte personalul destinat funcţionării econ­omătului, la alte munci, cu scopul de a de­zorganiza aprovizionarea. Acţiunea hotărîtă a muncitorilor trebue să determine direcţia sa­botoare a intereselor lor să intre în legalitate, căci guvernul nu a dat legile economice pentru a ră­mâne pe h­ârtie, ci pentru a ajuta efectiv pe oamenii muncii iar dacă muncitorii vor observa­­ direcţia fabricii persistă în ac­ţiunea ei sabotoare, ei trebue să se adreseze C. G. M. care în spi­ritul ultimului său manifest îi va ajuta să pună capăt acestei situaţii. Demascări Conducerea fabricii Lomaş-Moroeni refuzi să procure credite suficiente pentru economat

Next