Scânteia, noiembrie 1945 (Anul 2, nr. 367-392)
1945-11-01 / nr. 367
.SCÂNTEIA” lull ml ii L I pnsiul De In. a. int lei le tnleneli a Partidului Comunist Român (Urmare din ntmărtd trecut) 23 August — 6 Hârtie 'Acţiunea militară în vederea loviturii de stat dela 23 August 1944 fusese pregătită de către o comisiune în care, pe lângă un grup de ofiţeri generali şi superiori, Partidul nostru a fost singurul partid care a participat prin delegaţii săi, în vederea acţiunii politice, propunerea Partidului nostru de a coaliza toate partidele şi grupările democratice, sau care atunci se pretindeau a fi democratice, nu a putut fi realizată decât în cadrul Blocului Naţional Democrat, format, în afară de Partidul nostru, din partidul social-democrat, partidul naţional-ţărănesc şi partidul naţional liberal, datorită refuzului categoric al lui Maniu şi Brătianu de a accepta participarea celorlalte partide sau grupări democratice. Refuzul acesta, care caracterizează net sabotajul celor doi oameni politici în realizarea acţiunii de scoatere a României din războiul dus alături de nemţi împotriva Naţiunilor Unite, în frunte cu Uniunea Sovietică, a fost repetat prin manevra întreprinsă de Maniu şi Brătianu în chiar ziua de 23 August, de a se sustrage de la formarea unui guvern politic, aşa cum conveniseră în cadrul Blocului Naţional Democrat. Efortul Partidului nostru de a pune la temelia actului de la 23 August 1944 un cadru guvernamental format în întregime din reprezentanţii politici chemaţi să mobilizeze toate forţele naţiunii şi să grupeze într’un larg Front Antihitlerist, toate energiile organizate ale democraţiei, a găsit în faţa sa frontul de sabotori Maniu Brâtianu cari în mod fraudulos au format guvernul Sănătescu. In fond, ostili actului de la 23 August 1944, care trebuia să ducă România alături de Armata Roşie în marele război de eliberare a omenirii de sub jugul hitleristo-fascist, Maniu, Brătianu şi clica reacţionară din jurul şi de sub influenţa lor, au acceptat acest act, siliţi de loviturile tot mai viguroase ale Armatei Roşii şi de furia populară crescândă împotriva cotropitorilor nemţi şi a slugilor antonesciene. Ei l-au aceptat pur formal, siliţi de nevoia de a-şî apăra propria piele şi a nu pierde armătura politică destinată să reprezinte şi să restaureze interesele reacţiunii. In aceaşi măsură sarcina încheierii armistiţiului cu Naţiunile Unite a revenit efectiv acestor forţe politice, participarea delegaţilor partidelor „istorice" lasemnarea armistiţiului producându-se după o îndelungată rezistenţă a acestora, deci pur fonnal, lucru clar dovedit prin sabotajul persistent în executarea armistiţiului, practicat de reprezentanţii partidelor „istorice" din guvernele cari au stat în fruntea ţării de la 23 August 1944 la 6 Martie 1945. In aceste împrejurări dăunătoare poziţiei României alături de Naţiunile Unite şi extrem de periculoase pentru interesele masselor populare în frunte cu clasa muncitoare, împrejurări cari nu îngăduiau nici democratizarea ţării şi nici eliberarea ţărănimii de sub jugul moşieresc, nici organizarea efortului nostru de război, problema luptei pentru instaurarea unui guvern politic, expresie a concentrării tuturor forțelor democratice, deveni problema centrală. Acţiunea întreprinsă de principalele forțe democratice în ."Acest sens, a avut ca urmare chimbarea guvernului de minari şi tehnicieni, instaurat la 1 August 1944, şi înlocuirea cu un guvern cu bază polî~ă democratică lărgită, deşi ••■ă Incomplectă. Acţiunea aceasta înseamnă 'vsi un pas important înainte calea lărgirii democratice '*cazei de guvernare. Ea a fost continuată stăruitor “d înjghebarea Frontului Nanal Democrat de către Part.’il Comunist din România, ,,du! Social-Democrat, Front Plugarilor, Uniunea Patrior şi Sindicatele Muncitoreşti, crearea Frontului Naţional Socrat, Partidul nostru a juî un rol hotărîtor în întreaga ' noadă dela 23 August 1944 ' - pace. ‘Sprijinul de massă al Frontul Naţional Democrat a fost îndecisiv lărgit când, pe baza platformei Frontului NaIu tot cursul războiului dus de Antonescu Împotriva Uniunii Sovietice şi a celorlalte Naţiuni Unite, Maniu şi Brătianu nu au încetat să-l susţină, să-l încurajeze. Iată extrase după memoriile adresate lui Antonescu de aceşti doi sabotori şi reprezentanţi ai reacţiunii: 1. Memoriul din 18 Iulie 1941, semnat de Iuliu Maniu: „Recunoştinţa Ţării pentru generalii, ofiţerii şi soldaţii români şi pentru D-voastră, Domnule general, comandantul de căpetenie, va fi eternă“. 2. Memoriul din 8 Noembrie 1941 semnat de Iuliu Maniu: „Partidul Naţional-Ţărănesc împreună cu întreaga opinie publică, aprobă acţiunea militară întreprinsă... şi aclamă cu însufleţire rezultatele obţinute în această privinţă“... Aprobă tendinţa de românizare legală a vieţii sociale şi economice“. 3. Memoriul din 30 ianuarie 1943 semnat de Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu (după dezastrul de la Stalingrad). „Astăzi privim cu mâhnire, cum desigur priviţi şi Dvs., rămăşiţele mândrei noastre oştiri, în cea mai mare parte distrusă, pe câmpiile depărtate dintre Don şi Volga, unde s’a găsit expusă atacului unor forţe zdrobitoare în oameni şi mijloace de luptă, faţă de care vitejia ei neasemuită a fost zadarnică." Aceasta a fost linia directoare a partidelor „istorice“ în timpul războiului. Fondul ei reacţionar şi profund dăunător intereselor poporului nostru nu a suferit nici o modificare. In astfel de condiţiuni ,sarcina mobilizării maselor pentru izgonirea nemţilor din ţară, pentru sfărâmarea regimului antonescian şi susţinerea armatei noastre, pentru ducerea războiului împotriva Germaniei hitleriste şi a alăturării consecvente şi sincere a României de Naţiunile Unite, a apăsat exclusiv asupra Partidului nostru, a P.S.D. cât şi a Frontului Plugarilor, Uniunii Patrioţilor şi Sindicatelor, aceste din urmă partide şi grupări politice şi profesionale, neacceptate de Maniu şi Brătianu în Blocul Naţional Democrat, dar cu care Partidul nostru încheiase un acord separat de colaborare.ţional Democrat, Partidul nostru a trecut în primele rânduri ale luptei pentru înfăptuirea reformei agrare, făurind în această luptă aprigă împotriva moşierimii, — sprijinită de Maniu şi Brătianu — condiliunile alianţei dintre muncitori şi ţărani. Frontul Naţional Democrat astfel alcătuit, zădărnici cu succes încercarea lui Maniu şi Brătianu de a instaura un guvern de tehnicieni, asigurând în guvernul Rădescu care fu alcătuit la 6 Decembrie 1944 o participare îmbunătăţită a reprezentanţilor partidelor unite în Frontul Naţional Democrat. Pasul hotărîtor pe această cale a fost făcut abea la 6 Martie 1945 când deveni mai mult decât clar că partidele „istoric©" sprijinite de reacţiunea internă şi de o conjuctură de moment favorizată de cercuri reacţionare din străinătate, tindeau prin intermediul guvernului Rădescu sa ajungă la restaurarea dictaturii. Intre timp Frontului Naţional Democrat i s-a alăturat puternica grupare naţional-ţărănist, formată din partea progresistă a partidului, sub conducerea d-lui Anton Alexandrescu, iar mai târziu şi în plină acţiune de mobilizare a masselor pentru răsturnarea guvernului Rădescu, F. N. D. îşi asigură colaborarea d-lui Gh. Tătărescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, reprezentând majoritatea covârşitoare a vechiului Partid Naţional Liberal. Această concentrare de forţe mobilizatoare d© masse cuprinzând toate categoriile sociale, aruncă peste bord Guvernul Rădescu, la 6 Martie 1945. Efortul Partidului nostru în această perioadă In întreg intervalul de la 23 August 1944 încoace, Partidul nostru trebuia nu numai să stea în primele rânduri ale luptei pentru realizarea diferitelor obiective, dar să ’doricii“ au sabotat întucerea firm stiliului cu Naţiunile Unite Sfârc marea puterii economice şi politice a rrosierimii Relaţiunile României cât şi prin sabotarea executării ar- (jgtfltîC Si SUfOCST itlC.eedUTC,ieU „„ cu Uniu- drepturi şi îndatoriri, adusă la condiţiuni de normalizare pe întreg cuprinsul ţării. * In politica naţională nu toţi ducă această luptă în condiţiuni de nea Sovietică, relaţiuni atăt de nătate, poziţia fermă a Uniunii Lupta unită a poporului strâns sindicatelor în marea operă da plină reorganizare a cadrelor grav compromise prin politica de Sovietice la Conferinţa deja legat de guvernul său, la îngro- refacere a economiei noastre sale, grav atinse numeric de re- duşmănie faţă de U.R.S.S. practi- Londra, au zădărnicit planurile pa pentru totdeauna aceste pla-naţionale, l-a luat locul în roarea perioadei de ilegalitate, să cată de Maniu şi Brătianu în pe-reacţiuni i. nuri, unele întreprinderi anarho-sin» crească repede cadre noi şi să se roada dominaţiei lor în guvern,iedicalismul penalizator ar protransforme într’un Partid puternic. Sarcina aceasta ca şi sarcinile mistiţiului, au căpătat înfăţişarea politice generale ale Partidului au unor raporturi de susţinută priete■ După cum în intervalul deja de amănunt atăt de importante tovarăşii noştri s'au orientat fost rezolvate cu toate lipsurile inie îmbrăţişată de massele largi 23 August 1944 şi până astăzi, pentru onevitabile trecerii de la ilegalitate populare cu cea mai mare căldură. Partidul nostru a înregistrat nula legalitate. ESTE PRIETENIA SINCERA, LUmeroase succese şi a făcut un _ 6 Martie reprezintă linia de des- TALA SI PERMANENTA PE CA- pas serios înainte, tot astfel e! chestiuni mărunte duce uşor la dealului procesul de sudură al părţire dintre două perioade. DeORE PARTIDUL NOSTRU A A- a avut de înregistrat şi multe izolarea Partidului de preocu- forţelor democratice românaoparte perioada creşterii rapide a VUT-O TOTDEAUNA ÎNSCRISA lipsuri şi slăbiciuni. ~ ------’ * ' ' ' * —*- **pârile zilnice ale massei şi de maghiare, favorizând prin a* Prima mare lipsă a Partida- frumen,crus el, îl face sau să ««ia «acţiunea solidară din Această politica de prietenie « lui nostru constă în aceea, că se târască la coada massei aTMbele Parti. Membrii de parscris printre primele realizări ale Influenţa sa politică întrece cu Krm să depărteze de ea. Iu-lîd trimişi la muncă în organizaţii de massă maghiare, se Partidului nostru ieşit din ilegali- PE STEAGUL SAU. tate, a creşterii influenţei acestuia asupra masselor, perioada desvol- înscris printre primele realizări ale Influenţa sa politică ţării şi a concentrării forţelor de- guvernului readucerea Nordului muţit cadrele sale organizamocratice împotriva partidelor Vis- Ardealului, contestat României datorice. In acelaş timp creşterea toricei reacţionare şi a acţiunii lor torită politicei şovine de crimă, terea Partidului Multă vreme munca. Partidul nostru a avut de suferasă de multe ori în aşa măsură influenţaţi de curentul şovin, Încât se consideră mai degrabă reprezentanţi ai organizaţiei de massă în Partid, în Nu toţi activiştii noştri cru In joc să se considere activiști de O a doua realizare imediată a a- „«„«rrdqmulni ----, , ,, sa »» cbusiub« ■ '■**' . . . ... ... n* deP° urma sectarismului teles ca linia politică este dată partid în pracmizafia de massă, cestei politici o constitue cotitura care a dominat politica noastră ruina mc w z-v,u hotărîtă din partea guvernului de atragere a nani membri Pentru a fi înfăptuită şi că în pe care să o îndrumare hotăfăptuirea liniei politice nu este rft împotriva reacţiunii mnademocratică însemnează, pentru Groza în executarea Armistiţiului, de partid. Astăzi multe organe posibile ICTO mimca de massă, ghiare lupta Partidului nostru şi a forţe- Naţionalităţile conlocuitoare din de jos au trecut în extrema lor democratice participante la gu- România se găsesc pentru prima cealaltă, slăbind vigilenţa de contact viu ver, începutul unor realizări, al dată in istoria politică a ţării in clasă, care trebue să garan- massa, căror proces de desăvârşire este în faţa unui guvern care proclamă teze Partidului creşterea râncurs, sau sa se depărteze de ea, luând-o inainte. Desconsiderarea chestiunilor pentru restaurarea dictaturii, de jaf ?i teTOare adusă de Maniu im’- L Hne pa^cu cres- măTMe„ împiedică întocmirea altă parte perioada guvernării for- potriva populaţiei maghiare con- lor noastre nu ţine pas cu creş metodica a unui plan just de consolidării locuitoare. ţelor democratice, a regimului democrat şi a reconstrucţiei ţării. Instaurarea la 6 Martie 1945 a actualului guvern de concentrare fără mobilizarea massei, fără Tendinţele autonomiste mşi permanent cu treţînute în Ardeal de către reacţiunea maghiară sau ro- Metoda de comandă română, au influenţat adeseori deschis absoluta lor egalitate în durilor sale cu elemente eins- poate înlocui niciodată metoda munca tovarăşilor roş’ri în sen‘ fi**- devotate şi nepătate in tre- de convingere şi nu este deasul tărîrli lor osanta şovini a Juns să ocupi funcţiuni, ca să susţinere a cutul lor. Munca organizatorică lasă şi •‘“î?. 'm„hî In acţiunea de la mult de dorit, şi aceasta pe ■ . . 11 P ’ ' Guvernului Groza, mulţi actscara tuturor organelor. încă activişti de ai noştri au savor- ^ TJitat adeseori că nu nu toţi activiştii noştri au în- ?ît grave abateri de stanală- tecţie cetuţe i0r de inactivă Reforma agrară, legiferată în a dat poporului satisfacţia drepţeles, că munca organizatorică dându-se tăriţi la acţiuni pro- sunt în stare să consolideze primele zile ale guvernării, sfă-tăţii refuzată până atunci de decide soarta liniei politice, vocatoare, ca ocupare de în- autoritatea Guvernului. râmă puterea economică şi poli- partidele „istorice“. Lipsa unui control permanent treprinderi şi sechestrarea pa- Simţul critic şi autocritic estetică a moşierimii, eliberând ţă- Măsuri cu caracter economic asupra executării hotărîrilor tronilor. Abateri asemănătoare I ncă slab dssvolîat Ia toarte rănimea României. Partidul no- *' “ . . -stru, adept al unei înfăptuiri ho- de guvernare, repunând în func- de partid o caracteristică cu- tarea reformei agrare, prin de- sindu-i de cea mai bună tărîre şi imediate a reformei a- ţiUne numeroase întreprinderi, remănostrea fără temei îeaal a li- pentru combaterea, atât , au venit să complecteze opera formează încă în multe organe ^ fost săvârşite şi în execu- mulţi din tovarăşii noştri, ‘.ip- J ----- —a---- - - - ... • ...... • armă _ ___ a gregrare, rămâne fruntaş și în ac- îmbunătățit^ în parte situaţia Q altă caracteristică a formitelor“fîx“crt^ dTlegel dăuntod şefilor lor proprii, cât și a gretmnea d. mob.haare a cWt »tornala , Um* mea20 graba, piip0ala cu aceaata enom „toe VTMor altora. I^Xl© XII CH1G0 Maa Cm.» Sa. aaltiaMm mÎI- mm ■ V/ . - «w fl VCffVAC« de importanta nationaismul local, ce se fle Qpera întTega]ui Partîd cât muncitoare în vederea ajutoră- punând anumite stavile în calea hotarîrile Se îâu "în ultima cli- SrimportanVnattenS knar- înlăturarea lipsurilor şi stării ţărănimii pentru asigurarea tendinţelor de inflaţie susţinute ~ fera 0 anaiîzâ serioasă a ?? f , biciuniîor Partidului trebue sa înoaTMonfomlr ei TîPTîfvil P.ftllSO- vao/itumo hicmill lfîCCll. C& S6 .C3 » . « ■ n__A5 J ..Al însămânţărilor şi pentru consolidarea cuceririi pământului. de reactuvine. tuturor elementelor cari deter- _ . , «w. .»«.1».». .*» »»»»• .A nu este și a fiecărui membru al Park-Aceste masuri ale guvernului transporturile noastre de cale feroasă preseiravând ca rezultat combătut cu energie de tova- dului “nvgftr.d din greşelile Și au îngăduit mar.rea considera- rată au fost în situația nu --------------- -------------....................................... ' —“ RUS o din război, nsicu-____... . _______î__acțiuni aesionare bilă a efortului de război, asigurând armatei noastre de operațiumi nu numai mijloace mate , . , si nesigu- . numai de a asigura real, nevoile venitâ în justeţea hotărîriior. na din unele întreprinderi nu a putea trece cu succes toate frontului, ci și de a crea condi- ", ' enla fost încă întărită prin lupta de piedicile ce-i stau în cate înrăşii noştri, după cum discipll- slăbiciunile sale, Partidul va primi cam să ducă la o normalitate superioare, dar dându-i şi zare a circulaţiei feroviare, garanţia unei susţineri ferme şi Insfânt, administraţia ţării unitare din partea poporului şi compromisă timp de şapte luni de piedicile zi la zi a comuniştilor, deplinindu-şi rolul de îndra-Solidarităţii sindicale şi tes- mător şi organizator al clasei a guvernului. începutul de democratizare a provocată sabotajul şi agitaţia armatei.Un"stăruitor " salutată de partidele ..istorice“ a fost rereacţionarii din guvernele de până la 6 Martie 1945, a dat un Ieşită prin actul dela 23 August speciale în cari se află ţara noas- poporului român de a ^sţine guputemic impuls nu numai pen- Fireşte, acţiunea guvernului ^Incheerea tratatului de pace în- în mod cZ'şi Urm la alegeri va tru susţinerea lovituri. f.nale şi realizarea programului de gu-hmerm^jimjazoouu^ ^ ^ Jtj. ^ R(ymAnin si Nntiuniie.Unite a contribui în mod esenţial la prăbu. . 1 j cw ja« y CCLT6 fusese ityitdjtisq, cL& d*cct \v,\ tT6 România şi Naţiunile Unite o.. . iiului, dar şi vernare nu sau desfăşurată la Antonescu România se afla într’a fost împiedicată până acum de inşirea mneiunilor reacţionare şi lM pentru legarea ei temeinică de numeroase greutăţi şi piedici siuaţie economică dezastruoasă. frigile clicii " T”“ împotriva hitlerismuhri. reacţionare î,‘,v j- ' •, Cu producția industrială dezorizarea rezultată din stările de J cu transporturile ingreurazboi, in parte de insuficienta ^ con’Merabil de gravele distrupregătire a cadrelor noi și în suferite de pe uria războiului terminată, a fost în măsură să mare parte de sabotajul contr- şi bombardamentelor, cu o agriculîmbunătăţească, în parte călită- mat cu persistenţă de Maniu şi tură care folosea în cea mai mare economice actuale din ţara noastră, noastre îrntr’o adevărată colonie rea acestui aparat îndeosebi în Brătianu îndeosebi în domeniul partei mijloace rudimentare de pentru ca din studierea acestui în germană, dând imperialiştilor bit domeniul administraţiei, apoi ju- financiar, unde Brătianu deţine muncă, cu institutele de credit e semnat sector de activitate sociala, ingibiltăţi nelimitate de năzuinţele poporului şi alegii provocate în parte de desor guvernului. Dacă epuraţia începută de guvern în aparatul de Stat, dar nedecarea şi condamnarea unei prime părţi a criminalilor de război a numeroşi complici, căutat timp de 6 luni şi jumătate Ionescu o situaţie economică de r.. noastre către Germania bit- O importantă sarcină a gu- a redus considerabil sarcinile să adâncească haosul, anarhia sizastruoasă. leristă se ridică la cifra astronovemnului o constituia problema Armistiţiului ,nu numai că ne-a dezorganizarea în economia romă- Jaful nerusesc:^ A ca pa- . _ • ... , . . . va_ schimburilor cu străinătatea, fi restituit numeroase mijloace de nească, pentru a submina aplicarea rărea economiei romă- m,ca e mi lar reste în condiţiuni cari să asigu- transport şi de apărare, dar a Convenţiei de Armistiţiu, pentru a resatisfacerea trebuinţelor mai susţinut consecvent interesele împiedica instaurarea unui regim selor populare şi reconstrucţia noastre, afirmând alături de noi cu adevărat democratic in Roma ţării, şi în numele nostru independent Guvernul de concentrare demo-Sarcina aceasta a putut fi reţa şi suveranitatea noastră ca pocratică Petru Groza a moştenit azolvată până astăzi în parte, da por şi ca Stat. ’ 6 TMartie acfs,ta f^Trun^că re tenta concursului nelimitat din In istoria politica a ţării noasa care pierduse o bătălie partea Uniunii Sovietice, cat şi tre nici un guvern nu a putut y temen politic ţ?i va concentra înţelegerii celorlalte ţări vecine Înscrie asemenea realizări, toate forţele ş. ’va folosi toate re- ,, şi prietene. Războiul lichidat, guvernul sursele pentru a înfrânge guvernul Vina şi răspunderea acestui țar antisovietic, acelaş Brătianu sublî-Astfel, la scurt top după In- H- concentrat forţele în inte. p, p,0/economic. ' ' nu le p^rtă nu.n» Antorcus, "m to^dunge. cheerea războiului antihitlerist norProblemei centrale Specula cea mai deşănțată sabo- TMuT împrejună ! oameni ior Ei au solidarizarea politicii Băncii cu po‘ ■ --------------- ------- , tajul criminal, dos rea mărfurilor, lu câistica generală a statului antonestrecut în evaziunea fiscala, toate aceste mit din acestaf Ei com. diații arătând că: „importanţa eforvernul a reuşit să încheie cum primele rânduri ale realizării alpace au fost folosite pentru a ■ pri,,, sî tului nostru, car« denăşeşte capîniunea Sovietică cunoscutele acestei lozinci. Conferinţele reprin victoria obţinută la 9 Mai a refacerii ţării, asupra duşmanului comun, cu Partidul nostru a face au fost folosite pentru a sapa şi părtaşii lui Antonescu şi fului nostru, care depăşeşte capitala democraţie româneasca !, Siritor,talul Băncii pe exerciţiul trecut, carduri comerciale, cari asigură gionale de partid au avut ca scop Bătălia pe tărâm economic îm- xunul din principalele lustru- dovedeşte îndeajuns^ solicitudinea ţării noastre nu numai materii să înarmeze cadrele noastre şi poir.;a sVPrv and GT 0 pr’ mente, cu ajutorul căruia s’a făcut noastră în această direcţie“. prime indispensabile, ca bomba- prin ele massele, pentru ataca- c?a gr~?n actiunîî’pariajul nemtesc- a fost Banca Na- Dar nici clica din jurul lui acul dar înseamnă prin societă tea hotărîtă si împlinirea acestei de incercar^a actională, care prin oamenii lui Bră-mu nu s a lasat mai prețos în cocul, dar înseamnă pnn societarea notaria şi împlinirea acestei titlului nostru, al N. D.-ului fi a I, ’. Mania stat în întregime laborarea cu nemţii. Vom lua, din ţile romano,sovietice un preţios sarcini. . guvernului Petru Groza■ Partidul dispoziţia nemţilor. Toate acor- lunga listă a colaboraţioniştilor sprijin in desvoltarea economica Dar cat de neclintită a fost şi Comunist Român va da tot sondurile atât în Ce priveşte cantita-manişti, numai câteva nume: în aa României, avându-se în ve- este hotărîrea noastră şi a tutunul său guvernului în această luptă ’ . . .. . . priveşte față de specialiştii puşi la dispozidere interesele marilor masse vor celorlalte partide grupate în şi va mobiliza toate forţele sale în pat, au avut adefia lui Antonescu de către Maniu, populare şi întărirea poziţiilor guvern, de a realiza obiectivele vederea acestui scop. ziunea necondiţionată a conduce- 011111 au fost: D- Gerota (secretar geeconomiei noastre naţionale, fixate, pe atât de disperată reac- Astăzi, punctul de concentrare al lîi atunci a g E^ conducere neral la Ministerul Justiţiei pe vre- Schimburi comerciale utile ocţiunea caută să mobilizeze forţele reacţiunii îl constitue alegerile, formată în marea ei majoritate din cea legionarilor), ing. Mihăescu economiei noastre au fost asigurei pentru zădărnicirea acţiunii Reacţionarii nădăjduesc că prin oamenii de casă ai conducătorilor Preşedinte al consiliului de admirare cu guvernele prietene din guvernului, manevre murdare, prin săparea a partidelor „istorice“, nstraţie al C.A. şi colned Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Cu puţin înainte de prima anităţii Frontului Unic Muncitoresc Din numeroasele dovezi exis-r farti din Iugoslavia şi Ungaria. Faţă de aniversarea lui 23 August, Maniu dinlăuntrul lui intrigând în afara tente, să cităm declaraţiile lui Dinu ţărănişti,au ţinut să narceste trei ţări din urmă, vecine şi Brătianu, sprijiniţi de clica lor l aTM, informând greşit, tendenţios. Brătianu despre convenţia tâlhă- SperaS la'^colaborarea“ cu imediate ale României, politica ta tari , desele cercuri.reac- SSUSfUS iSSftot -&TSSP&S ■«-c* ‘manevrt b“si aleg"!' ”li" mMieU ie ^ =si—e TMi târziu. S“er. pSitoru ,a creiat condiţiuni pentru cat printr o manevra brutală sa corupţie ÎTI deIstorie şi teroare din în calitate de preşedinte al consi- wil lichidarea definitiva a oricăror răstoarne guvernul. Manevra lor obfina un număr mai mului de administraţie al Băncii , cu diferende teritoriale sau de altă a reuşit să antreneze pana şi ho mare de voturi decăt forţa lor e. Româneşti, reprie„zrerita"‘ în natură, consolidând prin aceasta tărîrea factorului constituţional, lectorală, care este astăzi foarte „Această conventîe mi poate fi Statul deîT Sneî? bLvĂ nu numai integritatea statului rau sfătuit şi greşit informat, mică. De aceea Partidul nostru tre decât bine venită“, spune Dinu Motorenwerke Muenchen (B.M.) nostru, dar dându-i într’un corn. Legându-şi speranţa de Conhue să dea o atenţie deosebită pre Brătianu şi continuă: „raporturile Hansa Lloyd, Goliath Werke din plex de prietenii folositoare, ferinţa dela Londra, reacţiunea gătirii acestor alegeri şi îndeosebi noastre (ale Băncii Româneşti) cu Bremen, Loewe din Berlin dela operspectiva unei paşnice şi rod- reprezentată la noi prin parti- să lucreze pentru o cât mai strânsă instituţiile bancare din Germania ziua de cauciucuri Metzeler, etc. nice desvoltări, dele „istorice“, nu s’a dat însă- şi adâncă legătură cu massele num- şi Italia au luat o desvoltare consi- Ion Hudiţă, alt secretar general Un act de extremă importanturi, pentru năzuinţele lor de citoreşti, ţărăneşti şi intelectuale, durabilă". Ştiind ce a însemnat al partidului naţional-ţărănesc, însă politică l-a constituit pentru clică, să compromită poziţia fac- deasemeni, să întărească colabora- pentru poporul nostru convenţia cu calitate de preşedinte al consiliului ţara şi guvernul nostru restabitorului constituţional, şi să nesorea cu celelalte partide şi organi- Germania, ştiind cum a fost jefuită de o administraţie al Garajelor Milirea relaţiunilor noastre diplocatească principiul independenzaţii democratice din F. N. D. şi cu ţara pe temeiul acestei convenţii, haiescu, se pusese direct în slujba matice cu Uniunea Sovietică, actrii şi suveranităţii noastre, partidul liberal (Tătărăscu), „dezvoltarea considerabilă“ a ra- armatei germane, lucrând cu neurmat recent de dovezi de cea Hotărîrea neclintită şi perfect Alegerile care vor avea loc, vor porturilor băncii lui Dinu Brătia- neficii considerabile pentru nemţi, mai largă şi generoasă înţele- unitară a întregului guvern. pesemna o mare bătălie între foi, nu cu băncile nemţeşti a însemnat gere. Uniunea Sovietică nu nu- sprijinit de masele populare de- °.^mire considerabilă a „aface- SI BuZ NATM D mai că ne-a sprijinit acordandu- la oraşe şi dela ţara, m frunte buj zdrobită. Pentru aceasta, nu t;ci eRe considerabUă la acLte Kw (motociclete), Brennabor (bune ajutoare substanţiale pentru ca clasa muncitoare, hotarire este suficient elanul de muncă şi „afaceri“, delete), etc. combaterea spectrului foametei care a consolidat poziţia puwer- entuziasmul la luptă, ci este nevoe iar mai târziu, când Antonescu -______________________ provocat de secetă, nu numai că nului atat în ţară, cat şi in strai de o tactică adaptată condiţiunilor ne-a dus ţara în războiul criminal (Cotifinttttve (tt pugr. 4-tt) Pripeala este o permanentă sursă de abateri de stânga. Graba aceasta are la bază o desconsiderare a chestiunilor ponsabilităţii legate de rolul muncitoare. justă îndrumare a just. Abateri naţional-şovine muncii de partid, deo parte şi de alta au întârziat Lipsa de considerare pentu în multe părţi din Nordul Ar Săi©!»® economică Voinţa recunoaşterea guvernului nostru. Situaţia economică Tovarăşi, Germaniei hitleriste a avut ca re-Trecem acum la analiza situaţiei zultat imediat transformarea ţării încă influenţi, având concursul ţinutei comandate de o clică re- să stabilim sarcinile care stau în j®£5tlTaTsecíTreacţionara, redresarea economiei la- ţaţa poporului nostru şi a Partidu .Jefui avuţiile sale şi a i seca ui mâneşti era deosebit de grea. La lui Comunist, pe acest tărâm. zervele. ,2 ___ aceasta s’a mai adăugat sabotajul Poporul român a moştenit ele pe Pagubele cauzate economiei ro-1*1®®3 Bw permanent al reacţiunii, care a urma regimului fascist al lui Anmâneşti de pe urma subjugării ţăloarea actuală, adică bugetul ţării Alăturarea României de partea pe mai bine de 12 ani. Perticiparea Iberalilor bratienişti s ne'fioPat?rlp!şti!or nunişti la jaful german