Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)

1946-01-04 / nr. 417

4 Probleme polo­­z­e ,,Poporul polon trăeşte in condiţiuni foarte grele. Războiul a distrus economia noasta. Atacul inveti pirnor, in bepkemone nu era ceva neaşteptat pentru guvernul care se alla atunci la cativa vari . Aşa începe raportul politic prezentat la congresul inam­iualui muncito­resc Polonez de catre Hamu.­ea, secretarul sau general. Situaţia poporului polon­ean, in general cunoscută. Sunt cunoscute si cauzele cari au dus la acea, i*t. ba si m aite ţari Vina principala o poarta Germania ind­olistă. Homuica ana­to insa ca guvernul polonez lini la'j'i nu este nici el lipsit de răspundere. Coriuncuioiii de pe atunci ai sU.u.ui polon au cunoscut intenţie idiaen­sihar. m „a ţin­ut rusa ascuns acest lucru de popor, crezând ca prin tot leţm ae manevic vor reuşi sâ abată niuia bănuiţilor n­lerişti numai asupra crim.ii bov.cnce. Un caracter p. «duca reacţionar şi amniovietici ai aia numinica, a avut si pontica aşa ziselor guverne poloneze d­e la c­oni ui a­­u ioc sa organizeze lupta poporiniu contra ocupanţnor germani, „K­ruo-rau căutau sa im­pteuice lupta sui» pretextul ca urc» n a soa.t tâmpim mai muit ch­iar. m timpul balaitci ue na S,ta^.mg.ail( taica t.i.lOi-jo. ^i titati de la Gondra, a retras trupele poloneze Om Cni­unea Soviet.ca. Ivna târ­ziu această rușine a fost spalată de către divizia Coecidsco și fie cane armata organizata ue oamenii r­oioiiiei noua Vra poiomior dela L&uuia contra Lniunii Sovietice a mers atat de departe meat ci nu sau sunt sa stea alaturi de liitiensu si im chestiunea provocării de la Caimo. Unii dintre acei auri au colaborat cu reacţiunea poloneza, preci­zează mai departe n­omurea, ocupa in prezent poaturi de conducere in partidele democratice. Ll socoieşte că riun­uut elementar ue laspaauero cere ca aceşti oameni sa dea socoteală despre ie, ui cum au coracorat cu duşina..ur şi sa explice atitudinea iar ţaţa ae greşelile ce au avut ioc . K­emnaiavana încotro, nunţi reacţionari încearcă sa se prezinte azi ca unu»ar­i. Aceşta sunt ademenea lupvor cariişi schimba parul, iar a a-şi sclin­­ca­ţi năravul. Le acela d­omuica, expitUiaiia sentim­en­­teie muncitorimii şi aie umegului popor potomra, cere ca aceştia sa fie judecaţi pe baza fapteior lor, mai aies am timpul războiului şi nu după vor­bele ier­te azi. Com­eo­miten­t cu aceasta Ilaiuuica scoate în evidenţă necesitatea ing tel pentru uta­na» unităţii forţeior democratice şi in primul rana a din ai muncitr­aie­­ni subliniază ca încercările unor elemente de a sparge unitama forţelor democratice este o acţiune antipatriotica şi trebue tratata o., amic­­ia­m muncitoresc Polonez este hotărît pentru unitatea forţe­lor muncitoare şi a tuturor ceionaite forţe democratice, jure aceia el preconizează mingerea împreună şi în campania electorală pentru be.Etîil Idgcsiawv. i­. m­. P. socoteşte unitatea forţelor democratice ca o condiţie indispensabilă pentru refacerea ţării. îndeplinirea acestei con­­tribiuri cere insă o lupia energică pentru a evita ca in sânul partidelor democratice să pătrmaiă „miasmele dinainte de Septembrie, cari sunt la stare să transformi partidele democratice In unei­te ale reacţiunii”. Ilomul­a asai.. . ii departe că o chestiune de o importanţă excep­ţională este asigurarea pâinii pentru clasa muncitoare. îndeplinirea acestei sarcini cere ca şi batul să-şi îndeplinească obligaţiile de livrare a produselor alimentare. Trebue dusă cea mai necruţătoare luptă contra tuturor acelor cari încearcă, prin diferite marnevre, să zădărnicească aceste livrări. In condiţiunile de azi Partidul Muncitoresc Polon socoteşte că sar­cina cea mai importantă care stă în faţa întregului popor, dar mai ales­­ în faţa clasei muncitoare este mărirea productivităţii muncii. „îmbună­tăţirea traiului clasei muncitoare este în funcţie de mărirea producţiei şi nu de micşorarea ei”, precizează mai ti­trar de raportul politic pre­zentat congresului. In vederea îndeplinirii sarcinilor de mai sus P. M. P. cere „pro­movarea muncitorilor şi ţăranilor celor mai capabili în posturi de con­ducere în industrie, economie, administraţie etc.”. Muncitorii şi ţăranii au fost acei cari au contribuit în cea mai mare măsură la eliberarea urii de sub jugul cotropitorilor germano-farcişti. Tot ei sunt acei cari fac azi cele mai mari eforturi pentru reconstrucţia ţării transformată în mini de către cotropitori. De aceia Partidul Muncitoresc socoteşte că este drept ca cei mai capabili dintre ei să conducă în mod efectiv această muncă. Născut în timpul ocupaţiei geritale, P. M. P. a fost unicul partid care a organizat lupta efectivă împotriva cotropitorilor nemţi. Prin pro­blemele desbătute la congres şi prin soluţiile preconizate, P. M. P. a dovedh­t că joacă rolul de principală forţă politică şi în munca de re­construcţie a ţării pe baze democratice, Pawel CrasHtaacJS Primii candidaţi propuşi pentru Sovietul Swam al li. % S. S. MOSCOVA 2 (Radio). — Astăzi,­ d­oşîî săi C5»îafc3'3*^»rB, la Moscova şi în alte oraşe ale­ tSiWo SVSstoto­W şâ ICsIitsiiral Uniunii Sovietice, a început înain- î tarea candidaiturilor pentru locu­rile de deputaţi în Sovietul Su­prem al Uniunii Sovietice. Tom. Staiis și epe dan­su’îîi fsrsmâî css­radvcfeil pro» piMisj tie pofioruil sm?îe$s© pc­rstjim IccuriB­e de­­Depu­te** »3 Sovietului SiSjirera. D. B­yrnes despre rezu: C3sfiria­d data Moscova, W­ASHINGTON, 31 (Rador). — D. Byrnes, ministrul de externe al Statelor Unite, a vorbit Duminică noaptea la radio, apărând confe­rinţa miniştrilor de externe de la Moscova şi spunând că hotărîrea cu privire la Japonia nu impietea­ză cu nimic asupra autorităţii ge­neralului MacArthur. „Propunerile pe care le-am fă­cut cu privire la Japonia — a spus d. Byrnes — arată limpede că noi înţelegem să colaborăm cu aliaţii noştri şi aşteptăm ca ei să coope­reze cu noi; totdeodată, acordul nostru salvgardează o administra­ţie bună, care a fost realizată în Japonia sub comandantul suprem aliat. D Byrnes a mai declarat că atât el cât şi d. Bevin, au plecat la Mos­cova cu „propuneri foarte bine pu­re la­ punct“ pentru comisia orga­nizaţiei Naţiunilor Unite în legă­tură cu bomba atomică. „Niciodată — a spus el — nu am discutat probleme tehnice sau ştiin­ţifice şi nu am fost întrebaţi de guvernul sovietic asupra acestei arme­ D. Byrnes a mai spus că această conferinţă a fost convocată după i­niţiativa sa. Cu privire la hotărârile asupra Japoniei, numai asupra următoa­relor trei chestiuni Statele Unite nu vor avea autoritatea să dea di­rective: 1. Problemele în legătură cu schimbările în controlul Japoniei, aşa cum sunt stabilite prin terme­ni capitulării; 2. Schimbările fundamentale în structura constituţională mei şi 3. Schimbările în guvernul japo­nez în general. Acestea sunt chestiuni care, prin natura lor, cer un acord al princi­palilor aliaţi, deoarece este vorba de o politică comună a aliaţilor, dar dacă este necesar să se facă schimbări individuale în cabinetul japonez, autoritatea de acţiune a comandantului suprem rămâne ne-­­ schimbată. Trecând la Corea, d. Byrnes a spus: „Este scopul nostru să gră­bim ziua când Corea va deveni un membru independent al societăţii naţiunilor“. Singurul punct important de pe ordinea de zi a conferinţei, care nu a fost rezolvat, a fost problema Per­­siei. „Nu vreau să micşorez seriozita­tea acestei probleme — a spus d. Byrnes — dar nu sunt descurajat. Sper că un schimb de vederi va duce la o altă cercetare a acestei probleme grave şi că se va găsi o soluţie“. D. Byrnes a mai spus că acor­dul de la Moscova a adus speranţe „popoarelor istovite de război din multe ţări“. Numai prin retragerea armatelor de ocupaţie ar putea începe refa­cerea economică şi numai prin re­facerea economică a altor ţări ar putea America să rezolve proble­mele muncii şi capitalului ei. „Întrevederea de la Moscova a a­­dus o mai bună înţelegere. Să nu slăbim eforturile noastre­ Cu răb­dare, bunăvoinţă şi toleranţă vom clădi şi menţine o pace justă şi du­rabilă“, a încheiat d. Bymes. Japp­ C. II din Franţa cere convocarea urgentă a unei conferinţe sindicale mondiale PARIS, 2 (Radorf. —•_ Comitetul Confederaţiei Generale a Muncii din­ Franţa s’a întrunit Miercuri dimineaţa şi a hotărît să intervină pe lângă Confederaţia Mondială Sindicală, pentru convocarea ur­gentă a unei conferinţe sindicale internaţionale. Această conferinţă ar avea ca scop examinarea clauzelor econo­mice şi sociale ale tratatelor de pace. V­Iimprimeriile „SCRISULUI LIBER” Str. Belvedere No. 6 — BUCUREȘTI. SCÂNTEIA „Serbăm Anul la posturile noastre Prasts sovietice despre cina şi perspectivele cmiru* care MOSCOVA, 2 (Tindor). — Agenţia TASS transmite : Presa sovietică tace, in articolele sale de fond, bilanţul anului tre­cut şi insistă în ceea ca priveşte a­­supra celor ce urmează să se în­făptuiască în anul viitor. Ziarul IZVESTIA scrie : „.“Anul care a trecut a început în mijlocul tunetelor bătăliilor deci­sive ale marelui răs­boiu naţional. Să ne reamintim că acum 12 luni, aşteptam în fiecare zi cu nerăb­dare comunicatele biuroului sovie­tic de informaţiuni şi aflam din ele despre bătăliile din Cehoslova­cia şi despre luptele crâncene din­tre soldaţii noştri şi germani, pe străzile Budapestei. Armata Itaşie se pregătea pentru ofensiva gene­rală împotriva vizuinei fiarei fas­ciste. Poporul nostru, care în 1941 a terminat războiul naţional prin victoria asupra Germaniei şi Cla­­poniei, a creiat condiţiile necesare pentru a putea merge înainte pe calea lui lenin­ Stalin. Nu au tre­cut decât patru luni de când trăim în condiţii de pace. Dar forţele în­viorătoare ale regimului sovietic, cari se afirmă pretutindeni, au dovedit tăria lor. Coşurile între­prinderilor industriale distruse de­­germani scot din nou fum. Agri­cultura progresează. Regiunile ru­rale renasc din cenuşe, cu ajuto­­ru­­ urmăros al statului. Avem de îndeplinit o mare sfor­ţare, avem de realizat misiuni grele şi vom face toate acestea. Grijile actuale nu pot să întunece largile perspective pa cari anul victoriei le-a deschis în faţa noa­stră. Serbăm anu­l nou 1010 la pos­turile noastre de muncă. Toată pa­tria noastră se află în faţa unui nou triumf al democraţiei sovie­tice, — alegerile pentru Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Anul 19­10 va fi acela al unei munci dârze. Va fi anul progrese­lor ulterioare de reclădire econo­mică, culturală și de stat, — pri­mul an din noul plan cincinal sta­linist". In articolul său de fond, ziarul PRAVDA scrie : „Anul ce a trecut a dovedit din nou avantagiile economiei planifi­cate socialiste. Adaptarea indu­striei la nevoile timpului de pace continuă metodic şi în mod orga­nizat, după un plan unic întocmit de stat. Producţia metalelor, ma­­şinilor­ unelte, a articolelor de con­sum curent, extragerea cărbunilor şi petrolului, sporesc şi vor spori lună de lună. fîotropitoriî hitiorişti au provo­cat Patriei noastre daune enorme. M o de 1948 munca" ca a trecut sa ipce&ut care se cifrează la 679 miliards de ru&le. Orice altă ţară, care ar fi suferit această invazie barbară, ar fi dat Ins^al pentru mai multa zeci de ani, dacă nu chiar pentru secole, ar fi încetat să existe mult .. . timp, dacă nu chiar pentru totdea­una, ca mare putere. Avantagiile regimului socialist au ferit Patria noastră de această gravă situaţie. Stadist sovietic a început reface­rea chiar în momentul când co­tropitorii fascişti germani nu e­­rau încă isgoniţi de pe întreg teri­toriul nostru. Chiar în acel mo­ment, tovarăşul Stalin a arătat care este principala misiune, adică vindecarea rapidă a rănilor pro­vocate de război­. După victorie, aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, fixată de Genera­lies­imul Stalin, a luat o ieseoloara uriaşă. Constatăm zilnic rezultatele mun­cii intense de refacere. Poporul sovietic vede cu o pro­fundă satisfacţie progresele pre­stigiului internaţional al Patriei nonevre socialiste şi sprijină în mod unanim politica externă ţilimă de perspicacitate, a guvernului său, politică care tinde la conso­lidarea păcii universale şi a secu­rităţii popoarelor, la întărirea co­laborării de după războaia dintre puterile aliate“. Asasinatele in massă săvârşite împotriva evreilor fi in conferîer­i de salra trupele S.­­­ Li ftuerentarg s reînceput judecarea erm natter aizisîi NUERENBERG 2, (Radar). — Tribuna­lul internaţional din Nuerenberg, care judecă pe principalii criminali de răz­boi nazişti, şi-a reluait activitatea Mier­curi, după 12 zile de vacanţă, ca şi cum nu ar fi fost nicio întrerupere. După ce acuzaţii au fost introduşi în boxa lor, colonelul Robert Storey, pro­curorul american, a continuat prezen­tarea dovezilor Împotriva activităţii for­­maţiumillor S£. Terminând acest capitol, procurorul s-a ocupat de activitatea Gestapoului şi a serviciului de siguranţă de imformaţi­­uni SS, subliniind rolul jucat de Ernst Kaltenbrunner c­a şaf al Gestapoului. Acest acuzat nu era în boxă, fiind bol­nav Printre primele documente citite d­e procurorul Storey este declaraţia luată sub jurământ d­e la inginerul Hermann Friedrich, care mărturiseşte că trupe SS au împuşcat mii de evrei în massă lângă aerodromul Dubno din Polonia în Oc­tombrie 1942. Circa 1.593 de persoane au fost ucise zilnic în trei lagăre mari. Procurorul a mai citit un ordin dat de Riller la 18 octombrie 1942, în care se spunea aproape direct ca formaţiu­nile de comando britanice, care deban­­sau în ţările ocupate de inamic, să fie suprimate. Ordinul spunea: „De acum înainte, toţi Inamicii din aşa zisele mi­siuni de comando din Europa şi Africa, prinse de trupele germane, ch­iar dacii sunt compuse din soldaţi în uniforme, cura şi fie că au sau nu au arme,vor fi lichidate până la ultimul om. Să nu se facă deosebire dacă sunt de­barcate de pe vase sau avioane sau dacă sunt paraşutişti. Chiar dacă sunt lansaţi paraşutişti izolaţi, aceştia nu trebue iertaţi. Orice punere sub gardă militară în la­găre de prizonieri sau in închisori este strict interzisă, chiar dacă ar fi pentru scurt timp. Procurorul a mai citat un document din 24 iunie 1942, şi anume o scrisoare trimisă de şeful Gestapoului şi al birou­lui de siguranţă al formaţiunilor SS că­tre şeful comandantului suprem, în care, se propunea ca în cazul morţii persoa­nelor arestate în Franţa sau alte terito­rii ocupate să nu se înştiinţeze rudele lor. Totodată se mai propunea ca aceste cadavre să fie înmormântate în Ger­mania şi să nu se anunţe locul unde au fost îngropate. Un alt document arăta cum trebuiau să se comporte trupele SS în regiunea Cracovia. Prizonierilor trebuiau să li se aplice următoarea scară de pedepse: moarte pur şi simplu; celulă întunecată şi imposiblitate de a adormi; exerciţii istovitoare, bătaia cu bastonul. Un alt document arată cum trebuia să fie combătută opoziţia politică con­dusă de către „preoţii agitatori“. Intr’o conferinţă convocată la sediul serviciu­lui de securitate, şeful poliţiei, Heyd­rith a chemat în 1941 pe „specialiştii Bisericei“. Atunci au fost luate urmă­toarele măsuri contra preoţilor inter­zicerea de a predica ; interzicerea rămâ­nerii în parohie ; interzicerea oricărei activităţii ca preot ; arestare pe ter­men scurt şi în sfârşit, „pază protec­toare", adică lagăr de concent­­rare. Reducerea creditelor militare in Franţa sedinţa tu­ante PARIS, 2 (Radar). D­in şedinţa de Marţi a Adunării Constituante în cursul căreia s’au discutat creditele militare propuse de guvern, genera­lul de Gaulle şi-a păstrat atitudinea s’a fermă în legătură cu propunerea socialiştilor de a se reduce cu o cincime creditele necesare apărării naţionale. Generalul de Gaulle a spus: ..Fără nndioară, este ultima dată când mai vorbesc în această Cameră“. Mai înainte de Jacques Duplos, de­putat comunist, a cerut sprijin pen­tru propunerea socialiştilor. In acela? timp, el a subliniat că, continuă să acorde încredere guver­nului şi că nu doreşte ca votul co­­muniştilor să fie considerat ca indi­când o atitudine de suspiciune faţă­­ de cabinet, înainte de suspendarea şedinţei, ge-ROMA. 2 (Rador). C­orespon­­­­dentul Agenţiei TASS transmite:­neralul de Gaulle a vorbit din nou­­ J­e­n confirmând că socoteşte votul ce se "­­ va exprima drept un vot de încredere texuiua" in guvern. Adunarea Constituantă a adoptat Marţi seara în unanimitate un com­promis la amendamentul socialist prin care se cerea reducerea cu 20 la sută a creditelor militare. Pentru perioada 1 Ianuarie — 15 Februarie s-a votat suma de 11 mi­liard ,200.000.000 franci, ce urmează a fi afectată necesităţilor militare. Aceasta reprezintă o reducere cu 5 la sută creditelor propuse inniţial. Compromisul a fost acceptat atât de generalul de Gaulle, cât şi de so­cialişti. PARIS 2 (Rador). — Cuvântarea­­clice a dezbaterilor de Marţi din Adu­narea Constituantă a fost cea ţinută de d. Jacques Ducl­os, secretarul ge­neral al Partidului Comunist, care a rugat grupările politice să sprijine a­­mendamentul socialist. D. Duclos a subliniat încrederea completă pe care Partidul Comunist o acordă guvernului, adăugând: „Par­tidul Comunist nu doreşte ca votul ce se va exprima să ducă la consecinţe grave. Nu este acum momentul să se provoace o criză, în ajunul naţionali­zării electricităţii”. D. Duclos a terminat arătând că, dacă s’ar rupe unitatea claselor mun­citoreşti, s’ar primejdui coeziunea forţelor republicane din ţară. Pentru acest motiv, comuniştii vor sprijini amendamentul socialist. înainte de a sta jos, d. Duclos a repetat că Partidul Comunist continuă să aibă încredere în guvern, rugând cabinetul ,,să nu socotească drept un semn de slăbiciune votul pe care Par­tidul Comunist este pe punctul să-l exprime alături de socialiști”. Activitatea coloanei a 5-a fasciste din Franța PARIS 1 (Rador). — Oficiosul co­munist l’HUMANITÎE acuză în numă­rul de Marţi pe fasciştii din coloana a 5-a de faptul de a provoca cu bună ştiinţă ma­aifestaţiuni sgomotoase îm­potriva reintroducerii cartelelor pen­tru pâine în Franţa. Ziarul scrie : „Emisarii coloanei a 5-a pot fi vă­zuţi răspândind panică şi încurajând pe gospodine să cumpere pâine mai multă de­cât au nevoie. L’HUMANITE declară că această a­gritaţie are scopul de a descredita de­mocraţia şi de a pregăti calea pentru întronarea unui regim autoritar. Ziarul recomandă trei soluţiuni pen­tru criza de pâine: „1 Obţinerea imediată a unor im­porturi, printr’o politică inteligentă şi prietenească faţă de toate puterile de­mocrate. 2. Obţinerea din Germania a cailor de care au nevoie fermierii francezi. 3 Mărirea producţiei ai Budapesta mai are alimente pentru 10 zile PARIS, 2 (Rador).­­ Postul de radio britanic a anunţat că mini­strul aprovizionării ungar ar fi de­clarat că oraşul Budapesta nu mai dispune de alimente decât pentru cel mult 10 zile. Ministrul maghiar a adăugat că se vor retrage cartelele alimen­tare de la 3.000 de persoane. Generalul Marshall mediat între comunişti şi guvernul central chinez CHUNGKING, 2 (Radar). — Gene­ralul George Marshall, trimisul Sta­telor Unite în China, pe care gene­ralisamul Ciang Kao Shek l-a rugat să medieze pentru a se ajunge la pace în China, a avut aterţî o în­trevedere particulară de două ore cu generalul Ciu En Lai, principalul re­prezentant al comuniştilor la Ciung­­king. După cum anunţă corespondentul Agenţiei REUTER, se crede că pla­nul g­uvernului central chinez, cu­prinzând trei puncte, în vederea în­cetării imediate a focului a făcut o­­biectul conversaţiilor. A­cest plan, care a fost prezentat comuniştilor în noaptea de Luni spre Maliţi şi care preconizează desemna­rea unui reprezentant al guvernului central şi al unui reprezentant al co­muniştilor pentru a avea întrevederi cu generalul Marshall, este studiat actualmente de fruntaşii comunişti din Yenan. Se afirmă că Kuiomingtanigul (par­tidul guvernamental) caută să obţină aprobarea generalului Marshall pen­tru a­cest plan. —v Dictatură militar în Batavia?V BATAVIA 2 (Rador). — In legătură cu declaraţia făcută de d. Verboekat la Haga­, prin care a afirmat că CO’­o din olandezii din Indonezia aprobă politica guvernului olandez, corespon­dentul Agenţiei Franceze de Presă transmite că, după informaţiuni cu­les© de el, olandezii din Batavia con­sideră că ei sunt conduşi de dictatura militară britanică şi de dictatura olan­deză civilă. Se citează cazul unui ziarist olandez, căruia i s’a interzis intrarea în localul serviciului de in­formaţiuni al guvernului, pe motivul că este „socialist”. I Consiliul naţional polonez a ratificat tratatul polone­sc­­pentru delimitarea frontierelor dintre cele două ţări.­rin decizia Consiliului Comisarilor Poporului Uniunii Pietice, d. Gromyko a fost numit reprezentant al Uniunii petice în Comisia pentru Extremul Orient. Guvernul egiptean a recunoscut noul guvern iugoslav. Autoritățile aliate au aprobat extrădarea către Cehoslovacia a lui Hans Krebs, unil din foștii conducători ai partidului nazist din Ce­hoslovacia. Un for englez despre justea politică din România OSO­ LOMDHA, 2 Ianuarie. — Ziarul „Manchester Guar­dian” subliniază că comi­sia aliartă a sfătuit pe Ber­­jele Mihai să lărgească guvernul său, înglobând câte un reprezentant fl în cele dî­uă partide tradi­­ţstriciale, partidul ţărănesc şi pertidul liberal. Şeful partidului ţără­nesc, I­uli­u Man­iu, este prieten al Marei Britanii, dar profesează o ostilita­te neascunsă faţă de Ro­şi­a. Partidul său, în cursul ultimilor ani, a protejat pe marii proprietari de moşii în detrimentul­ pro­letariatului. Partidul liberal al lui Brătianu este partidul bancherilor şi al indu­striaşilor. Aceste două partide au comis greşeala de a nu rezista dicttaturei perso­nale a Regelui Carol şi şantajului lui Hitler în SM®. Aceasta a întărit poziţia guvernului Groza, ale că­rei metode sunt uneori criticate dar al cărui mare merit este că a încercat să reglementeze proble­ma mareorităţei ungare, a făcut să înceteze corupţia şi a uşurat sarcina care apasă pe umerii muncito­rilor şi ţăranilor. Constituţia Cehoslovaciei va trebui să fiu revizuiti” - a datorat oraşul itala 3 enss FRAGA 80 (Radar). —­ Corespon­dentul Agenţiei Reuter comunică: Dr. Eduard Beneş, preşedintele Ce­­hoslovaciei, defineşte ţelurile Repu­­blicei Cehoslovace eliberate ca fiind: independenţa, democraţia parlamen­tară şi menţinerea tuturor valorilor spirituale ale democraţiei ce au fost distruse de germani. Vorbind de curând în măreaţa sală spaniolă a castelului Hradria,nl, cu pri­lejul primirii titlului de doctor în drept „honoris causa“ ce i-a fost a­­cordat de Universitatea din Fraga, el a explicat că pentru atingerea aces­tui scop va fi necesar ei să procedeze la mai multe modificări. Constituţia va trebui să fie revizuită spre a se rea­liza o vastă descentralizare. Structura socială şi economică a ţării va trebui să fie modificată şi socializată. Ne mai găsim încă în mijlocul lup­tei pentru obţinerea acestor modifi­cări istorice. Referindu-se la Europa postbelică în întregul ei, d. Beneş a spus că trei sunt principalele probleme cum­ i se pun­­ redobândirea simţului valorilor morale, formarea unei noi organizaţii politice internaţionale care să asigure pacea şi transformarea regimului de­mocraţiei liberale intr-o democraţie economică şi socială.­­„Problemele ce rezultă din acest război mondial au caracter mondial“, a declarat el. „Orice soluţie ce nu se bazează pe o strânsă colaborare între Marii Trei şi între ceilalţi aliaţi este menită să dea greş“. Decorarea Tsolei Dragoiceva SOFIA, 2 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei TASS transmite: La propunerea colonel-generalu­lui Damian Velceff, ministrul de războiu al Bulgariei, regenţii au decorat pe Tsola Dragoiceva, se­cretar general al comitetului na­ţional al Frontului Popular, cu or­dinul „9 Septembrie 1945“ și cu ordinul „Lupta pentru Eliberare 1941—1945“. Fasiştii italieni sunt finaniți din strâsscitea Ca dovadă a participării unor per­­­soane marcante la mişcarea neofas­cistă, se citează Biehierri de la secre­­­tariatul arhiepiscopatului din Milano , al cardinalului Shuster. Biehierri, care a încercat în timpul ocupaţiei să stabilească contactul în­tre comitetul de eliberare naţională şi autorităţile fasciste, a fost incul­pat în timpul din urmă de legături cu mişcarea SAM şi arestat de către poliţie. Puţin timp după aceea, Ri­­chierri a fost elibearat din închisoare.­ Se află că organizaţiile fasciste sunt finanţate din străinătate şi mai ales din Elveţia, unde se ascunde un foar­te mare număr de industriaşi şi ban­cheri compromişi prin legăturile Ici cu regimul Mussolini. Circulara se­cretă dată de „partidul acţiunei fas­ciste“ clandestin şi care a fost inter­ceptată de către poliţie, menţionează suma de 40.009.000 franci elveţieni de­puşi la o bancă elveţiană (numele băncii nu este menţionat), sumă des­tinată la finanţarea mişcării fascist, din Italia Circulara subliniază nece­sitatea colaborărei cu partidul liberal biserica catolică şi cu organizaţi ,,Uomo Qualunque". Este importan a se semnala că după datele pe car­­e are poliţia, din patru membri a­restaţi, în mediu trei sunt membri­i­ organizaţiilor ,,Uomo Qualunque“, care continuă să se bucure de o completă legalitate şi al cărei centru de conducere este la Roma. şu­ discurs al lui Togliatti, ROMA, 80 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei REUTER comunică: Luând cuvântul Sâmbătă seara la Congresul Naţional al Partidului Co­munist, d. Palmiro Togliatti, secreta­rul partidului şi ministru de justiţie, referindu-se la problema Triestului, ai spus că problema frontierelor este de cea mai mare importanţă pentru Partidul Comunist care a afirmat în­totdeauna şi va continua să afirme că Tri­estul este italian. „Această pro­blemă delicată nu poate fi rezolvată decât prin conversaţiile cu Iugosla­via ,care trebue făcută să uite măsu­rile de represiune luate de Italia fascistă“. ..Deşi noi socotim Triestul italian trebue să admitem că cei mai mulţi dintre muncitori doresc ca el să fie anexat de Iugoslavia“, a adăugat d. Togliatti. Mai departe, oratorul a arătat că nu a fost posibil pentru comitetul i­talian de eliberare naţională să-i­ desvolte forţele sale, nu din cauza­­partidelor politice, ci din cauza mă­surilor de control impuse de aliaţi a­tât prin comisia aliată de control, cât şi prin administraţia militară aliată Realizările obţinute de diferitele gu­verne italiene pentru solidaritatea națională și pentru eliminarea fascis­mului sunt neînsemnate. Gest­ao-ul portughez este condus de foşti ofiţeri nazişti CAIRO, 2 (Rador). — Cunoscu­tul militant antifascist iugoslav I­­van Prim­ozic, care, în drum spre Iugoslavia s-a oprit la Cairo, arar­­ă întrun articol publicat de zia­rul BURSA EGIPTEANA că în Portugalia există un „Gestapo“, care lucrează în strânsă ... "al .­ re cu foşti ofiţeri nazişti. D. Prim­ozic a declarat că a afli că în forturile portugheze se şi găsesc încă numeroşi antifascişi denunţaţi de către Gestapo-ul ger­man. eri, 2 Ianuarie, M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina-mamă Elena au oferit un dejun în onoarea Comisiei Aliate aflătoare în Bucureşti. Au participat următorii membrii ai Comisiei Aliate: Primul Locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afa­cerile Străine al U. R. S. S. U. A. Ia. Vâşinsky, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. d. Wm. Averell Harriman cu fiica şi Amba­sadorul Extraordinar şi Plenipoten­­ţiar al Regatului Unit în U. R. S. S. Sir Archibald Clark Kerr. Au luat parte deasemenea: Amba­sadorul Extraordinar şi Plenipo­r­ţiar al U. R. S. S. în România d­e Kav Savadze, Locţiitorul Preşedintei Comisiei Aliate de Control în Ro­mânia generalul-colonel I. Z. Susa­kov, General Shuyler, vice-amiral­ul aviaţie Stevenson şi d-nii: Berry­­ Marjoribanks. Din partea Palatului, au fost de faţă: Mareşalul Palatului d. Nege, maestrul de ceremonii al Palatului ii General Ullea d. consul general­­ Tonescu, Adjutant de serviciu coman­dor Ghcerghel, ofiţer de ordonanţă căpitan Vergoti şi Secretarul parti­cular al M. S. Regelui d. Ioniţiu. [ .f­il 3. In?5 Dejunul de eră de la Pila

Next