Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)
1946-01-04 / nr. 417
4 Probleme poloze ,,Poporul polon trăeşte in condiţiuni foarte grele. Războiul a distrus economia noasta. Atacul inveti pirnor, in bepkemone nu era ceva neaşteptat pentru guvernul care se alla atunci la cativa vari . Aşa începe raportul politic prezentat la congresul inamiualui muncitoresc Polonez de catre Hamu.ea, secretarul sau general. Situaţia poporului polonean, in general cunoscută. Sunt cunoscute si cauzele cari au dus la acea, i*t. ba si m aite ţari Vina principala o poarta Germania indolistă. Homuica anato insa ca guvernul polonez lini la'j'i nu este nici el lipsit de răspundere. Coriuncuioiii de pe atunci ai sU.u.ui polon au cunoscut intenţie idiaensihar. m „a ţinut rusa ascuns acest lucru de popor, crezând ca prin tot leţm ae manevic vor reuşi sâ abată niuia bănuiţilor nlerişti numai asupra crim.ii bov.cnce. Un caracter p. «duca reacţionar şi amniovietici ai aia numinica, a avut si pontica aşa ziselor guverne poloneze de la coni ui au ioc sa organizeze lupta poporiniu contra ocupanţnor germani, „Kruo-rau căutau sa impteuice lupta sui» pretextul ca urc» n a soa.t tâmpim mai muit chiar. m timpul balaitci ue na S,ta^.mg.ail( taica t.i.lOi-jo. ^i titati de la Gondra, a retras trupele poloneze Om Cniunea Soviet.ca. Ivna târziu această rușine a fost spalată de către divizia Coecidsco și fie cane armata organizata ue oamenii roioiiiei noua Vra poiomior dela L&uuia contra Lniunii Sovietice a mers atat de departe meat ci nu sau sunt sa stea alaturi de liitiensu si im chestiunea provocării de la Caimo. Unii dintre acei auri au colaborat cu reacţiunea poloneza, precizează mai departe nomurea, ocupa in prezent poaturi de conducere in partidele democratice. Ll socoieşte că riunuut elementar ue laspaauero cere ca aceşti oameni sa dea socoteală despre ie, ui cum au coracorat cu duşina..ur şi sa explice atitudinea iar ţaţa ae greşelile ce au avut ioc . Kemnaiavana încotro, nunţi reacţionari încearcă sa se prezinte azi ca unu»ari. Aceşta sunt ademenea lupvor cariişi schimba parul, iar a a-şi sclincaţi năravul. Le acela domuica, expitUiaiia sentimenteie muncitorimii şi aie umegului popor potomra, cere ca aceştia sa fie judecaţi pe baza fapteior lor, mai aies am timpul războiului şi nu după vorbele ierte azi. Comeomitent cu aceasta Ilaiuuica scoate în evidenţă necesitatea ing tel pentru utana» unităţii forţeior democratice şi in primul rana a din ai muncitraieni subliniază ca încercările unor elemente de a sparge unitama forţelor democratice este o acţiune antipatriotica şi trebue tratata o., amiciam muncitoresc Polonez este hotărît pentru unitatea forţelor muncitoare şi a tuturor ceionaite forţe democratice, jure aceia el preconizează mingerea împreună şi în campania electorală pentru be.Etîil Idgcsiawv. i. m. P. socoteşte unitatea forţelor democratice ca o condiţie indispensabilă pentru refacerea ţării. îndeplinirea acestei contribiuri cere insă o lupia energică pentru a evita ca in sânul partidelor democratice să pătrmaiă „miasmele dinainte de Septembrie, cari sunt la stare să transformi partidele democratice In uneite ale reacţiunii”. Ilomula asai.. . ii departe că o chestiune de o importanţă excepţională este asigurarea pâinii pentru clasa muncitoare. îndeplinirea acestei sarcini cere ca şi batul să-şi îndeplinească obligaţiile de livrare a produselor alimentare. Trebue dusă cea mai necruţătoare luptă contra tuturor acelor cari încearcă, prin diferite marnevre, să zădărnicească aceste livrări. In condiţiunile de azi Partidul Muncitoresc Polon socoteşte că sarcina cea mai importantă care stă în faţa întregului popor, dar mai ales în faţa clasei muncitoare este mărirea productivităţii muncii. „îmbunătăţirea traiului clasei muncitoare este în funcţie de mărirea producţiei şi nu de micşorarea ei”, precizează mai titrar de raportul politic prezentat congresului. In vederea îndeplinirii sarcinilor de mai sus P. M. P. cere „promovarea muncitorilor şi ţăranilor celor mai capabili în posturi de conducere în industrie, economie, administraţie etc.”. Muncitorii şi ţăranii au fost acei cari au contribuit în cea mai mare măsură la eliberarea urii de sub jugul cotropitorilor germano-farcişti. Tot ei sunt acei cari fac azi cele mai mari eforturi pentru reconstrucţia ţării transformată în mini de către cotropitori. De aceia Partidul Muncitoresc socoteşte că este drept ca cei mai capabili dintre ei să conducă în mod efectiv această muncă. Născut în timpul ocupaţiei geritale, P. M. P. a fost unicul partid care a organizat lupta efectivă împotriva cotropitorilor nemţi. Prin problemele desbătute la congres şi prin soluţiile preconizate, P. M. P. a dovedht că joacă rolul de principală forţă politică şi în munca de reconstrucţie a ţării pe baze democratice, Pawel CrasHtaacJS Primii candidaţi propuşi pentru Sovietul Swam al li. % S. S. MOSCOVA 2 (Radio). — Astăzi, doşîî săi C5»îafc3'3*^»rB, la Moscova şi în alte oraşe ale tSiWo SVSstotoW şâ ICsIitsiiral Uniunii Sovietice, a început înain- î tarea candidaiturilor pentru locurile de deputaţi în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Tom. Staiis și epe dansu’îîi fsrsmâî cssradvcfeil pro» piMisj tie pofioruil sm?îe$s© pcrstjim IccuriBe deDepute** »3 Sovietului SiSjirera. D. Byrnes despre rezu: C3sfiriad data Moscova, WASHINGTON, 31 (Rador). — D. Byrnes, ministrul de externe al Statelor Unite, a vorbit Duminică noaptea la radio, apărând conferinţa miniştrilor de externe de la Moscova şi spunând că hotărîrea cu privire la Japonia nu impietează cu nimic asupra autorităţii generalului MacArthur. „Propunerile pe care le-am făcut cu privire la Japonia — a spus d. Byrnes — arată limpede că noi înţelegem să colaborăm cu aliaţii noştri şi aşteptăm ca ei să coopereze cu noi; totdeodată, acordul nostru salvgardează o administraţie bună, care a fost realizată în Japonia sub comandantul suprem aliat. D Byrnes a mai declarat că atât el cât şi d. Bevin, au plecat la Moscova cu „propuneri foarte bine pure la punct“ pentru comisia organizaţiei Naţiunilor Unite în legătură cu bomba atomică. „Niciodată — a spus el — nu am discutat probleme tehnice sau ştiinţifice şi nu am fost întrebaţi de guvernul sovietic asupra acestei arme D. Byrnes a mai spus că această conferinţă a fost convocată după iniţiativa sa. Cu privire la hotărârile asupra Japoniei, numai asupra următoarelor trei chestiuni Statele Unite nu vor avea autoritatea să dea directive: 1. Problemele în legătură cu schimbările în controlul Japoniei, aşa cum sunt stabilite prin termeni capitulării; 2. Schimbările fundamentale în structura constituţională mei şi 3. Schimbările în guvernul japonez în general. Acestea sunt chestiuni care, prin natura lor, cer un acord al principalilor aliaţi, deoarece este vorba de o politică comună a aliaţilor, dar dacă este necesar să se facă schimbări individuale în cabinetul japonez, autoritatea de acţiune a comandantului suprem rămâne ne- schimbată. Trecând la Corea, d. Byrnes a spus: „Este scopul nostru să grăbim ziua când Corea va deveni un membru independent al societăţii naţiunilor“. Singurul punct important de pe ordinea de zi a conferinţei, care nu a fost rezolvat, a fost problema Persiei. „Nu vreau să micşorez seriozitatea acestei probleme — a spus d. Byrnes — dar nu sunt descurajat. Sper că un schimb de vederi va duce la o altă cercetare a acestei probleme grave şi că se va găsi o soluţie“. D. Byrnes a mai spus că acordul de la Moscova a adus speranţe „popoarelor istovite de război din multe ţări“. Numai prin retragerea armatelor de ocupaţie ar putea începe refacerea economică şi numai prin refacerea economică a altor ţări ar putea America să rezolve problemele muncii şi capitalului ei. „Întrevederea de la Moscova a adus o mai bună înţelegere. Să nu slăbim eforturile noastre Cu răbdare, bunăvoinţă şi toleranţă vom clădi şi menţine o pace justă şi durabilă“, a încheiat d. Bymes. Japp C. II din Franţa cere convocarea urgentă a unei conferinţe sindicale mondiale PARIS, 2 (Radorf. —•_ Comitetul Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa s’a întrunit Miercuri dimineaţa şi a hotărît să intervină pe lângă Confederaţia Mondială Sindicală, pentru convocarea urgentă a unei conferinţe sindicale internaţionale. Această conferinţă ar avea ca scop examinarea clauzelor economice şi sociale ale tratatelor de pace. VIimprimeriile „SCRISULUI LIBER” Str. Belvedere No. 6 — BUCUREȘTI. SCÂNTEIA „Serbăm Anul la posturile noastre Prasts sovietice despre cina şi perspectivele cmiru* care MOSCOVA, 2 (Tindor). — Agenţia TASS transmite : Presa sovietică tace, in articolele sale de fond, bilanţul anului trecut şi insistă în ceea ca priveşte asupra celor ce urmează să se înfăptuiască în anul viitor. Ziarul IZVESTIA scrie : „.“Anul care a trecut a început în mijlocul tunetelor bătăliilor decisive ale marelui răsboiu naţional. Să ne reamintim că acum 12 luni, aşteptam în fiecare zi cu nerăbdare comunicatele biuroului sovietic de informaţiuni şi aflam din ele despre bătăliile din Cehoslovacia şi despre luptele crâncene dintre soldaţii noştri şi germani, pe străzile Budapestei. Armata Itaşie se pregătea pentru ofensiva generală împotriva vizuinei fiarei fasciste. Poporul nostru, care în 1941 a terminat războiul naţional prin victoria asupra Germaniei şi Claponiei, a creiat condiţiile necesare pentru a putea merge înainte pe calea lui lenin Stalin. Nu au trecut decât patru luni de când trăim în condiţii de pace. Dar forţele înviorătoare ale regimului sovietic, cari se afirmă pretutindeni, au dovedit tăria lor. Coşurile întreprinderilor industriale distruse degermani scot din nou fum. Agricultura progresează. Regiunile rurale renasc din cenuşe, cu ajutoru urmăros al statului. Avem de îndeplinit o mare sforţare, avem de realizat misiuni grele şi vom face toate acestea. Grijile actuale nu pot să întunece largile perspective pa cari anul victoriei le-a deschis în faţa noastră. Serbăm anul nou 1010 la posturile noastre de muncă. Toată patria noastră se află în faţa unui nou triumf al democraţiei sovietice, — alegerile pentru Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Anul 1910 va fi acela al unei munci dârze. Va fi anul progreselor ulterioare de reclădire economică, culturală și de stat, — primul an din noul plan cincinal stalinist". In articolul său de fond, ziarul PRAVDA scrie : „Anul ce a trecut a dovedit din nou avantagiile economiei planificate socialiste. Adaptarea industriei la nevoile timpului de pace continuă metodic şi în mod organizat, după un plan unic întocmit de stat. Producţia metalelor, maşinilor unelte, a articolelor de consum curent, extragerea cărbunilor şi petrolului, sporesc şi vor spori lună de lună. fîotropitoriî hitiorişti au provocat Patriei noastre daune enorme. M o de 1948 munca" ca a trecut sa ipce&ut care se cifrează la 679 miliards de ru&le. Orice altă ţară, care ar fi suferit această invazie barbară, ar fi dat Ins^al pentru mai multa zeci de ani, dacă nu chiar pentru secole, ar fi încetat să existe mult .. . timp, dacă nu chiar pentru totdeauna, ca mare putere. Avantagiile regimului socialist au ferit Patria noastră de această gravă situaţie. Stadist sovietic a început refacerea chiar în momentul când cotropitorii fascişti germani nu erau încă isgoniţi de pe întreg teritoriul nostru. Chiar în acel moment, tovarăşul Stalin a arătat care este principala misiune, adică vindecarea rapidă a rănilor provocate de război. După victorie, aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, fixată de Generaliesimul Stalin, a luat o ieseoloara uriaşă. Constatăm zilnic rezultatele muncii intense de refacere. Poporul sovietic vede cu o profundă satisfacţie progresele prestigiului internaţional al Patriei nonevre socialiste şi sprijină în mod unanim politica externă ţilimă de perspicacitate, a guvernului său, politică care tinde la consolidarea păcii universale şi a securităţii popoarelor, la întărirea colaborării de după războaia dintre puterile aliate“. Asasinatele in massă săvârşite împotriva evreilor fi in conferîeri de salra trupele S. Li ftuerentarg s reînceput judecarea erm natter aizisîi NUERENBERG 2, (Radar). — Tribunalul internaţional din Nuerenberg, care judecă pe principalii criminali de război nazişti, şi-a reluait activitatea Miercuri, după 12 zile de vacanţă, ca şi cum nu ar fi fost nicio întrerupere. După ce acuzaţii au fost introduşi în boxa lor, colonelul Robert Storey, procurorul american, a continuat prezentarea dovezilor Împotriva activităţii formaţiumillor S£. Terminând acest capitol, procurorul s-a ocupat de activitatea Gestapoului şi a serviciului de siguranţă de imformaţiuni SS, subliniind rolul jucat de Ernst Kaltenbrunner ca şaf al Gestapoului. Acest acuzat nu era în boxă, fiind bolnav Printre primele documente citite de procurorul Storey este declaraţia luată sub jurământ de la inginerul Hermann Friedrich, care mărturiseşte că trupe SS au împuşcat mii de evrei în massă lângă aerodromul Dubno din Polonia în Octombrie 1942. Circa 1.593 de persoane au fost ucise zilnic în trei lagăre mari. Procurorul a mai citit un ordin dat de Riller la 18 octombrie 1942, în care se spunea aproape direct ca formaţiunile de comando britanice, care debansau în ţările ocupate de inamic, să fie suprimate. Ordinul spunea: „De acum înainte, toţi Inamicii din aşa zisele misiuni de comando din Europa şi Africa, prinse de trupele germane, chiar dacii sunt compuse din soldaţi în uniforme, cura şi fie că au sau nu au arme,vor fi lichidate până la ultimul om. Să nu se facă deosebire dacă sunt debarcate de pe vase sau avioane sau dacă sunt paraşutişti. Chiar dacă sunt lansaţi paraşutişti izolaţi, aceştia nu trebue iertaţi. Orice punere sub gardă militară în lagăre de prizonieri sau in închisori este strict interzisă, chiar dacă ar fi pentru scurt timp. Procurorul a mai citat un document din 24 iunie 1942, şi anume o scrisoare trimisă de şeful Gestapoului şi al biroului de siguranţă al formaţiunilor SS către şeful comandantului suprem, în care, se propunea ca în cazul morţii persoanelor arestate în Franţa sau alte teritorii ocupate să nu se înştiinţeze rudele lor. Totodată se mai propunea ca aceste cadavre să fie înmormântate în Germania şi să nu se anunţe locul unde au fost îngropate. Un alt document arăta cum trebuiau să se comporte trupele SS în regiunea Cracovia. Prizonierilor trebuiau să li se aplice următoarea scară de pedepse: moarte pur şi simplu; celulă întunecată şi imposiblitate de a adormi; exerciţii istovitoare, bătaia cu bastonul. Un alt document arată cum trebuia să fie combătută opoziţia politică condusă de către „preoţii agitatori“. Intr’o conferinţă convocată la sediul serviciului de securitate, şeful poliţiei, Heydrith a chemat în 1941 pe „specialiştii Bisericei“. Atunci au fost luate următoarele măsuri contra preoţilor interzicerea de a predica ; interzicerea rămânerii în parohie ; interzicerea oricărei activităţii ca preot ; arestare pe termen scurt şi în sfârşit, „pază protectoare", adică lagăr de concentrare. Reducerea creditelor militare in Franţa sedinţa tuante PARIS, 2 (Radar). Din şedinţa de Marţi a Adunării Constituante în cursul căreia s’au discutat creditele militare propuse de guvern, generalul de Gaulle şi-a păstrat atitudinea s’a fermă în legătură cu propunerea socialiştilor de a se reduce cu o cincime creditele necesare apărării naţionale. Generalul de Gaulle a spus: ..Fără nndioară, este ultima dată când mai vorbesc în această Cameră“. Mai înainte de Jacques Duplos, deputat comunist, a cerut sprijin pentru propunerea socialiştilor. In acela? timp, el a subliniat că, continuă să acorde încredere guvernului şi că nu doreşte ca votul comuniştilor să fie considerat ca indicând o atitudine de suspiciune faţă de cabinet, înainte de suspendarea şedinţei, ge-ROMA. 2 (Rador). Corespondentul Agenţiei TASS transmite:neralul de Gaulle a vorbit din nou Jen confirmând că socoteşte votul ce se " va exprima drept un vot de încredere texuiua" in guvern. Adunarea Constituantă a adoptat Marţi seara în unanimitate un compromis la amendamentul socialist prin care se cerea reducerea cu 20 la sută a creditelor militare. Pentru perioada 1 Ianuarie — 15 Februarie s-a votat suma de 11 miliard ,200.000.000 franci, ce urmează a fi afectată necesităţilor militare. Aceasta reprezintă o reducere cu 5 la sută creditelor propuse inniţial. Compromisul a fost acceptat atât de generalul de Gaulle, cât şi de socialişti. PARIS 2 (Rador). — Cuvântareaclice a dezbaterilor de Marţi din Adunarea Constituantă a fost cea ţinută de d. Jacques Duclos, secretarul general al Partidului Comunist, care a rugat grupările politice să sprijine amendamentul socialist. D. Duclos a subliniat încrederea completă pe care Partidul Comunist o acordă guvernului, adăugând: „Partidul Comunist nu doreşte ca votul ce se va exprima să ducă la consecinţe grave. Nu este acum momentul să se provoace o criză, în ajunul naţionalizării electricităţii”. D. Duclos a terminat arătând că, dacă s’ar rupe unitatea claselor muncitoreşti, s’ar primejdui coeziunea forţelor republicane din ţară. Pentru acest motiv, comuniştii vor sprijini amendamentul socialist. înainte de a sta jos, d. Duclos a repetat că Partidul Comunist continuă să aibă încredere în guvern, rugând cabinetul ,,să nu socotească drept un semn de slăbiciune votul pe care Partidul Comunist este pe punctul să-l exprime alături de socialiști”. Activitatea coloanei a 5-a fasciste din Franța PARIS 1 (Rador). — Oficiosul comunist l’HUMANITÎE acuză în numărul de Marţi pe fasciştii din coloana a 5-a de faptul de a provoca cu bună ştiinţă maaifestaţiuni sgomotoase împotriva reintroducerii cartelelor pentru pâine în Franţa. Ziarul scrie : „Emisarii coloanei a 5-a pot fi văzuţi răspândind panică şi încurajând pe gospodine să cumpere pâine mai multă decât au nevoie. L’HUMANITE declară că această agritaţie are scopul de a descredita democraţia şi de a pregăti calea pentru întronarea unui regim autoritar. Ziarul recomandă trei soluţiuni pentru criza de pâine: „1 Obţinerea imediată a unor importuri, printr’o politică inteligentă şi prietenească faţă de toate puterile democrate. 2. Obţinerea din Germania a cailor de care au nevoie fermierii francezi. 3 Mărirea producţiei ai Budapesta mai are alimente pentru 10 zile PARIS, 2 (Rador). Postul de radio britanic a anunţat că ministrul aprovizionării ungar ar fi declarat că oraşul Budapesta nu mai dispune de alimente decât pentru cel mult 10 zile. Ministrul maghiar a adăugat că se vor retrage cartelele alimentare de la 3.000 de persoane. Generalul Marshall mediat între comunişti şi guvernul central chinez CHUNGKING, 2 (Radar). — Generalul George Marshall, trimisul Statelor Unite în China, pe care generalisamul Ciang Kao Shek l-a rugat să medieze pentru a se ajunge la pace în China, a avut aterţî o întrevedere particulară de două ore cu generalul Ciu En Lai, principalul reprezentant al comuniştilor la Ciungking. După cum anunţă corespondentul Agenţiei REUTER, se crede că planul guvernului central chinez, cuprinzând trei puncte, în vederea încetării imediate a focului a făcut obiectul conversaţiilor. Acest plan, care a fost prezentat comuniştilor în noaptea de Luni spre Maliţi şi care preconizează desemnarea unui reprezentant al guvernului central şi al unui reprezentant al comuniştilor pentru a avea întrevederi cu generalul Marshall, este studiat actualmente de fruntaşii comunişti din Yenan. Se afirmă că Kuiomingtanigul (partidul guvernamental) caută să obţină aprobarea generalului Marshall pentru acest plan. —v Dictatură militar în Batavia?V BATAVIA 2 (Rador). — In legătură cu declaraţia făcută de d. Verboekat la Haga, prin care a afirmat că CO’o din olandezii din Indonezia aprobă politica guvernului olandez, corespondentul Agenţiei Franceze de Presă transmite că, după informaţiuni cules© de el, olandezii din Batavia consideră că ei sunt conduşi de dictatura militară britanică şi de dictatura olandeză civilă. Se citează cazul unui ziarist olandez, căruia i s’a interzis intrarea în localul serviciului de informaţiuni al guvernului, pe motivul că este „socialist”. I Consiliul naţional polonez a ratificat tratatul polonescpentru delimitarea frontierelor dintre cele două ţări.rin decizia Consiliului Comisarilor Poporului Uniunii Pietice, d. Gromyko a fost numit reprezentant al Uniunii petice în Comisia pentru Extremul Orient. Guvernul egiptean a recunoscut noul guvern iugoslav. Autoritățile aliate au aprobat extrădarea către Cehoslovacia a lui Hans Krebs, unil din foștii conducători ai partidului nazist din Cehoslovacia. Un for englez despre justea politică din România OSO LOMDHA, 2 Ianuarie. — Ziarul „Manchester Guardian” subliniază că comisia aliartă a sfătuit pe Berjele Mihai să lărgească guvernul său, înglobând câte un reprezentant fl în cele dîuă partide tradiţstriciale, partidul ţărănesc şi pertidul liberal. Şeful partidului ţărănesc, Iuliu Maniu, este prieten al Marei Britanii, dar profesează o ostilitate neascunsă faţă de Roşia. Partidul său, în cursul ultimilor ani, a protejat pe marii proprietari de moşii în detrimentul proletariatului. Partidul liberal al lui Brătianu este partidul bancherilor şi al industriaşilor. Aceste două partide au comis greşeala de a nu rezista dicttaturei personale a Regelui Carol şi şantajului lui Hitler în SM®. Aceasta a întărit poziţia guvernului Groza, ale cărei metode sunt uneori criticate dar al cărui mare merit este că a încercat să reglementeze problema mareorităţei ungare, a făcut să înceteze corupţia şi a uşurat sarcina care apasă pe umerii muncitorilor şi ţăranilor. Constituţia Cehoslovaciei va trebui să fiu revizuiti” - a datorat oraşul itala 3 enss FRAGA 80 (Radar). — Corespondentul Agenţiei Reuter comunică: Dr. Eduard Beneş, preşedintele Cehoslovaciei, defineşte ţelurile Republicei Cehoslovace eliberate ca fiind: independenţa, democraţia parlamentară şi menţinerea tuturor valorilor spirituale ale democraţiei ce au fost distruse de germani. Vorbind de curând în măreaţa sală spaniolă a castelului Hradria,nl, cu prilejul primirii titlului de doctor în drept „honoris causa“ ce i-a fost acordat de Universitatea din Fraga, el a explicat că pentru atingerea acestui scop va fi necesar ei să procedeze la mai multe modificări. Constituţia va trebui să fie revizuită spre a se realiza o vastă descentralizare. Structura socială şi economică a ţării va trebui să fie modificată şi socializată. Ne mai găsim încă în mijlocul luptei pentru obţinerea acestor modificări istorice. Referindu-se la Europa postbelică în întregul ei, d. Beneş a spus că trei sunt principalele probleme cum i se pun redobândirea simţului valorilor morale, formarea unei noi organizaţii politice internaţionale care să asigure pacea şi transformarea regimului democraţiei liberale intr-o democraţie economică şi socială.„Problemele ce rezultă din acest război mondial au caracter mondial“, a declarat el. „Orice soluţie ce nu se bazează pe o strânsă colaborare între Marii Trei şi între ceilalţi aliaţi este menită să dea greş“. Decorarea Tsolei Dragoiceva SOFIA, 2 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite: La propunerea colonel-generalului Damian Velceff, ministrul de războiu al Bulgariei, regenţii au decorat pe Tsola Dragoiceva, secretar general al comitetului naţional al Frontului Popular, cu ordinul „9 Septembrie 1945“ și cu ordinul „Lupta pentru Eliberare 1941—1945“. Fasiştii italieni sunt finaniți din strâsscitea Ca dovadă a participării unor persoane marcante la mişcarea neofascistă, se citează Biehierri de la secretariatul arhiepiscopatului din Milano , al cardinalului Shuster. Biehierri, care a încercat în timpul ocupaţiei să stabilească contactul între comitetul de eliberare naţională şi autorităţile fasciste, a fost inculpat în timpul din urmă de legături cu mişcarea SAM şi arestat de către poliţie. Puţin timp după aceea, Richierri a fost elibearat din închisoare. Se află că organizaţiile fasciste sunt finanţate din străinătate şi mai ales din Elveţia, unde se ascunde un foarte mare număr de industriaşi şi bancheri compromişi prin legăturile Ici cu regimul Mussolini. Circulara secretă dată de „partidul acţiunei fasciste“ clandestin şi care a fost interceptată de către poliţie, menţionează suma de 40.009.000 franci elveţieni depuşi la o bancă elveţiană (numele băncii nu este menţionat), sumă destinată la finanţarea mişcării fascist, din Italia Circulara subliniază necesitatea colaborărei cu partidul liberal biserica catolică şi cu organizaţi ,,Uomo Qualunque". Este importan a se semnala că după datele pe care are poliţia, din patru membri arestaţi, în mediu trei sunt membrii organizaţiilor ,,Uomo Qualunque“, care continuă să se bucure de o completă legalitate şi al cărei centru de conducere este la Roma. şu discurs al lui Togliatti, ROMA, 80 (Rador). — Corespondentul agenţiei REUTER comunică: Luând cuvântul Sâmbătă seara la Congresul Naţional al Partidului Comunist, d. Palmiro Togliatti, secretarul partidului şi ministru de justiţie, referindu-se la problema Triestului, ai spus că problema frontierelor este de cea mai mare importanţă pentru Partidul Comunist care a afirmat întotdeauna şi va continua să afirme că Triestul este italian. „Această problemă delicată nu poate fi rezolvată decât prin conversaţiile cu Iugoslavia ,care trebue făcută să uite măsurile de represiune luate de Italia fascistă“. ..Deşi noi socotim Triestul italian trebue să admitem că cei mai mulţi dintre muncitori doresc ca el să fie anexat de Iugoslavia“, a adăugat d. Togliatti. Mai departe, oratorul a arătat că nu a fost posibil pentru comitetul italian de eliberare naţională să-i desvolte forţele sale, nu din cauzapartidelor politice, ci din cauza măsurilor de control impuse de aliaţi atât prin comisia aliată de control, cât şi prin administraţia militară aliată Realizările obţinute de diferitele guverne italiene pentru solidaritatea națională și pentru eliminarea fascismului sunt neînsemnate. Gestao-ul portughez este condus de foşti ofiţeri nazişti CAIRO, 2 (Rador). — Cunoscutul militant antifascist iugoslav Ivan Primozic, care, în drum spre Iugoslavia s-a oprit la Cairo, arară întrun articol publicat de ziarul BURSA EGIPTEANA că în Portugalia există un „Gestapo“, care lucrează în strânsă ... "al . re cu foşti ofiţeri nazişti. D. Primozic a declarat că a afli că în forturile portugheze se şi găsesc încă numeroşi antifascişi denunţaţi de către Gestapo-ul german. eri, 2 Ianuarie, M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina-mamă Elena au oferit un dejun în onoarea Comisiei Aliate aflătoare în Bucureşti. Au participat următorii membrii ai Comisiei Aliate: Primul Locţiitor al Comisarului Poporului pentru Afacerile Străine al U. R. S. S. U. A. Ia. Vâşinsky, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americei în U. R. S. S. d. Wm. Averell Harriman cu fiica şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Regatului Unit în U. R. S. S. Sir Archibald Clark Kerr. Au luat parte deasemenea: Ambasadorul Extraordinar şi Pleniporţiar al U. R. S. S. în România de Kav Savadze, Locţiitorul Preşedintei Comisiei Aliate de Control în România generalul-colonel I. Z. Susakov, General Shuyler, vice-amiralul aviaţie Stevenson şi d-nii: Berry Marjoribanks. Din partea Palatului, au fost de faţă: Mareşalul Palatului d. Nege, maestrul de ceremonii al Palatului ii General Ullea d. consul general Tonescu, Adjutant de serviciu comandor Ghcerghel, ofiţer de ordonanţă căpitan Vergoti şi Secretarul particular al M. S. Regelui d. Ioniţiu. [ .fil 3. In?5 Dejunul de eră de la Pila