Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)

1946-04-01 / nr. 491

ORGAN CENTRU AL PARTIDULUI COUCHIST HORIK in lumina „faptelor nude“ I­mpopularitatea politicii de submi­nare a plăcii şi a bunelor relaţii cu vecina şi sprijin­oarea noastră, Uniunea Sovietică, mâhneşte profund pa adversarii democraţiei din ţara noas­tră. Într’omii din numerele recente ale „Dreptăţii” el îşi ex­primă via lor ne­linişte faţă de faptul că, dala o anu­mită vreme, s’au înmulţit protestele îm­potriva «Ungerilor adusa prieteniei ro­­mâno-sovietice, înseşi atingerile aduse prieteniei româno-sovietice nu au darul să-l alarmeze. Nu-l neliniştesc dacât protestele împotriva acestor atingeri. Cu o naivtate dea dreptul dezarmantă, el ca­lifică drept „surprinzătoare” coinciden­ta dintre aceste proteste și „limpezirea bunei lor raporturi dintre cele două state limitrofe”. Pentru noi este evident că această coincidentă nu este pe atât de surprin­zătoare pe cât de supărătoare pentru domnii Maniu, Brătianu şi amicii lor. „Naivii” politicieni din lagărul anti­democratic îşi dau perfect de bine sea­mă că limpezirea bunelor raporturi din­tre cele două state, limpezire pe care cu atâta zel au încercat s’o zădărni­cească, nu ar fi fost posibilă fără o luptă intransigentă a democraţiei ro­mâne Împotriva oricăror atingeri aduse prieteniei româno-sovietice.­ Drept măr­turie a acestui adevăr avem Întreaga perioadă de la 23 August 1944 încoace. Şi atâta vreme cât cercurile reacţionare din ţara noastră continuă să alimenteze spiritul dement de aventură războinică şi de ură Împotriva poporului prieten de la Răsărit, lupta împotriva acestui spirit este privită ca o datorie şi ca o necesitate imperioasă, de oricine viea ca ţara noastră să se bucure de o pace în­delungată. De aceea este extrem de ingrată sar­cina pe care şi-o asumă ascultătorii scribi ai domnilor Maniu şi Brătianu încercând să demonstreze că, propriu zis, democraţia română nu mai are îm­potriva cui lupta. „Tendinţa de a spe­cula trecătoarele divergenţe între aliaţi — spune „Dreptatea” — n’a încolţit în nicio minte românească responsabilă, prietenia faţă de Rusia Sovietică în­deosebi a devenit un principiu ,*!*»­,d­in orientarea tuturor partidelor”. Aşa să fie oare? Să nu fi lăsat nicio urmă în viaţa publică a României cei patru ani de dictatură fascisto-hitle­­ristă, precedată de decenii de politică antisovietică? Cum rămâne atunci cu „trăiasă bom­ba atomică­­”, cu spargerea vitrinelor ARL­US-ului, cu nedemna campanie contra Diviziei Tudor Vladimiresc­u veritabil simbol al frăţiei de armele r°o­mâno-sovietice? Cum rămâne eu lozin­cile imperialiste şi cu proorocirile răz­boinice, făcute de fruntaşii istorici în faţa partizanilor lor? Este prea evident că suspectul opti­mism al „Dreptăţii domnului Maniu” nu reprezintă decât o încercare de a ca­mufla politica reală a taberei „istorice”, nu politica afişată în câteva articolaşe scrise anume în acest scop, ci aceea care atât de lesnicios se citeşte printre rândurile „Dreptăţii” şi ale „Liberalului" şi cu atâta cutezanţă e proclamată la în­truniri de partid de domnii Ghiţă Pop, I­lie Lazăr şi alţii de teapa d-lor. Cele două grupări „istorice” şi or­ganele lor respective sunt extrem de iri­tate de „evocările politice” pe care le practicăm în paginile acestui ziar. Ele sunt dezolate de „supunerea unui text nud la o rece analiză logică”. Le în­ţelegem iritaţia. Aceste „texte nude”, ca şi recea analiză logică, n’au nimic plăcut pentru leader!) „istorici”. Dar noi nu evocăm de dragul evocărilor. Nu purtăm noi vina pentru extraordinara actualitate a acestor evocări. Noi evo­căm pentru a lămuri opiniei publice sensul real al politicii de a cărei con­tinuitate se prevalează reacţiunea din ţara noastră. Să rememorăm numai două fapte, deosebit de pregnante. Am arătat în coloanele „Scânteii" că in anul 1930, curând după venirea sa la putere, d. luîîu Maniu a preconizat o agresiune antisovietică El a declarat: ....Dacă statele atinse de criza econo­mică prezentă ar căuta o solutie radi­cală a acesteia, ele vor trebui, neapărat, să se ocupe şi de chestiunea bolşevică. Ocupându-se de ea, ele vor trebui să nu scape din vedere, că ar fi o greşeală gravă — şi cred că am toate motivele temeinice pentru a putea afirma aceasta — dacă ar crede că bolşevismul se va prăbuşi de la sine în Rusia... Soarta civilizaţiei umane şi răspunderea ei is­torică stau în mâinile Marei Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei şi Statelor Unite ale Americei”. Şi în continuare: „România este o spadă ascuţită, gata oricând şi capabilă să servească vechiul nostru continent”. Am arătat, în coloanele „Scânteii” că aceasta nu a fost din partea d-lui Ma­niu o atitudine pasageră. Am arătat rolul lui în pregătirea dictaturii gar­­disto-antonesciene și a războiului anti­­sovietic. Am arătat că în 1941, câteva săptămâni după izbucnirea războiului an­ti­sovietic, luliu Maniu i -ia expediat lui Antonescu un memoriu în care, apro­­bând intrarea României în războiul hit­­terist, preconiza anexarea Transnistriei, cu aprobarea „marilor puteri” fasciste: „Recunoştinţa ţării pentru generalii, ofiţerii şi soldaţii români şi pentru Dvs domnule general, comandantul de căpetenie, va fi eternă... Este adevărat că la Nord şi la Est de Nistru avem foarte mulţi fraţi români aşezaţi acolo de veacuri, la care avem dreptul să as­pirăm pentru reîntregirea naţională. Pe aceştia însă nu-i putem câştiga şi mai ales nu-i putem păstra cu armele. Anexarea lor trebue să se întâmple cu liberul lor consimţământ şi cu aproba-L. Răutu Continuare în pag. II-a col. 4, 5 Guvernul Grota nu pune noui impozite pe r­omâni Guvernul Groia este guvernul poporului. O apără interesele celor ce muncesc. De a­­ceea el nu se gândeşte să pună noui impozite pe pământ. Acei cari răspândesc svonuri despre mărirea impozitului pe pământ, sunt duşmanii ai ţără­nimii şi unelte ale moşierilor expropriaţi. Ei trebuesc izgoniţi din sate şi daţi pe mâna autorităţilor, pentru a fi trimişi la locul ce li se cuvine răutăcitori­lor. 0 fi greu in România, dar... suntem de invidiat! O masa la Londra costa 60.000 lei ...iar un costum de haine nu-l faci fără 2 milioane mă­carne de cal, iar un ţapi de berre costă 38.500 nul­ui şi a şampaniei, vi­­tar pentru a trăi modest­­ lei lunar. In Italia, nu­­întreţinerii unei familii mult decât salariul unui Note dintr’o recentă călătorie în Anglia, Franţa şi Italia de Cpt. Comandor Ing. I. RADULESCU din Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei NOTELE DE MAI SUS SUNT REZULTATUL OBSERVAŢIUNI­­LOR MELE, FĂCUTE IN TIMPUL UNEI CĂLĂTORII LA LONDRA, UNDE AM PARTICIPAT LA O CONFERINŢĂ AVIATICĂ LA CA­RE — PRINTRE ALTE ŢÂRI — A FOST INVITATĂ ŞI ROMÂNIA. CĂLĂTORIA A DURAT APROAPE O LUNĂ, DE LA 24 FE­BRUARIE LA 21 MARTIE CRT. ATÂT IN ŢĂRILE PRIN CARE AM TRECUT, CÂT ŞI IN ŢĂ­RILE DESPRE CARE AM AVUT OCAZIA SA MA INFORMEZ DE LA DELEGAŢII ACESTORA LA CONFERINŢĂ, PROBLEMA CA­RE PREOCUPĂ POPULAŢIA IN CEL MAI INALT GRAD ESTE SI­TUAŢIA GREA ECONOMICĂ. _ _______ INDIFERENT DACĂ ACEA ŢARĂ ESTE ÎNVINGĂTOARE SAU ÎNVINSĂ, DACĂ RĂZBOIUL A FOST SAU NU PURTAT PE TERITORIUL SĂU, CHESTIUNEA ALIMENTELOR, ÎMBRĂCĂMIN­TEI ŞI LOCUINŢELOR SE GĂSEŞTE PE PRIMUL PLAN­_______ (Continuarea în pag. IV-a col. 1-2-3) In Franţa se consu pachet de ţigări şi doi tei. Chiar în patria vi­nul este raţionalizat, au nevoie de 5.000.000 mai pâinea necesară costă cu 200 °/o mai lucrător. Molotov a primit pe noul ambasador american MOSCOVA, 30 (Radio). — Agenţia Tass comunică: Ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Molotov, a primit azi pe d. Bedell Smith, ambasador extraor­dinar şi ministru plenipotenţiar al Statelor Unite, în vederea remiteri scrisorilor de acreditare președinte­lui Prezidiumului Sovietului Suprem. Decorarea mareşa­­ lului Bagramian MOSCOVA. 30 (Radio). — Preşe­dintele Prezidiumuluî Suprem al U. R. S. S. Svemik, a remis azi or­dinul Lenin, mareşalului Uniunii Sovietice, Bagramian. MARI CANRTATI DE PRODUSE INDUSTRIALE gata c. f. distribuite la sate — Programul de lucru al fabricilor — Institutul Naţional al Operaţiei, mandatar al Statului pentu distri­buirea produselor industrial la sate şi colectarea produselor agcole, de­pune actualmente o­ activitate inten­să în scopul realizării planuui întoc­mit de acord cu Subsecretriatul A­­pro­vizionării. Vom arăta mai jos rezultele ob­ţinute până acum în sectoul indus­trial. 1 mii Hor» sticle de lampă la sectorul sticlărie s’i dat co­menzi pentru 1.000.000 stia’ de lam­pă, 300.000 m. p. geamuri si 500.000 buc. veselă. Din acestea sunt gata n fabrici si urmează a fi preluatele Incoop 208.000 sticle de lampă si 50.000 m. p. p­e­amuri. Fabricile „Nitrogen", „linele Ce­ramice Ploeşti“ şi „Turcau arătat lipsa unor materii prime ca acid boric, oxid de staniu, miniu de ti­mb, caolin, etc., necesare fabricării de vase. Prin intermediul Subsecretari­a­lui Apro­vizionării aceste materii pune vor fi puse la dispoziţie în cel m­ai scurt timp posibil. 6.400.000 m, pazeluri pentru făraş In sectorul textil, colivizile date îl executate prin itermediul ( Situaţia se prezintă în momentul de faţă astfel: cantitatea de bumbac ţărănesc ce urmează să fie distribuită se ridică la 1300 tone fire ţărăneşti, din care 320 tone se află în depozitele filaturilor, iar restul de 810 tone va fi livrat, în baza angajamentelor, în timp de 5 luni. Din cele 6.400.000 metri par­ineturi comandate de Incoop, 1 mi­lion metri sunt gata în fabrici pen­tru livrare. Restul va fi pus la dis­poziţie de ORIC în 2 tranşe, una de 2.400.000 metri în primele 2 luni, cealaltă de 3.000.000 metri în ur­mătoarele 2 luni. Ciorapi, aţă, fitiluri repăşindu-se programul iniţial cu 10.000 duzini, s-au comandat 50.063 duzini ciorapi din bumbac, din care cantitate sunt gata în depozitele fa­bricilor 22.363 duzini, urmând ca res­tul de 27 700 duzini să fie predat până la 30 Aprilie a. c. La aţă stocul gata existent este de 25 000 duzini. OBIC-ul a luat toate măsurile -ca restul până la 1 milion duzină­ să fie executat din tranşa VII-a de bumbac ce va fi predată fabricilor de aţă. S-au mai comandat 20.000 kgr fitil de lampă sau 2 milioane metri şi 1 milion metri şireturi. Confecţionarea a început şi întreaga cantitate va fi livrată cel mai târziu până la 1 Au­gust a. c. Mari cantități de încălțăminte In urma aranjamentului cu O. R. A. P., s-au comandat 180.000 per. bo-R. F. (Continuare în pag. D-a, co®. 4—5) 4 PUB. 200 LEI Director: MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE: Centrala 8.26.21 Tipografia 4.84.41 ABONAMENTE Pe b­­nă Ld 3.600 Pe 3 luni Lei 10.000 PENTRU MUNCITORI, TARANI ŞI STUDENT! Pe lună Lei 3.000 Pe 3 luni Lei 9.000 Redacţia şi administraţia Strada Belvedere Nr. 0 Cont la Cec No. 1.381 De la „bomba atomi­că” la „2 lei mitite­lul” Noi nu știam că există o mare apropiere între bomba atomică și vestitul mititel, — „istoricii“ însă ne-au dovedit-o. Ambele sunt obiecte mici. Intre bombe, bomba atomică e cea mai mică, iar atomul este chiar mai mic ca mititelul. Ambele sunt arme de luptă. Bomba atomică e o armă diploma­tică, iar mititelul e o armă elec­torală. Ambele arme intră în arsenalul politic al partidelor istorice, deși mititelul se frige la grătar, iar bomba atomică în coloanele ziare­lor. Ambele arme ţintesc la doborî­­rea guvernului Groza, numai că bomba atomică s’a cam uzat în ta­timul Hmp şi de aceea s’a trecut la mittel, care s’a dovedit cu mult mai eficace, căci s’a crezut o cere­re nebună după „2 lei mititelul". Mititeii au fost consumaţi până la unul cu o vie satisfacţie iar la plecare cetăţenii şi-au zis confi­denţial : „Fraerii! Când sunt în opoziţie ne încântă cu mititei, iar când au fost la guvern ne-au să­turat cu gloanţe" (tot obiecte mici!...). După consumarea tuturor miti­teilor marivişti, suntem în aştepta­rea altor atracţii pe care le-am dori să fie cel puţin tot aşa de „practice“ şi comestibile ca şi mi­titelul, căci: ce-i în mână nu-i minciună ! şi decât să ne promită marea cu sarea pe mai târziu, mai bine „mic“ să fie, dar să fie acum! UN CONSUMATOR Armata in sprijinul campaniei agricole Importante cantităţi de sămânţă puse la dispo­ziţia agricultorilor D. general Ţenescu, secretar general al Ministerului de Război, a comunicat Comisiei Interministeriale pentru insămânţări că Ar­mata pune la dispoziţia organelor diriguitoare ale actualei cam­panii agricole, o mare cantitate de orz şi ovăz aflătoare la depo­zitele şi unităţile militare. In schimb, la cererea d-lui Levente, secretarul general al Co­misiei Interministeriale pentru însămânțări, Brigada Economică din Prefectura Poliţiei Capitalei a blocat la dispoziţia autorităţilor militare toată cantitatea de tărâţe găsită nedeclarată la marile mori din Capitală şi provincie. In felul acesta disponibilităţile de seminţe au fost sporite in mod considerabil, dovedindu-se că efortul susţinut şi coordonat al tuturora e capabil să înlăture piedici dintre cele mai grele. Azi au loc alegeri în Grecia Ce crede despre ele primul ministru SOIULIS MOSCOVA, 30 (Radio). — Dl. Sofulis, pri­mul ministru al Greciei, a declarat la o con­ferinţă de presă organizată la Atena, că dacă alegerile ar fi amânate pentru un oarecare timp, ele ar putea decurge într'o atmosferă mai liniştită, dar dat fiind că aliaţii se opun la orice amânare, guvernul grec nu va lua nicio măsură in această direcţie. Dl. Sofuris a declarat că însărcinatul cu a­­faceri american l-a înmânat o notă. In care se arată că Statele Unite se opun la amâna­rea alegerilor. In privinţa plecării trupelor engleze din Grecia, cerută insistent de toată populaţia, d. Sofulis a declarat: „..nu noi vom hotărî, dacă ele vor pleca sau vor rămâne". In continuare, d. Sofulis a declarat că apa­ratul de stat şi poliţia sunt putrede şi susţin activitatea elementelor de extremă dreaptă, „ele sunt o moştenire a dictaturii metaxiste şi a dictaturii axiste"„., ele sunt „dictatoriale, fasciste şi cu sentimente monarhiste". „Sin­gurul remediu ar fi dizolvarea lor şi Înlocui­rea cu forţe absolut noul". Referindu-se la listele electorale, d. Sofuris a subliniat că a­­cestea conţin numeroase nume de persoane, care au decedat în ultimii 10 ani şi a adău­­gat: „Cel puţin 20.000 de morţi vor vota"­. Când va fi pus in aplicare noul statut al func­ţionarilor publici Luni 1 Aprilie a. c. la Confe­deraţia Generală a Muncii au fost convocaţi reprezentanţii U­­niunilor cari au funcţionari pu­blici, delegaţi ai corpurilor con­stituite (profesori, ingineri, ma­gistraţi, etc.) şi Comitetul execu­tiv al Uniunii salariaţilor pu­blici, pentru a da forma defini­tivă anteproectului de statut al salariaţilor publici. Se crede că discuţiunile vor dura 2-3 zile, după care ante­­proectul va fi supus preşedinţiei Consiliului de Miniştri spre a­­probare. Uniunea salariaţilor publici va depune toată stăruinţa ca noul statut să fie pus în aplicare pe data de 1 Mai 1946, sărbătoa­rea internaţională a muncii. Asociaţia Foştilor Vo­luntari Români în Ar­mata Republicană Spa­niolă. Uniunea Patriotică a Republicanilor Spanioli din România. Asociaţia Prietenii Spaniei Democrate. Cheamă cetăţenii Ca­­pitalei la O MARE IN­ TRUNIRE în sala cine­­matograf­ului „ARO”. Duminică 31 Martie ora 1O dim., pentru a pro­testa împotriva regi­mului fascist din Spa­nia. Adunarea generală a Sindicatului Ziarişti­lor Profesionişti Azi, Duminică 31 Martie c.9 la orele 9 dimineaţa precis, are loc în amfi­teatrul I al Academiei de înalte Studii Comer­ciale şi Industriale adu A­dunarea generală a Sin­dicatului Ziariştilor Pro­fesionişti din Bucureşti. Ordinea de zi fiind în­cărcată, membrii sunt invitaţi să fie prezenţi la ora sorocită pentru în­ceperea desf­aterilor. Scrisoarea studenţimii democrate din Bucureşti către studenţimea leşana Dragi colegi ieşeni, Noi, studenţimea democrată din Bucureşti am urmărit cu îngri­jorare cele petrecute în ultimul timp la Iaşi, în oraşul martir al răz­boiului deslănţuit de duşmanii statornici ai Uniunii Sovietice, în ora­şul care nu poate să-şi recapete strălucirea decât prin elanul creator al tinerei democraţii româneşti. Dar adversarii acestei democraţii şi-au îndreptat ultimele nă­dejdii către Universitatea din Iaşi şi folosind un caz nelămurit încearcă să reînvie epoca întunecată în care studenţimea ieşană a fost în parte transformată în masă de manevră îndreptată împotriva celor care lup­tau pentru cucerirea unei vieţi mai bune pentru cei ce muncesc. Ei speră ca dintre studenţii din Iaşi să ridice un nou Zelea-Codreanu, pe care să-l folosească la spargerea acţiunilor populare, ca în 1820 la Ni­­colina. El speră că Iaşul va deveni din nou centrul de difuzare a hu­liganismului. Dar anul 1922 nu se mai poate repeta. Zadarnic asasinii dela 1807, duşmanii reformei agrare, călăii muncitorimii de la Griviţa şi Lupeni se sbat pentru a folosi studenţimea în îndeplinirea scopurilor lor criminale. Acelaş lucru l-au încercat aici, la Bucureşti, la 8 Noembrie şi acum două luni. S’au isbit însă de hotărîrea forţelor populare, s’au isbit de unitatea democratică a marei majorităţi a studenţimii. Alături de reacţiune nu mai sunt astăzi decât câţiva pretinşi studenţi, obişnuiţii ca­fenelelor şi bulevardelor. Dragi colegi ieşeni, Nu cedaţi niciodată în faţa provocărilor reacţiunii, clipă pătrunşi de răspunderea pe care noi, studenţii, o aven­ţim­i culturii româneşti, faţă de însuşi viitorul poporului poţi acţiunea hotărită de strângere a rândurilor tuturor f toare de progres din universitatea noastră, fiindcă izbânda va rezulta numai printr-o luptă dârză. Străduiţi-vă pentru un nivel cât mai Înalt al buruiana fascistă nu creşte decât la întuneric. Şi­­ r­ui­ană din mijlocul vostru. Arătaţi celor care încă existat un mai mare duşman al tineretului şi al ci­mul: dacă echipele SS au fost in fruntea celor care au săvârşit la Iaşi masacrarea evreilor la 29 Iunie 1941, tot ele au executat la 17 Noembrie 1939 în sălile de curs pe studenţii cehi ai Universităţii din Fraga. Faceţi pe toţi să priceapă că duşmanul nos­tru nu poate fi decât unul singur: acela al luptei pentru a ne asigura condiţii favorabile de studiu, ale cărui roade să le închinăm ridicării poporului. Arătaţi co­legilor voştri care au apucat calea şovinismului, a rassismului, că ei se fac instrumentul duşmanilor păcii, duşmanilor demnităţii omeneşti, că ei luptă împotriva intereselor lor proprii, Împotriva intereselor ma­selor largi, Împotriva intereselor ţării. Numai unitatea noastră democratică poate să ne asigure un loc de cinste în lupta pentru pace, lumină şi progres care însufleţeşte tine­retul studios din Întreaga lume. FRONTUL DEMOCRAT UNIVERSITAR BUCUREŞTI O nouă provocare a maniştil­or la Timişoara — Prin telefon de la corespondentul nostru — TIMIŞOARA. — Vineri 29 Martie 1946, în timp ce delegaţi C. G. M. ului, Uniunii Textile şi ai Comisiei Locale a Sindicatelor Unite din Ti­mişoara, tov. Emilian Anghel, Radu Ionescu, Niculae Ionescu şi Adal­bert Gilbert, s’au deplasat la fa­brica ,iu­sa“ să discute împreună cu reprezentanţii muncitorilor apli­carea contractului colectiv de muncă, au fost provocaţi de o bandă de 50-60 huligani. Aceştia, purtând insigne maniste, s’au adunat în faţa fabricei unde s’au dedat la instigaţii împotriva sindicatelor şi partidelor muncito­reşti. Când delegaţii C. G. M.-ului au părăsit fabrica, muncitorii indig­naţi peste măsură de provocările haidamacilor şi văzând pericolul care ameninţa pe conducătorii mun­citorimii,au isgonit banda din faţa fabricei. Huliganii manişti s-au re­tras trăgând focuri de revolver. Dri 30 Martie, dimineaţa, agenţii manişti au trecut din nou la pro­vocări instigând pe muncitorii dein „Hsa“ să intre în grevă, răspân­dind svonul că în cursul inciden­tului din ziua precedentă ar fi fost ucis individul Nicolae Utru. Cer­cetările întreprinse la faţa locullui de d. prim procuror au dovedit că n’a fost nici un mort sau rănit şi nici nu s’au făcut arestări. Dealtfel, Nicolae Ursu, care face parte din banda agresorilor ma­nişti, a fost văzut la câteva ore după cele petrecute la „lisa“ plim­­bându-se în centrul oraşului prin faţa Catedralei. Cele întâmplate la această fa­brică sunt strâns legate de sabota­jul descoperit recent, unde agenţii plătiţi de manişti, au deteriorat o serie de maşini pentru a împiedica producţia. Pământ, tractoare şi credite cer istoricii... pentru moşieri! Aşadar moşierii lui Brătianu şi Mania au pornit cu tot dinadinsul împotriva reformei agrare, cerându-i — pur şi simplu — anularea. După ce s’au zbătut zadarnic vreme de un an şi jumătate s’o împiedice sau ba­rim s’o întârzie, după ce luni de zile au vărsat neîncetat venin şi fiere îm­potriva ţărănimii care a cerut-o şi a democraţiei care a înfăptuit-o, au so­cotit că a venit în sfârşit momentul pentru atacul pieptiş. O mărturi­seşte pe şleau fruntaşul brătienist M. Berceanu in gazeta oficioasă a ban­cherilor şi moşierilor familliei Brătia­nu, în numărul din 24 Martie a. c. Reforma agrară trebue oprită, spunea el; pământul Împărţit ţâra­nilor să fie dat Înapoi moşierilor sub numele de ferme-model; statul să le dea înapoi moşierilor tractoarele care ară azi pământurile ţărăneşti; să le dea credite, din biruri plătit® de truditorii de la oraşe şi sate, să le dea seminţe şi tot felul de ajutoare, iar ţărănimea să încapă iarăşi pe mâna vătafilor boereşti. Aşa cer In­teresele ţării, cutează să susţină bră­­tienistul de frunte M. Berceanu, căci — zice el — ţăranul „nu ştie sau nu poate măcar să prăşească un pogon de porumb“, în vreme ce „bunii a­­gricultori“, adică moşierii, „au rezis­tenţă fizică şi morală, spirit de ini­ţiativă, capital viu şi mort, capacita­te de a organiza şi conduce muncito­rii agricoli şi în fine, calitatea cea mai importantă — pasiunea creatoare, îndrăzneala acestor batjocuri în­trece orice închipuire. Ele dovedesc încă odată adâncul dispreţ al moşie­rilor şi al tuturor reacţionarilor faţă de ţăranul muncitor de pe ogoare, încrederea nemărginită a acestora în „dreptul” lor de a stăpâni, de a stoarce şi de a se îmbogăţi din truda şi sărăcia poporului. Ei au „rezistenţă fizică şi morală", adică osânză sorti­tă să crească mereu din jefuirea ţă­rănimii, şi inima destul de împietri­tă pentru a o jecmăni fără teamă şi remuşcare. Au „spirit de iniţiativă“, adică se pricep să scoată şapte piei de pe trupul sfrijit al pălmaşului şi dijmaşului. Au „capital viu şi mort“, sipete doldora de bani, conace cari sfidează sărăcia satelor şi cirezi de vite crescute prin pustiirea bătătu­rii ţăranului. Au „capacitatea de a organiza şi conduce muncitorii agri­coli“, adică harapnice destule şi zbiri îndemânateci care să te mânu­iască pe spinările trudite ale pluga­rilor. Au deasemenea „calitatea cea­­ mai importantă — pasiunea crea­toare", adică râvna neobosită de a­­ secătui deopotrivă pământ şi oameni, de a stârni foametea şi jalea dis­trugând şi ascunzând maşinile agri­cole şi lăsând de bună-voie recolta să putrezească pe câmpuri. Acestea toate, cred ei, Ie dau „dreptul“ de a anula reforma agra­ră. A spus-o deschis însuşi d. Dinu Brătianu, stăpân a nenumărate moşii N. David (Continuare în pag. 6-a, col. 4—5) — Ioane, tu nu ştii măcar Să am­ colea un hectar ! Dă-mi-l Înapoi, ogorul, Să-ţi arăt cum creşte sporul ! — Da ?... Să-l faci „fermă model”, Să trudesc tot eu pe el. Eu la plug, tu la belşug, Eu din mâini, şi tu din gură. Unul ară, altul fură — Bun model de-agricultură ! ION URZICA

Next