Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)
1946-04-01 / nr. 491
ORGAN CENTRU AL PARTIDULUI COUCHIST HORIK in lumina „faptelor nude“ Impopularitatea politicii de subminare a plăcii şi a bunelor relaţii cu vecina şi sprijinoarea noastră, Uniunea Sovietică, mâhneşte profund pa adversarii democraţiei din ţara noastră. Într’omii din numerele recente ale „Dreptăţii” el îşi exprimă via lor nelinişte faţă de faptul că, dala o anumită vreme, s’au înmulţit protestele împotriva «Ungerilor adusa prieteniei româno-sovietice, înseşi atingerile aduse prieteniei româno-sovietice nu au darul să-l alarmeze. Nu-l neliniştesc dacât protestele împotriva acestor atingeri. Cu o naivtate dea dreptul dezarmantă, el califică drept „surprinzătoare” coincidenta dintre aceste proteste și „limpezirea bunei lor raporturi dintre cele două state limitrofe”. Pentru noi este evident că această coincidentă nu este pe atât de surprinzătoare pe cât de supărătoare pentru domnii Maniu, Brătianu şi amicii lor. „Naivii” politicieni din lagărul antidemocratic îşi dau perfect de bine seamă că limpezirea bunelor raporturi dintre cele două state, limpezire pe care cu atâta zel au încercat s’o zădărnicească, nu ar fi fost posibilă fără o luptă intransigentă a democraţiei române Împotriva oricăror atingeri aduse prieteniei româno-sovietice. Drept mărturie a acestui adevăr avem Întreaga perioadă de la 23 August 1944 încoace. Şi atâta vreme cât cercurile reacţionare din ţara noastră continuă să alimenteze spiritul dement de aventură războinică şi de ură Împotriva poporului prieten de la Răsărit, lupta împotriva acestui spirit este privită ca o datorie şi ca o necesitate imperioasă, de oricine viea ca ţara noastră să se bucure de o pace îndelungată. De aceea este extrem de ingrată sarcina pe care şi-o asumă ascultătorii scribi ai domnilor Maniu şi Brătianu încercând să demonstreze că, propriu zis, democraţia română nu mai are împotriva cui lupta. „Tendinţa de a specula trecătoarele divergenţe între aliaţi — spune „Dreptatea” — n’a încolţit în nicio minte românească responsabilă, prietenia faţă de Rusia Sovietică îndeosebi a devenit un principiu ,*!*»,din orientarea tuturor partidelor”. Aşa să fie oare? Să nu fi lăsat nicio urmă în viaţa publică a României cei patru ani de dictatură fascisto-hitleristă, precedată de decenii de politică antisovietică? Cum rămâne atunci cu „trăiasă bomba atomică”, cu spargerea vitrinelor ARLUS-ului, cu nedemna campanie contra Diviziei Tudor Vladimirescu veritabil simbol al frăţiei de armele r°omâno-sovietice? Cum rămâne eu lozincile imperialiste şi cu proorocirile războinice, făcute de fruntaşii istorici în faţa partizanilor lor? Este prea evident că suspectul optimism al „Dreptăţii domnului Maniu” nu reprezintă decât o încercare de a camufla politica reală a taberei „istorice”, nu politica afişată în câteva articolaşe scrise anume în acest scop, ci aceea care atât de lesnicios se citeşte printre rândurile „Dreptăţii” şi ale „Liberalului" şi cu atâta cutezanţă e proclamată la întruniri de partid de domnii Ghiţă Pop, Ilie Lazăr şi alţii de teapa d-lor. Cele două grupări „istorice” şi organele lor respective sunt extrem de iritate de „evocările politice” pe care le practicăm în paginile acestui ziar. Ele sunt dezolate de „supunerea unui text nud la o rece analiză logică”. Le înţelegem iritaţia. Aceste „texte nude”, ca şi recea analiză logică, n’au nimic plăcut pentru leader!) „istorici”. Dar noi nu evocăm de dragul evocărilor. Nu purtăm noi vina pentru extraordinara actualitate a acestor evocări. Noi evocăm pentru a lămuri opiniei publice sensul real al politicii de a cărei continuitate se prevalează reacţiunea din ţara noastră. Să rememorăm numai două fapte, deosebit de pregnante. Am arătat în coloanele „Scânteii" că in anul 1930, curând după venirea sa la putere, d. luîîu Maniu a preconizat o agresiune antisovietică El a declarat: ....Dacă statele atinse de criza economică prezentă ar căuta o solutie radicală a acesteia, ele vor trebui, neapărat, să se ocupe şi de chestiunea bolşevică. Ocupându-se de ea, ele vor trebui să nu scape din vedere, că ar fi o greşeală gravă — şi cred că am toate motivele temeinice pentru a putea afirma aceasta — dacă ar crede că bolşevismul se va prăbuşi de la sine în Rusia... Soarta civilizaţiei umane şi răspunderea ei istorică stau în mâinile Marei Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei şi Statelor Unite ale Americei”. Şi în continuare: „România este o spadă ascuţită, gata oricând şi capabilă să servească vechiul nostru continent”. Am arătat, în coloanele „Scânteii” că aceasta nu a fost din partea d-lui Maniu o atitudine pasageră. Am arătat rolul lui în pregătirea dictaturii gardisto-antonesciene și a războiului antisovietic. Am arătat că în 1941, câteva săptămâni după izbucnirea războiului antisovietic, luliu Maniu i -ia expediat lui Antonescu un memoriu în care, aprobând intrarea României în războiul hitterist, preconiza anexarea Transnistriei, cu aprobarea „marilor puteri” fasciste: „Recunoştinţa ţării pentru generalii, ofiţerii şi soldaţii români şi pentru Dvs domnule general, comandantul de căpetenie, va fi eternă... Este adevărat că la Nord şi la Est de Nistru avem foarte mulţi fraţi români aşezaţi acolo de veacuri, la care avem dreptul să aspirăm pentru reîntregirea naţională. Pe aceştia însă nu-i putem câştiga şi mai ales nu-i putem păstra cu armele. Anexarea lor trebue să se întâmple cu liberul lor consimţământ şi cu aproba-L. Răutu Continuare în pag. II-a col. 4, 5 Guvernul Grota nu pune noui impozite pe români Guvernul Groia este guvernul poporului. O apără interesele celor ce muncesc. De aceea el nu se gândeşte să pună noui impozite pe pământ. Acei cari răspândesc svonuri despre mărirea impozitului pe pământ, sunt duşmanii ai ţărănimii şi unelte ale moşierilor expropriaţi. Ei trebuesc izgoniţi din sate şi daţi pe mâna autorităţilor, pentru a fi trimişi la locul ce li se cuvine răutăcitorilor. 0 fi greu in România, dar... suntem de invidiat! O masa la Londra costa 60.000 lei ...iar un costum de haine nu-l faci fără 2 milioane măcarne de cal, iar un ţapi de berre costă 38.500 nului şi a şampaniei, vitar pentru a trăi modest lei lunar. In Italia, nuîntreţinerii unei familii mult decât salariul unui Note dintr’o recentă călătorie în Anglia, Franţa şi Italia de Cpt. Comandor Ing. I. RADULESCU din Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei NOTELE DE MAI SUS SUNT REZULTATUL OBSERVAŢIUNILOR MELE, FĂCUTE IN TIMPUL UNEI CĂLĂTORII LA LONDRA, UNDE AM PARTICIPAT LA O CONFERINŢĂ AVIATICĂ LA CARE — PRINTRE ALTE ŢÂRI — A FOST INVITATĂ ŞI ROMÂNIA. CĂLĂTORIA A DURAT APROAPE O LUNĂ, DE LA 24 FEBRUARIE LA 21 MARTIE CRT. ATÂT IN ŢĂRILE PRIN CARE AM TRECUT, CÂT ŞI IN ŢĂRILE DESPRE CARE AM AVUT OCAZIA SA MA INFORMEZ DE LA DELEGAŢII ACESTORA LA CONFERINŢĂ, PROBLEMA CARE PREOCUPĂ POPULAŢIA IN CEL MAI INALT GRAD ESTE SITUAŢIA GREA ECONOMICĂ. _ _______ INDIFERENT DACĂ ACEA ŢARĂ ESTE ÎNVINGĂTOARE SAU ÎNVINSĂ, DACĂ RĂZBOIUL A FOST SAU NU PURTAT PE TERITORIUL SĂU, CHESTIUNEA ALIMENTELOR, ÎMBRĂCĂMINTEI ŞI LOCUINŢELOR SE GĂSEŞTE PE PRIMUL PLAN_______ (Continuarea în pag. IV-a col. 1-2-3) In Franţa se consu pachet de ţigări şi doi tei. Chiar în patria vinul este raţionalizat, au nevoie de 5.000.000 mai pâinea necesară costă cu 200 °/o mai lucrător. Molotov a primit pe noul ambasador american MOSCOVA, 30 (Radio). — Agenţia Tass comunică: Ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Molotov, a primit azi pe d. Bedell Smith, ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Statelor Unite, în vederea remiteri scrisorilor de acreditare președintelui Prezidiumului Sovietului Suprem. Decorarea mareşa lului Bagramian MOSCOVA. 30 (Radio). — Preşedintele Prezidiumuluî Suprem al U. R. S. S. Svemik, a remis azi ordinul Lenin, mareşalului Uniunii Sovietice, Bagramian. MARI CANRTATI DE PRODUSE INDUSTRIALE gata c. f. distribuite la sate — Programul de lucru al fabricilor — Institutul Naţional al Operaţiei, mandatar al Statului pentu distribuirea produselor industrial la sate şi colectarea produselor agcole, depune actualmente o activitate intensă în scopul realizării planuui întocmit de acord cu Subsecretriatul Aprovizionării. Vom arăta mai jos rezultele obţinute până acum în sectoul industrial. 1 mii Hor» sticle de lampă la sectorul sticlărie s’i dat comenzi pentru 1.000.000 stia’ de lampă, 300.000 m. p. geamuri si 500.000 buc. veselă. Din acestea sunt gata n fabrici si urmează a fi preluatele Incoop 208.000 sticle de lampă si 50.000 m. p. peamuri. Fabricile „Nitrogen", „linele Ceramice Ploeşti“ şi „Turcau arătat lipsa unor materii prime ca acid boric, oxid de staniu, miniu de timb, caolin, etc., necesare fabricării de vase. Prin intermediul Subsecretarialui Aprovizionării aceste materii pune vor fi puse la dispoziţie în cel mai scurt timp posibil. 6.400.000 m, pazeluri pentru făraş In sectorul textil, colivizile date îl executate prin itermediul ( Situaţia se prezintă în momentul de faţă astfel: cantitatea de bumbac ţărănesc ce urmează să fie distribuită se ridică la 1300 tone fire ţărăneşti, din care 320 tone se află în depozitele filaturilor, iar restul de 810 tone va fi livrat, în baza angajamentelor, în timp de 5 luni. Din cele 6.400.000 metri parineturi comandate de Incoop, 1 milion metri sunt gata în fabrici pentru livrare. Restul va fi pus la dispoziţie de ORIC în 2 tranşe, una de 2.400.000 metri în primele 2 luni, cealaltă de 3.000.000 metri în următoarele 2 luni. Ciorapi, aţă, fitiluri repăşindu-se programul iniţial cu 10.000 duzini, s-au comandat 50.063 duzini ciorapi din bumbac, din care cantitate sunt gata în depozitele fabricilor 22.363 duzini, urmând ca restul de 27 700 duzini să fie predat până la 30 Aprilie a. c. La aţă stocul gata existent este de 25 000 duzini. OBIC-ul a luat toate măsurile -ca restul până la 1 milion duzină să fie executat din tranşa VII-a de bumbac ce va fi predată fabricilor de aţă. S-au mai comandat 20.000 kgr fitil de lampă sau 2 milioane metri şi 1 milion metri şireturi. Confecţionarea a început şi întreaga cantitate va fi livrată cel mai târziu până la 1 August a. c. Mari cantități de încălțăminte In urma aranjamentului cu O. R. A. P., s-au comandat 180.000 per. bo-R. F. (Continuare în pag. D-a, co®. 4—5) 4 PUB. 200 LEI Director: MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE: Centrala 8.26.21 Tipografia 4.84.41 ABONAMENTE Pe bnă Ld 3.600 Pe 3 luni Lei 10.000 PENTRU MUNCITORI, TARANI ŞI STUDENT! Pe lună Lei 3.000 Pe 3 luni Lei 9.000 Redacţia şi administraţia Strada Belvedere Nr. 0 Cont la Cec No. 1.381 De la „bomba atomică” la „2 lei mititelul” Noi nu știam că există o mare apropiere între bomba atomică și vestitul mititel, — „istoricii“ însă ne-au dovedit-o. Ambele sunt obiecte mici. Intre bombe, bomba atomică e cea mai mică, iar atomul este chiar mai mic ca mititelul. Ambele sunt arme de luptă. Bomba atomică e o armă diplomatică, iar mititelul e o armă electorală. Ambele arme intră în arsenalul politic al partidelor istorice, deși mititelul se frige la grătar, iar bomba atomică în coloanele ziarelor. Ambele arme ţintesc la doborîrea guvernului Groza, numai că bomba atomică s’a cam uzat în tatimul Hmp şi de aceea s’a trecut la mittel, care s’a dovedit cu mult mai eficace, căci s’a crezut o cerere nebună după „2 lei mititelul". Mititeii au fost consumaţi până la unul cu o vie satisfacţie iar la plecare cetăţenii şi-au zis confidenţial : „Fraerii! Când sunt în opoziţie ne încântă cu mititei, iar când au fost la guvern ne-au săturat cu gloanţe" (tot obiecte mici!...). După consumarea tuturor mititeilor marivişti, suntem în aşteptarea altor atracţii pe care le-am dori să fie cel puţin tot aşa de „practice“ şi comestibile ca şi mititelul, căci: ce-i în mână nu-i minciună ! şi decât să ne promită marea cu sarea pe mai târziu, mai bine „mic“ să fie, dar să fie acum! UN CONSUMATOR Armata in sprijinul campaniei agricole Importante cantităţi de sămânţă puse la dispoziţia agricultorilor D. general Ţenescu, secretar general al Ministerului de Război, a comunicat Comisiei Interministeriale pentru insămânţări că Armata pune la dispoziţia organelor diriguitoare ale actualei campanii agricole, o mare cantitate de orz şi ovăz aflătoare la depozitele şi unităţile militare. In schimb, la cererea d-lui Levente, secretarul general al Comisiei Interministeriale pentru însămânțări, Brigada Economică din Prefectura Poliţiei Capitalei a blocat la dispoziţia autorităţilor militare toată cantitatea de tărâţe găsită nedeclarată la marile mori din Capitală şi provincie. In felul acesta disponibilităţile de seminţe au fost sporite in mod considerabil, dovedindu-se că efortul susţinut şi coordonat al tuturora e capabil să înlăture piedici dintre cele mai grele. Azi au loc alegeri în Grecia Ce crede despre ele primul ministru SOIULIS MOSCOVA, 30 (Radio). — Dl. Sofulis, primul ministru al Greciei, a declarat la o conferinţă de presă organizată la Atena, că dacă alegerile ar fi amânate pentru un oarecare timp, ele ar putea decurge într'o atmosferă mai liniştită, dar dat fiind că aliaţii se opun la orice amânare, guvernul grec nu va lua nicio măsură in această direcţie. Dl. Sofuris a declarat că însărcinatul cu afaceri american l-a înmânat o notă. In care se arată că Statele Unite se opun la amânarea alegerilor. In privinţa plecării trupelor engleze din Grecia, cerută insistent de toată populaţia, d. Sofulis a declarat: „..nu noi vom hotărî, dacă ele vor pleca sau vor rămâne". In continuare, d. Sofulis a declarat că aparatul de stat şi poliţia sunt putrede şi susţin activitatea elementelor de extremă dreaptă, „ele sunt o moştenire a dictaturii metaxiste şi a dictaturii axiste"„., ele sunt „dictatoriale, fasciste şi cu sentimente monarhiste". „Singurul remediu ar fi dizolvarea lor şi Înlocuirea cu forţe absolut noul". Referindu-se la listele electorale, d. Sofuris a subliniat că acestea conţin numeroase nume de persoane, care au decedat în ultimii 10 ani şi a adăugat: „Cel puţin 20.000 de morţi vor vota". Când va fi pus in aplicare noul statut al funcţionarilor publici Luni 1 Aprilie a. c. la Confederaţia Generală a Muncii au fost convocaţi reprezentanţii Uniunilor cari au funcţionari publici, delegaţi ai corpurilor constituite (profesori, ingineri, magistraţi, etc.) şi Comitetul executiv al Uniunii salariaţilor publici, pentru a da forma definitivă anteproectului de statut al salariaţilor publici. Se crede că discuţiunile vor dura 2-3 zile, după care anteproectul va fi supus preşedinţiei Consiliului de Miniştri spre aprobare. Uniunea salariaţilor publici va depune toată stăruinţa ca noul statut să fie pus în aplicare pe data de 1 Mai 1946, sărbătoarea internaţională a muncii. Asociaţia Foştilor Voluntari Români în Armata Republicană Spaniolă. Uniunea Patriotică a Republicanilor Spanioli din România. Asociaţia Prietenii Spaniei Democrate. Cheamă cetăţenii Capitalei la O MARE IN TRUNIRE în sala cinematografului „ARO”. Duminică 31 Martie ora 1O dim., pentru a protesta împotriva regimului fascist din Spania. Adunarea generală a Sindicatului Ziariştilor Profesionişti Azi, Duminică 31 Martie c.9 la orele 9 dimineaţa precis, are loc în amfiteatrul I al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale adu Adunarea generală a Sindicatului Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti. Ordinea de zi fiind încărcată, membrii sunt invitaţi să fie prezenţi la ora sorocită pentru începerea desfaterilor. Scrisoarea studenţimii democrate din Bucureşti către studenţimea leşana Dragi colegi ieşeni, Noi, studenţimea democrată din Bucureşti am urmărit cu îngrijorare cele petrecute în ultimul timp la Iaşi, în oraşul martir al războiului deslănţuit de duşmanii statornici ai Uniunii Sovietice, în oraşul care nu poate să-şi recapete strălucirea decât prin elanul creator al tinerei democraţii româneşti. Dar adversarii acestei democraţii şi-au îndreptat ultimele nădejdii către Universitatea din Iaşi şi folosind un caz nelămurit încearcă să reînvie epoca întunecată în care studenţimea ieşană a fost în parte transformată în masă de manevră îndreptată împotriva celor care luptau pentru cucerirea unei vieţi mai bune pentru cei ce muncesc. Ei speră ca dintre studenţii din Iaşi să ridice un nou Zelea-Codreanu, pe care să-l folosească la spargerea acţiunilor populare, ca în 1820 la Nicolina. El speră că Iaşul va deveni din nou centrul de difuzare a huliganismului. Dar anul 1922 nu se mai poate repeta. Zadarnic asasinii dela 1807, duşmanii reformei agrare, călăii muncitorimii de la Griviţa şi Lupeni se sbat pentru a folosi studenţimea în îndeplinirea scopurilor lor criminale. Acelaş lucru l-au încercat aici, la Bucureşti, la 8 Noembrie şi acum două luni. S’au isbit însă de hotărîrea forţelor populare, s’au isbit de unitatea democratică a marei majorităţi a studenţimii. Alături de reacţiune nu mai sunt astăzi decât câţiva pretinşi studenţi, obişnuiţii cafenelelor şi bulevardelor. Dragi colegi ieşeni, Nu cedaţi niciodată în faţa provocărilor reacţiunii, clipă pătrunşi de răspunderea pe care noi, studenţii, o avenţimi culturii româneşti, faţă de însuşi viitorul poporului poţi acţiunea hotărită de strângere a rândurilor tuturor f toare de progres din universitatea noastră, fiindcă izbânda va rezulta numai printr-o luptă dârză. Străduiţi-vă pentru un nivel cât mai Înalt al buruiana fascistă nu creşte decât la întuneric. Şi ruiană din mijlocul vostru. Arătaţi celor care încă existat un mai mare duşman al tineretului şi al cimul: dacă echipele SS au fost in fruntea celor care au săvârşit la Iaşi masacrarea evreilor la 29 Iunie 1941, tot ele au executat la 17 Noembrie 1939 în sălile de curs pe studenţii cehi ai Universităţii din Fraga. Faceţi pe toţi să priceapă că duşmanul nostru nu poate fi decât unul singur: acela al luptei pentru a ne asigura condiţii favorabile de studiu, ale cărui roade să le închinăm ridicării poporului. Arătaţi colegilor voştri care au apucat calea şovinismului, a rassismului, că ei se fac instrumentul duşmanilor păcii, duşmanilor demnităţii omeneşti, că ei luptă împotriva intereselor lor proprii, Împotriva intereselor maselor largi, Împotriva intereselor ţării. Numai unitatea noastră democratică poate să ne asigure un loc de cinste în lupta pentru pace, lumină şi progres care însufleţeşte tineretul studios din Întreaga lume. FRONTUL DEMOCRAT UNIVERSITAR BUCUREŞTI O nouă provocare a maniştilor la Timişoara — Prin telefon de la corespondentul nostru — TIMIŞOARA. — Vineri 29 Martie 1946, în timp ce delegaţi C. G. M. ului, Uniunii Textile şi ai Comisiei Locale a Sindicatelor Unite din Timişoara, tov. Emilian Anghel, Radu Ionescu, Niculae Ionescu şi Adalbert Gilbert, s’au deplasat la fabrica ,iusa“ să discute împreună cu reprezentanţii muncitorilor aplicarea contractului colectiv de muncă, au fost provocaţi de o bandă de 50-60 huligani. Aceştia, purtând insigne maniste, s’au adunat în faţa fabricei unde s’au dedat la instigaţii împotriva sindicatelor şi partidelor muncitoreşti. Când delegaţii C. G. M.-ului au părăsit fabrica, muncitorii indignaţi peste măsură de provocările haidamacilor şi văzând pericolul care ameninţa pe conducătorii muncitorimii,au isgonit banda din faţa fabricei. Huliganii manişti s-au retras trăgând focuri de revolver. Dri 30 Martie, dimineaţa, agenţii manişti au trecut din nou la provocări instigând pe muncitorii dein „Hsa“ să intre în grevă, răspândind svonul că în cursul incidentului din ziua precedentă ar fi fost ucis individul Nicolae Utru. Cercetările întreprinse la faţa locullui de d. prim procuror au dovedit că n’a fost nici un mort sau rănit şi nici nu s’au făcut arestări. Dealtfel, Nicolae Ursu, care face parte din banda agresorilor manişti, a fost văzut la câteva ore după cele petrecute la „lisa“ plimbându-se în centrul oraşului prin faţa Catedralei. Cele întâmplate la această fabrică sunt strâns legate de sabotajul descoperit recent, unde agenţii plătiţi de manişti, au deteriorat o serie de maşini pentru a împiedica producţia. Pământ, tractoare şi credite cer istoricii... pentru moşieri! Aşadar moşierii lui Brătianu şi Mania au pornit cu tot dinadinsul împotriva reformei agrare, cerându-i — pur şi simplu — anularea. După ce s’au zbătut zadarnic vreme de un an şi jumătate s’o împiedice sau barim s’o întârzie, după ce luni de zile au vărsat neîncetat venin şi fiere împotriva ţărănimii care a cerut-o şi a democraţiei care a înfăptuit-o, au socotit că a venit în sfârşit momentul pentru atacul pieptiş. O mărturiseşte pe şleau fruntaşul brătienist M. Berceanu in gazeta oficioasă a bancherilor şi moşierilor familliei Brătianu, în numărul din 24 Martie a. c. Reforma agrară trebue oprită, spunea el; pământul Împărţit ţâranilor să fie dat Înapoi moşierilor sub numele de ferme-model; statul să le dea înapoi moşierilor tractoarele care ară azi pământurile ţărăneşti; să le dea credite, din biruri plătit® de truditorii de la oraşe şi sate, să le dea seminţe şi tot felul de ajutoare, iar ţărănimea să încapă iarăşi pe mâna vătafilor boereşti. Aşa cer Interesele ţării, cutează să susţină brătienistul de frunte M. Berceanu, căci — zice el — ţăranul „nu ştie sau nu poate măcar să prăşească un pogon de porumb“, în vreme ce „bunii agricultori“, adică moşierii, „au rezistenţă fizică şi morală, spirit de iniţiativă, capital viu şi mort, capacitate de a organiza şi conduce muncitorii agricoli şi în fine, calitatea cea mai importantă — pasiunea creatoare, îndrăzneala acestor batjocuri întrece orice închipuire. Ele dovedesc încă odată adâncul dispreţ al moşierilor şi al tuturor reacţionarilor faţă de ţăranul muncitor de pe ogoare, încrederea nemărginită a acestora în „dreptul” lor de a stăpâni, de a stoarce şi de a se îmbogăţi din truda şi sărăcia poporului. Ei au „rezistenţă fizică şi morală", adică osânză sortită să crească mereu din jefuirea ţărănimii, şi inima destul de împietrită pentru a o jecmăni fără teamă şi remuşcare. Au „spirit de iniţiativă“, adică se pricep să scoată şapte piei de pe trupul sfrijit al pălmaşului şi dijmaşului. Au „capital viu şi mort“, sipete doldora de bani, conace cari sfidează sărăcia satelor şi cirezi de vite crescute prin pustiirea bătăturii ţăranului. Au „capacitatea de a organiza şi conduce muncitorii agricoli“, adică harapnice destule şi zbiri îndemânateci care să te mânuiască pe spinările trudite ale plugarilor. Au deasemenea „calitatea cea mai importantă — pasiunea creatoare", adică râvna neobosită de a secătui deopotrivă pământ şi oameni, de a stârni foametea şi jalea distrugând şi ascunzând maşinile agricole şi lăsând de bună-voie recolta să putrezească pe câmpuri. Acestea toate, cred ei, Ie dau „dreptul“ de a anula reforma agrară. A spus-o deschis însuşi d. Dinu Brătianu, stăpân a nenumărate moşii N. David (Continuare în pag. 6-a, col. 4—5) — Ioane, tu nu ştii măcar Să am colea un hectar ! Dă-mi-l Înapoi, ogorul, Să-ţi arăt cum creşte sporul ! — Da ?... Să-l faci „fermă model”, Să trudesc tot eu pe el. Eu la plug, tu la belşug, Eu din mâini, şi tu din gură. Unul ară, altul fură — Bun model de-agricultură ! ION URZICA