Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)

1946-06-10 / nr. 545

Pe urmele speculanţilor ! Când vrea femeia * % vrea şi dracul Cum l-a convins Maria Ursan pe Nicolae Marinescu să vândă mazărea cu 400 Iei kg, îmi făceam obişnuita vizită de dimi­neaţă prin piaţa Regina Maria, pentru a ,,strânge material“ pentru gazetă. Mă’­iubise surprinzător noul preţ al mazărei 200 şi 300 de lei kilogramul. „ Nu ştiam la ce să mă uit mai întâi, la ceapă, la negustori sau la mazăre când deodată mă simt­­apucat pe la spate, şi-o voce speriată îmi şuera in ureche: , ,Da’ astea cine mai sunt ?“ M’am întors curios către cel care mă întrebase. Un negustor (numele lui îmi scapă) îmi arătă cu ochii un grup de femei care discutau aprins cu un pb­­tienaş cocoţat , pe o căruţă cu mazăre.^ _ Nu ştiu. Dar ce s’a ’ntămplat?“ — „Păi uite, nu lasă să plece căruţa !" N‘am înţeles­­nimic — cum cred că nici d-vstră — însă f pentrucă în jurul camionului se strânsese mai multă lume m-am apropiat şi eu curios. Una din ele, pe care mai târziu am aflat că o cheamă Maria Ursan, încerca să convingă pe oltean să nu plece cu mazărea din piaţă. _. ^vinde-o aici domnule! Iţi^ facem imediat rost de terezie şi greutăţi, dar rm. se poate să pleci. Piaţa de en gros a fost până la ora 7. Acuma se vinde doar cu amănuntul pentru populaţie. Hai dă-te jos şi începe !" _ Da lasă-mă cocoană ce ai cu mine! Eu am cumpărat mazărea şi mă duc s'o vând. Am autorizaţie, plătesc taxe, ce mai vrei. Aici se vinde prea eftim. Mă duc în Piaţa Naţiunii. Şi a]3«® acum m'a lămurit vocea ei, hotărîtă : «Nu! Noi suntem gospodine, noi vrem să se oftenească preţurile şi nu vă mai dăm voie să speculaţi. Suntem numite de Federaţia Femeilor să supraveghem această piaţă şi nu vom admite să vă mai faceţi jocul. Prietenelor! Aduceţi imediat un cân­tar. Dumneata ca să nu spui că pierzi vei vinde marfa cu 500 de lei, dar aici!"* Cercul strâns în jurul camionului a început să se mişte : doi băieţi­­ de la USIC au adus un cântar şi greutăţi şi olteanul cu pricina a început să vândă marfa. Una din cele trei femei ale Federa­ţiei ia răm­as lângă căruţă. Celelalte două au trecut mai departe iar eu tiptil m‘am furişat în urma lor Le-am văzut oprindu-se în dreptul prăvăliei lui Nicolae Marinescu. Rogojina buclucaşe Au ridicat o rogojină ce acoperea o grămadă foarte curioasa­ M’am repezit să mă uit și eu ca este acolo. Dar n’am apucat să văd pentru că rogojina s’a prăvălit din nou înfuriată. M’am dat înapoi şi­.. aşteptam... explozia. Dar n’a fost ni­mic. Maria Ursan a întrebat pe un ba­­iat de acolo unde-i stăpânul­­şi l-a rugat pe băiat să-l cheme lângă pră­vălie-peste un minut „stăpânul" a şi ve­nit. Şi a vorbit întâi femeia dela „Fe­­deraţie". — Dumneata eşti patronul ? — Da ! — Ce este cu mazărea de sub ro­gojină.­. De ce n’o vinzi ? ■— Ea mea si o duc acasă ! Am porci..­— Imediat s’o pui în vânzare. Fim­, tru porci ţi-s deajuns 50 de kilo­grame ! Şi dom’le,, nu s’a lăsat până ce n’a convins pe negustor s-o vândă. I-a spus de speculă, de lupta femeilor, de greutăţile de trai, de bucuria oa­menilor săraci care vor avea azi o masă mai bună şi mai ieftină, de crima care o fac unii negustori arun­când marfa, de necesitatea ca tot po­porul să lupte pentru o viaţă mai bună, de rolul femeilor în nimicirea speculei şi multe, multe altele. Iar când a terminat, conu Nicolae Marinescu a spus doar atât: „Atunci­.­ (şi a stat un pic) ...nici pentru porci nu mai opresc ! Băiete ! desfă rogojina. Vinde cu 400 !". Un interview neaşteptat: Femeile au dat mâna cu negustorul şi am plecat mai departe. Mi-am luat Gheorghe Fiorescu Continuare în pag. II­a col. 3-4. SUNA In ziua de 5 Mai 1946 a apărut primul răcnet peste morminte şi peste grajd al P. N. Ţ. pentru ca la 2 Iunie să apară a doua ediţie care ar fi fost exact identică dacă n’ar fi avut mici modificări pe ici­ne colo, ştiţi Dvs... Primul manifest se în­cheia cu următorul S. O. S.: „Cetăţeni, trâmbiţele neamului sumă deştepta­rea”. In al doilea mani­fest chestia cu trâmbiţele a fost dată la rebut. Ceea­­ce e cu totul explicabil căci tot sunând „deştep­tarea”, trâmbiţele au sfâr­şit prin a-i „deştepta” şi pe d. Nicuşor Graur şi pe alţii. Aşa încât în ulti­mul ordin de zi semnat de Marele Român s’a prevâ­zut ca trâmbiţele să sune numai­­stingerea”. Vorba Ul­­ PANSEU d-lui Ilie Bazăr : „Mai ABRACADABRANT bine adormiţi şi să-i a­­vem­ decât „deştepţi“ şi s’o şteargă". INTRE „ABUZ” „TOLERANTA” ŞI Aflăm din „Liberalul" : „Nedreptăţile nu pot şi nu trebue să fie agrava­te prim, înăbuşirea senti­mentului firesc de indig­nare şi protestare, care în ordinea morală sunt primele satisfacţii care naţiomal-ţărănnesc nu se se pot da celui asuprit Alta. Din primul mani­fest am aflat că „Statul fini­ncis-aef confundă cu statul indi- de urgia vidualist liberal, abuziv faţă de cel slab şi tole­rant faţă de cei cu ave­re". Cel de al­ doilea ma­nifest publicat peste o lună revine asupra defi­niţiei statului liberal ară­­tându-l tot ca „mai to­lerant pentru cei cu ave­re" dar ştergând cuvin­tele „abuziv faţă de cel Slab". Mica schimbare îşi are tâlcul ei dacă, te gândeşti că la o adică nu şade frumos să candi­dezi pe aceiaşi listă cu conu Dinu Brătianu şi să i-o spui aşa de la obraz cu „abuzul" şi alte ce­tea. Mai curând cu „to­leranţa" că doar dum­nealui e simţitor şi com­­pătime te cu... „ai noş­tri". „ stăpânirii". Ceea­ ce citit de la coadă la cap aminteşte memo­rabilele cuvinte rostite la radio de Hannibal după bătălia de la Auster­litz : „Stăpânirea urgiei celui asuprit poate da primele satisfacţii, în or­dinea morală, protes­­­tării şi indignării senti­mentului firesc prin înă­buşirea ce nu trebue nu poate fi agravată a nedreptăţilor". Din acelaş ziar d­e înal­tă ţinută intelectuală ci­tăm : ,,­ N. D.-ul prac­tică cu voluptate şi ori­unde poate politica calu­lui troian”. Dacă n’am avea con­ştiinţa respectului pe care orice­ „bun român” e da­tor să-l aibe faţă de iluş­trii urmaşi ai statuii şi Bulevardului Brătianu am putea spune şi noi că partidul familiei Brătianu practică cu voluptate şi ori­unde poate politica cailor de curse şi a coco­­şelului. Dar vezi că noi n’o spunem. TUDOR OLARU IAR TILE­­CU „VOLUPTA­­ ES»’ •’oikîlor (VI) ~.Şi în dimineaţa aceia de primăvară ^936 mi se pare — când am urcat dealiu­l Patriarhiei împreună cu un­ grup die colegi şi colege, pentru a participa la primul congres al studenţimii demo­crate, convocat de Frontul Studenţesc Democrat, în dimineaţa aceia atât de însorită şi proaspătă, care corespundea elanului nostru tineresc,­­ am găsit sala în care trebuia să se ţie congre­sul, ocupată de jandarmii, iar adunarea noastră pusă în afară de lege. Am parlamentat îndelung cu ofiţerii care comandau trupa, le-am explicat poziţie noastră faţă de marile probleme ale ţării şi ale tineretului, dar am în­tâmpinat acelaş refuz încăpăţânat, care se acoperea cu „ordinele primit®“. Am încercat să ţinem congresul în alta parte, la altă oră, dar toate stră­­duinţele noastre au fost urmărite cu o egai­ă tenacitate de Prefectura Poliţiei şi Siguranţă. In timpul acesta, la Târgu-Mureş avea loc un aşa zis congres studenţesc, pen­tru care se puseseră la dispoziţie tre­muri şi bani şi unde huligani constituiţi în tribunale gen Ku-Klux-Klan, con­damnau la moarte pe N. Iorga, N. Titu­­lescu, Virgil I­iadgearu, Victor Iamand şi alţii. Şi iată, au trecut 10 ani... Şi­ ţara românească a cunoscut soarta p® care i-au pregătit-o echipele morţii, bandele de huligani, finanţate şi spri­jinite de cercurile politice din jurul d-lor M­­­âi­n­i­li , Va­ida, Brătianu. Naţionaliştii de atunci, cei ce ne acu­zau că suntem „vânduţi Moscovei“ şi njildiăniţi“, au îndeplinit rând pe rând : înfeudarea economică a României faţă de Germania, prilejuind astfel cum­plitul jaf nemţesc din ţara noastră,­­ vânzarea nordului Ardealului fasciş­tilor nemţi şi unguri, prin acceptarea dictatului de l­a V­ienna, instaurarea regimului antonescian-le­­gionar la cârma ţării, aducerea armatei germane în Româ­nia, ca armată de ocupaţie, tran­sformarea României în bază de atac împotriva ţărilor paşnice vecin® şi împingerea poporului într’un răz­boi nedrept, criminal şi dezastruos, în care au ucis floarea tineretului român şi au prefăcut ţara în ruină. Congresul nostru de acum 10 ani avea ca scop să mobilizeze şi organizeze stu­denţimea : a) la luptă împotriva fascismului şi nazismului, «, b) la luptă pentru apărarea libertă­ţilor şi drepturilor cetăţeneşti, e) la lu­ptă pentru democraţie şi pace. Şii studenţii democraţi de atunci, cari adoptaseră drept postulat ideia că mun­citorimea şi poporul trebue să fie lău­­tătorii destinului propriu, cari conside­­rau că studenţimea treime să se unească CU poporul şi să servească libertăţii şi fericirii patriei, au dovedit iubirea lor faţă de neam şi ţară, nu prin fraze, ci prin fapte. Ei au luptat mereu pentru ces în activitatea lor. Fire studenţi de Miron Constantinescu ridicarea nivelului material şi cultural al poporului, ei au luptat împotriva şer­­biei economice faţă de oligarhia finan­ci­ară d­i­n occident, faţă de imperialisme prădalnice, faţă de hitlerismul cotropi­tor. Ei au înfruntat cu seninătate şi cu­raj lagărul, închisoarea ş­i chiar moar­tea. Din rândurile lor au suferit mar­tiriul pentru patrie şi popor, Elena Pa­vel (studentă în medicină şi agronomie), Ion Stamcu (litere), Justin George­scu (litere şi filozofie)... Din rândurile lor au cunoscut închi­soarea şi lagărul Constant® Crăciun, Grigore Preoteasa, Mihail Dragomirescu, Alexandra Sidorov­ici, Mi­hai Fiorescu şi atâţia alţii. Patriotismul acestora a fost verificat prin eroismul de fiecare zi cu care au dus lupta împotriva fascismului. Şi iată, acum, după 10 ani, se des­chide în Parlamentul ţării şi nu întrr-o sală întunecoasă, primul congres liber al studenţimii democrate din România. Obiectivele de azi continuă pe cele de crt. Strădania studenţimii de azi pentru îmbunătăţi­rea cond­iţi­unilor sale de via­ţă, găseşte o larga înţelegere la guver­nul de concentrare democratică. Platforma-program a Blocului Parti­delor Democrate cuprinde toate reven­dicările principale studenţeşti: burse, cămine, cantine, cursuri eftine, reducerea taxelor universitare. Lupta pentru democraţie continuă, pentru consolidarea democraţiei de data aceasta, împotriva provocărilor fasciste şi reacţionare. Pen­tru ca huliganii de astăzi seamănă aidoma cu cei de eri. Şi-au schimbat doar firmele, pe cea le­gionară cu cea manistă sau brătienistă. Dar patronii au rămas aceiaşi. Şi-au schimbat doar sumanele, din verzi le-au făcut negre. Şi-au schimbat doar culoa­rea, din verdele închis gardist s-au de­colorat democratic, devenind verde des­chis naţional-ţărănist. Dar fondul este acelaş, ideile sunt aceleaşi, armele aceleaşi. Tot ura de rasă şi ura naţională le este stindard. Tot înfeudarea României faţă de imperialişti hrăpăreţi, le este ţel. Tot dispreţ şi uită împotriva nea­mului nostru de muncitori şi ţărani, le este fond. Dar studenţimea românească democra­tă, demnă unitate a frontului tinerei ge­neraţii împotriva reacţiunii „istorice“, va înfrânge şi izgoni din Universitate toate rămăşiţele hidoase ale trecutului fascist. Pentru că munca ei stăruitoare şi lupta ei îndrăzneaţă este spre înflo­rirea patriei şi ridicarea poporului. Fie ca munca şi lupta studenţilor de­mocraţi, cu sprijinul nobil al profeso­rilor universitari patrioţi, să înialţe p­res­­tigiul Universităţii româneşti şi să con­­tribuie la desvoltarea culturii naţionale şi la măreţul progres al Patriei noastre. Salutăm cu bucurie primul congres liber al profesorilor universitari şi stu­denţilor democraţi şi le urăm deplin suc­ -~-J • - ;....1 ------------,, .-..l.-.-.J: -^=======g=:.....■■■ -—................. In şpsaţp» 3-ss Regulamentul de funcţionare a Co­mitetului Central Electoral a! Blocu­lui Partidelor Democratice ® Din c­ine este compus C. C. Electoral ® Care sunt sarcinile celor 6 secţiuni: ELECTORALĂ, PROPAGAN­DĂ, ADMINISTRATIVĂ, ECO­NOMICĂ, FINANCIARĂ ȘI TRANSPORTURI ® ^Măsurile propuse de C. C. Electoral şi acceptate de Consi­liul Politic vor fi sprijinite în mod obligatoriu de toate Parti­dele B. P. D. pentru a se asi­gura succesul în alegeri. ® Cele 6 secţiuni se socotesc mobilizate în tot cursivi campa-­ niei electorale. ® Pe lângă C. C. Electoral se înființează o comis­iune a Tine­retului Democrat. COMEMORAREA lui Const. Graur Foştii prieteni, cunoscuţii ca şi preţuitorii aceluia care a fost Const. Graur — gazetar democrat de bo­gată cultură şi în­tinsă experienţă, şi însufleţit de un cald suflu de um­u­manitate, fost di­rector al ziarelor „Adevărul" şi „Di­mineaţa"— se ada­­urnei lui funerare, jurul că azi, în depuse la crematoriul „Cenușa", ca să-i cinstească amintirea. Vor aminti desigur trecutul de lupte al lui Graur, înaintea celui dintâi război mondial, când a participat la campania pen­tru votul universal, pentru reforma agrară, pentru drepturi egale politi­ce tuturor celor născuţi şi crescuţi pe pământul ţării. Vor aminti de scri­sul său zilnic, după ce a venit, în 1921, în fruntea celor mai de seamă ziare democrate ale timpului, după ce se făcuse cunoscut din îmbelşu­gata sa colaborare la gazete şi re­viste ca polemist, corespondent în străinătate şi comentator al faptelor cotidiene, din care ştia să scoată în­ţelesul lor omenesc , vor aminti de îndrumătorul pe calea democraţiei, potrivnică şovinismului, care este reacţionar măcar şi sub formele lui cele mai camuflate. In 1936, când reacţiunea a asmuţit pe Stelian Popescu să pornească o­­trăvitoarea lui campanie împotriva gazetelor democrate, iar Stelian Po­pescu a mobilizat toate categoriile de huligani ca să ardă gazetele, ca să maltrateze­ pe cetăţenii paşnici, prinşi pe stradă şi duşi în casele verzi sau albastre. Const. Graur, du­pă o luptă grea dusă de „Adevărul" şi „Dimineaţa", a fost nevoit să se retragă din fruntea gazetelor. După un an, cele două gazete au fost suprimate de guvernul Goga- Cuza. In 1940, Graur a închis ochii,­­înain­te de a fi văzut instaurat regimul dictaturei fascisto-legionare în slujba Berlinului. Astăzi, sub regimul de largă de­mocrație, Const. Graur poate fi co­memorat și omagiat pentru contribu­ția lui la lupta pentru democratiza­rea țării. /WSSTfö Iunie f£46 4 PAG. 280 LEI "PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIT­I­VAT Director: MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE: Centrala 8A&20 Tipografia 4.84.48 ABONAMENTE Pe lună Lei 3.600 Pe 3 luni Lei 10.000 PENTRU MUNCITORI, TARANI ȘI STUDENŢI Pe lună Lei 3.000 Pe 3 luni Lei 9.000 ORGAN CENTRAL AL P Uzi se­­deschide deputaţilor in Aula Camerei Congresul naţional al studenţilor democraţi Program Ziua l­a­ ­ ORA 10. —Şedinţa de des­chidere, cuvântul delegaţiilor stră­ine al reprezentanţilor tinerilor muncitori şi plugari, al reprezen­tantului foştilor studenţi democraţi al Domnului Rector al Universi­tăţii din Bucureşti şi al reprezen­tantului guvernului. 9 ORA 16. — Raportul politic. — Raportul asupra chestiunei naţionale. 9 ORA 20,30. — Concert sim­fonic la Ateneul Român. Ziua II a 9 ORA 9. — Raport asupra par­ticipării studenţilor la opera de reconstrucţie a ţării; — raport asupra reformei învă­ţământului superior. ® ORA 15. — Raportul econo­mic . — Raportul cultural. © ORA 20. — Recepţie oferită de Arlus. Ziua 61 l­a ® ORA 8,30. — Cuvânt despre 11 Iunie 1848. — Raport de organizare şi statut — Votarea statutului Frontului Democrat Universitar. — Alegerea Comitetului Naţio­nal al Frontului Democrat Univer­sitar.­ ­ Un comunicat al Ministerului de Interne DESCOPERIREA UNOR ORGANIZAŢII TERORISTE dirijate de un cob­art­ament central Printre arestaţi se află elemente antonesciene, maniste, legionare şi mo­şiereşti Ministerul de interne comuni­că: ORGANELE DE SIGURANŢ­A ŞI POLIŢIE ALE STATULUI­­AU DESCOPERIT EXISTENŢA, PE TERITORIUL TARII, A UNOR ORGANIZAŢII TERORISTE CARE PURTAU DENUMIRILE: M. N. R., HAIDUCII LUI AVRAM IANCU, DIVIZIA SUMANELOR NEGRE, GLASUL­­ SÂNGELUI, GRUPUL DIVERSIONIST, ELEN­A BASARABEANU, LEGATE IN­TRE ELE ŞI DIRIJATE DE UN COMANDAMENT CENTRAL. Pe baza unor minuţioase veri­ficări şi do­c­um­en­tări, guvernul a hotărît să treacă la arestarea eleam­entelor principale din aceste organizaţiuni. Operaţiunile au început în z­iua de 27 Mai şi sunt în curs de executare. Au fost arestaţi p­ână în prezent : G-m­al c. a. rezervă ALDEA AUREL­, ALEXA UDRESCU av., BASA­­RABEANU ELENA, fostă secretară a lui Ion Antonescu, KIN­­ESCU GH. subsecretar general al S. S. I. pe timpul guvernării Trădescu, CAPRA AN­­GHEL, moşier, IL°col, rezervă CONST­ANT­I­NIES­C­U VICTOR, II. COIF­AN VIRGIL, CREȚOIU MAGDA, fostă speakeriță la Radio, CALLEYA N., indus­tria®, Căp. COCHINOS MI­RCEA, DOMOCOS­­ION, industriaş, TEGDORCIUC, OCT­A­VI, av., MOROI­ANU ILAR­IE, avocat, general brig. MOŞ­TU, OLTEANU GABRIEL, fost comandant al batalionului „IuliuManiu”, condamnat la 25 ani muncă silnică, OLTEANU ELVIRA, nepoata lui Gavrilă Olteanu, func­ţionară, la Reprezentanţa Americană, PALE­ACU N­ICOLAE zis Moldoveanu Nicolae, fost comandant legionar, POP CORNEL, avocat, IL-co!» rezervă PLESN­I LA EUGEN, STE­ANŢA DUM­ITRU zis Du­­ren­ru Oprea zis Mitruşi căp. paraşutist IONŢU MIHAI, dezertor, şi alţii. Sunt puşi în urmărire: BOCŞA MALIN ziarist epura­t, MANICATIDE TEODOR, func­­iionar la Reprezentanţa Americană, HO­RATK­I COMANICIU, avocat, SACHI BĂLAN, IULIU inginer, alţii. Cercetările continuă. Audienţa de lucru a tov. Gh. Gheorgheu-Dej la M.S. Regele Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, a fost primit­eri, 8 iunie, la ora 11 în au­dienţă de lucru, de către M. S. Regele, la Sinaia. După audienţă, tov. ministru Gheorghiu-Dej a însoţit pe M. S. Regele într'o plimbare cu automobilul, în cursul că­reia Suveranul a binevoit a-i da preţioase indicaţiuni cu pri­vire la lucrările de refacere a şoselelor naţionale. După înapoierea la Sinaia, M. S. Regele a reţinut la de­jun pe tov. ministru­l Georghiu- Dej. Ca rezultat al marilor lucrări executate . C.F.R . _____________• Traficul de CALATORI s’a TRIPLAT Mersul treburilor sra îmbunătăţit simţitor. — Nou­le necesităţi vor impune e­ectrificarea treptată a căilor ferate Declaraţii a tovarăşului GH. GHEORGHIU - DEJ, M­nistrul Comunicaţiilor Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, ministru al Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice a făcut ziarului „Graiul Nou” decla­raţii deosebit de interesante asupra în­făptuirilor de până acum în domeniul comunicaţiilor şi transporturilor noas­tre, cum şi asupra proiectelor ce ră­mân de realizat în viitor în acest im­portant sector al vieţii, economice ro­mâneşti. Desprindem din aceste de­claraţii următoarele: „In procesul­­ de refacere economică a­ ţării, una din pârghiile cele mai im­portante o constitue sistemul nostru de comunicaţii pe uscat apă şi aer. Având la dispoziţie, după 23 Au­gust 1944, un sistem de comunicaţii grav atins de distrugerile războiului, ministerul Comunicaţiilor şi al Lucră­rilor Publice avea de rezolvat această problemă, în condiţiuni extrem de grele. Pentru executarea programului său de lucru, Ministerul Comunicaţiilor şi al Lucrărilor Publice a ţinut seama de toţi factorii şi de toate forţele constructive pe care se putea bizui“. U. R. S.-ist ajută la dn­zestrarea transporturilor* După ce arată eforturile şi înfăp­tuirile Departamentului Comunicaţii­lor în direcţia organizării salariaţilor săi, a îmbunătăţirii vieţii acestora şi a întăririi disciplinei în muncă, tov. ministru Gheorghiu-Dej spune urmă­toarele despre marele ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru restabilirea transporturilor. „LĂRGA ÎNŢELEGERE PE CARE GUVERNUL UNIUNII SOVIETICE A ACORDAT-O PROBLEMELOR RO­MANEŞTI IN GENERAL ŞI TRANS­PORTURILE NOASTRE IN SPE­CIAL, NE-A UŞURAT CONSIDERA­BIL REALIZAREA PLANULUI NOS­TRU DE REFACERE. 15.060 vagoane, 116 locomo­tive capturi de război, ne-au fost restituite, 5.356 vagoane ne-au fost închiriate pe 2 ani Prin acordul comercial în­cheiat în 1945, Uniunea Sovie­tică ne livrează 2060 de cami­oane, din care au şi sosit 1450, care au permis dotarea socieă­­tăţii R. A. T. A. (odiţia autono­mă a transporturilor autovehi­­cole) şi a multor întreprinderi şi instituţii. Vasele de război, în număr de 22 şi vase comerciale, ma­ritime şi fluviale, capturi de război, în număr de 23 au fost restituite firii noastre. Aces­tea din urmă au intrat ca a­­port românesc în­­ societatea Sovromtransport U. R. S. S. a contribuit cu 56 la sută la înfiinţarea societăţi­lor Sovromtransport şi T S R S prin aportul de vase şi avioa­ne. Aceasta a dat posibilitatea Continuare în pag. II­a col. 3-4-5 Manifestul în imagini ^ „Ţara va ști ce să facă“ Telegrama trimisă de Apărarea Patriotică lui Laurent Casanova Ministrul Francez al foştilor combatanţi şi al victimelor răsboiullui In numele celor 1400 de de­portaţi români, victime ale na­zismului, care după o şedere de opt luni în diferite lagăre din Franţa s'au întors în pa­trie, vă exprimăm viile noastre mulţumiri pentru ajutorul pe care l-aţi acordat în timpul şe­derii lor acolo şi pentru repa­trierea lor în cele mai bune condiţiuni. Poporul român nu va uita ni­ciodată acest gest trăiesc care desigur va întări şi mai mult prietenia, tradiţională dintre popoarele noastre. Apărarea Patriotică Hotărând să sprijine înfăptu­irea platformei-pro­gram a Blocului Partidelor Democratice din milion de femei intră în luptai pentru • creaarea a cât mai mu­­ltor case de naştere, dis­pensare, leagăne şi c­amine de zi pentru copii ; • stârpirea definitivă a speculei ; • câştigarea şi întărir­ea unei păci drepte şi trainice ; • înfrăţirea între pop­orul român şi naţiunile conlocuitoare ; @ refacerea ţării ; @ păstrarea neatârnăr­i şi suveranităţii Ro­­­mâniei. In pag. II l­a Chemarea Federaţiei De­­mocrate a Femeilor de la România C­um ramân,« cu demnitatea naţională ? mai mult inconştienta, criminala poli­tică în care cele două partide „isto­rice” şi „româneşti” ar vrea să an­gajeze ţara întreagă. O politică de minciună şi duplici­tate în interior, o politică de min­ciună­ şi duplicitate în relaţiile cu statele străine». In timp ce un sforăitor „manifest către ţară” foloseşte până la abuz. Până la batjocorire, până la trivia­lizare, câteva noţiuni dintotdeauna scumpe poporului nostru, („demnitate naţională”, „independenţă” „liber­tate“, „democraţie“, etc.) partidul naţ. ţărănesc — solidar cu partidul naţ, liberal — încearcă să provoace, prin uneltiri nedemne, amestecuri din a­­farie în treburile noastre interne. Câtă fărădelege trebue să fie în sufletul cuiva pentru ca astăzi să poată vorbi poporului român despre „demnitatea naţională”, iar mâine să-i certifice — cu mincinoasă sem­nătură — în faţa reprezentanţilor a două state streine prietene,­ să-i cer­tifice incapacitatea de a se guverna prin proprii săi reprezentanţi şi deci necesitatea unor intervenţii streine. Merită oare poporul român această insultă? D-nii Mania şi Brătianu cred că da. Pentru că astăzi, în preajma alege­rilor — a unor alegeri pe care ante­­proectul de lege electorală le arată limpede , libere, prin vot secret şi liber exprimat — d.nii Mania şi Bră­­tianu­ sunt dispuşi să, creadă şi să ad­mită orice : orice minciună, orice tră­dare, orice înşelăciune, orice furt, — care le-ar putea întări cât de cât credinţa într’o victorie electorală. O victorie In care, e evident, de piuită vreme încetaseră să mai creadă. Pentrucă d-nii Mania şi Brătianu înţeleg că — în alegerile care vin — nu pot conta pe simpatia poporului. Ei înţeleg că singurul suport, util în alegeri, nu le poate veni dinlăuntrul ţarii şi de aceea îl caută în afara gra­niţelor. , C­n­tronare în pag. II­a col. 4-5. Interpretările fanteziste pe care cercurile reacţionare le pun în cir­culaţie în ultimele zile — în legă­tură cu schimbul de note dintre re­prezentanţii politici în România ai Marei Britanii şi St. Unite­d şi­­ Tătărescu, vin să sublinieze odată

Next