Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)
1946-06-10 / nr. 545
Pe urmele speculanţilor ! Când vrea femeia * % vrea şi dracul Cum l-a convins Maria Ursan pe Nicolae Marinescu să vândă mazărea cu 400 Iei kg, îmi făceam obişnuita vizită de dimineaţă prin piaţa Regina Maria, pentru a ,,strânge material“ pentru gazetă. Mă’iubise surprinzător noul preţ al mazărei 200 şi 300 de lei kilogramul. „ Nu ştiam la ce să mă uit mai întâi, la ceapă, la negustori sau la mazăre când deodată mă simtapucat pe la spate, şi-o voce speriată îmi şuera in ureche: , ,Da’ astea cine mai sunt ?“ M’am întors curios către cel care mă întrebase. Un negustor (numele lui îmi scapă) îmi arătă cu ochii un grup de femei care discutau aprins cu un pbtienaş cocoţat , pe o căruţă cu mazăre.^ _ Nu ştiu. Dar ce s’a ’ntămplat?“ — „Păi uite, nu lasă să plece căruţa !" N‘am înţelesnimic — cum cred că nici d-vstră — însă f pentrucă în jurul camionului se strânsese mai multă lume m-am apropiat şi eu curios. Una din ele, pe care mai târziu am aflat că o cheamă Maria Ursan, încerca să convingă pe oltean să nu plece cu mazărea din piaţă. _. ^vinde-o aici domnule! Iţi^ facem imediat rost de terezie şi greutăţi, dar rm. se poate să pleci. Piaţa de en gros a fost până la ora 7. Acuma se vinde doar cu amănuntul pentru populaţie. Hai dă-te jos şi începe !" _ Da lasă-mă cocoană ce ai cu mine! Eu am cumpărat mazărea şi mă duc s'o vând. Am autorizaţie, plătesc taxe, ce mai vrei. Aici se vinde prea eftim. Mă duc în Piaţa Naţiunii. Şi a]3«® acum m'a lămurit vocea ei, hotărîtă : «Nu! Noi suntem gospodine, noi vrem să se oftenească preţurile şi nu vă mai dăm voie să speculaţi. Suntem numite de Federaţia Femeilor să supraveghem această piaţă şi nu vom admite să vă mai faceţi jocul. Prietenelor! Aduceţi imediat un cântar. Dumneata ca să nu spui că pierzi vei vinde marfa cu 500 de lei, dar aici!"* Cercul strâns în jurul camionului a început să se mişte : doi băieţi de la USIC au adus un cântar şi greutăţi şi olteanul cu pricina a început să vândă marfa. Una din cele trei femei ale Federaţiei ia rămas lângă căruţă. Celelalte două au trecut mai departe iar eu tiptil m‘am furişat în urma lor Le-am văzut oprindu-se în dreptul prăvăliei lui Nicolae Marinescu. Rogojina buclucaşe Au ridicat o rogojină ce acoperea o grămadă foarte curioasa M’am repezit să mă uit și eu ca este acolo. Dar n’am apucat să văd pentru că rogojina s’a prăvălit din nou înfuriată. M’am dat înapoi şi.. aşteptam... explozia. Dar n’a fost nimic. Maria Ursan a întrebat pe un baiat de acolo unde-i stăpânulşi l-a rugat pe băiat să-l cheme lângă prăvălie-peste un minut „stăpânul" a şi venit. Şi a vorbit întâi femeia dela „Federaţie". — Dumneata eşti patronul ? — Da ! — Ce este cu mazărea de sub rogojină.. De ce n’o vinzi ? ■— Ea mea si o duc acasă ! Am porci..— Imediat s’o pui în vânzare. Fim, tru porci ţi-s deajuns 50 de kilograme ! Şi dom’le,, nu s’a lăsat până ce n’a convins pe negustor s-o vândă. I-a spus de speculă, de lupta femeilor, de greutăţile de trai, de bucuria oamenilor săraci care vor avea azi o masă mai bună şi mai ieftină, de crima care o fac unii negustori aruncând marfa, de necesitatea ca tot poporul să lupte pentru o viaţă mai bună, de rolul femeilor în nimicirea speculei şi multe, multe altele. Iar când a terminat, conu Nicolae Marinescu a spus doar atât: „Atunci. (şi a stat un pic) ...nici pentru porci nu mai opresc ! Băiete ! desfă rogojina. Vinde cu 400 !". Un interview neaşteptat: Femeile au dat mâna cu negustorul şi am plecat mai departe. Mi-am luat Gheorghe Fiorescu Continuare în pag. IIa col. 3-4. SUNA In ziua de 5 Mai 1946 a apărut primul răcnet peste morminte şi peste grajd al P. N. Ţ. pentru ca la 2 Iunie să apară a doua ediţie care ar fi fost exact identică dacă n’ar fi avut mici modificări pe icine colo, ştiţi Dvs... Primul manifest se încheia cu următorul S. O. S.: „Cetăţeni, trâmbiţele neamului sumă deşteptarea”. In al doilea manifest chestia cu trâmbiţele a fost dată la rebut. Ceeace e cu totul explicabil căci tot sunând „deşteptarea”, trâmbiţele au sfârşit prin a-i „deştepta” şi pe d. Nicuşor Graur şi pe alţii. Aşa încât în ultimul ordin de zi semnat de Marele Român s’a prevâzut ca trâmbiţele să sune numaistingerea”. Vorba Ul PANSEU d-lui Ilie Bazăr : „Mai ABRACADABRANT bine adormiţi şi să-i avem decât „deştepţi“ şi s’o şteargă". INTRE „ABUZ” „TOLERANTA” ŞI Aflăm din „Liberalul" : „Nedreptăţile nu pot şi nu trebue să fie agravate prim, înăbuşirea sentimentului firesc de indignare şi protestare, care în ordinea morală sunt primele satisfacţii care naţiomal-ţărănnesc nu se se pot da celui asuprit Alta. Din primul manifest am aflat că „Statul finincis-aef confundă cu statul indi- de urgia vidualist liberal, abuziv faţă de cel slab şi tolerant faţă de cei cu avere". Cel de al doilea manifest publicat peste o lună revine asupra definiţiei statului liberal arătându-l tot ca „mai tolerant pentru cei cu avere" dar ştergând cuvintele „abuziv faţă de cel Slab". Mica schimbare îşi are tâlcul ei dacă, te gândeşti că la o adică nu şade frumos să candidezi pe aceiaşi listă cu conu Dinu Brătianu şi să i-o spui aşa de la obraz cu „abuzul" şi alte cetea. Mai curând cu „toleranţa" că doar dumnealui e simţitor şi compătime te cu... „ai noştri". „ stăpânirii". Ceea ce citit de la coadă la cap aminteşte memorabilele cuvinte rostite la radio de Hannibal după bătălia de la Austerlitz : „Stăpânirea urgiei celui asuprit poate da primele satisfacţii, în ordinea morală, protestării şi indignării sentimentului firesc prin înăbuşirea ce nu trebue nu poate fi agravată a nedreptăţilor". Din acelaş ziar de înaltă ţinută intelectuală cităm : ,, N. D.-ul practică cu voluptate şi oriunde poate politica calului troian”. Dacă n’am avea conştiinţa respectului pe care orice „bun român” e dator să-l aibe faţă de iluştrii urmaşi ai statuii şi Bulevardului Brătianu am putea spune şi noi că partidul familiei Brătianu practică cu voluptate şi oriunde poate politica cailor de curse şi a cocoşelului. Dar vezi că noi n’o spunem. TUDOR OLARU IAR TILECU „VOLUPTA ES»’ •’oikîlor (VI) ~.Şi în dimineaţa aceia de primăvară ^936 mi se pare — când am urcat dealiul Patriarhiei împreună cu un grup die colegi şi colege, pentru a participa la primul congres al studenţimii democrate, convocat de Frontul Studenţesc Democrat, în dimineaţa aceia atât de însorită şi proaspătă, care corespundea elanului nostru tineresc, am găsit sala în care trebuia să se ţie congresul, ocupată de jandarmii, iar adunarea noastră pusă în afară de lege. Am parlamentat îndelung cu ofiţerii care comandau trupa, le-am explicat poziţie noastră faţă de marile probleme ale ţării şi ale tineretului, dar am întâmpinat acelaş refuz încăpăţânat, care se acoperea cu „ordinele primit®“. Am încercat să ţinem congresul în alta parte, la altă oră, dar toate străduinţele noastre au fost urmărite cu o egaiă tenacitate de Prefectura Poliţiei şi Siguranţă. In timpul acesta, la Târgu-Mureş avea loc un aşa zis congres studenţesc, pentru care se puseseră la dispoziţie tremuri şi bani şi unde huligani constituiţi în tribunale gen Ku-Klux-Klan, condamnau la moarte pe N. Iorga, N. Titulescu, Virgil Iiadgearu, Victor Iamand şi alţii. Şi iată, au trecut 10 ani... Şi ţara românească a cunoscut soarta p® care i-au pregătit-o echipele morţii, bandele de huligani, finanţate şi sprijinite de cercurile politice din jurul d-lor Mâinili , Vaida, Brătianu. Naţionaliştii de atunci, cei ce ne acuzau că suntem „vânduţi Moscovei“ şi njildiăniţi“, au îndeplinit rând pe rând : înfeudarea economică a României faţă de Germania, prilejuind astfel cumplitul jaf nemţesc din ţara noastră, vânzarea nordului Ardealului fasciştilor nemţi şi unguri, prin acceptarea dictatului de la Vienna, instaurarea regimului antonescian-legionar la cârma ţării, aducerea armatei germane în România, ca armată de ocupaţie, transformarea României în bază de atac împotriva ţărilor paşnice vecin® şi împingerea poporului într’un război nedrept, criminal şi dezastruos, în care au ucis floarea tineretului român şi au prefăcut ţara în ruină. Congresul nostru de acum 10 ani avea ca scop să mobilizeze şi organizeze studenţimea : a) la luptă împotriva fascismului şi nazismului, «, b) la luptă pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, e) la luptă pentru democraţie şi pace. Şii studenţii democraţi de atunci, cari adoptaseră drept postulat ideia că muncitorimea şi poporul trebue să fie lăutătorii destinului propriu, cari considerau că studenţimea treime să se unească CU poporul şi să servească libertăţii şi fericirii patriei, au dovedit iubirea lor faţă de neam şi ţară, nu prin fraze, ci prin fapte. Ei au luptat mereu pentru ces în activitatea lor. Fire studenţi de Miron Constantinescu ridicarea nivelului material şi cultural al poporului, ei au luptat împotriva şerbiei economice faţă de oligarhia financiară din occident, faţă de imperialisme prădalnice, faţă de hitlerismul cotropitor. Ei au înfruntat cu seninătate şi curaj lagărul, închisoarea şi chiar moartea. Din rândurile lor au suferit martiriul pentru patrie şi popor, Elena Pavel (studentă în medicină şi agronomie), Ion Stamcu (litere), Justin Georgescu (litere şi filozofie)... Din rândurile lor au cunoscut închisoarea şi lagărul Constant® Crăciun, Grigore Preoteasa, Mihail Dragomirescu, Alexandra Sidorovici, Mihai Fiorescu şi atâţia alţii. Patriotismul acestora a fost verificat prin eroismul de fiecare zi cu care au dus lupta împotriva fascismului. Şi iată, acum, după 10 ani, se deschide în Parlamentul ţării şi nu întrr-o sală întunecoasă, primul congres liber al studenţimii democrate din România. Obiectivele de azi continuă pe cele de crt. Strădania studenţimii de azi pentru îmbunătăţirea condiţiunilor sale de viaţă, găseşte o larga înţelegere la guvernul de concentrare democratică. Platforma-program a Blocului Partidelor Democrate cuprinde toate revendicările principale studenţeşti: burse, cămine, cantine, cursuri eftine, reducerea taxelor universitare. Lupta pentru democraţie continuă, pentru consolidarea democraţiei de data aceasta, împotriva provocărilor fasciste şi reacţionare. Pentru ca huliganii de astăzi seamănă aidoma cu cei de eri. Şi-au schimbat doar firmele, pe cea legionară cu cea manistă sau brătienistă. Dar patronii au rămas aceiaşi. Şi-au schimbat doar sumanele, din verzi le-au făcut negre. Şi-au schimbat doar culoarea, din verdele închis gardist s-au decolorat democratic, devenind verde deschis naţional-ţărănist. Dar fondul este acelaş, ideile sunt aceleaşi, armele aceleaşi. Tot ura de rasă şi ura naţională le este stindard. Tot înfeudarea României faţă de imperialişti hrăpăreţi, le este ţel. Tot dispreţ şi uită împotriva neamului nostru de muncitori şi ţărani, le este fond. Dar studenţimea românească democrată, demnă unitate a frontului tinerei generaţii împotriva reacţiunii „istorice“, va înfrânge şi izgoni din Universitate toate rămăşiţele hidoase ale trecutului fascist. Pentru că munca ei stăruitoare şi lupta ei îndrăzneaţă este spre înflorirea patriei şi ridicarea poporului. Fie ca munca şi lupta studenţilor democraţi, cu sprijinul nobil al profesorilor universitari patrioţi, să înialţe prestigiul Universităţii româneşti şi să contribuie la desvoltarea culturii naţionale şi la măreţul progres al Patriei noastre. Salutăm cu bucurie primul congres liber al profesorilor universitari şi studenţilor democraţi şi le urăm deplin suc -~-J • - ;....1 ------------,, .-..l.-.-.J: -^=======g=:.....■■■ -—................. In şpsaţp» 3-ss Regulamentul de funcţionare a Comitetului Central Electoral a! Blocului Partidelor Democratice ® Din cine este compus C. C. Electoral ® Care sunt sarcinile celor 6 secţiuni: ELECTORALĂ, PROPAGANDĂ, ADMINISTRATIVĂ, ECONOMICĂ, FINANCIARĂ ȘI TRANSPORTURI ® ^Măsurile propuse de C. C. Electoral şi acceptate de Consiliul Politic vor fi sprijinite în mod obligatoriu de toate Partidele B. P. D. pentru a se asigura succesul în alegeri. ® Cele 6 secţiuni se socotesc mobilizate în tot cursivi campa- niei electorale. ® Pe lângă C. C. Electoral se înființează o comisiune a Tineretului Democrat. COMEMORAREA lui Const. Graur Foştii prieteni, cunoscuţii ca şi preţuitorii aceluia care a fost Const. Graur — gazetar democrat de bogată cultură şi întinsă experienţă, şi însufleţit de un cald suflu de umumanitate, fost director al ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa"— se adaurnei lui funerare, jurul că azi, în depuse la crematoriul „Cenușa", ca să-i cinstească amintirea. Vor aminti desigur trecutul de lupte al lui Graur, înaintea celui dintâi război mondial, când a participat la campania pentru votul universal, pentru reforma agrară, pentru drepturi egale politice tuturor celor născuţi şi crescuţi pe pământul ţării. Vor aminti de scrisul său zilnic, după ce a venit, în 1921, în fruntea celor mai de seamă ziare democrate ale timpului, după ce se făcuse cunoscut din îmbelşugata sa colaborare la gazete şi reviste ca polemist, corespondent în străinătate şi comentator al faptelor cotidiene, din care ştia să scoată înţelesul lor omenesc , vor aminti de îndrumătorul pe calea democraţiei, potrivnică şovinismului, care este reacţionar măcar şi sub formele lui cele mai camuflate. In 1936, când reacţiunea a asmuţit pe Stelian Popescu să pornească otrăvitoarea lui campanie împotriva gazetelor democrate, iar Stelian Popescu a mobilizat toate categoriile de huligani ca să ardă gazetele, ca să maltrateze pe cetăţenii paşnici, prinşi pe stradă şi duşi în casele verzi sau albastre. Const. Graur, după o luptă grea dusă de „Adevărul" şi „Dimineaţa", a fost nevoit să se retragă din fruntea gazetelor. După un an, cele două gazete au fost suprimate de guvernul Goga- Cuza. In 1940, Graur a închis ochii,înainte de a fi văzut instaurat regimul dictaturei fascisto-legionare în slujba Berlinului. Astăzi, sub regimul de largă democrație, Const. Graur poate fi comemorat și omagiat pentru contribuția lui la lupta pentru democratizarea țării. /WSSTfö Iunie f£46 4 PAG. 280 LEI "PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNITIVAT Director: MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE: Centrala 8A&20 Tipografia 4.84.48 ABONAMENTE Pe lună Lei 3.600 Pe 3 luni Lei 10.000 PENTRU MUNCITORI, TARANI ȘI STUDENŢI Pe lună Lei 3.000 Pe 3 luni Lei 9.000 ORGAN CENTRAL AL P Uzi sedeschide deputaţilor in Aula Camerei Congresul naţional al studenţilor democraţi Program Ziua la ORA 10. —Şedinţa de deschidere, cuvântul delegaţiilor străine al reprezentanţilor tinerilor muncitori şi plugari, al reprezentantului foştilor studenţi democraţi al Domnului Rector al Universităţii din Bucureşti şi al reprezentantului guvernului. 9 ORA 16. — Raportul politic. — Raportul asupra chestiunei naţionale. 9 ORA 20,30. — Concert simfonic la Ateneul Român. Ziua II a 9 ORA 9. — Raport asupra participării studenţilor la opera de reconstrucţie a ţării; — raport asupra reformei învăţământului superior. ® ORA 15. — Raportul economic . — Raportul cultural. © ORA 20. — Recepţie oferită de Arlus. Ziua 61 la ® ORA 8,30. — Cuvânt despre 11 Iunie 1848. — Raport de organizare şi statut — Votarea statutului Frontului Democrat Universitar. — Alegerea Comitetului Naţional al Frontului Democrat Universitar. Un comunicat al Ministerului de Interne DESCOPERIREA UNOR ORGANIZAŢII TERORISTE dirijate de un cobartament central Printre arestaţi se află elemente antonesciene, maniste, legionare şi moşiereşti Ministerul de interne comunică: ORGANELE DE SIGURANŢA ŞI POLIŢIE ALE STATULUIAU DESCOPERIT EXISTENŢA, PE TERITORIUL TARII, A UNOR ORGANIZAŢII TERORISTE CARE PURTAU DENUMIRILE: M. N. R., HAIDUCII LUI AVRAM IANCU, DIVIZIA SUMANELOR NEGRE, GLASUL SÂNGELUI, GRUPUL DIVERSIONIST, ELENA BASARABEANU, LEGATE INTRE ELE ŞI DIRIJATE DE UN COMANDAMENT CENTRAL. Pe baza unor minuţioase verificări şi documentări, guvernul a hotărît să treacă la arestarea eleamentelor principale din aceste organizaţiuni. Operaţiunile au început în ziua de 27 Mai şi sunt în curs de executare. Au fost arestaţi până în prezent : G-mal c. a. rezervă ALDEA AUREL, ALEXA UDRESCU av., BASARABEANU ELENA, fostă secretară a lui Ion Antonescu, KINESCU GH. subsecretar general al S. S. I. pe timpul guvernării Trădescu, CAPRA ANGHEL, moşier, IL°col, rezervă CONSTANTINIESCU VICTOR, II. COIFAN VIRGIL, CREȚOIU MAGDA, fostă speakeriță la Radio, CALLEYA N., industria®, Căp. COCHINOS MIRCEA, DOMOCOSION, industriaş, TEGDORCIUC, OCTAVI, av., MOROIANU ILARIE, avocat, general brig. MOŞTU, OLTEANU GABRIEL, fost comandant al batalionului „IuliuManiu”, condamnat la 25 ani muncă silnică, OLTEANU ELVIRA, nepoata lui Gavrilă Olteanu, funcţionară, la Reprezentanţa Americană, PALEACU NICOLAE zis Moldoveanu Nicolae, fost comandant legionar, POP CORNEL, avocat, IL-co!» rezervă PLESNI LA EUGEN, STEANŢA DUMITRU zis Durenru Oprea zis Mitruşi căp. paraşutist IONŢU MIHAI, dezertor, şi alţii. Sunt puşi în urmărire: BOCŞA MALIN ziarist epurat, MANICATIDE TEODOR, funciionar la Reprezentanţa Americană, HORATKI COMANICIU, avocat, SACHI BĂLAN, IULIU inginer, alţii. Cercetările continuă. Audienţa de lucru a tov. Gh. Gheorgheu-Dej la M.S. Regele Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, a fost primiteri, 8 iunie, la ora 11 în audienţă de lucru, de către M. S. Regele, la Sinaia. După audienţă, tov. ministru Gheorghiu-Dej a însoţit pe M. S. Regele într'o plimbare cu automobilul, în cursul căreia Suveranul a binevoit a-i da preţioase indicaţiuni cu privire la lucrările de refacere a şoselelor naţionale. După înapoierea la Sinaia, M. S. Regele a reţinut la dejun pe tov. ministrul Georghiu- Dej. Ca rezultat al marilor lucrări executate . C.F.R . _____________• Traficul de CALATORI s’a TRIPLAT Mersul treburilor sra îmbunătăţit simţitor. — Noule necesităţi vor impune eectrificarea treptată a căilor ferate Declaraţii a tovarăşului GH. GHEORGHIU - DEJ, Mnistrul Comunicaţiilor Tov. Gh. Gheorghiu-Dej, ministru al Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice a făcut ziarului „Graiul Nou” declaraţii deosebit de interesante asupra înfăptuirilor de până acum în domeniul comunicaţiilor şi transporturilor noastre, cum şi asupra proiectelor ce rămân de realizat în viitor în acest important sector al vieţii, economice româneşti. Desprindem din aceste declaraţii următoarele: „In procesul de refacere economică a ţării, una din pârghiile cele mai importante o constitue sistemul nostru de comunicaţii pe uscat apă şi aer. Având la dispoziţie, după 23 August 1944, un sistem de comunicaţii grav atins de distrugerile războiului, ministerul Comunicaţiilor şi al Lucrărilor Publice avea de rezolvat această problemă, în condiţiuni extrem de grele. Pentru executarea programului său de lucru, Ministerul Comunicaţiilor şi al Lucrărilor Publice a ţinut seama de toţi factorii şi de toate forţele constructive pe care se putea bizui“. U. R. S.-ist ajută la dnzestrarea transporturilor* După ce arată eforturile şi înfăptuirile Departamentului Comunicaţiilor în direcţia organizării salariaţilor săi, a îmbunătăţirii vieţii acestora şi a întăririi disciplinei în muncă, tov. ministru Gheorghiu-Dej spune următoarele despre marele ajutor dat de Uniunea Sovietică pentru restabilirea transporturilor. „LĂRGA ÎNŢELEGERE PE CARE GUVERNUL UNIUNII SOVIETICE A ACORDAT-O PROBLEMELOR ROMANEŞTI IN GENERAL ŞI TRANSPORTURILE NOASTRE IN SPECIAL, NE-A UŞURAT CONSIDERABIL REALIZAREA PLANULUI NOSTRU DE REFACERE. 15.060 vagoane, 116 locomotive capturi de război, ne-au fost restituite, 5.356 vagoane ne-au fost închiriate pe 2 ani Prin acordul comercial încheiat în 1945, Uniunea Sovietică ne livrează 2060 de camioane, din care au şi sosit 1450, care au permis dotarea socieătăţii R. A. T. A. (odiţia autonomă a transporturilor autovehicole) şi a multor întreprinderi şi instituţii. Vasele de război, în număr de 22 şi vase comerciale, maritime şi fluviale, capturi de război, în număr de 23 au fost restituite firii noastre. Acestea din urmă au intrat ca aport românesc în societatea Sovromtransport U. R. S. S. a contribuit cu 56 la sută la înfiinţarea societăţilor Sovromtransport şi T S R S prin aportul de vase şi avioane. Aceasta a dat posibilitatea Continuare în pag. IIa col. 3-4-5 Manifestul în imagini ^ „Ţara va ști ce să facă“ Telegrama trimisă de Apărarea Patriotică lui Laurent Casanova Ministrul Francez al foştilor combatanţi şi al victimelor răsboiullui In numele celor 1400 de deportaţi români, victime ale nazismului, care după o şedere de opt luni în diferite lagăre din Franţa s'au întors în patrie, vă exprimăm viile noastre mulţumiri pentru ajutorul pe care l-aţi acordat în timpul şederii lor acolo şi pentru repatrierea lor în cele mai bune condiţiuni. Poporul român nu va uita niciodată acest gest trăiesc care desigur va întări şi mai mult prietenia, tradiţională dintre popoarele noastre. Apărarea Patriotică Hotărând să sprijine înfăptuirea platformei-program a Blocului Partidelor Democratice din milion de femei intră în luptai pentru • creaarea a cât mai multor case de naştere, dispensare, leagăne şi camine de zi pentru copii ; • stârpirea definitivă a speculei ; • câştigarea şi întărirea unei păci drepte şi trainice ; • înfrăţirea între poporul român şi naţiunile conlocuitoare ; @ refacerea ţării ; @ păstrarea neatârnări şi suveranităţii României. In pag. II la Chemarea Federaţiei Democrate a Femeilor de la România Cum ramân,« cu demnitatea naţională ? mai mult inconştienta, criminala politică în care cele două partide „istorice” şi „româneşti” ar vrea să angajeze ţara întreagă. O politică de minciună şi duplicitate în interior, o politică de minciună şi duplicitate în relaţiile cu statele străine». In timp ce un sforăitor „manifest către ţară” foloseşte până la abuz. Până la batjocorire, până la trivializare, câteva noţiuni dintotdeauna scumpe poporului nostru, („demnitate naţională”, „independenţă” „libertate“, „democraţie“, etc.) partidul naţ. ţărănesc — solidar cu partidul naţ, liberal — încearcă să provoace, prin uneltiri nedemne, amestecuri din afarie în treburile noastre interne. Câtă fărădelege trebue să fie în sufletul cuiva pentru ca astăzi să poată vorbi poporului român despre „demnitatea naţională”, iar mâine să-i certifice — cu mincinoasă semnătură — în faţa reprezentanţilor a două state streine prietene, să-i certifice incapacitatea de a se guverna prin proprii săi reprezentanţi şi deci necesitatea unor intervenţii streine. Merită oare poporul român această insultă? D-nii Mania şi Brătianu cred că da. Pentru că astăzi, în preajma alegerilor — a unor alegeri pe care anteproectul de lege electorală le arată limpede , libere, prin vot secret şi liber exprimat — d.nii Mania şi Brătianu sunt dispuşi să, creadă şi să admită orice : orice minciună, orice trădare, orice înşelăciune, orice furt, — care le-ar putea întări cât de cât credinţa într’o victorie electorală. O victorie In care, e evident, de piuită vreme încetaseră să mai creadă. Pentrucă d-nii Mania şi Brătianu înţeleg că — în alegerile care vin — nu pot conta pe simpatia poporului. Ei înţeleg că singurul suport, util în alegeri, nu le poate veni dinlăuntrul ţarii şi de aceea îl caută în afara graniţelor. , Cntronare în pag. IIa col. 4-5. Interpretările fanteziste pe care cercurile reacţionare le pun în circulaţie în ultimele zile — în legătură cu schimbul de note dintre reprezentanţii politici în România ai Marei Britanii şi St. United şi Tătărescu, vin să sublinieze odată