Scânteia, iulie 1946 (Anul 3, nr. 562-587)
1946-07-01 / nr. 562
Femeile din Valea Jiului ucrează la extracţia cărbunelui Deva, 27. — (Prin telefon). — Femeir.” mp iubire al» U.F.A.R.-ului a 1 hotărît să formate echipe care 4 literese ctîte o #1 la încărcatul tribunilor. Prima echipă a ieșit pe teren PETROŞANI in ziua de 8 Iunie. Aceasta echipă era formată din Imeri Olimpia, Cioplita Ana, Hornija Elisabeta, Stanciu Francisca, Blândea Ana. A doua echipă din PETROŞANI lucrat în zina de 14 iunie la reparaţia din PETRILA. În aeastă echipă au făcut parte : laş Maria, Cioflică Ana, Mareş Kcaterina, Dohai Elisabeta, Maron Matilda, Drapici Maria. Tot « preparalin PETRII A au lucrat: Jilău Ana, Tura Margareta, Cantu Ana »• Turcan Emilia din Perila. *'n AN1NOA8A au lucrat: lâmpeanu Maria, Florica Maria, » Pană Varvara. La. niun?eMilet nrs«are Ui* DE PLECAM DUMINICA ? in timp ce la Bucureşti se topeşte asfaltul, mii de muncitori descoper frumuseţile ţării — „Sâmbăta luam leafa, 2—300 de lei, şi mai stăteam prin curtea fabricei o bucată de vreme, gândindu-mă cum să-i împart. Am doi copii şi nevastă şi aproape nu era zi când vreunul din ei să nu fie bolnav. Abea termina ăl mic că se îmbolnăvea mă-sa. Iar celalalt copil parcă abea aştepta să ia locul în pat. Şi niciodată nu aveam hodivă.Ba doctorii ba lapte. Se întâmpla de multe ori că te amăgeam singur că uit necazurile. Şi-mi beam toţi banii... şi Duminica eram ca mort. Când îi vedeam pe toţi lângă masa goală îmi venea să urlu şi să-mi iau câmpii“. Iunie 1946 Damian Petre, turnător în fontă, îmi povestea viaţa lui. Viaţă grea amară, ce nu se deosebeşte într-u nimic de viaţa celorlalte sute de mii de muncitori. „Şi-mi doream din tot sufletul să vie vremuri mai bune. Să-mi văd şi eu cândva copiii sănătoşi şi nevasta voioasă- Să muncesc cu drag pentru ai mei. Ceream aşa de puţin de la viaţă !“ „Acum mă vezi slab, poate mai slab decât eram înainte- Ca acum munci din toată inima. Nevasta-i aici în fabrică, — e responsabilă pentru munca sindicală între femei, — iar eu afară de producţie organizez plecările la ţară şi excursiile-Cred că asta e cea mai frumoasă muncăce poate să o facă un om ! Dumneata nici nu poţi să-ţi închipui ce înseamnă pentru tovarăşii mei de munci să iasă măcar Duminica din oraş“. Sirota sunase şi muncitorul se scula?, să plece. „ „A ! e, o să uit! Copiii îs la Predeal la aer. Avem o vilă acolo, noi muncitorii !“ Şi-mi strânse mâna în palma lui mare, aspră bătătorită... Ah, excursii, munte, mare.. Mi se par atât de curioase cuvintele acestea în gura lui Damian turnătorul! Şi totuşi e adevărat, strălucitor de adevărat! Muncitorii pleacă, să-şi cunoască ţara. Copiii lor trăiesc zile minunate în ozonul răşinat al munţilor sau se bronzează pe plajele mării. Şi doar numai doi ani au trecut de la 23 August- Doi ani numai decând copiii lui Damian se schimbau unul pe altul în patul lor de botig.* E prima lună din vara păcii. Disdedimineaţă lucrătorii în haine erate se strâng ca şi în timpul săptâmânii în curţile fabricilor, cu pătri şi pachete cu mâncare, apoi veşti se urcă în maşini şi pleacă. Ode ? Oriunde! E ţara noastră şi vem să ne o cunoaştem! Duminica aia au mers la Braşov- Cealaltă vor nerge înspre Dunăre. In altă Duminic, la mare. O zi întreagă plină de privelişti ni şi minunate. Iar seara dacă ai să vei să-ţi povestească vreunul din ei ce a văzut, nimeni nu va fi în stare săţi spună lămurit Prea mult frumos şi nou pentru sufletele lor obişnuite până acum doar cu necazurile. Nu’ncap în ochii lor atâtea câmpiri, ape şi pădurişi nu pot să măsoare doar din privii înălţimea munţilor sau Întinsul nării. Dar sufletul ier le cuprinde pe torţe şi faţa lor redă întocmai minunăţia excursiei de Duminică. C F. R.—S. T. R.—P. T. T. La C. F. R. bătrânii au fost mai harnici în excursii decât tinerii şi de cele 10 organizate, opt au fost făcute numai de muncitorii în puterea vârstei. În maşinile şi vagoanele CF. R.uici, peste patru mii de ceferişti din Bucureşti, au vizitat regiunile Snagov, Valea Prahovei, Curtea de Argeş, Constanţa, Mangalia, Cârmen Sylva, Buşteni, Câmpina, Sinaia, urmând ca în Duminica aceasta ei să viziteze Câmpulungul şi Târgovişte. Direcţia Exploatării C. F. R. organizează pe ziua de 30 iunie a ex- Vladimir Cristian Continuare in pag. IV-a col. 1-2 SERIA IQU ANUL XVI_Nr. 562 luni I Iulie 1946 PrrOIsETARI miV TOATE TARILE, UNITI-VA / aranaareaHBh mm 200 LEI 4 PAGINI Director * MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE : Centrala 3.26.20 Tipografia 4.84.48 abonamente Pe lună Lei 3.600 Pe 3 luni Lei 10.000 PENTRU MUNCITORI, TARANI SI STUDENT! Pe lună Cei 3 000 Pe 3 luni tel 9 000 Redacţia şi administraţia Strada Belvedere Nr. 6 Contra Cec No. 1.381 ■a IARBA FIARELOR In rândul buruienilor otrăvitoare cu cai a fost binecuvântat acest pământ, creşte şi „Iarba fiarelor“, mai arătoasă decât celelalte, dar — zice-se — mai tare ca fier, înzestrată cu puterea măiastră de a deschide cât ai clipi, lacăte pecluite şi porţi zăvorite. De aceea e şi atât de căutată de hoţi — care poartă în inel, pe degetul cel mic al mânii stângi. Dar, pasă-mi-te, hoţii-s de mai multe iuri, şi iarba fiarelor la fel- Bandiţii ’ntre bandiţi care au pus laile a doua mare ’nsângerare a lumii, şi-au avut şi ei .Iarba fiarelor”. La procesul acestei crime uriaşe, fără seamăn, — al acestui răboi, pregătit cum apăsat a spus-o Stalin „de forţele reacţiunii mondiale şi deslănţit de principalele State fasciste”. S’a dovedit limpede şi fără putinţă dendoială: talismanul blestemat care a deschis acestor vrăjmaşi ai omftrii graniţele şi sufletele popoarelor a fost ŞOVINISMUL, URA DE RâSA- ASUPRIREA NAŢIONALA.Vechea Polonie asuprea 11 milioane duorainieni şi beloruşi; în ea înflorea antisemitismul. Conducătorii regionali ai Poloniei — Pilsudski, Beck, Rid -Smigly şi alţii au încheiat c Germania pacte menite să le consolideze drepturile de asupritori ai negurilor din Polonia şi să le aducă alte milioane de ucrainieni sub jug. Smulţi polonezi naivi se vor fi bucurat şi ei de marile progrese ale antiseraismului, care radia de la Berlin şi se întindea pe plaiurile poloneze. _ ...Astăzi, procesul de la Nuerenberg a desvăli directivele de necrezut date autorităţilor germane de ocupaţie în Polia. In punctul 6 al memorandumului secret asupra întâlnirii-----------------------------------.- -------- Hitier-Keitel din 20 Octombrie 1930, se declară de către ambii şefi nazişti: „Orice tendinţe de ridicare a nivelului de trai al Poloniei trebuesc înăbuşite Trebuie să i se dea guvernului acestui teritoriu posibilitatea DE A CURAŢI SPAŢIUL IMPERIULUI DE EVREI ŞI POLONEZI“. Iar Frank, celebrul guvernator-călău al fostului „Generalgouvernement”, explică subordonaţilor săi : ,,După ce războiul va fi câştigat, PENTRU POLONEZII ŞI UCRAINIENII CARE SE GĂSESC AICI, VA VENI O VREME CÂND TOŢI VOR FI OMORÂŢI, DISTRUŞI“In acelaşi timp şi pe aceleaşi căi, poporul român aluneca şi el spre o soartă nu cu mult nebună. „Iarba fiarelor” îşi făcia şi la noi treaba ucigaşă Desbinarea naţională şi şovinismul învrăjbeau popor cu popor, naţiune cu naţiune. „Făcând promisiuni şi aţâţând ţările mici una contra celeilalte, Germania a încercat să le facă complect dependente de Berlin- EA FACEA PROMISIUNI UNGURILOR IN DAUNA ROMANILOR ROMANILOR IN DAUNA UNGURILOR IN IUGOSLAVIA EA IŞI FACEA JOCUL AŢAŢAND VECHILE DIVERGENŢE DINTRE CROAŢI ŞI SÂRBI. Sunt cuvinte citate de acuzatorul oficial american de la Nuerenberg din depoziţia unuia din cei mai buni cunoscători americani ai diplomaţiei naziste — Messersmith, fost consul general la Berlin şi Viena. Da, vor răspunde partizanii şovinismului şi ai învrăjbirii naţionale, asta va fi fost adevărat pe vremea lui Iltier. Dar înaintea lui ? — Şi acum ?„. Ar face bine toţi cei ce judecă în felul acesta, să cugete la cuvintele înţelepte şi pline de adâncime ale lui Stalin asupra originelor celui de al doilea război mondial. Vărsările de sânge şi cotropirile acestui război nu au f°st nici pe departe rolul exclusiv al sforţărilor lui Hitler şi ale ciracilor săi. Reacţiunea imperialistă din diferitele ţări — mari şi mici — nu s’a născut odată cu Hitler şi n’a pierit odată cu el- Morala ei în relaţiunile internaţionale a fost şi este : „Peştele cel mare mănâncă pe cel mic”. De aceea când un popor mic primeşte deja trăgătorii de sfori ai neliniştilor internaţionale dreptul şi îndemnul de a împila un alt popor aflat între graniţele lui, — să fie de o mie de ori atent. Spre el se’ndreaptă larg căscată, gura cu dinţi nenumăraţi şi aş- i cuţiţi a rechinului, sau nada, îmbieC2TC în aparenţă, dar legată printrun fir trainic şi adesea invizibil cu undiţa pescuitorilor în apă , turbure. A celor dinlăuntru ca şi a celor din afară. Căci sunt tot una. Nu, hotărît lucru ! Morala asta nu este făcută pentru un popor mic, care se vrea independent şi liber. „Nu poate fi liber un popor care asupreşte alte popoare“, au spus marii conducători ai muncitorimii din toate ţările, luminând tuturor popoarelor lumii calea spre adevărata libertate şi adevărata independenţă. Şi tocmai politica inversă, politica asupririi popoarelor conlocuitoare şi a îngenunchierii interne şi externe a naţiunii române au practicat-o şi Sorin Toma Continuare în pag. II-a col. 4-5 presiune t 0 inima de nirculă In produse industriale sentr pingerii patrioţi Greuăţile pricinuite de seceta din anul trecut sunt pe cale de a fi îrrinse. O recoltă de cereale aproape normală va intra în scurtă vreme în hambare şi silozuri Acest fapt va avea fără îndoială urmări din cele mi îmbucurătoare. Ba, unele din ele au şi început să se arate. Aşa, d exemplu, au fost aduse zilele acestea în obcare cantităţi de grâu pătrate de unii gospodari peste măsură de temători, încă din recolta aului trecut, deşi cererea de grâu actuală e mult mai puţin priincioasă vizării decât a fost prin Februarie sau Martie. Cum eră şi firesc, aceşti educători se conving că aşteptarea le-a fost tot aşa de păgubitoare iar uşile, pe cât a fost de dăunătoare ţării în lunile de strâmtorare pe care am străbătut. Acum însă, când recolta se anunţă îndestulătoare, va fi mult mai uşor s se înlăture tot ce ar mai putea pricinui întârzieri în circulaţia sănătasă a produselor agricole spre oraşe şi a celor industriale spre sate. Blocul Partidelor Democrate a prevăzut în Platforma-Program crearea condiţiunilor necesare reinfloririi comerţului interior, determinându-se «Efel o activă circulaţie a mărfurilor, care să realizeze schimburile Intre it şi oraş, Intre fabrică şi ogor". De aceia, în continuarea măsurilor luate până acum, „Scântia“ propune guvernului instituirea unei „prime de urgenţă" care fie acordată, pe lângă celelalte drepturi, tuturor agricultorilor «re vor da dovadă de înţelegere a nevoilor Ţării, predând Statuii cantităţi de cereale, înăuntrul unui termen ce urmează a fi botrit. Această „primă de urgenţă ar urma să fie dată in produse idustriale de mare folosinţă, aduse de cooperative şi înmânate banilor fără nici o formalitate intârzietoare şi cu precădere. Ea va răsplăti pe de o parte strădania neîntreruptă a ţăranilor penru îndestularea ţării, iar pe de altă parte ar da putinţă Statului ă strângă o cantitate mare de cereale. Se va face astfel un act de dreptate şi de bună gospodărie, care va şi în folosul ţărănimii şi în acela al economiei noastre generale. Repodarea schimburilor normale va fi stimulată şi grăbită, satele vor primi medial mărfuri pe care şi le procură încă cu greu, iar organele Statuai vor dispune în timp util de cerealele necesare ajutorării regiunilor feficitare şi pregătirii însămânţărilor de toamnă. „Scânteia“ Aviatorul comunică... rivesc bileţelul şi cetesc din ce în ce mai surprins, mai uluit: „Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 28 iunie curent, la ora 16. D. prof. I. Petrovici va face o comunicare cu titlul: Un prieten al României : Léon Brunsvicg. Să fie o părere ? O simplă coincidenţă de nume ? Dacă este cu adevărat ilustrul bărbat politic I. Petrovici ar fi trebuit să tacă, să se facă uitat. Totuşi, dacă e „prof. cu p. mare“ şi conferenţiază despre Brunsvirg trebuie să fie totuşi el, fiindcă pe filosoful francez l-a adus la Bucureşti pe vremea pregătirii aplicării rasismului sălbatec, pe vremea când Petrovici mai credea că-i bine să pozezi în amic al libertăţii de a gândi şi umanist de un placid raţionalism. Este deci acelaş Petrovici, profesor de filosofie care dacă în specialitatea lui n’a adus nimic nou, în politică a introdus sistemul aterizării fără aerodrom, pe terenul partidului politic de la putere sau în perspectivă de a cuceri puterea. Venit de la conservatori, a trecut prin guvernul lui Averescu ca să filosofeze peste lucrări publice, apoi la naţionalţărănişti şi în sfârşit a făcut pe vulturul supraom în guvernul lui Antonescu. Mare lucru n’a făcut. Şi-a dat doar mica sa contribuţie personală la dezastrul ţării. Pentru activitatea sa de filosof militant a fost poftit să frecventeze cabinetele de instrucţie ale Tribunalului Poporului. Pentru aceiaş activitate Academia Română, care s’a scuturat mai zilele trecute de fluturele-molie Crainic, nu l-a expediat pe Petrovici la magazia de rebut, acolo unde-i şade bine unei persoane care, înzestrată cu o uriaşă vanitate, a crezut că se poate situa dincolo de orizontul demnităţii personale şi naţionale fără să tragă nici o consecinţă. Nimic nu-l obliga să fie ministru în guvernarea de ruşine şi crimă Vroia să fie înalt dregător cu orice preţ. In lunga şi întortochiata sa carieră de aviator politic, nimic nu l-a oprit să nu fie obrăzat. Era o condiţie a succesului. Numai că după prăbuşirea dictaturii fasciste, să mai apari la Academie şi să facă comunicări despre Brunsvirg, el fost ministru într’un guvern al nedemnităţii naţionale, care a organizat deportări, măceluri, jafuri, a transformat oameni în fiare şi pe alţii în vite, ni se pare oarecum hai să zicem, exagerat. Pentru cea mai înaltă instituţie de cultură a ţării, gestul lui I. Petrovici de a se insinua este, — şi asta nu-i exagerat, — o ofensă. Glorii apuse, foşti ocameni ca Petrovici în postura de radiotelegrafişti cari comunică veşti despre prieteni ai României, este o curiozitate a timpului nostru, mai mult decât academică. Care poate trezi nu numai surprindere, ci și desgust și revoltă. I. Cg. Data conferinței de pace va fi fixată peste 3 •Câteva zpe - a demarat V. Molotov Telegramele în pag. IV In pag. Ilis S’a desfiinţat controlul alimentelor la bariere Se înfiinţează comisiuni de pieţe pentru fixarea preţurilor. — Sporirea producţiei de unelte agricole Războiul văzut de la Statul Major Sovietic Cu Stalin, pe front... Amintirile telegrafistului personal al lui I. V. Stalin „Am transmis toate convorbirile tovarăşului Stalin pe firul direct...“. „Era aşa cum mi-l aminteam din copilărie...“ — Zile şi nopţi la postul suprem de comandă. — O convorbire istorică: Stalingrad Azi se împlinesc 5 ani de la numirea lui I. V. Stalin ca Președinte al Comitetului de Stat al Apărării din U. R. S. S. Publicăm cu acest prilej amintirile căpitanului IM. PQNRMAREV, care a fost — în calitate de telegrafist la Statul Major al Comandamentului Suprem — martor de ceas cu ceas al muncii neobosite depuse de I. V. Stalin in serviciul păcii şi libertăţii popoarelor. Războiul ne-a surprins în tren, nu departe de Kiev. Intenţio■ nam ca împreună cu soţia mea, să-mi petrec concediul în sudul Ucrainei la ţarăla părinţi. Trenul următor ne-a adus de la Kiev înapoi la Moscovaprezentându-mă la comandament, am aflat că am fost numit telegrafist la Statul Major al Comandamentului Suprem. — „Vei putea face faţă acestei însărcinări ? Răspunderea îţi va fi din cele mai mari: vei avea de transmis convorbirile personale ale tovarăşului Stalin, m’a încunoştiinţat superiorul meu, inginerul-maior Pavlov. — Voiu face tot ce-mi stă în puteri pentru a justifica încrederea şi marea onoare ce mi s’a făcut! am răspuns. In clădirea Statului Major mi s’a pus la dispoziţie o cameră separată şi luminoasă, cu mobilă simplă. Nu departe de fereastră era masa cu aparatul telegrafic, lângă ea două scaune şi un fotoliu, iar lângă perete un divan, care avea să-mi servească *la dormit. Intr’un colţ se afla o masă mare, înclinată, acoperită cu hărţi. Aparatul era de cel mai nou tip, confecţionat de fabrica de instalaţiuini telegrafice din Leningrad. L-am pus în funcţiune şi mi-am dat seama imediat, că lucrează fără greş. îmi luasem slujba în primire. Minutele se scurgeau încet, ca ceasurile. Inutil să spun cât eram de agitat. Dintr’o clipă în alta, aşteptam să se deschidă uşa şi să intre tovarăşul Stalin. Dar n’am avut mult de aşteptat. Chiar din prima zi mi s’a ordonat să stabilesc legătura directă cu unul din fronturi. Eram atât de copleşit de emoţie că nici nu-mi mai aduc aminte cu cine a fost dusă această primă convorbire. După câteva minute am raportat că obţinusem legătura. Aproape în acelaş moment se deschide uşa şi intră tovarăşul Stalin. Pe atunci nu purta încă uniforma militară, ci costumul său cenuşiu obicinuit. Arăta întocmai cum îl ştiam încă din copilărie din fotografiile pe care le văzusem. Am raportat: Telegrafistul statului Major locotenent ponamarev". Tovarășul Stalin mă privi drept în ochi și-mi întinse mâna. In ochi îi strălucea un zâmbet Părintesc. Privirea sa mângâietoare îmi dădu curaj și făcu să nu-mi pierd cumpătul in mânuirea aparatului, fapt, de care mă temusem înainte. Cu o voce stăpânită, liniştită, tovarăşul Stalin mă rugă să transmit că se află la aparat. M’am aşezat la masă. Stalin stătea în picioare, alături de mine. A cerut raportul situaţiei de pe front. Situaţia era gravă. Stalin citi cu atenţie răspunsul, cufundat în gânduri. Apoi a trecut la masa cu hărţile şi a cercetat zona frontului respectiv. Tovarăşul Vasilevschi, care venise şi el, înseamnă pe hartă punctele localităţilor indicate pe panglica telegrafului. Tovarăşul Stalin a început apoi să-mi dicteze directive pentru comandamentul frontului. Ordonă regruparea trupelor, introducerea de rezerve noi şi avertiză asupra intenţiilor inamicului Dicta încet, urmărind atent, cum transmiteam. Frazele nu conţineau nici un cuvânt de prisos. Denumirile, chiar şi cele mai complicate, ale localităţilor, oraşelor, râurilor, lacurilor le spunea din memorie, fără a privi harta, fără a avea măcar note scrise-Lucram uşor şi repede, emoţia îmi Continuare în pag. II-a col. 3-4-5 GENERALISSIMUL STALIN un mmnsmm sovietic IN CAPITALĂ V. I. Svertov va ţine un cicn de conferinţe Bucureştiul are deosebita cinste de a găzdui câteva zile pe ilustrul savant sovietic V. I. Svertlov, profesor al Universităţii din Moscova şi al Institutului de Filozofie al Academiei de ştiinţe din U. R. S. S. In timpul şederei sale în Capitala noastră distinsul sol al ştiinţei şi culturii sovietice va ţine sub auspiciile Arlusului un ciclu de interesante conferinţe, tratând diferite probleme ale filozofiei. Conferinţele vor fi ţinute în grădina sediului ARLUS din str. C. A. Rosetti Nr. 5, în zilele de 2 şi 3 Iulie, la orele 18 şi 5 Iulie, orele 18.30. In acest ciclu savantul sovietic va desvolta, subiectele : I. Critica filozofiei germane de la sfârşitul sec. XVIII-lea şi prima jumătate a sec. XIX (Kant, Hegel, Feuerbach); II. Naşterea filozofiei marxiste; III. Principiile de bază ale filozofiei marxisto-leniniste, cuprinzând capitolele : a) Metoda dialectică, b) materialismul filozofic şi c) concepţia materialistă a istoriei. Cei ce doresc să ia parte la aceste interesante conferinţe, pot ridica invitaţiile de la sediul ARLUS din str. C. A. Rosetti No. 5. rii. Partidisu Comunist Cercul de Studii şi Documentare din secţiunea centrală de Educaţie Politic’, organizează Marţi 25«tde a»c, orele 6 după amiază A 18-a CONFERENŢA în sala ATENEULUI ROMÂN Subiectul „ Tineretul—Viitorul României Democrate CONFERENŢIAR MIHAI ROŞCANU Secretarul regionalei Oltenia a P. U. R. inspector general școlar Program artistic : 0 Patruta Niculescu mezzo-soprenă dela Opera Română 0 Vasile Alexiu bariton dela Opera Română 0 Sony Niculescu violoncel dela Soc de Radio-Difuziune la pian : prof. Aglae Mihăilescu-Tescani dela Opera Română Biletele la Librăria Naţională, Cal Victoriei 45 iar în ziua conferinţei la casa Ateneului Român. Mari comenzi la Şantierele Navale Galaţi In cadrul programului de activitate de la Şantierele Navale Galaţi, în curând se va începe construirea unui doc plutitor în greutate de 7000 tone, a opt tancuri petrolifere, şase şlepuri şi patru remorchere. Pentru construcţia acestor vase s’a de construcţie patru dragoane şi patru vedele blindate. Pentru construţia acestor vase s’a proprimitt din U.R.S.S. o importantă cantitate de alarmă, electroid şi cositor. Intr’un cadru festiv s’a deschis eri ostafia flpnfericită sie a llPhmH ejLB. (Reportajul în pag. Ill.) Degrevările fiscale Pentru a îmbunătăţi condiţiunile de existenţă ale marei masse a populaţiei muncitoare, guvernul, de acord cu Confederaţia Generală a Muncii, a luat o serie de măsuri care tind la mărirea puterii de cumpărare a salariaţilor, fără a se recurge în acest scop la o sporire a salariilor. In cadrul acestor măsuri degrevările de impozite asupra salariilor şi asupra mărfurilor de mare consum destinate economatelor prezintă o importanţă deosebită. Ele permit zăgăzuirea cursei dintre preţuri şi salarii, nu prin sporirea salariilor, ci prin reducerea preţurilor, deci prin adaptarea costului vieţii la puterea de cumpărare a salariaţilor. In felul acesta se creează premisele unei stabilităţi monetare şi se evită primejdia inflaţiei ruinătoare pentru ţară şi popor. In felul acesta se pun baze solide pentru opera de refacere a ţării. Clasa muncitoare, care are conştiinţa limpede a marilor ei răspunderi faţă de succesul acţiunii de refacere şi reconstrucţie a ţării, a înţeles temeinicia acestei politici economice — care singură poate grăbi normalizarea situaţiei — şi a sprijinit-o din toate puterile ei, chiar dacă pentru aceasta a trebuit să facă sacrificii. La rândul său, guvernul de largă concentrare democratică s-a străduit să aplice pe teren această politică economică, păşind la importante reduceri de impozite pentru salariaţi. Astfel, de la 1 Aprilie 1945 până la 1 Mai a. c., impozitele pe salarii au fost reduse cu 40—70°/o, ceeace s'a tradus In fapt printr'o sporire simţitoare a sumei primite In mână de către salariaţi ca plată a muncii lor. O atenţiune deosebită a fost acordată degrevărilor de impozite indirecte la mărfurile de primă necesitate şi mare consum. Măsura aceasta, acceptată de toate forţele politice din guvern, a fost înscrisă în platforma-program a Blocului Partidelor Democrate, care preconizează „reducerea treptată a taxelor şi impozitelor indirecte la mărfurile de mare consum". Pentru început s'au acordat importante reduceri de impozite indirecte la anumite mărfuri destinate economatelor — pielărie, stofe, zahăr, ulei şi orez — ale căror preţuri au fost micşorate prin aceasta cu 30—50°/o. Guvernul a hotărît să acorde degrevări importante şi la anumite ţesături de bumbac destinate economatelor. Aceste degrevări au fost studiate la timpul lor şi supuse discuţiei consiliului de miniştri, care Ie-a aprobat, rămânând numai să se întocmească şi să se publice decretul-lege respectiv. Spre mirarea masselor de salariaţi, care aşteptau cu nerăbdare să se bucure efectiv de roadele acestei măsuri, realizarea ei practică întârzie. Nu încape însă îndoială că această situaţie trebue să ia sfârşit Ministerul Finanţelor are datoria să grăbească publicarea în „Monitorul Oficia!" a acestui decret-lege, făcând astfel posibilă aprovizionarea la preţ redus a salariaţilor cu articolele de bumbac atât de necesare in timpul verii. Fără îndoială c. degrevărilede impozite indirecte aplicate până acum şi cele ce se vor aplica la ţesăturile de bumbac nu pot considerare decât ca un început Ele vor trebui extinse cu timp la toate articolele de primă n° cesitate. In nici un caz însă apucarea degrevărilor hotărite pâr' în prezent nu poate fi tergiversată Veniturile la care statul ar renunţa momentan prin aplicarea lor pot şi trebue să fie nu numai complectate, ci şi sporite prin impunerea severă a profitorilor războiului şi a afaceriştilor de tot felul, care se eschivează de la plata impozitelor. Căci e inacceptabil ca aceste hiene multimiliardare să fie impuse — aşa cum au fost impuse anul trecut — la numai 17 miliarde lei, din care să nu se încaseze efectiv nici jumătate... • Numai prin degrevări masive la articolele destinate salariaţilor şi prin aplicarea consecventă a acestor degrevări, se va realiza între puterea de cumpărare a muncitorilor şi funcţionarilor şi costul vieţii un echilibru satisfăcător, creându-se astfel condiţia de bază a normalizării situaţiei economice. Tudor Savin Cu prilejul împlinirii unui an de la apariţie „TINEREŢEA” organi-zic83va Duminică 30 Iunie „Ziua tinereţii” Mari manifestaţii sportive TINERI ŞI TINERE ! Veniţi în mare număr la următoarele manifestaţii sportive: # Orele 16 dimineaţa — O MARE ŞTAFETA PE TRASEUL : PLECAREA JUDEŢEANĂ T.P. str. GUTENBERG 19 - B-DUL ELISABETA — B-DUL BRATIANU - B-DUL TAKE IONESCU - B-DUL LASCAR CATARGIU - PIAŢA VICTORIEI - CALEA VICTORIEI - SOSIREA IN FATA REDACŢIEI ZIARULUI „TINEREŢEA”. # Orele 16 — Pe stadionul STB- finala campionatului de football dintre sectoarele T- P. • Orele 16-30. — La statuia aviatorilor (Jianu) va avea loc o întrecere ciclistă-Toate întrecerile sportive simt dotate cu cupe oferite de ziarul „ Tinerețea”. Orele 18 - O FRUMOASA KERMESSA IN PAREI I. TINERE rum (RUFEI - ŞOSEAUA KISSEBETF). Concursuri — Jazz şi un 'onzaţional program artistic — A rîuşit de la teatrele din Capitală — Bufei bogat -» Preţuri pon'tere INTRAREA IRRA Precizările Uniunii Sindicatelor Minere în legătură cu : Avantagiile câștigate de muncitorii mineri In legătură cu revendicările câştigate de muncitorii mineri, cu sprijinul C. G. M. și al guvernului dr. Petru Groxa, Uniunea Sindicatelor Minere face următoarele precizări: 1. Conform aprobării Consiliului Economic Superior și angajamentului luat de UGIR, c»eieta file minere sunt obligate să dea fiecărui miner câte un costum de haine si o pereche de bocanci ANUAl. în mod gratuit, celor cari au cel puțin un an vechime in câmpul muncii. Acolo unde patronii nu şi-au îndeplinit încă până acum această obligaţie, bineînţeles că sunt ţinuţi să o facă. 2. Societăţile minere sunt obligate să înfiinţeze la exploatările lor cantine, care să servească fiecărui salariat o masă de prânz, cu o reducere de 500/$ din preţul de cost. In caz că in termen de treizeci zile, socotite de la 1 Iunie 1946, societățile nu vor face cantine, ele vor trebui să plătească salariaților 60o0 din costul unei mese. Prin îngrijirea Apărării Patriotice 3.000 orfani de război sunt trimişi ln băi Peste 3000 de copii orfani de război din Moldova şi restul ţării şi copii de mineri din Valea Jiului vor fi trimişi în coloniile de vară, prin grija Apărării Patriotice. Primul transport de copii a părăsit Capitala Joi, plecând la Sovata Alţii vor fi trimişi la Săcele, Băile Felix, Herculane, Bârnova, Nehoi, Predeal, Codlea, Satu-Lung, etc. Caravanele de copii vor poposi in serii de câte trei săptămâni Echipe de educatoare, surori, îngrijitoare cu tot utilajul necesar, material didactic, farmacii, bucătării, vor avea grijă ca ni-mic să nu lipsească pentru ca organizarea taberelor să fie cât mai perfectă.