Scânteia, august 1946 (Anul 3, nr. 588-614)
1946-08-01 / nr. 588
► 2 17 (Urmare din pag. 1 a) Stadionul, imens, e acum neîncăpător. Iată, sunt o sută de mii, şi mai mult decât atât. Peste o sută de mii de bărbaţi şi femei, de muncitori şi funcţionari, de studenţi, preoţi şi cetăţeni de toate profesiunile, veniţi s’o asculte pe tovarăşa Ana. Toată mulţimea aceasta impresionantă vibrează ca un singur om: — Trăiască victoria Blocul Partidelor Democratice în prim alegeri libere! A sosit d. ministru general Vadimu Răşcanu. E primit cu aplauze. Mulţimea soseşte mereu. Urale nesfârşite vestesc sosirea tov. Teohari Georgescu. La ora 6 soseşte tovarăşa Ana. E primită cu urale şi ovaţii care parcă nu vor mai înceta. Braţele îi sunt pline cu flori, mari şi roşii, şi încă mai vin din toate părţile buchetele cu flori. Sunt flori roşii, flori din partea muncitorilor, flori care vorbesc despre respectul adânc şi dragostea fierbinte ce o simte clasa muncitoare faţă de conducătorii ei. Tovarăşa Ana primeşte surâzând buchetele de flori. Uralele parcă nu mai contenesc. Şi deodată răsună Internaţionala. Peste o sută de mii de guri însoţesc orchestrele, acoperind cu desăvârşire sunetul fanfarelor. Disimisl iisisiectualiloir e urau! cu si itanicitorîlair Tov. NEAGU ANDREI deschide adunarea. Dragi teaspăşâ şi Btrieiani, Fraţi şi surori, Nu desparte scurtă vreme de ziua când vom fi Chemaţi să alegem bărbaţii şi femeile care să ne reprezinte interesele în Parlamentul ţării. Derivirea dintre această Adunare a Detaţilor şi cele ale trecutului, constă in felul în care se vor face alegerile. De data aceasta, spre deosebire de trecut, vor vota liber cetăţenii ţării de toate categoriile sociale şi de toate naţionalităţile, cu excepţia numai a celor ce au făcut parte din organizaţiile hitteriste sau prohitleriste, au fost voluntari în războiul antonescian sau sunt criminali de război. De data aceasta nu va mai exista despărţirea umilitoare între cetăţeni maturi — bărbaţii, şi cetăţeni minori — femeile. Deosebirea mai constă şi în ceea ce va reprezenta acest Parlament şi ceea ce reprezentau adunările parlamentare trecute. Deputaţii partidelor democrate, pe care alegătorii îi vor trimite acum în Parlament, şi-au luat angajament de muncă şi realizări. Ei se leagă în faţa poporului să respecte şi să înfăptu’scă platformaprogram a Blocului Partidelor Democrate. Pla$f®7B*ia“Program pcwr* s*3sfte «lela raewsile ©cfiasle ale cetăţeniîor Platforma-program— platformă de unire a forţelor democrate şi program de înfăptuiri—porneşte de la nevoile actuale ale locuitorilor ţării. Pornind de la această temelie reală, partidele democrate pun în faţa poporului soluţiile cele mai potrivite pentru asigurarea păcii, pentru mărirea regimului democratic şi refacerea şi desvoltarea economică a ţării. In trecutele campanii electorale ne aflam în faţa unor programe de promisiuni, în care unii puteau avea încredere, alţii nu, iar în timpul guvernării partidului care se alegea promiţând înainte de alegeri marea cu sarea, poporul îşi dădea seama cât de amar a fost înşelat. De data aceasta noi nu ne mai aflăm în faţa unor promisiuni deşarte. De data aceasta noi judecăm soliditatea şi seriozitatea Blocului Partidelor Democrate după cele înfăptuite de el. Guvernul alcătuit din reprezentanţi ai partidelor democrate care constitue Blocul, cârmueşte de aproape un an şi jumătate. Cunoaştem cu toţii greutăţile pe care Ie-a întâmpinat şi pe care le-a avut de învins ţara şi guvernul ei în acest timp. Cele mai mari greutăţi au putut fi învinse datorită tăriei Frontului Tinic Muncitoresc, unităţii între partidele componente ale guvernului şi colaborării între popor şi guvern şi între guvern şi rege. Ştim că lipsuri şi greutăţi mai sunt încă şi că de ele suferă marea majoritate a populaţiei. Cele mai multe greutăţi se datoresc moştenirii lăsate ţării de cei ce au cârmuit-o timp de zeci de ani. Scăderi şi lipsuri mai sunt şi în munca noastră, apartidelor ai căror reprezentanţi compun Guvernul. Hotărîrea de strânsă conlucrare frăţească a tuturor forţelor democrate în momente dintre cele mai grele şi defeisive pentru soarta României, comportă fără îndoială şi unele greutăţi, pe care însă patriotismul real de care sunt însufleţiţi componenţi! B. P. Iile învinge cu puteri unite în timpul conlucrării. Fără a ne măguli sau a ne culca pe laurii câştigaţi, putem spune totuşi că, ţinând seama de tinereţea democraţiei noastre şi de lipsa unei experienţe pe care s’o fî moştenit în ţara noastră, REGIMUL NOSTRU DEMOGRAT S’A DOVEDIT A FI IN STARE SA LUCRETE CU PRICEPERE ŞL SA ÎNVEŢE NU NUMAI DIN REALIZĂRILE LUI, CI ŞI DIN GREŞELILE FĂCUTE ÎNDREPTANBULE. Este o deosebire fundamentală între suferinţele, greutăţile şi lpsurile îndurate de popor în trecut şi cele îndurate acum. In trecut, oamenii muncii erau împiedicaţi să se organizeze pentru a înfăptui cererile lor; erau opriţi să se adune pentru a-şi spune cuvântul şi păsul; Ie era interzis să-şi scrie gândul şi să-şi onere dreptul. ACUM, GUVERNUL DE CONCENTRARE DEMOCRATICA DR. PETRU GROZA GARANTEAZA LIBERTAŢILE CETĂŢENEŞTI. In trecut, sub regimurile reacţîonare, moşiereşti şi fasciste, sub regimurile mizeriei şi ale înhisericului, poporul lupta în condiţiune de grea ..Acei care n’au putut să asculte cuvântul P. C. R. vin azi să asculte cuvântul libertăţii. Ei vin, pentru că partidul comunist, partidul întemniţaţilor, stă azi ca şi ieri, în fruntea luptei poporului român". Vorbeşte tov. prof. Matei Cristescu In cuvinte simţite, el analizează problema intelectualilor, arătând că drumul lor e unul cu al muncitorilor şi ţăranilor. „Noi nu cerem să fim crezuţi pe cuvânt, deşi noi nu am minţit niciodată. Dar cerem să fim judecaţi in lumina faptelor şi realizărilor noastre". Aplauze numeroase subliniază des frazele oratorului. platforma program nu se va realiza in cabinetul miniştrilor ci prin lupta noastră a tuturor". Aplauze. Acum va vorbi tovarăşa Ana ! Un freamăt de emoţie şi nerăbdare a străbătut, ca un curent , electric, mulţimea. O adiere uşoară de vânt a înfiorat flamurile care fâlfâie în lumină. „Acum va vorbi tovarăşa Ana”... Aşa este. ACUM VA VORBI TOVARĂŞA ANA! Ascultam uraganul de aplauze, ovaţii şi aclamaţii care au salutat-o şi ne întrebam cum s’ar putea reda în scris acest entuziasm clocotitor ? Poate numai în Maiakovski — in cele mai inspirate din poemele sate — străbate un asemenea suflu ciad de bucurie şi entuziasm popular. Intr’un târziu, când ovaţiile au mai contenit, tovarăşa Ana a luat cuvântul: asuprire şi teroare, împotriva asupritorilor, împilatorilor şi ucigaşilor lui. ACUM, GRIJILE ŞI NECAZURILE PE CARE LE AVEM, POARTA UNELE ROD CARE PRIN MUNCA ŞI STRĂDUINŢELE NOASTRE SE COACE. Gândireători clicilor „istorice"1 încearcă să-şi salveze averile, chiar cu preţul unui război civil O primă sarcină a noastră este curățirea ogorului fie buruenile care, continuând să dăinuiască ar împiedica buna desvoltare a roadelor muncii noastre. Trebue să ducem lupta pentru stârpirea resturilor fasciste. Dreapta judecare a Anatoneştilor şi a celorlalţi principali criminali de războii a fost una din aceste importante acţiuni. Trebue sa ducem lupta pentru sdrobirea reacţiunii ieri aflata cu Antonescu, iar azi cu rămăşiţele fasciste antonesciene. Trecerea la organizarea unor formaţiuni teroriste, cum sunt „Sumanele negre” (aceasta în amintirea cămăşilor negre ale lui Musselin, sa imensul stadion încremenise în tăcere. Ca un singur om, mulţimea aceasta imensă îi sorbea cu nesaţ cuvânt cu cuvânt. Tovarăşa Ana vorbea şi cuvintele ei stăpâneau mulţimea, căci ea rostea cu glas tare gândurile şi nădejdile acestei mulţimi, nădejdile şi gândurile poporului muncitor de pe toate meleagurile ţării. Când şi când, un ropot de aplauze întărea câte o frază a vorbitoarei. De fapt, oamenii simţeau nevoia adâncă să aplaude fiecare frază, fiecare cuvânt pe care-l auziau, căci cu toţii simţeau că erau rostite gândurile lor cele mai curate, cele mai nobile. Şi fiecare vorbă era plină de miei, nimai adevăr, nici umbră de demagogie. Aşa vorbesc conducătorii clasei muncitoare, aşa e cuvântul partidului vostru : limpede şi răspicat, curat şi adevărat şi pe înţelesul oricui. Când a terminat, mulţimea a aclamat-o îndelung. Aplauze elocvente : era mulţumire pentru felul limpede în care a ştiut să lămurească poporul, era admiraţia şi dragostea pentru neînfricata luptătoare şi era adeziunea, mulţimii la programul trasat. Fiecare dinn cei de faţă se simţea parcă mai vioi, mai puternic, mai lămurit. In inima fiecăruia era încredere şi optimism sănătos. Iat această stare de spirit, muncitori şi muncitoare, au încins, pe iarba bătătorită de picioarele lor, horă mare şi iute, în care s’au prins, tânăr şi Vârstnic. Era hora unirii truditorilor, hora luptei şi biruinţa democraţiei româneşti. Victor Bisssu ( vede): „Vocea sângelui” şi celelalte dovedeşte că partidele „istorice” au înţeles că şi-au trăit traiul şi şi-au mâncat mălaiul- Ele şi-au dat seama că politica lor de minciuni, defăimări şi aţâţări devine tot mai odioasă masselor populare-Am greşi dacă mulţumindu-ne cu constatarea că partidele ,,istorice” au încetat de a mai fi partide cu aderenţi în massă, am privi cu uşurinţă activitatea lor clandestină și teroristă. Conducătorii choitor „istorice” care au pescuit mari averi în apa tulburată de sângele curs în războiul antonescian, încearcă acum să-și salveze averile jefuite, în apa, pe care vor s’o tulbure cu sânge vărsat în război civil. Căci război civil plănuiseră ei să deslănţuie prin bandele lor teroriste. Dreapta indignare şi judecată a poporului va învăţa aceste clici că fără de-regle lor nu vor fi tolerate. Guvernul Dr. Petru Groznişi face datoria, aşa cum s’a angajat în faţa poporului în programul pe baza căruia a venit la cârma ţării în 6 Martie 1945. Până acum au fost descoperite de Ministerul de Interne 34 de organizaţiuni teroriste; 546 de terorişti au fost identificaţi, cercetaţi şi deferiţi instanţelor judecătoreşti. Partidele democrate s’au angajat să îndepărteze o mare plagă pentru ţărănime şi o piedică însemnată în desvoltarea economiei naţionale, stăpânirea şi exploatarea moşierească. Guvernul de concentrare democrată şi-a ţinut angajamentul, a realizat reforma agrară şi până azi aproape jumătate dintre nouii împroprietăriţi au şi primit titlurile de proprietatePartidele democrate s’au angajat în programul lor de guvernare să ducă o politică de prietenie cu Uniunea Sovietică şi cu toate celelalte ţări democrate, o poltică de demnitate şi independenţă naţională. Guvernul Dr. Petru Groza a asigurat ţării relaţii de strânsă prietenie cu Uniunea Sovietică, a reluat relaţiile diplomatice cu Statele Unite şi Marea Britanie, cu Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi Franţa. Guvernul Dr. P. Groza a recunoscut guvernul democrat al Spaniei, Ghrai, şi a rupt relaţiile cu Franco, călăul Spaniei. Datorită relaţiilor pe care guvernul nostru le-a stabilit cu Uniunea Sovietică, datorită ajutorului economic care ne-a fost dat, noi nu avem şomaj în ţară , datorită ajutorului pe care ni l-a dat Guvernul sovietic, am fost feriţi de foamete după un an de grozavă secetă. ARDEALUL A FOST RENTREGIT. MII ŞI MII DE PRIZONIERI DIN U. R. S. S. AU VENIT ACASA. Un principiu de bază al înţelegerii şi colaborării între forţele democrate din România, este deplina egalitate de drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare. „REALIZĂRILE GUVERNULUI GROZA STAU MĂRTURIE A CONCORDANTEI DEPLINE DINTRE VORBELE SI FAPTELE SALE ATAT IN PROBLEMELE GENERALE ALE TARII, CAT SI IN POLITICA SA FATA DE NATIONALITĂŢILE CONLOCUITOARE" — spune secretarul general al Partidului nostru, tovarăşul Gheorghiu-Dej. Aşa cum nu puteau fi concepute fascismul şi reacţiunea fără aţâţare la ură intre popoare, fără asuprirea, naţionalităţilor conlocuitoare, tot aşa nu poate fi concepută democraţia fără trai frăţesc intre popoare, fără libertate şi egalitate de drepturi pentru inaţionalităţile conlocuitoare. Sarcina de a apăra şi întări tânăra democraţie românească îi revine în primul rând poporului român. Aceasta este condiţia fundamentală de viaţă liberă şi de trainica sa dezvoltare. Răspunzând pe ctrem propria sa cauză şi soartă, poporul român trebue să fie principalul luptător pentru asigurarea libertăţilor călătoneşti, imparul român trebue să fie hotărât apărător al egalităţii de drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare. In jurul poporului român prim şi convins luptător pentru menţinerea, apărarea şi întărirea regimului democrat, se vor strânge cu încredere la finalităţile conlocuitoare, vilul interesate şi ele in dăinuirea şi consolidarea democraţiei in Statul român. Având sprijinul plin de abnegaţie al muncitorimii, puternică prin Cine a vrut să curgă valuri de sânge omenesc ? A vrut oare războiul, badea loan gârbovit înainte de vreme de necazuri şi nevoi ? L-a vrut soaţa lui ? L-au vrut Petre Vasile sau Vereş István, care lucrează alături unul de altul în fabrică sau birou? L-aţi vrut voi, ţărance, muncitoare, gospodine ? Au vrut şi vreţi să fie război, voi mame şi neveste ? Nu, muncitorii, ţăranii, cărturarii, milioanele de oameni din România, care muncesc pentru a trăi, pentru a trăi liber, ei şi copiii lor, ei nu au vrut şi nu vor război. Cine a vrut să curgă valuri sângele omenesc, cine a vrut să nimicească viaţa şi libertatea oamenilor ? Au vrut prepuşii marilor stăpâni de trusturi, de bănci şi moşii, Hitler, Mussolini şi Antonescu. Ei ne-au târît in războiul lor mişelesc. După 23 August, poporul român cu Regele său s’au desfăcut din înlănţuirea criminalilor şi alături de falnica Armată Roşie, au luat parte la războiul de sdrobire a fascismului, la războiul de eliberare a României. Front Unic Muncitoresc, guvernul dr. Petru Groza a înregistrat succese importante în munca de refacere, mai cu deosebire la căile ferate şi la celelalte căi de comunicaţii, şi în industria cărbunelui. Mii şi mii de muncitori din întreaga ţară au dat o nobilă pildă de înalt patriotism şi ajutor frăţesc reparând şi dăruind fraţilor lor plugari, unelte pentru munca câmpului în valoare de miliarde de lei. ţărănimea eliberată de jugul moşieresc, a lucrat cu râvnă, însămânţând peste planurile stabilite. „ Poduri şi drumuri au fost refăcute de ţărani şi muncitori înfrăţiţi în muncă. Plugarii au conlucrat cu muncitorii ceferişti la refacerea liniei ferate din Moldova, într’un timp record ,ţărani şi muncitori muncesc cu sârg la îndiguiri şi câştigarea a noui terenuri arabile. Tot mai mulţi savanţi, mari scriitori, ofiţeri, ingineri, medici, profesori şi învăţători, artişti, pictori, se alătură şi sprijină regimul democrat. GUVERNUL DE CONCENTRARE DEMOCRATA LUCREAZĂ PRIN POPOR ŞI PENTRU POPOR. Astfel, cu sprijinul Confederaţiei Generale a Muncii, al Federaţiei Democrate a Femeilor şi al Apărării Patriotice. AU FOST CREATE 2400 LEAGANE, CĂMINE DE ZI ŞI GRĂDINIŢE DE COPIIZeci de mii de mame muncitoare, funcţionare şi gospodine au fost astfel eliberate de grija şi durerea de a-şi şti copiii acasă sau pe drumuri fără îngrijire şi supraveghere In colaborare cu Frontul Plugarilor, GUVERNUL A ÎNFIINŢAT CASE DE NAŞTERE LA SATE SI AU ÎNFIINŢAT SPITALE NOUI LA BUCUREŞTI ŞI TARGU-MUREŞ. UN SANATORIU PENTRU BOLNAVI DE PLAMANI LA PAULESTI, IN JUD .PRAHOVA UN SPITAL PENTRU BOLNAVI DE INIMA (primul spital din ţară de acest fel la Buziaş. S’au creat spitale pentru combaterea epidemiilor în 11 judeţe din Moldova. „ S’au înfiinţat mii de nouă instalaţii de duşuri în întreprinderi, sute de nouă dispensare la sate şi în întreprinderiZeci de mii de muncitori şi funcţionari asiguraţi, au fost trimişi la băi şi în staţiuni climaterice. Tot cu sprijinul organizaţiilor democratice, au luat fiinţă 4.750 de şcoli pentru analfabeţi, cu 450.000 de elevi. Dintre aceste şcoli, 4350 cu 415.000 elevi sunt la ţară©S,au creiat 2500 de biblioteci cu peste 600.000 de volume. Numai în judeţele Ilfov şi Vlaşca s’au organizat 300 de biblioteci la sate. Iubiţi ascultători şi ascultătoare. Cântărind realizările Guvernului Dr. Petru Groza după angajamentele luate de forţele democrate care compun Guvernul de la 6 Martie 1945, putem trage următoarele concluzii. Judecăm politica dusă de guvernele țării intre cele două războaie mondiale. Și să vedem dacă aceasta a fost o politică de pace sau una de pregătiri agresive. Au avut oare aceste guverne o linie conducătoare în politica externă ? Da, o astfel de linie a existat. Toate partidele care au fost la cârma ţării, au legat ţara noastră de acea sau acele puteri cari în momentul dat erau puteri fruntaşe ale politicii anti-sovietice. Partidul lui Maniu, legionarii, Goga, Cuza, veniţi mai târziu în arena politică a României şi luptând să-şi creeze şi să-şi lărgească poziţiile în exploatarea poporului, erau legaţi în mod special de Germania lui Hitler. O mică paranteză asupra originii partidului naţional-ţărănesc. Fruntaşii partidului naţional din Ardeal , Maniu cu numeroşii lui nepoţi, Vaida- Voevod, Mihai Popovici, etc., etc, toţi reprezentanţi ai marelui capital din Arţreal, capital cu interese strâns împletite cu ale magnaţilor şi grofilor unguri, s’au unit cu o fracţiune desprinsă din partidul conservator-moşieresc din Vechiul Regat. Această combinaţie reacţionară s’a unit apoi cu partidul ţărănesc. DISTRUGÂND SISTEMATIC IN NOUL PARTID NAŢIONAL-ŢARANESC ORICE URMA DE SPIRIT DEMOCRAT DE CARE ERAU ÎNSUFLEŢIŢI UNII CONDUCĂTORI ŞI MASSELE DIN FOSTUL PARTID ŢĂRĂNESC. De ce s’au păruit între ei ani de zile, brătieniştii şi maniştii ? Pentrucă brătieniştii voiau să pună mâna pe acţiunile industriaşilor şi bancherilor ardeleni manişti, iar aceştia voiau să puie ei mâna pe bogăţiile ţării din Vechiul Regat, pe care le ţineau cu dârzenie brătieniştii. Capitalurile marthoro-usisigureşti şi ale moşierilor din partidul naţional-ţărănesc au mers spre colaborare tot mai strânsă cu capitalul german. In împletirea capitalurilor naţional-tăaărciste cu cele germane şi ungare, găsim în mare măsură explicaţia colaborării dintre manişti şi legionari, a Partidul nostru în tot timpul existenţei sale, a chemat la luptă şi a organizat lupta împotriva politicii reacţionare interne şi externe, III a mobilizat la luptă împotriva fascismului, impotriva lui Hitler şi a războiului lui, pentru pace. Partidul nostru a chemat poporul la luptă pentru împroprietărirea ţăranilor, pentru salarii omeneşti şi condiţii de muncă omeneşti pentru oamenii muncii, pentru trai frăţesc între poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, pentru o politică de prietenie cu Uniunea Sovietică, pentru Front Unic Muncitoresc, pentru unirea forţelor democrate în lupta împotriva reacţiunii şi a dictaturii fasciste. Pentru această politică a sa, Partidul Comunist a fost scos afară din lege, iar militanţii lui au fost ţinuţi ani şi ani de zile în închisori unii din ei fiind ucişi. Partidul nostru a fost prigonit şi proslăvirii lui Hitler şi Mussolini de către Maniu şi Mihalache, ca şi a continuării colaborărilor cu nemţii în timpul războiului antonescian. Nu întâmplător recunoaştem în frazele găunoase despre „Statul ţărănesc” al lui Mihalache, planul mai brutal şi mai concret exprimat de către Hitler şi „tehnicienii” lui, acela de a face din România o ţară agrară înapoiată, „Hinterland’’ al Germaniei fasciste. „Statul ţărănesc” — adică Stat de ţărani stăpânit de moşieri, Stat fără industrie desvoltată la nivelul industriei moderne, — ar fi trebuit să dea posibilitatea celor care l-ar fi condus, de a ţine poporul în incultură şi mizerie, ar fi trebuit să le dea posibilitatea să acumuleze rapid averi mari pentru ei şi clicile lor. „Statul ţărănesc” urma să fie menţinut şi stors cu ajutorul Germaniei fasciste, care într’o astfel de ţară şi-ar fi putut desface mărfurile ei de calitate dubioasă, căpătând în schimb alimente şi materii prime eftine. POLITICA EXTERNA A ROMÂNIEI A FOST O POLITICA ÎMPOTRIVA INTERESELOR POPORULUI ROMAN, EA A FOST O POLITICA CARE CORESPUNDEA NUMAI INTERESELOR ÎNGUSTE ALE UNOR CLICI LACOME ŞI JEFUITOARE. Ca şi Polonia lui Beck, România de sub conducerea brătieniştilor şi maniştilor, a legionarilor şi a lui Antonescu, s’a oferit oricui ca berbec de lovire împotriva Uniunii Sovietice. România nu a avut nici înăuntru, nici în afară o politică de apărare a intereselor naţionale, o politică de demnitate şi de neatârnare naţională. Pentru a apăra interesele unor bande de trântori lacomi, interesele şi neatârnarea României erau puse la cheremul guvernelor reacţionare din diferite ţări şi apoi la cheremul guvernelor fasciste din Germania şi Italia. Astfel, guvernele care au cârmuit ţara între cele două războaie mondiale, au pus vreasc peste vreasc, participând la pregătirea marelui pârjol care în planul lui Hitler trebuia să mistuiască viaţa liberă şi independentă a popoarelor, rămânând pe lume robia şi întunericul. Partidele reacţionare au pregătit astfel războiul căruia Antonescu, di care au colaborat, l-a pornit, scos afară din lege de regimurile reacţionare şi de regimurile de dictatură carlistă şi antonescian-legionar. Nu este oare şi aceasta încă o dovadă a pregătirilor de război criminal împotriva poporului român şi a celorlalte popoare iubitoare de pace ? O dovadă a continuităţii acestei politici criminale antinaţionale ? Căci ce îl supără pe răufăcătorul care se pregăteşte să comită o spargere, o crimă, care este grija lui principală ? Grija lui principală este de a îndepărta forţele care aruncă lumină asupra intenţiilor sale criminale, forţele care i-ar putea opri acţiunea nelegiuită înainte de a comite crima. Partidul Csmimist, esmsecvent apărător al intereselor naţioale, al issiereselor populare, trebssîa scos din lege pentru a nu turbura garasta? ir él© er im mare als răufăcător ii ar. _ Brătieniştii şi maniştii se supără foc când li se reaminteşte trecutul. Noi am spus-o: nu facem aceasta pentrucă ne ar face plăcere să scormonim în noianul de nenorociri şi dezastre pe care poli-jj tica lor le-a adus asupra ^ tării, _ ci o facem pentru că aceşti domni fac încercări disperate de a continua această politică a lor. Poporul român, trezit după marile suferinţe şi nenorociri îndurate, vede tot mai limpede că între interesele populare şi interesele reacţiunii nu poate fi nici un punct de contact. El vede tot mai limpede că interesele populare nu se pot apăra decât lovind fără cruţare în cei ce vor să-şi satisfacă internele în dauna ţării şi a poporului. Ca şi celelalte popoare din ţările balcanice, poporul român a cunoscut ani îndelungaţi suferinţa şi umilinţa jugului turcesc. Generaţiile trec, dar ele lasă moştenire generaţiilor care le urmează, amintirea suferinţelor şi a învăţăturilor trase din ele. Turcia, care stăpânea ţările din Balcani, avea veleităţi să stăpânească şi pământul rusesc. Interesele românilor asupriţi de turci se întâlneau cu acele ale ruşilor. Această comunitate de interese a dus la războiul de eliberare de sub stăpânirea turcilor a ţărilor balcanice, la războiul ruso-turc din secolul trecut. După eliberarea de turci, in secolul nostru, cei care loveau în independenţa şi suveranitatea României, erau Germania şi imperiul austro-ungar. Si aici interesele noastre s’au întâlnit cu acele ale Rusiei. ASTFEL IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL, ARMATA ROMANA A luptat alaturi de armata rusa. Eliberarea popoarelor din Rusia de sub jugul tarist, a însemnat pentru noi o singură garanţie de apărare consecventă a intereselor comune ale marei ţări vecine, Uniunea Sovietică, ale României şi ale celorlalte ţări din Bal- Problema reconstrucţiei miei A doua problemă, cuprinsă în platforma-program, de care vreau să vorbesc azi în faţa Dvs., este aceia a reconstrucţiei şi a desvoltării economiei ţării O adevărată reclădire şi creştere a gospodăriei ţării noastre, nu este posibilă decât în regimul democrat, decât printr-o mobilizare şi concentrare a tuturor forţelor constructive naţonale. Rezolvarea cu cât mai mult succes a acestei probleme, cere mari sforţări, abnegaţie şi pricepere, cere mobilizarea tuturor energiilor creatoare ale ţării. Ţara noastră este una din ţările cu cele mai multe avuţii din Europa, populaţia ţării este harnică şi isteaţă Ţara noastră se aseamănă unei gospodării în a cărei bătătură sunt ascunse comori imense. Locuitorii gospodăriei sunt vrednici şi pricepuţi, dar în această gospodărie cu mari avuţii, vatra gospodarului e rece, ei şi familia lui sunt goi şi flămânzi. Stăpâni hapsâni i-au înbătuşat energia şi l-au mânat să muncească ca un rob din zori până în noapte, numai pentru îmbogăţirea lor. Azi, populaţia ţării este eliberată de cătuşele guvernanţilor fascişti şi reacţionari, eliberată de stăpânirea moşierească. Energia, iniţiativele şi voinţa populară descătuşate, pot face — deşi cu multă trudă şi lipsuri grele — ca bătătura bogată, dar legată cu o vrajă blestemată de către stăpânitorii de ieri, să devie o gospodărie înfloritoare şi binecuvântată, în care populaţia ţării să ducă un trai luminos şi îmbelşugat. Pentru a aduce producţia ţării la nivelul dinainte de război, pentru a începe munca de explorare şi exploatare a zăcămintelor subsolului nostru, pentru a începe munca de electrificare a ţării, pentru a creia noui şi nouă centre de închiriat maşini agricole, pentru a desvolta industria şi agricultura ţării noastre, pentru a ridica nivelul de trai şi cultură al masselor populare,* avem nevoie nu numai de import de maşini şi materii prime din ţările care se posedă şi care vor să intensifice relaţiile economice cu ţara noastră. Prin mobilizarea tuturor energiilor, a inginerilor, tehnicienilor, profesorilor, învăţătorilor, muncitorilor, ţăranilor şi întreprinzătorilor, înţelegem aportul fie muncă, energie şi sacrificii pe care să-l aducă fiecare cetăţean, care doreşte binele ţării sale. Dacă cei ce muncesc din greu în uzine, pe câmp, în birouri, în şcoli, în spitale, nu stau să drămuiască veniturile întreprinzătorilor, apoi nu este permis ca unii dintre întreprinzători, bancheri şi negustori să batjocorească truda oamenilor muncii şi să puie la încercare răbdarea lor. Astfel sunt cei care sabotează producţia în întreprinderi, cei care încearcă să arunce pe drumuri muncitorii, să închidă întreprinderile, atunci când aceste întreprinderi pot lucra din plin, cei care speculează neruşinat mărfurile de care are nevoie populaţia ţării, împotriva acestora trebuesc luate măsuri severe de împiedicare a actelor de sabotaj şi a speculei. Zgâriind pojghiţa unui sabotor sau speculant, veți găsi fie cân. Acest adevăr l-a proclamat permanent Partidul Comunist Român. Acest adevăr îl apără astăzi toate partidele democrate care compun Guvernul Dr. Petru Groza. Acest adevăr, înțeles de poporul român, dă azi o puternică stabilitate politicii externe a României. Având la temelia politicii noastre externe, această sigură prietenie, legăturile noastre cu celelalte ţări vecine, cu Statele Unite ale Americii, cu Anglia, Franţa şi celelalte ţări democrate, vor fi el ele trainice şi vor servi democraţia şi pacea în alegerile care vin, cetăţenii ţării, bărbaţi şi femei, vor hotărî prin votul lor ca ţara să aibe regimul şi guvernul care luptă şi realizează politica de pace şi de întărire a păcii. Noi cu toţii trebue să luptăm pentru a îndepărta din viaţa publică pe cei care duc politica de vrăjmăşie, insinuări şi minciuni împotriva ţărilor vecine, pe cei care îşi leagă toate speranţele de visul înfiripat în ceaţa creerului lor, de visul posibilităţii unui război între marii aliaţi, cele mai multe ori un brătiareist, un manist sau prieten da ai lor. Aşa cum trebue împiedicaţi să tulbure pacea ţării noastre prin minciuni şi calomnii, prin ajâturi şovine, rasiale, prin organizarea de acte teroriste, la fel trebue să-i împiedicăm să ne îngreuneze refacerea ţării prin acte antipopulare pe tărâm economic. Comuniştii nu trebue să aibe a-şi reproşa arie de indisciplină în muncă şi neglijenţa sau indiferenţa faţă de sarcina ce le revine în procesul de producţie- Admirabilele exemple de încreţere patriotică admirabilele exemple de iniţiativă pentru găsirea şi utilizarea resurselor locale, care au fost mai numeroase în cursul anului trecut, trebue să capete la nou avânt, încredinţaţi fiind că prin mărirea producţiei, ne vom uşura traiul, că prin desvoltarea economiei noastre, îl vom înbunătăţi, având încredere în forţele populare şi ale regimului democrat să ne încordăm toate energiile pentru a realiza opera de reclădire, operă pe măsura puterilor tinerei democraţii româneşti. Pentru această operă care va face ca ogoarele noastre să dea rod ales şi mult care va face ca locuinţele celor ce muncesc să fie igienice, luminoase încălzite, care va face din noi şi copiii noştri oameni ştiuitori de carte, oameni luminaţi, pentru această operă care va face ca ţara noastră să fie una din importantele puteri din Europa, noi trebue să-i cucerim pe toţi oamenii cinstiţi ai ţăr’. Să vie alături de muncitori, de ţărani, de funcţionari cărturarul, omul de ştiinţă. Ace el va găsi câmp de cheltuire şi de îmbogăţire a cunoştinţelor lui, aici el va găsi nobila satisfacţie a omului înzestrat, care înmulţeşte mereu, dăruind comorile minţii sale. In opera de reconstrucţie a ţării, găsesc o nobilă satisfacţie învăţătorii, profesorii medicii, cei priviţi cu dragoste şi admiraţie de popor, ca deţinători ai luminii spirituale şi ai tămăduirii trupeşti. Inginerii, tehnicienii, mulţi dintre ei nemulţumiţi de anchilozarea birocratică în care, împotriva dorinţei lui, se află să păşească curagios pe şantier conştienţi de rolul lor tenorian în reclădirea ţării, să-şi îndeplinească acest rol cu destoinicie. Studenţii cu dragoste de carte, oamenii tineri cu averi de energie, entuziasm şi dărnicie de sine, să-şi înţeleagă datoria şi menirea. Locul lor este alături de toţi cei care cu râvnă se unesc în opera de scormonire şi scoatere la iveală a avuţiilor ţării, de îmbogăţire şi întărire a ei, alături de cei care prin munca şi devotamentul lot lărgesc orizontul ponestului alături de cei care cu înfrigurare, cu avânt şi perseverenţă se unesc pentru a creia o viată îmbelșugată, lumînată, sănătoasă, de pace, în "România liberă suverană, devaporată și independentă. Prin mutica noastră devotată și pricepută — înainte pentru succesul deplin al Blocului Partidelor Democrate în alegeri, pentru întărirea regimului democrat, pentru pacea trainică şi prietenie între popoare- Guvernul de concentrare democrată lucrează prin popor şi pentru popor 1) Programul pe baza căruia au venit la guvern partidele democrate care compun azi Blocul, a fost un program cu probleme şi soluţii care corespund realităţii tinerei noastre democraţii. 2) Acest program pentru popor şi susţinut de popor, a fost realizat în principalele lui puncte. 3) Mari sarcini de îndeplinit şi probleme de rezolvat mai iau în faţa noastră. 4) Din realizările îndeplinite, precum şi din lipsurile şi scăderile ivite în munca noastră, vom învăţa pentru a lucra mai bine. 5) Capaoa forţeleunite ate democraţiei au reuşit să înfăptuiască în scurtul timp al regimului democrat din România, ne arată că unirea forţelor democrate corespunde intereselor populare, ne arată că Blocul Partidelor Democrate, continuând politica sa, va şi rezolva, împreună cu poporul, problemele puse şi va îndeplini angajamentele luate in ilaiconM wosi'iim Problema asigurării şi consolidării păcii De ce a fost scos din lege Partidul Comunist Daţi-mi voie să mă opresc asupra mie şi iscusinţă Făptuitorii, prind a două din problemele pe care au să le rezolve viitorul Parlament democrat şi Guvernul eştt din acest Parlament. PROBLEMA DE CĂPETENIE CARE STĂ AZI IN FAŢA POPOARELOR LUMII, ESTE ASIGURAREA ŞI CONSOLIDAREA PĂCII. Noi cu toţii am trecut prin pierderile, suferinţele, durerile şi grijile războiului. Ne-am găsit, ca după un greu pârjol, cu răni pe trup şi m inimi, cu gospodăria în neorânduială, cu greşeli grele de răscumpărat. Se cuvine să cumpănim, după incendiu, asupra pricinilor lui asupra vinovaţilor, asupra măsurilor de luat pentru a împiedica, ca aceiaşi sau alţi răufăcători să repete crima. Malii făptuitori, au avut complici. Complici ai lui Hitler au fost în anul 1958 la Muenchen. Chamberlain şi Davadier, care au jertfit Cehoslovacia pentru a nu tulbura pregătirile războinice ale fascismului. Aceşti politicieni au oferit fiarei nesăţioase fasciste, Cehoslovacia, Polonia şi mai cu seamă Uniunea Sovietică, în speranţa că fiara le va arunca şi iar bucăţi din prada sa. Complici în războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice, a Angliei şi Statelor Unite a avut şi Antonescu la noiIn procesul lui Antonescu, la Tutorialul Foişorului, i-am văzut faţă in faţă pe antonescu şi ceilalţi, cu complicii lor. S’au purtat „cavalereşte“ principalii făptaşi şi complicii lor intre ei, nu au desvăluit nici unii, nici alţii toate fărădelegile şi întreaga legătură ce a existat intre ei. Dar nici nu au putut de tot ascunde odgoanele cu ce erau legaţi între ei- Dinu şi Gheorghe Brătaru, ca şi Maniu au trebuit să recunoască că ei au dat sprijin guvernului Btiianescu, pentru a-l ajuta să ducă răsboiul lui criminal- l-au dat oameni din partidele lor, „tehnicieni" care să-l ajute să jefuiască cât mai mult nu numai teritoriile vremelnic ocupate din Uniunea Sovietică, ci şi întritoriul românesc ocupat de nemţi. Au recunoscut că au pus la dispoziţia guvernului Antonescu, avutul ţârii, Banca Naţională şi altele care se aflu din mâinile brătieniştilor şi pianiştilor. Ei au trebuit să recunoască că au fost sfetnici depreţ ai lui Antonescu şi deci şi ai nemţilor în tot timpul războiului. războiul, ca şa paprincipala au CEA, NU SUNT FENOMENE IMTAMiPPATCARE. UNUL, CA ŞI CELALALT, SE PREG&A fost războiul pornit de Germania hitleristă un accident ? Nu, el a fost pregătit cu nelegiuită inele- TESCOEM VREME» O poetică de pregătiri egresive de pe stadionul P. T Făptuitorii avut emplici şi a desvoltării ţării econo- I „SCÂNTEIA« ^ Generalul Aldea a desvăluit legăturile cu celelalte orgaizaţii a poftice (Urmare din pag. 1 a) — Amiralul Horia Măcelaru... Bilcsireşti. — Legionarul Gheorghe Mânu, cu organizaţia sa. Valea Prahovei, Munţii Buzău. — Sumanele Negre ORI Munţii Călimara şi Munţii Apuseni. Cu IULI MANIU, Aldea a declarat că a avut 3 întrevederi In legătură cu găsirea unui refugiu în munţi, Maniui l-a recomandat pe IONEL POP în casa lui AUREL LEUCUŢIA, nepotul său care urma să-i indice localităţile. Buletinul confidenţial P. D J. Legătura cu Maniu, a arătat Aldea, era strâns menţinută prin ROŞCA MALIN, care-l vizita des acasă, ADDICANDU-1 ŞI BULETINUL CONFIDENŢIAL AL P. N. Ţ. In ceia ce priveşte pe ILIE LAZAR, Aldea a declarat că acesta l-a vizitat acasă fiind introdus de It. col. Plesnilă, ofiţer deblocat, fost şef de cabinet la Interne în timpul lui Antonescu şi director de cabinet al generalului fugar Rădescu Nicolae. Deasemeni generalul Aldea a declarat că era în relaţii bune cu CTITEL PETRESCU, cu care se vizita foarte des. Conţinutul convorbitor cu aceşti oameni politici şi rolul atribuit fiecăruia în cadrul acţiunii teroriste, aşa cum a fost definită în comunicatul Ministerului de Interne, provoca desigur foarte interesante despăuri cu prilejul procesului ce se va judeca curând. Oricum se poate constata de la început că acuzaţii sunt strânşi în cleştele unor probe sdrobitoare. Aceste probe, care nu pot fi spulberate nici prin articole de gazetă şi nici prin comunicate, oricât de avocăţeşti ar fi ele, stabilesc fără putinţă de tăgadă împletirea între organizaţiile teroriste fasciste antinaţionale şi partidele „istorice“. -----