Scânteia, septembrie 1946 (Anul 3, nr. 615-639)

1946-09-01 / nr. 615

NIM TE KVI FW­­I!­I TOV. GHEORGHIU - DEJ !Urmare din pag. I) ridica pentru investiţiile ce le-ar fi făcut în teritoriul ocupat din Ardeal. Intrebara: Care sunt observaţiile principale ale delegaţiei române la clauzele proectului trata­tului de pace cu Români niai. RĂSPUNS: Observaţiile noastre se referă la o seri® de probleme ridicate de proectul tratatului. în primul rând delegaţia guvernului român a cerut să se recunoască României calitatea de cobelige­­rantă, bazându-se pe contribuţia adusă de România la victoria Na­ţiunilor U­nite şi Teornografă în preambulul proectului tratatului de pace. Calitatea de cobeligerantă re­zultând pentru România din participarea ei la lichidarea forțelor hitleriste este o pro­blemă care interesează nu nu­mai România ci în egală mă■ sură toate popoarele lumii pen­­tru că reprezintă fără îndoială adevărul istoric. DELEGAŢIA ROMANA A FOR­MULAT ACEASTA CERERE INN FAŢA CONFERINŢEI PĂCII IN VIRTUTEA MANDATULUI PE CARE POPORUL ROMAN I L-A DAT SI IN ACELAŞI TIMP CRE­ZÂND CA ASTFEL VA PUTEA CONTRIBUI LA AŞEZAREA PĂ­CII PE TEMELIA ADEVĂRULUI. Apoi, deşi în preambulul proec­tului tratatului se recunoaşte par­ticiparea României la războiul anti­hitlerist după 23 August 1944 totuşi în anumite chestiuni deosebit de importante proectul de tratat nu ţine seamă de acest lucru. Se pro­pune, de pildă, ca România să plă­tească despăgubiri nu numai pen­­tru pagubele suferite între 22 Iu­nie 1941 şi 23 August 1944 de bu­fuirile aparţinând supuşilor Naţiu­nilor Unite ci şi după această dată când România era de fapt cobeli­gerantă şi participa cu toate for­ţele ei militare şi economice la­­ lupta împotriva Germaniei hitle­riste şi Ungariei horthiste. Altă obiecţie se referă la drep­tul, indiscutabil, al Naţiunilor Umite de a li se restitui bunurile ridicate din statele cotropite şi aduse pe teritoriul României. Ar­ticolul 23 care se referă la resti­tuiri cuprinde obligaţii în plus peste declaraţiile aliaţilor din 5 ianuarie 1943 şi care sunt impuse României pe nedrept. O altă clauză cere României să abroge sau să modifice întreaga legislaţie e­­conomică din 1941 până azi şi a­­ceasta numai pentm că unii cetă­ţeni ai Naţiunilor Unite se consi­deră lezaţi în interesele lor deşi nici una din legile actualmente în vigoare nu a creiat discriminări în­tre întreprinderi, fie ele româneşti fie străine. O atare pretenţie nu nu­mai că ar fi împotriva celor mai elementare prevederi constituţio­­­nale, dar ar provoca perturbaţii economice a căror întindere este greu de prevăzut, înţelegem să reparăm, şi în acest domeniu gu­vernul român a făcut eforturi con­siderabile toate bunurile aparţi­nând supuşilor Naţiunilor Unite care au fost distruse sau avariate din cauza războiului antonescian dar în condiţii echitabile şi reali­zabile. Ar fi dăunător ca guvernul român să subscrie la clauze care în aplicarea lor ar duce la dezor­ganizarea economiei naţionale ; aceste cereri nejustificate ar îm­piedica îndeplinirea sarcinilor a­­sumate prin tratat. Sn­trebare: Steve dele­gaţia română­­s’a expri­mat împotriva introdu­cerii în tratat a clauzei Nafiunei celei mai favori­zate ? Răspuns: Această clauză nu are nici o legătură cu faptele de răz­­boiu şi nu poate fi socotită ca o consecinţă a războiului. INTRODU­CEREA EI IN TEXTUL TRATA­TULUI AR ATINGE IN MOD O­­BIECTIV SUVERANITATEA STA­TULUI ROMAN SI AR ÎMPIE­DICA ROMANIA SA DUCA CU TOATA LIBERTATEA TRATA­TIVELE EI ECONOMICE. Dele­gaţia guvernului român înţelege să apere dreptul României de a încheia în mod liber acorduri eco­nomice directe şi de a acorda clauza Naţiunii celei mai favori­zate acelor state care acordă în schimb cele mai multe avantagii pentru desvoltarea economiei ro­mâneşti, contribuind prin aceasta la refacerea ţării şi deci şi la În­deplinirea obligaţiilor asumate prin tratatul de pace. întrebare: Socotiţi că delegaţia guvernului ro­mân a­ spus totul prin do­cumentele depuse până acum la co­n­­ferinţă? Răspuns: Nu. Documentele de­puse până acum sintetizează un punct de vedere care aşteaptă să fie desvoltat. România aşteaptă să fie chemată să-şi expuie punctul de vedere, să-l poată lămuri în scris şi verbal, socotind că Naţiu­nile strânse la Conferinţa de Pace vor aprecia importanţa faptului ca însuşi poporul român să vadă că se află în faţa unei conferinţe care judecă cu obiectivitate şi cu do­rinţa de a creia o pace durabilă. întrebare: Care sunt re­laţiile între reprezen­tanţii partidelor care compun delegaţia româ­nească? Răspuns: In sânul delegaţiei domneşte o perfectă unitate de ve­deri asupra tuturor problemelor interesând tratatul de pace cu Ro­mânia. întrebare: Cum priviţi desfăşurarea lucrărilor Conferinţei cu privire la România ? Răspuns: Delegaţia română are de luptat cu mari greutăţi dar este însufleţită de gândul că apără in­teresele superioare ale ţării care sunt în acelaş timp al© păcii şi ale concordiei internaţionale. „RIGMUL GREC CONSTITUIE o prime­­die penna pacea internaMomm Acuzaţiile lui A. Gromako în Consiliul de Securitate, în legătie şi recla­maţia Ucrainei împotriva Greciei V­­ LAKE SUCCESS, SI (Rado­r). — lihnit He Mânuit­st­i, ministrul de afaceri străîile al Ucrainei, care a venit cu avionul de la Aetw­­ork la Paris pentru a expune teza guvernului său împotriva Gre­ciei, se afla de faţă când Consiliul de Securitate şi-a reluat Vineri după amiază lucrările. Propunerea făcută de d- Oscar Lan­ge (Polonia), preşedintele Consiliului, ca ManuUski şi Vasile Dendramis (Grecia) să ia foc la masa Consiliului a fost contestată de sir Alexander Cadogan (Anglia). Andrei Gromako, delegatul sovie­tic, a replicat: „DELEGATUL BRITANIC NU DORESTE SA, ASCULTE FAPTE NEPLĂCUTE, — FAPTE CARE SUNT NEPLĂCUTE PENTRU ANGLIA. EL S’A PUS SINGUR INTR’O POZIŢIE DIFICILA”. A. Gromako a adăugat că, dacă nu sunt fapte suficiente in sprijinul plân­gerii ucrainene, aşa cum a afirmat sir Alexander, CONSILIUL DE SE­CURITATE VA TREBUI SA ASCUL­TE FAPTE SUPLIMENTARE. Consiliul de Securitate a hatarit să nu invite pe reprezentanţa ucrainean şi grec să ia loc la masă până când nu se ia o hotărâre în legătură cu chestiunea dacă plângerea ucraineană contra Greciei trebue sau nu să fie înscrisă pe ord­inea de zi. Delegate»! englez se sfîimo cfiscutării recla­­maţiei După obiecţiile ridicate de dr. van Kleffens (Olandă), Sir Alexander Cadogan a cerut Constiutuu­i să im­pună plângerea ucraineană pe ordi­nea de zi, în forma sa actuală. ,,Guvernul britanic —­ a spus d-sa — nu dorește să pu­nă obstacole în ca­lea discutării oricărui caz prezentat Consiliului. Ceea ce îl supără în mod grav este procedeul de a se folosi Consiliul pentru obţinerea difuzării largi a u­nor acuzaţii ce caută să aducă pre­judicii unui stat membru al Naţi­unilor Uruite“. „Incidentele de la fron­tiera greco-albaneză pot duce la com­plicaiţii serioase” Declarând că incidentele de la fron­tiera greco-albaneză constitue o pro­blemă serioasă. A. Gromako a spus: „INCIDENTELE CE S’AU IVIT LA FRONTIERA AR PUTEA, DACA NU SE IAU MASURI ADECVATE, sa duca , la Complicaţii se­rioase DE O AMPLOARE MAI MULT DECÂT LOCALA. Grecia si Albania nu triesc în mod izolat. Aceste incidente ar putea mai devreme sau mai târziu să otrăveas­că atmosfera internaţională“. A. Gromako a făcut citări apoi d­in Ziarele britanice şi dim declaraţiile membrilor Parlamentului britanic pentru a arăta că regimul grec este REACŢIONAR ŞI CA EL CONSTI­TUE O PRIMEJDIE PENTRU PA­CEA INTERNAŢIONALA DELEGATUL SOVIETIC A CI­TAT SPUSELE UNUI MEMBRU AL PARLAMENTULUI BRITANIC CA ,,GRECIA DEVINE RAPID UN STAT FASCIST“. ŞI EL A ADAUG­AT: „AŞ PU­TEA CITA UN MARE NUMĂR DE FAPTE PENTRU A ARATA NUERENBERG 31 (Rador)—înaltul tribunal internaţional a ascultat Sâm­bătă după amiază ultimul cuvânt al acuzaţilor. După rostirea acestui ul­tim cuvânt, acuzaţii vor fi duşi în celula lor, iar cei opt judecători îşi vor petrece cea mai mare parte a timpului în lungi deliberări secrete, pentru a redacta verdictul. Se crede că verdictul va fi pronun­ţat între 20 şi 25 Septembrie. Citirea EFECTUL RAU PRODUS DE PRE­ZENŢA TRUPELOR BRITANICE IN GRECIA“. D. Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, a intervenit cerând să se ridice şedinţa Consiliului. Fără ca să se treacă la vot în legă­tură cu înscrierea plângerii ucrai­nene pe ordinea de zi şi în vreme ce mai mulţi alţi delegaţi aşteaptă să li se dea cuvântul, şedinţa Consiliului a fost ridicată, lui va dura o zi întreagă, iar moda­litatea executării lui va fi hotărîtă de Consiliul General de Control A­­liat din Berlin. Cei 22 de acuzaţi şi-au terminat declaraţiile la ora 15.30. Preşedintele tribunalului a anunţat că verdictul va fi pronunţat la 23 Septembrie. El a mulţumit atât acu­zării cât şi apărării pentru felul cum şi-a îndeplinit misiunea. Ultimul cuvânt al acuzaţilor în procesul de la Nuerenberg CE E NOU @ In urma hotărîrii guvernului bulgar, vor fi create magazine popu­lare care vor aproviziona masse­­le cu mărfuri de primă necesitate. • Guvernul francez şi-a expri­mat prin intermediul legaţiei fran­ceze din Sofia, dorinţa de a începe negocieri în vederea încheierii. bi­uul acord comercial intre Bulgaria şi Franţa.­­ O mare manifestaţie d disim­­­patie pentru mareşalul Titolo avut loc in faţa cartierului gertieral­ al administraţiei militare din Triest. Manifestanţii au cerut eliberarea greviştilor antifascişti, arestaţi în luna iulie. A Piero Saporiti, coresponden­tul revistelor nordamericame Time, Life şi Fortune a fost expulzat din Portugalia, pentru publicarea unor articole nefavorabile guvernu­lui Salazar. (i~\ • înaltul comitet arab a \rg®­­pins invitaţia de a participa la Conferinţa din Londra asupra Palestinei. @ Acordul comercial polono­­iugoslav a fost prelungit până la anul 1947. Laguardia a părăsit Moscova MOSCOVA, 31 (Rador). — Agenţia TASS transmite : D. Fioreilo Laguardia, directorul general al organizaţiei U­N. R. R. A., împreună cu persoanele ce i-l înso­ţeau, au părăsit, la 30 August, Mos­cova, pe bordul unui avion. Ambasadoru­­ sovietic în Grecia a plet^F\ la Moscova/ LONDRA, 31 (RaaBtff, — Amfcasffid'S^tgl Sovietic­ian Grecia, a plecat astăzi la Moscova jg lumm ie lui ci ioriii­ treime sa figareze o favoarea firmelor strâmne" ) Discuţiile din Comisiune­a economică pentru Balcani şi Finlanda ABIS, ăl (Radar). — OorrsSsto­rrea economică pent­ru Balcani şi Finland« a continuat Sâmbătă dimineaţa cfî9s­cuţia asupra propunerii delegaţiei sud-africane, de a se introduce un amendament în tratatul de pace cu ROMÂNIA, prin care să se asigure „preţuri juste“ pentru produsele livrate României de companiile aliate din România şi în special­ pentru petrol. Franţa, Anglia şi Startet» Unii» au sprijinit amendamentul sud-african, argumentând că repa­raţiile nu trebue să fie plătite indirect de su­puşi ţărilor aliate. DELEGATUL FRANŢEI ESTE DE ACORD CU DE­LEGAŢII UNIUNII SOVIETELOR ŞI IUGOSLAVIEI, CA NU TREBUE SA FIGUREZE IN TRATATUL DE PACE O DISCRIMINARE IN FAVOAREA FIRMELOR STRĂINE DIN ROMANIA. El propune ca această chestiune să fie sp­­lon­tonată prin articolul care prevede pe timp de 18 luni clauza noţiunea celei mai favorizate pentru Naţiunile Unite. DELEGATUL CEHOSLOVACIEI A SUSŢINUT CA CREAREA PENTRU FIRMELE STRĂINE A UNUI STATUT MAI BUN DECÂT ACELA AL SUPUŞILOR ROMANI AR ÎNSEMNA REVENIREA LA REGIMUL CAPITULAŢ­ILOR. In cele din urmă, Cehoslovacia, Iugoslavia şi U.R.S.S. au căzut de acord cu propunerea franceză ii a sa amâna hotărârea în această chestiune până la primirea unui supliment de Informaţii. Delegatul Marii Britanii a cerut să se stabilească un termen, deoarece crede că chiar şi astăzi cerin­­torrea posedă foarte informaţiile de care are navele. La sfârşit, comisiunea a căzut de acord să amâne discuţia asupra propunerii sud-africane până la discutarea articolului 30, care se ocupă de clauza nat­­unei celei mai favorizate. Amânarea a fost votată cu 13 voturi în favoarea amânării, o abţinere (Australia) şi nici ult v°t contra. După aceră OOTIVâStonea a adoptat în unanimitate articolul 22 din tratatul de pace cu România, prin care se stabileşte că România va plăti Unionirl Sovietelor ca reparaţii 300 milioane de dolari la paritatea aur, în termen de opt ani. Ingoslavia nu renunţă la reparaţiile ce i le datorează Italia In­ G PARIS, 31 (AGERPRES). — Cores, ponderi­tul agenţiei Tan­jug trans­mite : In continuarea desbaterilor asupra reparaţiilor italiene la şedinţa Comi­siei economice pentru Italia, delega­­tul iugoslav, Vlada Simici a subliniat în discursul său că Iugoslavia care a suferit pagube enorme din cauza agresiunii şi ocupaţiei italiene, nu poate renunţa la reparaţii din partea Italiei. „Iugoslavia, a spus d. Simici, prin delegaţii săi­ n’a cerut niciodată ca Italia să compenseze în întregime pagubele ce i-au fost aduse- Dar sacrificiul pe care-1 face Iu­goslavia, din acest punct de vedere n’a putut atinge limita la care a a­­juns Uniliunea Sovietică. Delegaţia iugoslavă se va opune cu toată energia oricărei încercări ca reparaţiile ce i se cuvin să fie stabilite în raport cu cele datorate Uniunii Sovietice. Dacă această mare şi generoasă ţară poate re­­nunţa la reparaţiile ce i­­se cuvin — conchide delegatul iugoslav—a­­ceasta nu înseamnă că ţara noas­tră, economiceşte slăbită» să re­nunţe în aceeaşi măsură la ele, ţara noastră care a fost principa­lul câmp de luptă în tot timpul războiului contra Italiei. Discuţiile din comisiunea militară pentru Italia Sâmbătă dimineaţa a ţinut şe­dinţă şi comisiunea militară care a vo­tat fără discuţie art. 39 din tratatul cu It­aida. Au fost adoptate dease­­meni: art. .41 cu o modificare ne­însemnată, art. 42, referitor la de­militarizarea insulelor Pantelleria, Pelaga şi Pianosa, precum şi artico­lul 44 referitor la fabricarea şi expe­rimentarea armelor atomice APOI A FOST ADOPTAT ARTICOLUL 45 PRIN CARE SE INTERZICE I­TA­LIEI DE A POSEDA MATERIAL DE RĂZBOI DE ORIGINA GER­MANA SAU JAPONEZA. Şedinţa comună a comi­­siunilor politico­­teritoriale pentru Româ­nia şi Ungaria PARIS, 31 (Rador). — Comisiile po­litic şi teritoriale română şi maghiară dela conferinţa de pace dela Paris s’au întrunit Sâmbătă în şedinţă co­mună pentru a asculta pe reprezen­tanţii României şi Ungariei cu pri­vire la artcol­ele din proectele de tra­tate de pace prevăzând anularea d­.s­­tatului dela Viena şi restabilirea fron­tierei din 1938 dintre Ungaria şi Ro­mânia. Delegaţia sovietică la această­ şe­dinţă a fost prezidată de Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor la Paris, care de obicei ia pa­rte la lu­crările comisiei pentru România. După ce delegatul maghiar, dr. Paul Quer, a expus pretenţiile postulate de guvernul său, şedinţa comună a celor două comisii a fost ridicată. CEA VIITOARE VA AVEA LOC LUNI DUPĂ AMIAZĂ CÂND VA LUA CUVÂNTUL REPREZENTAN­TUL ROMÂNIEI I.» y©üfares8il Pars 1) Actuala conducere o per Adula socialist francez aspru criticată „înfrângerea partidului în alegerile din 2 iunie se datorește marilor gre­șeli făcute de conducere1'. — S,a cerut înlocuirea seretarului general Daniel Wäger. — Va demisiona comitetul de conducere al partidului ? cerea lui LE POPULAIRE, dar fără I TERILOR VA DEPINDE DACA nici un succes. PARTIDUL VA INTRA DE ACUM DE REZOLUTIA CE SE VA A- I ÎNAINTE INTR’O COLABORARE DOPTA LA SFÂRŞITUL DESEA- MAI STRANSA CU COMUNISTII. MOSCOVA, 31 (Radio). — La Congresul partidului socialist fran­cez delegaţii au criticat aspru ac­tuala conducere a partidului. Delegatul federaţiei din departa­mentul­ Sena, Rouse, a declarat că ÎNFRÂNGEREA suferita de PARTIDUL SOCIALIST LA ALE­GERILE DIN 2 IUNIE, A FOST REZULTATUL MARILOR GRE­ŞELI FĂCUTE DE CONDUCERE. Alegătorii au condamnat alianța partidului socialist cu partidele burgheze. Un alt orator a propus înlocu­irea secretarului general al parti­dului, Mayer. Congresul a respins raportul comitetului de conducere al parti­dului. Mayer a declarat că comi­tetul de conducere al partidului socialist își dă demisia. Rezoluţia finală a Congresului va hotărî viitoarea politică a partidului socialist francez PARIS, 31 (Rador). — Congresul partidului socialist, care lucrează de două zile, s’a caracterizat Vineri sea­ra printr’o revoltă contra „vechei gărzi“ respingând raportul comite­tului execut­iv cu privire la rolul femeilor în partidul socialist şi ra­portul privitor la ziarul­­partidului, LE POPULAIRE, D. LEON BLUM a apărat condu­PARIS, 31 (Rador). — Coresponden­tul agenţiei Reuter transmite : D. Fierlinger, vice­preşedintele con­­siliului de miniştri al Cehoslovaciei şi preşedintele partidului social-democrat cehoslovac, a ATACAT BLOCURILE INTERNAŢIONALE SPUNÂND CA ELE CONSTITUE O AMENINŢARE LA ADRESA PĂCII şi cerând socialiştilor de pe întregul glob să lupte contra lor. EL A PRECIZAT CA EXISTA O MARE DEOSEBIRE INTRE ÎNŢELE­GERILE REGIONALE CONSTRUCTI­­VE BAZATE PE­ AVANTAJUL ECO­NOMIC MUTUAL ŞI BLOCURILE MONDIALE CE EXISTA NUMAI GRA­ŢIE ANTAGONISMELOR DINTRE ELE. Exprimându-şi speranţa că c­onferin­­ţa de pace se va solda cu o pace du­rabilă, d. Fierlinger a spus că a văzut pe Molotov în cursul după amiezii şi că el i-a părut optimist în legătură cu soarta conferinţei. Blocurile internaţionale sunt o ameninţare a păcii“ 99 Declaraţiile d-lui Fierlinger, vicel- p­eşedintele consiliului de mi­niştri cehoslovac i la câteva ore înainte de plebiscit (^) TIR©fíM mu­riECărt A ATINS CULME Prigoana împotriva dem­ocraţilor se desfăşoară cu furie în toată ţara» Zeci de ziare ale opoziţiei au fost suprimate. Referendumul antipopular de astăzi se aseamănă cu „alegerile din 31 Martie» D. Tsardatris este Uf, despot, afirmă ziarul „NEW-YOR­C POST” ATENA, 51 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „TANYUG" transmite: In Grecia mai sunt câteva ore până la efectuarea plebiscitului asupra chestiunii reîntoarcerii Regelui George. , Teroarea monarho-fascistă contra elementelor democratice este în creştere. Ea a luat forme din ce în ce mai sistematice, cu cât se apropie plebiscitul. Monarhiştii fascişti greci voiesc să exploateze, pentru scopurile lor reacţionare, această stare de teroare. După ultimele ştiri ale presei EAM-ului, şi în urma măsurilor extra­ordinare ce s'au luat, acest fapt nu e îndreptat decât contra elementelor democratice. In virtutea unei legi noul, au fost interzise 6 ziare cotidiane şi 6 săptămânale ale presei EAM-ului. După abolirea măsurilor extraordinare din trecut, situaţia s'a agravat, iar asasinatele şi persecuţiile în­dreptate contra democraţilor s­au în­mulţit. MOSCOVA, 31 (Rador).— TASS trans­mite : Ziarul TRUD publică un mare articol în care se ocupă cu referendumul din Grecia. „Monarhiştii greci, scrie ziarul, spri­jiniţi de cercurile reacţionare din An­glia se grăbesc să folosească regimul de teroare şi violenţă pe care l-au stabilit. Condiţiile plebiscitului uimesc prin ca­racterul lor antipopular. Referendumul nu va soluţiona decât chestiunea de­CHEZIŢIILE, EXECUŢIILE CONTRA POPULAŢIEI DEMOCRATICE SUNT IN TOTUL APROBATE DE GUVER­NUL TSALDARIS. Sindicatele greceşti sunt dizolvate, iar conducătorii lor sunt arestaţi. ACESTE ALEGERI VOR FI LA VEL CU CELTS DE LA III MARTIE. CHESTIUNEA GREACA A DEPĂŞIT DE MULT TIMP CADRUL RELAŢII­LOR RECIPROCE INTRE DOUA STA­TE. EA ARE ACUM UN CARACTER NTERN NAŢIONAL. IMPRIMERIILE „SCRISUL LIBER“. STRADA BELVEDERE Pic. 6, BUCUREŞTI miciliului fostului rege : Londra sau A­­tena ? El nu va soluţiona însă forma de stat­­dacă Grecia va fi republică sau monar­hie.­­ Numeroasele acte teroriste care se­­ produc acum în Grecia, confirmă păre­rea exprimată de ziarul NEW YORK P'OST care scrie că „d. Tsaldaris nu se interesează decât de chestiunea reîn­toarcerii monarhiei. D TSALDARIS ESTE UN ADEVARAT DESPOT". ASASINATELE, ARESTĂRILE, PER Amânarea sesiunii C. N. I.-lui „Punctul de vedere al lui Molotov este puternic întemeiat” — spun obser­vatorii diplomatici. — Lucrările adjuncţilor miniştrilor de externe PARIS, 31. (Rador). — Adjuncţii miniştrilor de afaceri străine ai celor patru mari puteri au început Vineri seara activitatea lor pentru accelera­rea lucrărilor conferinţei celor 21 de naţiuni. Reuniunea lor a fost convocată pen­tru a se aplica directivele date de că­tre miniştrii de afaceri străine joi seara. Adjuncţii vor tria diferitele a­­mendamente şi propuneri nou prezen­tate conferinţei pentru a stabili care sunt acelea ce pot întruni sprijinul tu­turor Marilor Patru. Se crede că ad­juncţii vor trebui să se întrunească cel puţin de două ori înainte de a a­­junge la unele rezultate care să fie aduse la cunoştinţa miniştrilor de a­­faceri străine. D. Bevin a văzut în cursul dimineţii de Vineri pe Arcadie Sobolev, secreta­rul general adjunct­_al ONU-lui, cu tatelor şi dezavantajelor. PUNCTUL DE VEDERE AL LUI MO­LOTOV IN FAVOAREA AMANARII SESIUNII ADUNĂRII GENERALE. DE­ŞI OPUS PUNCTULUI DE VEDERE ENGLEZ ŞI NORDAMERICAN, ESTE PUTERNIC ÎNTEMEIAT,­­ DUPĂ PĂ­REREA OBSERVATORILOR DIPLO­MATICI. Se crede că unele delegaţii vor fi e­­puizate până la limită dacă vor trebui să participe simultan şi la Adunarea Generală a ONU-lui şi la Conferinţa de la Paris. Poliţia operează arestări filmului Comun­ist din RIO DE JANEIRO 31 (Rador). Detaşamente de cavalerie, po­liţişti speciali, unităţi ale ar­matei şi patrule poliţieneşti circulă pe toate străzile min­­eroase din oraş şi din suburbii ca urmare a­­marior tulburări ce s'au produs în capitala Bra­ziliei. Guvernul a dat nenerchitul Pa Costa, comandantul militar al garnizoanei Rio­­ de Janeiro, împuterniciri speciale. POLITIA ‘ SPECIALA A ÎNCHIS SAMBATA DIMI­NEAŢA SEDIUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMU­NIST BRAZILIAN, PRECUM SI TOATE SEDIILE LOCALE ALE PARTIDULUI DIN ÎN­TREGUL ORAŞ. POLIŢIA JU ’IICEPUT A­care a discutat chestiunea viitoarei se­siuni a Adunării Generale a ONU-lui. Observatorii socotesc că este de înţe­les ca reuniunea de joi după amiază să se fi caracterizat printr’o diversitate de vederi în legătură cu chestiunea dacă Adunarea Generală trebue să se întru­nească aşa cum s’a plănuit în ziua de 23 Septembrie sau dacă ea trebue să fie amânată. Vineri se recunoştea, în ge­neral, că argumentele aduse din belşug atât pentru cât şi contra amânării sunt „foarte rezonabile“ şi că se pune într-o mare măsură problema cântăririi avan­sovietice la conferinţa păcii, a pla­cat la Moscova, ieri dimineaţă la ora 6. . if|D RfioSofov a plecat la Mmsm® PARIS, 31 (Rador). - V. M. RSolo­­tov, ministrul de externe al Uniu­nii Sovietelor şi şeful delegaţiei ram­ in în ssiassă în rândurile de­m­ocraţ'Toj*.— Sediile Par» de Janeiro au fost închise din ordinul guvernului RESTARILE IN MASSA IM CURSUL DIMINETII. Până seara fuseseră arestaţi 290 comunişti, printre care, după cum se afirmă, şi scriitorul Alvaro Moreira. Amazonas, depremul comunist, a reuşit să se ascundă.

Next