Scânteia, septembrie 1946 (Anul 3, nr. 615-639)
1946-09-01 / nr. 615
NIM TE KVI FWI!I TOV. GHEORGHIU - DEJ !Urmare din pag. I) ridica pentru investiţiile ce le-ar fi făcut în teritoriul ocupat din Ardeal. Intrebara: Care sunt observaţiile principale ale delegaţiei române la clauzele proectului tratatului de pace cu Români niai. RĂSPUNS: Observaţiile noastre se referă la o seri® de probleme ridicate de proectul tratatului. în primul rând delegaţia guvernului român a cerut să se recunoască României calitatea de cobeligerantă, bazându-se pe contribuţia adusă de România la victoria Naţiunilor Unite şi Teornografă în preambulul proectului tratatului de pace. Calitatea de cobeligerantă rezultând pentru România din participarea ei la lichidarea forțelor hitleriste este o problemă care interesează nu numai România ci în egală mă■ sură toate popoarele lumii pentru că reprezintă fără îndoială adevărul istoric. DELEGAŢIA ROMANA A FORMULAT ACEASTA CERERE INN FAŢA CONFERINŢEI PĂCII IN VIRTUTEA MANDATULUI PE CARE POPORUL ROMAN I L-A DAT SI IN ACELAŞI TIMP CREZÂND CA ASTFEL VA PUTEA CONTRIBUI LA AŞEZAREA PĂCII PE TEMELIA ADEVĂRULUI. Apoi, deşi în preambulul proectului tratatului se recunoaşte participarea României la războiul antihitlerist după 23 August 1944 totuşi în anumite chestiuni deosebit de importante proectul de tratat nu ţine seamă de acest lucru. Se propune, de pildă, ca România să plătească despăgubiri nu numai pentru pagubele suferite între 22 Iunie 1941 şi 23 August 1944 de bufuirile aparţinând supuşilor Naţiunilor Unite ci şi după această dată când România era de fapt cobeligerantă şi participa cu toate forţele ei militare şi economice la lupta împotriva Germaniei hitleriste şi Ungariei horthiste. Altă obiecţie se referă la dreptul, indiscutabil, al Naţiunilor Umite de a li se restitui bunurile ridicate din statele cotropite şi aduse pe teritoriul României. Articolul 23 care se referă la restituiri cuprinde obligaţii în plus peste declaraţiile aliaţilor din 5 ianuarie 1943 şi care sunt impuse României pe nedrept. O altă clauză cere României să abroge sau să modifice întreaga legislaţie economică din 1941 până azi şi aceasta numai pentm că unii cetăţeni ai Naţiunilor Unite se consideră lezaţi în interesele lor deşi nici una din legile actualmente în vigoare nu a creiat discriminări între întreprinderi, fie ele româneşti fie străine. O atare pretenţie nu numai că ar fi împotriva celor mai elementare prevederi constituţionale, dar ar provoca perturbaţii economice a căror întindere este greu de prevăzut, înţelegem să reparăm, şi în acest domeniu guvernul român a făcut eforturi considerabile toate bunurile aparţinând supuşilor Naţiunilor Unite care au fost distruse sau avariate din cauza războiului antonescian dar în condiţii echitabile şi realizabile. Ar fi dăunător ca guvernul român să subscrie la clauze care în aplicarea lor ar duce la dezorganizarea economiei naţionale ; aceste cereri nejustificate ar împiedica îndeplinirea sarcinilor asumate prin tratat. Sntrebare: Steve delegaţia românăs’a exprimat împotriva introducerii în tratat a clauzei Nafiunei celei mai favorizate ? Răspuns: Această clauză nu are nici o legătură cu faptele de războiu şi nu poate fi socotită ca o consecinţă a războiului. INTRODUCEREA EI IN TEXTUL TRATATULUI AR ATINGE IN MOD OBIECTIV SUVERANITATEA STATULUI ROMAN SI AR ÎMPIEDICA ROMANIA SA DUCA CU TOATA LIBERTATEA TRATATIVELE EI ECONOMICE. Delegaţia guvernului român înţelege să apere dreptul României de a încheia în mod liber acorduri economice directe şi de a acorda clauza Naţiunii celei mai favorizate acelor state care acordă în schimb cele mai multe avantagii pentru desvoltarea economiei româneşti, contribuind prin aceasta la refacerea ţării şi deci şi la Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin tratatul de pace. întrebare: Socotiţi că delegaţia guvernului român a spus totul prin documentele depuse până acum la conferinţă? Răspuns: Nu. Documentele depuse până acum sintetizează un punct de vedere care aşteaptă să fie desvoltat. România aşteaptă să fie chemată să-şi expuie punctul de vedere, să-l poată lămuri în scris şi verbal, socotind că Naţiunile strânse la Conferinţa de Pace vor aprecia importanţa faptului ca însuşi poporul român să vadă că se află în faţa unei conferinţe care judecă cu obiectivitate şi cu dorinţa de a creia o pace durabilă. întrebare: Care sunt relaţiile între reprezentanţii partidelor care compun delegaţia românească? Răspuns: In sânul delegaţiei domneşte o perfectă unitate de vederi asupra tuturor problemelor interesând tratatul de pace cu România. întrebare: Cum priviţi desfăşurarea lucrărilor Conferinţei cu privire la România ? Răspuns: Delegaţia română are de luptat cu mari greutăţi dar este însufleţită de gândul că apără interesele superioare ale ţării care sunt în acelaş timp al© păcii şi ale concordiei internaţionale. „RIGMUL GREC CONSTITUIE o primedie penna pacea internaMomm Acuzaţiile lui A. Gromako în Consiliul de Securitate, în legătie şi reclamaţia Ucrainei împotriva Greciei V LAKE SUCCESS, SI (Rador). — lihnit He Mânuitsti, ministrul de afaceri străîile al Ucrainei, care a venit cu avionul de la Aetwork la Paris pentru a expune teza guvernului său împotriva Greciei, se afla de faţă când Consiliul de Securitate şi-a reluat Vineri după amiază lucrările. Propunerea făcută de d- Oscar Lange (Polonia), preşedintele Consiliului, ca ManuUski şi Vasile Dendramis (Grecia) să ia foc la masa Consiliului a fost contestată de sir Alexander Cadogan (Anglia). Andrei Gromako, delegatul sovietic, a replicat: „DELEGATUL BRITANIC NU DORESTE SA, ASCULTE FAPTE NEPLĂCUTE, — FAPTE CARE SUNT NEPLĂCUTE PENTRU ANGLIA. EL S’A PUS SINGUR INTR’O POZIŢIE DIFICILA”. A. Gromako a adăugat că, dacă nu sunt fapte suficiente in sprijinul plângerii ucrainene, aşa cum a afirmat sir Alexander, CONSILIUL DE SECURITATE VA TREBUI SA ASCULTE FAPTE SUPLIMENTARE. Consiliul de Securitate a hatarit să nu invite pe reprezentanţa ucrainean şi grec să ia loc la masă până când nu se ia o hotărâre în legătură cu chestiunea dacă plângerea ucraineană contra Greciei trebue sau nu să fie înscrisă pe ordinea de zi. Delegate»! englez se sfîimo cfiscutării reclamaţiei După obiecţiile ridicate de dr. van Kleffens (Olandă), Sir Alexander Cadogan a cerut Constiutuui să impună plângerea ucraineană pe ordinea de zi, în forma sa actuală. ,,Guvernul britanic — a spus d-sa — nu dorește să pună obstacole în calea discutării oricărui caz prezentat Consiliului. Ceea ce îl supără în mod grav este procedeul de a se folosi Consiliul pentru obţinerea difuzării largi a unor acuzaţii ce caută să aducă prejudicii unui stat membru al Naţiunilor Uruite“. „Incidentele de la frontiera greco-albaneză pot duce la complicaiţii serioase” Declarând că incidentele de la frontiera greco-albaneză constitue o problemă serioasă. A. Gromako a spus: „INCIDENTELE CE S’AU IVIT LA FRONTIERA AR PUTEA, DACA NU SE IAU MASURI ADECVATE, sa duca , la Complicaţii serioase DE O AMPLOARE MAI MULT DECÂT LOCALA. Grecia si Albania nu triesc în mod izolat. Aceste incidente ar putea mai devreme sau mai târziu să otrăvească atmosfera internaţională“. A. Gromako a făcut citări apoi din Ziarele britanice şi dim declaraţiile membrilor Parlamentului britanic pentru a arăta că regimul grec este REACŢIONAR ŞI CA EL CONSTITUE O PRIMEJDIE PENTRU PACEA INTERNAŢIONALA DELEGATUL SOVIETIC A CITAT SPUSELE UNUI MEMBRU AL PARLAMENTULUI BRITANIC CA ,,GRECIA DEVINE RAPID UN STAT FASCIST“. ŞI EL A ADAUGAT: „AŞ PUTEA CITA UN MARE NUMĂR DE FAPTE PENTRU A ARATA NUERENBERG 31 (Rador)—înaltul tribunal internaţional a ascultat Sâmbătă după amiază ultimul cuvânt al acuzaţilor. După rostirea acestui ultim cuvânt, acuzaţii vor fi duşi în celula lor, iar cei opt judecători îşi vor petrece cea mai mare parte a timpului în lungi deliberări secrete, pentru a redacta verdictul. Se crede că verdictul va fi pronunţat între 20 şi 25 Septembrie. Citirea EFECTUL RAU PRODUS DE PREZENŢA TRUPELOR BRITANICE IN GRECIA“. D. Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, a intervenit cerând să se ridice şedinţa Consiliului. Fără ca să se treacă la vot în legătură cu înscrierea plângerii ucrainene pe ordinea de zi şi în vreme ce mai mulţi alţi delegaţi aşteaptă să li se dea cuvântul, şedinţa Consiliului a fost ridicată, lui va dura o zi întreagă, iar modalitatea executării lui va fi hotărîtă de Consiliul General de Control Aliat din Berlin. Cei 22 de acuzaţi şi-au terminat declaraţiile la ora 15.30. Preşedintele tribunalului a anunţat că verdictul va fi pronunţat la 23 Septembrie. El a mulţumit atât acuzării cât şi apărării pentru felul cum şi-a îndeplinit misiunea. Ultimul cuvânt al acuzaţilor în procesul de la Nuerenberg CE E NOU @ In urma hotărîrii guvernului bulgar, vor fi create magazine populare care vor aproviziona massele cu mărfuri de primă necesitate. • Guvernul francez şi-a exprimat prin intermediul legaţiei franceze din Sofia, dorinţa de a începe negocieri în vederea încheierii. biuul acord comercial intre Bulgaria şi Franţa. O mare manifestaţie d disimpatie pentru mareşalul Titolo avut loc in faţa cartierului gertieral al administraţiei militare din Triest. Manifestanţii au cerut eliberarea greviştilor antifascişti, arestaţi în luna iulie. A Piero Saporiti, corespondentul revistelor nordamericame Time, Life şi Fortune a fost expulzat din Portugalia, pentru publicarea unor articole nefavorabile guvernului Salazar. (i~\ • înaltul comitet arab a \rg®pins invitaţia de a participa la Conferinţa din Londra asupra Palestinei. @ Acordul comercial polonoiugoslav a fost prelungit până la anul 1947. Laguardia a părăsit Moscova MOSCOVA, 31 (Rador). — Agenţia TASS transmite : D. Fioreilo Laguardia, directorul general al organizaţiei UN. R. R. A., împreună cu persoanele ce i-l însoţeau, au părăsit, la 30 August, Moscova, pe bordul unui avion. Ambasadoru sovietic în Grecia a plet^F\ la Moscova/ LONDRA, 31 (RaaBtff, — Amfcasffid'S^tgl Sovietician Grecia, a plecat astăzi la Moscova jg lumm ie lui ci ioriii treime sa figareze o favoarea firmelor strâmne" ) Discuţiile din Comisiunea economică pentru Balcani şi Finlanda ABIS, ăl (Radar). — OorrsSstorrea economică pentru Balcani şi Finland« a continuat Sâmbătă dimineaţa cfî9scuţia asupra propunerii delegaţiei sud-africane, de a se introduce un amendament în tratatul de pace cu ROMÂNIA, prin care să se asigure „preţuri juste“ pentru produsele livrate României de companiile aliate din România şi în special pentru petrol. Franţa, Anglia şi Startet» Unii» au sprijinit amendamentul sud-african, argumentând că reparaţiile nu trebue să fie plătite indirect de supuşi ţărilor aliate. DELEGATUL FRANŢEI ESTE DE ACORD CU DELEGAŢII UNIUNII SOVIETELOR ŞI IUGOSLAVIEI, CA NU TREBUE SA FIGUREZE IN TRATATUL DE PACE O DISCRIMINARE IN FAVOAREA FIRMELOR STRĂINE DIN ROMANIA. El propune ca această chestiune să fie splontonată prin articolul care prevede pe timp de 18 luni clauza noţiunea celei mai favorizate pentru Naţiunile Unite. DELEGATUL CEHOSLOVACIEI A SUSŢINUT CA CREAREA PENTRU FIRMELE STRĂINE A UNUI STATUT MAI BUN DECÂT ACELA AL SUPUŞILOR ROMANI AR ÎNSEMNA REVENIREA LA REGIMUL CAPITULAŢILOR. In cele din urmă, Cehoslovacia, Iugoslavia şi U.R.S.S. au căzut de acord cu propunerea franceză ii a sa amâna hotărârea în această chestiune până la primirea unui supliment de Informaţii. Delegatul Marii Britanii a cerut să se stabilească un termen, deoarece crede că chiar şi astăzi cerintorrea posedă foarte informaţiile de care are navele. La sfârşit, comisiunea a căzut de acord să amâne discuţia asupra propunerii sud-africane până la discutarea articolului 30, care se ocupă de clauza natunei celei mai favorizate. Amânarea a fost votată cu 13 voturi în favoarea amânării, o abţinere (Australia) şi nici ult v°t contra. După aceră OOTIVâStonea a adoptat în unanimitate articolul 22 din tratatul de pace cu România, prin care se stabileşte că România va plăti Unionirl Sovietelor ca reparaţii 300 milioane de dolari la paritatea aur, în termen de opt ani. Ingoslavia nu renunţă la reparaţiile ce i le datorează Italia In G PARIS, 31 (AGERPRES). — Cores, ponderitul agenţiei Tanjug transmite : In continuarea desbaterilor asupra reparaţiilor italiene la şedinţa Comisiei economice pentru Italia, delegatul iugoslav, Vlada Simici a subliniat în discursul său că Iugoslavia care a suferit pagube enorme din cauza agresiunii şi ocupaţiei italiene, nu poate renunţa la reparaţii din partea Italiei. „Iugoslavia, a spus d. Simici, prin delegaţii săi n’a cerut niciodată ca Italia să compenseze în întregime pagubele ce i-au fost aduse- Dar sacrificiul pe care-1 face Iugoslavia, din acest punct de vedere n’a putut atinge limita la care a ajuns Uniliunea Sovietică. Delegaţia iugoslavă se va opune cu toată energia oricărei încercări ca reparaţiile ce i se cuvin să fie stabilite în raport cu cele datorate Uniunii Sovietice. Dacă această mare şi generoasă ţară poate renunţa la reparaţiile ce ise cuvin — conchide delegatul iugoslav—aceasta nu înseamnă că ţara noastră, economiceşte slăbită» să renunţe în aceeaşi măsură la ele, ţara noastră care a fost principalul câmp de luptă în tot timpul războiului contra Italiei. Discuţiile din comisiunea militară pentru Italia Sâmbătă dimineaţa a ţinut şedinţă şi comisiunea militară care a votat fără discuţie art. 39 din tratatul cu Itaida. Au fost adoptate deasemeni: art. .41 cu o modificare neînsemnată, art. 42, referitor la demilitarizarea insulelor Pantelleria, Pelaga şi Pianosa, precum şi articolul 44 referitor la fabricarea şi experimentarea armelor atomice APOI A FOST ADOPTAT ARTICOLUL 45 PRIN CARE SE INTERZICE ITALIEI DE A POSEDA MATERIAL DE RĂZBOI DE ORIGINA GERMANA SAU JAPONEZA. Şedinţa comună a comisiunilor politicoteritoriale pentru România şi Ungaria PARIS, 31 (Rador). — Comisiile politic şi teritoriale română şi maghiară dela conferinţa de pace dela Paris s’au întrunit Sâmbătă în şedinţă comună pentru a asculta pe reprezentanţii României şi Ungariei cu privire la artcolele din proectele de tratate de pace prevăzând anularea d.statului dela Viena şi restabilirea frontierei din 1938 dintre Ungaria şi România. Delegaţia sovietică la această şedinţă a fost prezidată de Bogomolov, ambasadorul Uniunii Sovietelor la Paris, care de obicei ia parte la lucrările comisiei pentru România. După ce delegatul maghiar, dr. Paul Quer, a expus pretenţiile postulate de guvernul său, şedinţa comună a celor două comisii a fost ridicată. CEA VIITOARE VA AVEA LOC LUNI DUPĂ AMIAZĂ CÂND VA LUA CUVÂNTUL REPREZENTANTUL ROMÂNIEI I.» y©üfares8il Pars 1) Actuala conducere o per Adula socialist francez aspru criticată „înfrângerea partidului în alegerile din 2 iunie se datorește marilor greșeli făcute de conducere1'. — S,a cerut înlocuirea seretarului general Daniel Wäger. — Va demisiona comitetul de conducere al partidului ? cerea lui LE POPULAIRE, dar fără I TERILOR VA DEPINDE DACA nici un succes. PARTIDUL VA INTRA DE ACUM DE REZOLUTIA CE SE VA A- I ÎNAINTE INTR’O COLABORARE DOPTA LA SFÂRŞITUL DESEA- MAI STRANSA CU COMUNISTII. MOSCOVA, 31 (Radio). — La Congresul partidului socialist francez delegaţii au criticat aspru actuala conducere a partidului. Delegatul federaţiei din departamentul Sena, Rouse, a declarat că ÎNFRÂNGEREA suferita de PARTIDUL SOCIALIST LA ALEGERILE DIN 2 IUNIE, A FOST REZULTATUL MARILOR GREŞELI FĂCUTE DE CONDUCERE. Alegătorii au condamnat alianța partidului socialist cu partidele burgheze. Un alt orator a propus înlocuirea secretarului general al partidului, Mayer. Congresul a respins raportul comitetului de conducere al partidului. Mayer a declarat că comitetul de conducere al partidului socialist își dă demisia. Rezoluţia finală a Congresului va hotărî viitoarea politică a partidului socialist francez PARIS, 31 (Rador). — Congresul partidului socialist, care lucrează de două zile, s’a caracterizat Vineri seara printr’o revoltă contra „vechei gărzi“ respingând raportul comitetului executiv cu privire la rolul femeilor în partidul socialist şi raportul privitor la ziarulpartidului, LE POPULAIRE, D. LEON BLUM a apărat conduPARIS, 31 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter transmite : D. Fierlinger, vicepreşedintele consiliului de miniştri al Cehoslovaciei şi preşedintele partidului social-democrat cehoslovac, a ATACAT BLOCURILE INTERNAŢIONALE SPUNÂND CA ELE CONSTITUE O AMENINŢARE LA ADRESA PĂCII şi cerând socialiştilor de pe întregul glob să lupte contra lor. EL A PRECIZAT CA EXISTA O MARE DEOSEBIRE INTRE ÎNŢELEGERILE REGIONALE CONSTRUCTIVE BAZATE PE AVANTAJUL ECONOMIC MUTUAL ŞI BLOCURILE MONDIALE CE EXISTA NUMAI GRAŢIE ANTAGONISMELOR DINTRE ELE. Exprimându-şi speranţa că conferinţa de pace se va solda cu o pace durabilă, d. Fierlinger a spus că a văzut pe Molotov în cursul după amiezii şi că el i-a părut optimist în legătură cu soarta conferinţei. Blocurile internaţionale sunt o ameninţare a păcii“ 99 Declaraţiile d-lui Fierlinger, vicel- peşedintele consiliului de miniştri cehoslovac i la câteva ore înainte de plebiscit (^) TIR©fíM muriECărt A ATINS CULME Prigoana împotriva democraţilor se desfăşoară cu furie în toată ţara» Zeci de ziare ale opoziţiei au fost suprimate. Referendumul antipopular de astăzi se aseamănă cu „alegerile din 31 Martie» D. Tsardatris este Uf, despot, afirmă ziarul „NEW-YORC POST” ATENA, 51 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „TANYUG" transmite: In Grecia mai sunt câteva ore până la efectuarea plebiscitului asupra chestiunii reîntoarcerii Regelui George. , Teroarea monarho-fascistă contra elementelor democratice este în creştere. Ea a luat forme din ce în ce mai sistematice, cu cât se apropie plebiscitul. Monarhiştii fascişti greci voiesc să exploateze, pentru scopurile lor reacţionare, această stare de teroare. După ultimele ştiri ale presei EAM-ului, şi în urma măsurilor extraordinare ce s'au luat, acest fapt nu e îndreptat decât contra elementelor democratice. In virtutea unei legi noul, au fost interzise 6 ziare cotidiane şi 6 săptămânale ale presei EAM-ului. După abolirea măsurilor extraordinare din trecut, situaţia s'a agravat, iar asasinatele şi persecuţiile îndreptate contra democraţilor sau înmulţit. MOSCOVA, 31 (Rador).— TASS transmite : Ziarul TRUD publică un mare articol în care se ocupă cu referendumul din Grecia. „Monarhiştii greci, scrie ziarul, sprijiniţi de cercurile reacţionare din Anglia se grăbesc să folosească regimul de teroare şi violenţă pe care l-au stabilit. Condiţiile plebiscitului uimesc prin caracterul lor antipopular. Referendumul nu va soluţiona decât chestiunea deCHEZIŢIILE, EXECUŢIILE CONTRA POPULAŢIEI DEMOCRATICE SUNT IN TOTUL APROBATE DE GUVERNUL TSALDARIS. Sindicatele greceşti sunt dizolvate, iar conducătorii lor sunt arestaţi. ACESTE ALEGERI VOR FI LA VEL CU CELTS DE LA III MARTIE. CHESTIUNEA GREACA A DEPĂŞIT DE MULT TIMP CADRUL RELAŢIILOR RECIPROCE INTRE DOUA STATE. EA ARE ACUM UN CARACTER NTERN NAŢIONAL. IMPRIMERIILE „SCRISUL LIBER“. STRADA BELVEDERE Pic. 6, BUCUREŞTI miciliului fostului rege : Londra sau Atena ? El nu va soluţiona însă forma de statdacă Grecia va fi republică sau monarhie. Numeroasele acte teroriste care se produc acum în Grecia, confirmă părerea exprimată de ziarul NEW YORK P'OST care scrie că „d. Tsaldaris nu se interesează decât de chestiunea reîntoarcerii monarhiei. D TSALDARIS ESTE UN ADEVARAT DESPOT". ASASINATELE, ARESTĂRILE, PER Amânarea sesiunii C. N. I.-lui „Punctul de vedere al lui Molotov este puternic întemeiat” — spun observatorii diplomatici. — Lucrările adjuncţilor miniştrilor de externe PARIS, 31. (Rador). — Adjuncţii miniştrilor de afaceri străine ai celor patru mari puteri au început Vineri seara activitatea lor pentru accelerarea lucrărilor conferinţei celor 21 de naţiuni. Reuniunea lor a fost convocată pentru a se aplica directivele date de către miniştrii de afaceri străine joi seara. Adjuncţii vor tria diferitele amendamente şi propuneri nou prezentate conferinţei pentru a stabili care sunt acelea ce pot întruni sprijinul tuturor Marilor Patru. Se crede că adjuncţii vor trebui să se întrunească cel puţin de două ori înainte de a ajunge la unele rezultate care să fie aduse la cunoştinţa miniştrilor de afaceri străine. D. Bevin a văzut în cursul dimineţii de Vineri pe Arcadie Sobolev, secretarul general adjunct_al ONU-lui, cu tatelor şi dezavantajelor. PUNCTUL DE VEDERE AL LUI MOLOTOV IN FAVOAREA AMANARII SESIUNII ADUNĂRII GENERALE. DEŞI OPUS PUNCTULUI DE VEDERE ENGLEZ ŞI NORDAMERICAN, ESTE PUTERNIC ÎNTEMEIAT, DUPĂ PĂREREA OBSERVATORILOR DIPLOMATICI. Se crede că unele delegaţii vor fi epuizate până la limită dacă vor trebui să participe simultan şi la Adunarea Generală a ONU-lui şi la Conferinţa de la Paris. Poliţia operează arestări filmului Comunist din RIO DE JANEIRO 31 (Rador). Detaşamente de cavalerie, poliţişti speciali, unităţi ale armatei şi patrule poliţieneşti circulă pe toate străzile mineroase din oraş şi din suburbii ca urmare amarior tulburări ce s'au produs în capitala Braziliei. Guvernul a dat nenerchitul Pa Costa, comandantul militar al garnizoanei Rio de Janeiro, împuterniciri speciale. POLITIA ‘ SPECIALA A ÎNCHIS SAMBATA DIMINEAŢA SEDIUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST BRAZILIAN, PRECUM SI TOATE SEDIILE LOCALE ALE PARTIDULUI DIN ÎNTREGUL ORAŞ. POLIŢIA JU ’IICEPUT Acare a discutat chestiunea viitoarei sesiuni a Adunării Generale a ONU-lui. Observatorii socotesc că este de înţeles ca reuniunea de joi după amiază să se fi caracterizat printr’o diversitate de vederi în legătură cu chestiunea dacă Adunarea Generală trebue să se întrunească aşa cum s’a plănuit în ziua de 23 Septembrie sau dacă ea trebue să fie amânată. Vineri se recunoştea, în general, că argumentele aduse din belşug atât pentru cât şi contra amânării sunt „foarte rezonabile“ şi că se pune într-o mare măsură problema cântăririi avansovietice la conferinţa păcii, a placat la Moscova, ieri dimineaţă la ora 6. . if|D RfioSofov a plecat la Mmsm® PARIS, 31 (Rador). - V. M. RSolotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietelor şi şeful delegaţiei ram in în ssiassă în rândurile democraţ'Toj*.— Sediile Par» de Janeiro au fost închise din ordinul guvernului RESTARILE IN MASSA IM CURSUL DIMINETII. Până seara fuseseră arestaţi 290 comunişti, printre care, după cum se afirmă, şi scriitorul Alvaro Moreira. Amazonas, depremul comunist, a reuşit să se ascundă.