Scânteia, noiembrie 1946 (Anul 3, nr. 666-691)
1946-11-01 / nr. 666
Frontal Inie Hune lorist într'o nouă etapă I plină campanie electorală’ la I fracţiunile parlamentare gi in guvern nwT mitln de o lună de zile de j şi crearea unui organ coordonator data fixată pentru alegeri, s’a parlamentar şi guve^amental.^Cei^ca- desfişurat un eveniment de o mare semnificaţie istorică: şedinţa comuna a Comitetelor Centrale şi a canddaţilor Partidului Social Democrat şi Partidului Comunist Român. Insult faptul că cele două Comitete Centrale s’au întrunit laolalta reprezintă un moment NOU, deosebit de însemnat, care arată cât de mult s’au apropiat, şi s’au unit aceste două partide în focul campaniilor întreprinse în comun timp de doi ani de zile, culminând în tâmpul actualei campanii electorale. Rezoluţia adoptată de această şedinţă vine să întărească această apreciere dată de unul din preşedinţii şedinţei comune, tov Gli Gheorgivul cej care din capul locului, a atras atenţia part cipanţilor asupra însemnatarii cu totu’ excepţionale pe care e menită s'o aibă areas’t ş ed’nţă în istoria Frontului Unic Muncitoresc tie la noi. Şi nu numaiîn ţara noastră. Căciov. Şerban Voi nei a ţinut să sublinieze că succesul frontului unic muneiterese din România a sdiuncinat serios îndoelile multor conducători social,democraţi dst străinătate cu privire la posibilitatea de coaborare cu comuniştii. Avem de-a face cu o etapă nouă in Istoria relaţîilor între partidele social democrat şi comunist. Fiecare din aceste două partide au crescut şi s'au întărit în aceşti doi ani. Dar s’a petrecut fenomenul plin de consecinţe că in lupta comună s’a călit o unitate de acţiune bazată mai puţin pe actul formal a! acordului încheiat şi semnat de delegaţii respectvi, cât de aproperea organică şi din ce în ce mai pronunţată între tacticele şi ideologiile fiecăruia din aceste două partide Au fost şi mai sunt încă unele frictiune Rezoluţia şedinţei comune nu acoperă şi nu muşamalizează aceste fricţiuni, ci le semnalează sub vniînd însă reducerea lor simţitoare. Rezoluţia re dă caracterizarea teoretică le arată isvoarele, indicând prin aceasta calea spre lichidarea lor şi stabilind sarcini concrete în această direcţie. Anume, rezoluţia precizează că fricţiunile, acolo unde mai au loc nu au un caracter principial. Ele se datoresc, în primul rând, nivelului ideologic şi politic scăzut al unora dintre membrii celor două partide. Dar în aceiaşi măsură se datoresc sectarismului şi exclusivismului unor comunişti sau social democraţi, cari nu vor sau nu pot vedea nici necesitatea imperioasă a consolidării unităţîi muncitoreşti de acţiune, nici progresele realizate în această privinţă. S'a observat însă — şi rezoluţia nu ascunde acest lucru, ci dimpotrivă — că în unele locuri frncţiunile se datoresc faptului că unii pun mai presus de interesele generale, interesele ţi ambiţiile lor personale şi egoiste. Pentru ridicarea nivelului ideologic şi politic, deci pentru lichidarea principalei cauze a unora din funcţiuni, s’a luat o hotărîre semnificativă : organizarea de şcoli comune de îndrumare politică. Nu este întâmplător că propunerea social democratului Bălineade a se organiza asemenea şcoli, fi fost primară, în şedinţa comună cu aplauze repetate şi prelungite. Faptul că s-a putut veni cu o astfel, de propunere, subliniază de la sine momentul nou în viaţa partidelor noastre muncitoreşti. Şîste şi acesta un fapt care, — cum spune rezoluţia — dovedeşte trans- formarea principiului unităţii de acţiune a muncitorimei într’o realitate invincibilă”. Şi această „realitate invincibilă” îşi găseşte forme noui politice şi organi- zatorice : elaborarea unui proect de perfecţionare a colaborării care să prevadă colaborarea strânsă între ce au privit cu neîncredere posibilitatea conlucrării sincere, tovărăşeşti, a social democraţilor şi comuniştilor, nu pot fi decât surprinşi de o asemenea rezoluţie comună, necunoscută încă în nici o ţară în relaţiile dintre cele două partide muncitoreşti. Miniştrii social democraţi şi comunişti deputaţii social democraţi şi comunişti vor merge mână în mână, pentru a-şi putea îndeplini cu succes obligaţiile de mare răspundere faţă de clasa muncitoare, faţă de poporul întreg Nimic nu mai poate slăbi unitatea de acţiune a celor două partide, dacă hotărîrile luate în comun sunt puse în aplicare până la capăt Şi tocmai pentru a asigura această condiţie a deplinei unităţi de acţiune, rezoluţia introduce principiul obligativităţii punerii în practică a unor asemenea hotărîri şi sancţionarea elementelor care prin călcarea hotăririlor comune, slăbesc unitatea de acţiune Aceiaşi atitudine de întărire şi adâncire a unităţii muncitoreşti se manifestă faţă ele mişcarea sindicală, cele două partide muncitoreşti se leagă de a combate cu energie orice înertare de subminare a unităţii sindicale şi de a înfrânge manifestările profund dăunătoare cu caracter anarho-strdialist Consolidarea unităţii munctoreşti de acţiune este un succes al întregei democraţii româneşti. Experienţa de până acum a colaborării tuturor partidelor democratice a dovedit necestatea ei naţională, ceia ce a imprimat hotăririlor comune comunistesocial democrate cursul spre continuarea, întărirea şi lărgirea conlucrării armonioase cu toate forţele creatoare ale ţării Aceasta nu poate duce decât la cimentarea Blocului Partidelor Democrate în bătălia pentrui victoria în alegerile acestea hotărîtoare şi la mobilizarea tuturor categoriilor sociale pentru înfăptuirea platformei-program pentru progresul independenţa şi bunăstarea poporului român. Șt. Voicu Partidul Comunist Român felicită Frontul Patriei în frunte cu Partidul Comunist Bulgar pentru victoria obţinută în alegerile parlamentare Tovarăşului Gheorighe Dimitroff Sufia Comitetul Central al Partidului Comunist Român va transmite salutul său şi felicită Frontul Patriei, în frunte cu Partidul Comunist Bulgar, pentru victoria obfinită în alegerile parlamentare. Această victorie a poporului bulgar, angajat hotărît pe calea democraţiei şi progresului, aduce o preţioasă contribuţie cauzei păcii şi îndeosebi prieteniei dintre popoarele bulgar și român. Gh. Gheorghiu-/*"./ Secretar General al Partidului Comunist Român | 3BRIA IN_ANUL XVI-Nr. 661 PROLETARI Vineri I Noembrie 1948 TOATE ȚĂRILE mtlTl-VA! 11 S di1 Tgtf’ psyHr 11 St1.1Mi11 1 1 1 . j Ce se potate realiza sregim democrat si Sîab conducerea unui ministru al poporului In doi ani ATELIERELE GRIVITA au fost nu numai refacute, dar au luat o desvoltare încă necunoscută până Streji ca intreaga ţară să fie un şantier de construcţie şi progres ? Vreţi ca bună Griviţa CFR, Griviţa Roşie.........Mă gândesc ades la scriitorul care va veni să-şi plece cu dragoste urechea asupra acestei inimi uriaşe, pentru a prinde şi a reda în paginile operei sale, bătăile ei. Astăzi, Griviţa grevelor şi luptelor eroice,Griviţa lui Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica şi ceferiştilor dării, păşeşte hotărîtă pe drumul construcţiei şi al progresului. In numai doi ani de zile, atelierele Griviţa au fost nu numai refăcute dar au luat o extindere necunoscută încă până acum şi cu minunate perspective în viitor. Toate acestea au fost cu putinţă datorită regimului de libertate şi democraţie asigurat de guvernul dr. Petru Groza, datorită sprijinului hotărît şi continuu al tovarăşului Gheorghiu-Dej şi datorită muncii plină de abnegaţie, eroism şi spirit de iniţiativă a muncitorilor, inginerilor şi funcţionarilor ei. Ate fierele refăcute laO1 lată halele uriaşe, înăuntrul cărora forfotesc miile de muncitori. Zidurile înalte au prins de mult culoarea cenuşie a fumului, încât se pare că de zeci tic ani par a sta in acest loc. Şi totuşi, sunt abia doi ani de când Victor Fitissu (Continuare în pag. Il-a, col. 5—fi-—”) domnească în casele celor c 40ARUE savant deţi Ştiinţa sovietică a realiteat visat unui nut acum HS fie ani în închisoarea Vetva pavlovsk iria Un deţinut politic părintele rachetei Şi totuşi, energia reactivă nu e o descoperire nouă. Problema folosirii ei a fost pusă de mult, încă din 1880, de savanţii şi tehnicienii ruşi cari au întocmit şi planurile amănunţite pentru construirea unei maşini de sbor-rachetă. Printre deţinuţii politici închişi în fortăreaţa Petropavlovsk ca duşman al ţarismului, se afla închis, în 1881 şi savantul rus Nicolai Ivanovici Chibalcici. El făcea parte din mişcarea revoluţionară „Voinţa Poporului” şi fusese arestat pe când lucra la planurile unei maşini bazate pe principiul propulsiunei reactive. In izolarea sa de deţinut Chibalcii, preocupat mai mult de minunatul său proect decât de condamnarea la moarte, îşi continua lucrările. Proectul său înfăţişa o rachetă gigantică prevăzută cu un cilindru mare de fier in care trebuia să se producă exploziile succesive ale prafului de puşcă. Chibalchci nu şi-a putut însă vedea realizat visul. Proectul lui rămâne totuşi actul de naştere al rachetelor şi al tuturor motoarelor bazate pe principiul energiei reactive. motoarelor reactive a început ERA AVIOANELOR-RACHETA A ÎNCEPUT Avioanele-rachetă construite pe acelaș principiu cu proectilele Katiusel Energia reactivă în slujba păcii Nu este departe ziua când avionul rachetă sau bolidul ne vor putea transporta, cu iuţeala gândului, în orice parte a globului, pentru ca în seara aceleaşi zile să ne aducă înapoi la Bucureşti pentru masa de seară. Nu este departe ziua când, aşa cum a afirmat savantul rus Tkrkovski în 1903, racheta va da omului posibilitatea să parcurgă spaţiile interplanetare. Succesele obţinute de tehnica modernă în construcţia şi folosirea rachetelor şi atenţia de care se bucură azi motorul reactiv în toate ţările înaintate ne îngăduie să facem orice presupunere fără teamă de exagerare. Cine şi-ar fi putut închipui înaintea acestui răsboi o armă atât de teribilă cum s’a dovedit a fi vestita „Katiuşă” sau posibilitatea de a se construi şi a se folosi avioane rachetă ? Dela proectul lui Chibalchi până la proectilele reactive ale ,,Katiuşei” este însă o cale destul de lungă. Stabilirea legilor de fizică pe care se bizuie construcţia rachetelor a cerut lucrări şi studii îndelungate. Abia prin anul 1903 alt savant sovietic, Constantin Eduardovici Tioleovski a dedus legile de bază a l« zborului reactiv indicând clar, căile pe care motorul energiei reactive 11 va avea de parcurs în viitor. Tioleovski era convins că avionul reactiv va urma avioanelor cu elice şi iată că era rachetelor a început. „Katiuşa” folosită de Armata Roşie încă din 1942 şi avionul rachetă sunt bazate pe principiul propulsiunii reactive, dând rezultate cari au uimit întreaga lume. Principiul mişcării reactive Principiul care stă la baza motorului reactiv este foarte simplu. El se reduce la o lege a fizicei care stabileşte că acţiunea este egală cu reacţiunea. Să presupunem că într’un vas ermetic închis se produce o explozie, sau că s’a aprins în el un combustibil lichid. Gazele care se formează cu acest prilej exercită o presiune egală asupra pereţilor interiori ai vasului şi vasul, dacă rezistă, rămâne nemişcat. Dacă am face însă o deschidere spre interiorul vasului gazele produse de explozie n’ar mai presa egal pe toţi pereţii vasului. Presiunea va fi mai mică asupra peretului în care este săpată deschizătura şi mult mai mare asupra peretelui opus Vasul nu va vr mai rămâne deci nemişcat şi va fi proectat cu putere din locul lui. va sbura Dacă exploziile vor fi succesive, vasul va sbura mereu, până se epuizează combustibilul exploziv. Mişcarea este dată deci de gazele care ies pe ţeava de eşapament. Acesta este şi principiul mişcării reactive care şi-a găsit aplicarea în artilerie şi în aviaţie. „Katiuşa“ Apariţia „Katiuşei”, pe câmpul de luptă de la Stalingrad a buimăcit pe hit ! ■unuuginu o uuiu.ow .. . waierişti prin forţa de distrugere cu care a fiinţat pe aceiaşi erau înzestrate obuzele etractive şi prin uşurinţa ei de manevrare. Mişcându-se singură, racheta, nu are nevoie de o ţeava grea, de închizător sau de dispozitive speciale contra reculului, cu care sunt prevăzute piesele de (Continuare în pag. II-a, col. 3—4) Cui dăm voiul şi încrederea noastră Fierea Oală, pîraar călit în lupta împotriva il moşiereşti 1907. Cuţitul ajunsese la os. Ca şuvoaele apelor ce se revarsă primăvara, măturând zăgazurile din, calea lor, aşa au pornit plugarii din Conţeştii Teleormanului să-şi facă dreptate. Mânia deslănţuită a robilor de pe moşiile lui Rădulescu şi Cantacuzino, dela Şoimu şi Conţeşti, n’o mai putea opri nimeni Se ridicaseră ca unul. In primele rânduri, fără căciulă, cu păru’n vânt, Floren — feciorul lui Voicu Oală. Zece ani,— atât avea. O fărâmă de om. Şi’n sufletul lui era Gheorghe Cristea (Continuare în pag II-a, col. 6-7) Cerere «le împrumut Comisia Centrală Electorală » anulat lista lui Titel Petrescu pentru judeţul Ilfov, întrucât nu avea decât 16 propunători (Ziarele) zry \ ţL% TITEL: Daţi'mi şi mie p«ntru oameni ca să pot depune lista ! MÂNNI - O o unde să-i dăm, ca noi i;*m îrsie- De cu ce se legea, speculei? Sediul redacţiei noastre este zilnic supus unui adevărat pelerinaj cetăţeresc. Nenumăraţi foarfeaţi, numeroase femei îşi exprimă nerăbdarea —■ după ce au cunoscut din ziare textul proectului de lege împotriva speculei — şi cer să se declanşeze odată o acţiune hotărîtă pentru stârpirea speculei. Mai cu seamă în ultimele zile cutezanţa speculanţilor de pâine şi alimente a luat forme sfidătoare, punând la grea încercare calmul populaţiei. Ştim că echipe de muncitori şi de femei sunt gata organizate pentru a porni la o acţiune care să pună capăt acestor pofte hrăpăreţe de câştig nelimitat pe spinarea mulţimii nevoiaşe. Ştim deasemeni că Ministerul Justiţiei şi-a făcut datoria, elaborând o lege menită să servească această cauză populară dreaptă. Făcându-l de ecoul nerăbdării generale a populaţiei, cerem să se grăbească cu un ceas mai devreme apariţia legii şi să se pornească în mod organizat la sancţionarea desmăţului pe care gangsterii pieţii încearcă să-l înstăpânească. 300 LEI 4 PAGINI Director i MIRON CONSTANTINESCl) lELKOANlI Central» *■**•*• Tipografi» H4.** ABONAMENTE Lunar ^ «M» PENTRU MUNCITORI. MILITARI. TARANI ŞI STUDENŢI Lunar Ud 5.000 Redsetl* «1 administraţia Strada Belvedere Nr. • Cont la Coc No. lld Taxa poştală plătită !„ pnmerat conf aprob. Dir. G-te P T T Wt 11*518/«« Cuvânta i storia diplomaţiei ne arată că în trecut cei care tratau afacerile externe ale statelor, se distingeau prin abilitatea de a ocoli cu fraze strălucite chestiunile esenţiale. Participarea reprezentanţilor sovietici la viaţa internaţională, aduce însă şi în acest domeniu un stil şi un conţinut nou. Astfel interviews acordat de Generalissimul Stalin Agenţiei United Press ilustrează în cel mai înalt grad calităţile esenţiale ale politicii sovietice : sinceritatea şi conciziunea, calmul şi precizia, întrebări l» care au fost înfăţişate preşedintelui de consiliu al U.R.S.S., de către agenţia americană, ating tocmai chestiunile în jurul cărora s’a făcut un chip interesat, un anumit fel de sgomot. Asemenea probleme au fost şi sunt fără îndoială prilej de nervozitate pentru mulţi oameni politici, mari şi mici. Ele sunt în genere tratate cu meşteşugire de către oamenii de stat. Şi ce vedem ? Stalin răspunde cu DA şi NU, fără posibilitate de răstălmăcire sau confuzie, fără cuvinte de prisos. Conducătorul uneia din marile puteri ale lumii îşi precizează politica externă, încit nu profesioniştii diplomaţiei, ci oamenii simpli, sutele de milioane de oameni simpli de pretutindeni, să înţeleagă pe deplin. Şi aceasta pentru că Uniunea Sovietică nu are nimic de ascuns, fiindcă politica ei externă serveşte exclusiv cauza păcii, a libertăţii şi a independenţei popoarelor. Intre cele 31 de întrebări puse Generalissimului Stalin, cele mai multe ridică acele probleme, vânturate de la un cap la altul al lumii şi umflate peste măsură, acele probleme prezentate ca insolubile şi deci, în mod fatal generatoare de război. Se încearcă de pildă, în variate feluri şi uneori chiar de către cercuri lii Stalin oficial©, să se răspândească părerea că între U. S. A. şi U. R. S. R. ar exista o „tensiune” şi încă „în creştere". Ce răspunde Stalin ? Pur şi simplu: „NU" ! Şi într’adevăr, dacă ţinem seama de ultimile manifestări ale opiniai publice americane în favoarea apropierii între Statele Unite şi U. R. S. S. putem privi într-o perspectivă optimistă desvoltarea viitoare a relaţiilor internaţionale. O altă întrebare : „Care este atitudinea guvernului U. R. S. S. faţă da prezenţa vaselor de război americane în Marea Mediterană ? Răspunsul ? „De indiferenţă". Prezenţa unor escadre în apela Mediteranei sau în alte ape, prilat de agitaţie războinică pentru cercurile imperialiste, este pentru Uniunea Sovietică indiferentă. Cu o puternică doză de umor, şeful guvernului Sovietic a desumflat şi acest balon al reacţiunii internaţionale. Şi iată altul : gogoriţa prezenţei trupelor sovietice In Europa, menită să joace acelaş rol ca odinioară chestiunea trupelor sovietice din Iran. Se ştie că nu de mult, la Consiliul de Securitate, iar acum, In adunarea generală a O. N. U., prin Molotov, U. R. S. S. a cerut, In interesul păcii, ca marile puteri să arate ce efective militare au In ţările foste beligerante şi In restu! lumii. Rezultatul acestei legitime cereri a fost o dârză opoziţie şi ocolirea oricărui răspuns satisfăcător. Ce se Întâmplă Insă , Stalin răspunde cu precizie şi simplitate, arătând efectivele sovietice din Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, România şi Polonia. Şi Stalin dă acest răspuns nu în urma sentinţei vreunui for internaţional, ci în urma unei simple întrebări puse de o agenţie de presă particulară. Răspunsul lui Stalin spulberă toate insinuările presei reacţionare din Occident. Precizând efectivele trupelor sovietice de ocupaţie, efective reduse şi care vor fi curând şi mai reduse, ei înlătură astfel pretextul sub care alte mari puteri întreţin trupe incomparabil mai numeroase, nu numai în ţările foste inamice, dar chiar şi în cete aliate, în Europa şi peste mări. Desigur, dintre cele 31 întrebări ale interview-ului nu lipseşte nici problema Germaniei, nici cea a Greciei şi nici faimoasa bombă atomică. Stalin formulează şi în aceste probleme răspunsuri precise arătând posibilitatea soluţionării paşnice : „Tr.Nesfor Igwaf (Continuare în pag. II-a, col. 4) ” In pag. 11-a : Să fim noi înşine ! de Miron Radu Paraschivescu In pag. lll-a : împărţirea cărţilor de tor. INCORPORAREA SERIEI A 3-a DE RECRUŢI din CONfriv SERITUL 1046. — Cum se face eliberarea oamenilor din contingentul 1045 Cine are dreptul la indemnizaţiile pentru pâine. — Un important comunicat al C. G. M. Grave spărturi In organizaţiile, partidelor ,,istorice“, alegă -a In pag. IF v. M. mm A PRIPHS LA O. N. N. Abolirea producerii și utilizării energiei atomice in războiu și încetarea fabricării acestei energii. InV o curte, sub un tei si un cais 9 copii au pentru ajutorarea Am găsit redactorul responsabili al varului nostru, recomandăndu-se: — Sorin Toma. Și paitru voci de copii, cu bujorii frigului in obraji, au răspuns, pe rând :— Diaconu Maria. — Elena Roj. — Niculescu T. loan. — Maria Miu. Pe urmă, Elena Roj a înmânat o scrisoare mică aidoma unui manifest clandestin şi mare-mare, prin înţelesurile ei A aşteptat ca mesagiul — glasul a nouă copii — să fie citit, şi a început preocupată să numere nişte bani. Erau in total 20.000 lei, în hârtii mototolite, rupte, murdare, de câte 100. 500 și 2000 lei. — Bani săraci, se scuză Roj Elena. Că și oamenii din Străulești, tot săraci sunt. Iată scrisoarea : can. (jOj&JLAuf ft-*** -/Ht* 40 - cto-v» c&su. 0Îa /!«.*»‚. tto rytSsHA. ijprCfiU*. &40-' ol* iO-U Iu-. ./o*, cJffhBe&ls-Gi . «‚£ r* ..„.A/ s.t'.k, cy‘. y, Cz /o if'.i Jir q . r js. T 0*Facsimilul scrisoarei. O premieră neobişnuită Toate teatrele de vară şi-au închis cum se stune stagunea. Dar d.~preţuînd o măsură generala şi serioasele rafale de vânt ale unei toamne ma puţin generoase, artiştii din Străuleşti au întocmit scena în arc liber, sub un tei şi un cais, în curtea din str- Miha Viteazul Nr. 32. Decoruri nu prea aveau şi nici cabine unde artistele să se schimbe Aveau însă programe desenate frumos, un entuziasm şi nişte texte, trei factori de deosebită importanţă in reuşita unui spectacol de artă. Zgribuliţi, spectatorii au început să vină, iar la ora 4 fix — copiii sun’ punctuali şi au de multe ori mai mu'' bun simţ decât maturii — ..serbarea' a început-Un repertoriu ales - vă rog să credeţi. S’a declama! din Coşbuc S' Alecsandr- au fost ••orur: pe două voci, scenete, horă balet şi piesa .Minunea Resteiului” O singură‘bisteţe : în rochiile de voal alb cert. Graedeani (Continuare in pag. II.a, col. 7) in clişeu ans: Roj Elena Niculescu , Ion, Diaconu Maria şi Maria Iliu ia redacţia ..Scânteii’', Jos : O scenă d bogatul program al copiilor, cari far, teatru pentru a ajuta pe cei flămânzi din Moldova. data flămânzilor serbare din Moldova