Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)
1946-12-01 / nr. 692
Fiorea Oală lon Oraganu Miron Belea Romulus Zăroni ion Moga Fiieru Ana Bărladescu laviţă Dumbravă Costîea Niscaiae Dăneasa Samailă Piculae Stan Ion Banca Aron Bîshcu Ştnfan Doîariîă s’« nm%fikvUutL Kamemu începând de Duminică 1 Decembrie 1949, glaxul adevărat al milioanelor de truditori de pe ogoare va putea fi auzit in Sfatul Ţării. lată ce nu s’a mai pomenit până acum în istoria poporului român dela "Moş Ion Roată încoace. In trecut, pe listele partidelor „istorice", deci unul din ele se numea „ţărănesc“, ajungeau în în Parlament oameni care (şi ziceau „agricultori Toţi aceştia erau mari proprietari, moşieri. Era firesc ca aceşti „agricultorii” să apere acolo numai interesele moşierilor. La 19 Noembrie 1940 însă plugărimea a înţeles să nu se mai lase înşelată şi şi-a trimis în Parlament plugari dintr'ai lor, oameni ce-au suferit ani dearândul la cot cu ei. lată-i ! Vasile Hulăuban Linca Fierea Petra Buia Noţu Viaria Gheorghe □ăiăceanu Constantin loan Şufeu Bulx Gheorghe Bujor Popovici Oprea Văituş Gneccghe Chemîreş Riicolae Starscu Gheorghe Radu 8 chim iacob ească cât mai mult pe spinarea celor lipsiţi, ei ameninţă că nu vor mai semăna decât atât cât au nevoe pentru hrana lor, lăsând în păragină restul locurilor. Mai peste tot moşierii au însămânţat foarte puţin, în toamna aceasta, faţă de plugari. Cei care nu ştiu ce înseamnă nevoia, lipsurile, şi sărăcia, sunt împotriva intereselor poporului, şi vor înfometarea lui. Acest lucru nu se va întâmpla. Poporul şi guvernul său vor lua măsuri energice. Toţi acei care nu vor voi să semene, trebuesc trataţi ca sabotori, cu duşmani. Ei trebue să Gh. Cristea -o- CresSiîe pentru plugarii buzoeni — O — Porumb pentru populaţia dela munte Prin Federala I.N.C.D.O.P-ului din Buzău s’a distribuit 7 vagoane porumb populaţiei dela munte. —0 — Pilda unor plugari comunişti Din îndemnul plugarilor comunişti din „Tudor Vladimirescu", Judeţul Covurlui, ţăranii din această comună au reparat două fântâni care au fost amenajate ca fântâni modei. Deasemeni a fost terminat un pod care leagă „Tudor Vladimirescu" cu „Târgul Bujor", un alt pod fiind în curs de executare. Tudorimoiu Ştefan Mîcolae Bârlădeanu Cheordîie laniţă Ion Daca Gheorfilhe Pojjteami Vasiîe Enacfse Ion Cojocaru Gheorghe Popescu Pascu Ion Vîacrîn Stan Başca Constanţi şi Dsmis5 beccu «Sîsravio Către ei se îndreaptă privirile tuturor ţăranilor cari trăesc din munca lor. Nu încape îndoială, că deputaţii ţărani vor îndreptăţi încrederea ce li acordat punându-şi toată puterea de muncă în slujba fraţilor lor. Din partea noastră le dorim spor la muncă spre binele obştesc. Nici anul acesta nu ne-a fost să-şi facă de cap, să se îmbogăciat să avem parte de belşug. Greutăţile acelor doi ani de secetă, au impus luarea măsurilor de colectare a cerealelor. Ar fi fost bine ca toţi cei care n’au fost loviţi de secetă dea cerealele cerate pen* tru cei in lipsă. Au dat însă numai ce, săraci. Ei au înţeles dela început durerile celor în suferinţă. Mulţi din cei cu prisosuri au sabotat colectarea, au speculat, sau au ascuns cerealele. Guvernul a luat măsuri Au fost arestaţi şi pedepsiţi numeroşi moşieri şi proprietari de mori şi batoze de treere care au sabotat colectarea cerealelor. Acum, pentru că au fost împiedicaţi ia aminte, ţara, poporul, are ne-ATÂT voe de pâine. Oricine se va opune cuceririi pâinii, va fi înlăturat din cale. Fr©r peaaStrpa farassi. Deşi agricultorii au nevoie de de 190 tone şi Uzinele Nedrag cantităţi importante de produse tone fieroase, maşini şi unelte, pentru a executa în bune condiţiuni muncile agricole, totuşi până nu de mult se repartiza pentru acoperirea nevoilor ţărăneşti o cantitate de numai 400 tone fier lunar. Abia din luna Noembrie a. c„ cota de fier pentru nevoile agriculturii a fost sporită simţitor. Acest rezultat s-a obţinut în urma acţiunii Blocului Partidelor Democrate, a Comandamentului unic pentru distribuirea de produse ţărăneşti şi a Uniunii sindicatelor metalurgiştilor, care a obţinut dreptul de a trimite un delegat în comisiunea de repartizare a ferului. Astfel, în luna Noemibrie s-au repartizat pentru nevoile culturii 2.445 tone fier, din care 369 tone pentru fabricarea tractoarelor la uzinele I.A.R., iar restul pentru pluguri, furci, sape, lopeţi, cuie, etc. Cele 2445 tone fier au fost repartizate în felul următor, pe uzine : Reşiţa livrează 1430 tone, Industria Sârmei 340 tone, Uzinele Ferdinand 325 tone, întreprinderile Metalurgice Dunăre-160 Iată cum, prin intervenţia organizaţiilor democrate şi a muncitorimii, s’a ajuns la schimbarea unei situaţii care nedreptăţea pe ţărani şi ţinea în loc desvoltarea agriculturii. Acţiunea aceasta va trebui continuată şi desăvârşită. Iar prin desfiinţarea „Odester”-ului şi crearea unui nou oficiu al fierului se va înlătura încă o cauză a nedreptei îndrumări a fierului din trecut. Grija de semănaturi Mal în toţi emil zăpada căzută în multe judeţe ale ţării, cu toate că era destul de mente, totuşi nu acoperea toate ogoarele fiind măturată de viscol. Ea s'a aşezat numai acolo unde era adăpost sau în faţa diferitelor obstacole. Pentru ca fiecare plugar sare sigur ca ogorul lui va avea umezeală destulă la primăvară şi deci rod mai mare, el trebue sâ-şî construiască din vreme, pe direcţia vânturilor mai obişnuite, diferit© obstacole formate din crengi, snopi de dodlegi, beţe de floarea soarelui, stuf, cari vor reţine zăpada. In felul acesta sâmblăturile vor fi acoperite cu un strat gros de zăpadă, ferite de ger și asigurate cu umezeală pentru la primăvară. (Continuare din pag. l a) Ari, profesorul Nicolau a cumpărat de la Institutul Pasteur pentru ţară, virusuri noul, a descoperit metode şi technici noul de cercetare ştiinţifică, a stabilit date solide pe drumul acestei nou ştiinţe pe care cei ce vor veni după dânsul vor merge cu mult mai multă uşurinţă decât a mers el pe un drum atunci necunoscut. Valoarea operei sale ştiinţifice, încă de mult recunoscută, este răsplătită şi cu trei premii franceze. De trei ori laureat al Academiei de Ştiinţe Franceză I Premiul Reillon (1926) pentru teza de doctorat în Ştiinţe Naturale în care expunea acţiunea bismutului în sifilis şi spiriloze precum şi un preparat propriu dotat cu mari proprietăţi terapeutice. Premiul Bréant (1930) pentru lucrările asupra septinevritei noţiune care înseamnă pentru sistemul nervos, ceiace pentru sistemul vascular este septicemia. Premiul Montyon (1935) pentru an■sambluf contribuţiilor originale aduse în turbare. De fapt el este recunoscut de multă vreme printre cei câţiva specialişti din lume în domeniul Inframicrobiologiei. Sentimentele ce le au pentru Profesorul Nicolau savanţii ce lucrează în Institutul Pasteur s-au arătat şi cu un alt prilej, resfrângându-se asupra întregei ţări Când, în iarna acestui feruri şi vaccinuri şi mai ales vaccin snti-exantematie, din suma ce era de plătit, direcţiunea Institutului Pasteur a făcut o reducere de 73Vo din care 4Q3/6 era întitulata „reducere făcută Prof. Nicolau". Este un ajutor pentru România democrată, nn reconstrucţie după urgiile războiului fascist, dar de prieteni ce ia nevoie se cunosc, printriun om da ştiinţă progresist şi democrat integru. De altfel in Franţa unde el a început activitatea ştiinţifică, ca elev a lui Levaditi şi Roux, lucrările lui sunt cunoscute şi apreciate, poate mai mult decât în ţara noastră, prieteniile şi admiraţiile ce le-a câştigat, reflectându-se şi asupra României. Ar fi acum timpul ca şi în ţara noastră meritele acestui mare şi neobosit cercetător să fie recunoscute şi răsplătite. Ar fi timpul ca toată puterea sa de muncă şi dragostea de adevăr Ştiinţific să fie pusă în valoare, să i se dea toate posibilităţile de a lucra în condiţiunile cele mai bune. Va fi bine să urmăm exemplul Uniunii Sovietelor, cere pun pe oamenii lor de ştiinţă nu cele mai bune condiţiuni de lucru şi li scutesc de toamă grijile materiale. Prof. C. II. ParSuon (TJrmare din pag. t-a) tregii Republici Socialiste a Rusiei Sovietice. Străzile care pornesc din Piaţa Roşie a Kremlinului ca spiţele unei roţi, străbat oraşul şi ies din el pe diferite direcţii, prelungindu-se apoi in şosele ca conduc până la hotarele ţării. Fortăreaţa aceasta a Kremlinului de pe dâmbuil ridicat pe malul de miază-noapte al fluviului Moscova, căreia i s’a spus şi „cetatea tarilor", este într'un fel foarte precis inima geografiei şi a istoriei Uniunei Sovietice. El e o sinteză şi un centru al spaţiului dar şi a timpului, aceste două date fundamentale care cunosc în U. R. S. S. o dimensiune şi o structură cu totul deosebite de restul lumii. Kremlinul, sau lecţia becsutis lui Kremlinul cu Piaţa Roşie reprezintă sinteza şi istoria Rusiei vechi şi noui, din ce in ce mai sudate, cu cât merg mai departe în istoria modernă. El adăposteşte deopotrivă străvechile reşedinţe ale ţarilor mormintele şi bisericile lor, dar tot a ei se alia şi mausoleul lui Len, şi sala de şedinţe a Sovietului Suprem al Unsunii Sovietice şi locuinţa generalissimului Stai . In inima Moscovei, la Kremlin îşi dau astfel mâna trecutul şi prezentul — şi tot de aici iradiază ca şi bătăile măritor orologii din tunurile străvechi ce se înalţă din loc în loc pe hrăni crenelat ce înconjoară Kremlinul, timpul actual şi viitor în care popoarele sovietice îşi fac istoria lor. Această profundă armonie se oglindeşte in toată viaţa lumii sovietice. E o înţelegere complect greşită sau pur şi simplu expresia unei grosolane rele cretnite, acela care a putut propaga cândva în restul lumii ideia că Republicile Sovietice au desfiinţat trecutul rălcând peste el, nimicindu-l şi strivindu-l ca pe o inutilă ruină. Sovi'etele au făcut cu totul altceva: au făcut din trecutul ţării un factor de educaţie pentru viitorul ei. Vestigiile acestui trecut stau ca o mărturie neştirbit:! a. legăturii Ini cu actual'tatea Gr- deschisă spre viitor a tir"’ Sovietelor, ca o pildă de muncă stăruitoare şi organizare cetăţenească a poporului şi Istoriei cf Această togătură se face vădită începând cu piatra şi ridurile monumentelor, până la manifestările cele mai ample ale vieţii colective, la fel ca şi în amănuntele de fiecare zi. Muzeologia e o instituţie populară în Soviete. Am văzut în toate muzeele — şi sunt multe şi felurite — pe care le-am vizitat, şi la Kiev şi la Moscova, şi la Leningrad, o afluenţă de public felurit şi ca vârstă, şi ca preocupări : civili şi soldaţi, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, muncitori, şcolari slujbaşi, inundau hallurile şi sălile muzeelor, ca la noi hallurile cinematografelor, şi ascultau cu mare luare aminte explicaţiile călăuzelor. E in toată atitudinea acestui public o mare sete de a cunoaşte, de a se instrui de a cunoaşte cât mai mult şi cât mai bine, aşa că un oraş mare ca Moscova este, prin chiar întocmirea lui municipală, o universitate a poporului. Dacă o să adăugăm că pe lângă muzeele numeroase şi felurite, se află bibliotecile cu milioane de volume şi sălile de spectacole cu mii de locuri, întotdeauna triste de public cititorul va bănui poate in ce fel stilut sovietic e unul de mare pedagogie a poporuluide educaţie şi cultură cetăţenească. Dar ca să ne întoarcem la această muzeologie, ca să-i spunem astfel de unde poporul sovieic învaţă lecţia trecutului, vom aminti vorbele unui mere gânditor al secolului nostru • „Toată istoria stă mărturie că n'au creat opere mari şi durabile pentru viitor, decât acei conducători de popoare care au ştiut să privească şi să înveţe statornic din lecţiile trecutului." Şi cât de adevărat e acest lucru, ne-o dovedeşte armonioasa punte de legătură între Kremlinul ţarului Ivan cel Groaznic al lui felnicel Marea Caterinci a D.a şi Alexandru I. până la Kremlinul Sovietului Suprem şi al mausoleului Lenin Numai că acest trecut atât de firesc legat de prezentul şi viitorul Rusieî, n a reprezentat şi nu reprezintă Tribunalului Ilfov, pentru popoarele şi conducătorii TJ- Faforica ir5 Uniunii Sovitice nişte moaşte^fSrâria. mj£g In judecată peQntru ţă un balast retrograd, o ghiuleale, gata de glezne ca să le împovăreze mersul înainte în istorie, ei fapte vii şi actuale vin să se adauge şi să aleagă din acest trecut calea firească a tradiţiei in acord cu viaţa mulţimii. El e astfel daor proceţia emi stil organic, propriu nevoitor şi năzuinţelor firestele acestei ţări şi ale acestor popoare care învaţă să vadă in trecutul lor tot ceea ce a fost un isvor de progres, generozitate a inimi şi lărgime a concepţiei, ca şi tot ce a putut înseamnă stavilă, deşertăciune şi arbitrar. Miron FL Parastfalvescu 1 jorarea taxator poştale externe lei 600 tassa de recomandare lei 4200 taxa de expres lei 6300. Direcţiunea Generală P TT roagă publicul să aplice pe corespondenţele externe timbre corespunzătoare nouilor taxe pentru a nu expuse să fie clasate la rebut. Lămuriri cu privire la francarea celorlalte tranileri poştale se pot o carte de vizită lei 600, un imprimat ce-'e oricărui oficiu P. ,T- T. Direcţiunea General! P- T T. adute la cunoştinţa publicului că, la urma majoră-'ii echivalentu’ui bancului-aur la lei 10.500, taxe!« pentru trimitirle poştale externe vor fi începând de la 1 Decembrie 1946, următoarele : O carte poștală simplă sau ilustrată lei 1300 o scrisoare simplă lei 3000. ^'0TTWT^T^ Cu particularea Jusoslaviei, Bulgariei, Albaniei şi României începe mama sportivi Au fost invitat! şi datsgaţi al Ungariei ideia unui consiu permanent pen. .delegaţia bulgarii condusăto Marintru legături sportive intre popoarele democratice din Balcani, s'a pus concret pentru prima dată, cu ocazia Congresului Antifascist al Tineretului din Balcani, ţinut la Belgrad in Iulie 1941. La acest congres s-a stabilit că reprezentanţii tineretului sportiv al Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei și României si se întrunească, pentru a stabili datele unei colaborări sportive intre aceste patru ţări. Prima conferinţă a avut loc in Decembrie 1945 la Sofia urmând si ia parte îi delegaţii tineretului democrat din Grecia. Insă guvernul reacţionar din această ţară i-a împiedicat să participe. Nu este o întâmplare ci ideia acestui consiliu sportiv s’a născut tocmai cu ocazia Congresului Antifascist al Tineretului. Cele patru popoare din Balcani, cari au iniţiat această legătură trainică şi semnificativi s’au legat tn lupta lor comună pentru distrugerea fascismului cotropitor, dusă alături de glorioasa Armată Roşie Această luptă, care s’a terminat cu sdrobirea hitleritmului ?i cu victoria forţelor populare democratice a avut ca urmare firească dorinţa de a continua îi tn domeniul sportului, colaborarea rodnică din timpul războiului îl dorinţa de a Stabili Si de a adânci legăturile de prietenie între tineretul popoarelor noastre. In Decembrie, anul trecut, s’a intrunit pentru prima oară* Consiliul Sportiv Balcanic la Sofia in cadrul unei conferințe, care a pus bazele unor legături sportive intense între cele patru popoare participante. Vagearoff, secretarul general al Comitetului Central pentru Cultură Fizică al Republicei Bulgare, precum şi delegaţia Albaniei condusă de tânărul secretar general al sportului albanez, Kristo Papaani. Delegaţia română este condusă de Sergiu Petrovîci, preşedintele Organizaţiei Sportului Popular, având ca membri pe Odisie Pilrvulescu, secretar general, Ghichiardopol, secretar general adjunct, M. Vlacu, director administrativ, prof. Vasie Pop director technic şi Octav Luchide, consilier technic din Comitetul Central O S.POaspeţii unguri vin conduşi de d. Henric Gárdonyi, secretarul general al Comitetului Naţional Ungar pentru Sport. Conferinţa va dura circa 5 zile şi va avea la ordinea de zi : a) Raportul ţărilor participante despre concursurile organizate in anul 1948 şi b) Stabilirea programului concursurilor din anul viitor. România va propune cu această ocazie, organizarea unor concursuri de ping-pong, canotaj, tennis chi siiiri box, sporturi care în acest an încă nu au fost programate, în dorinţa de a extinde cât mai mult amploarea acestor concursuri şi de a permite unui număr cât mai mare de tineri şi tinere să participe la aceste manifestaţii de prietenie ale ţărilor democratice din Balcani. Un scurt istoric al jocurilor balcanice din 1946 La Sofia s’au stabilit datele şi pro- gramele unor concursuri, ce trebuiau să aibe loc în cele 4 ţări, în cursul anului 1946. Astfel, ţara noastră a organizat concursurile de sky şi jocurile de volley şi de basket balcanice, la Bucureşti. ■a Iugoslaviei i-a revenit organizarea campionatului balcanic de şah la Belgrad şi de notaţie la Split. Bulgarii au organizat campionatele de gimnastică şi de tir la Sofia, iar in Albania, au avut loc concursurile bal şi campionatul de football atât de interesant pentru sportivii noştri. România a obţinut frumoase succese sportive la acest© concursuri. Relevăm pe tânărul braşovean Ion Coliban, care a devenit campion balcanic la sky, la combinaţia alpină* pe tânăra Maria Fop din Cluj care este campioană balcanică de gimnastică, echipa noastră de volley-ball. com- Institutul Naţional al Coopera- spioană balcanică, ţiei a deschis prin Federala Bu-1 echipa noastră de foot-ball, care la zău un credit de 3 miliarde 780 . Tirana a reuşit să învingă cu 2,1 demilioane lei pentru băncile po* , dutabila formaţie a Jegoslaviei pulare din judeţul Buzău, pentru precum şi echipa noastră de scea veni în ajutorul plugarilor ne- °tism* ne-a dat campioni balcanici voiaşi, de talia lui Ion Moina (patru campionat Zano Dragomir, Ferdinand Calistrat şi pe tânăra tinişoareancă Luiza tiniest ,care a câştigat şi ea trei titluri de campioană balcanică. Partie spater Ungariei la confersista La propunerea Iugoslaviei, delegaţia sportului ungar au fost şi ei invitaţi si Inca 18 vagoane se află In silozu* , participe la conferinţa care începerile din Buzău şi două vagoane la mâine la Bucureşti, cele din Mizil şi Cilibia, care vor . Este vorba ca echipe maghiare şi împărţite în cursul săptămânii * sportive să participe şi ele la diverse viitoare. * ... concursuri organizate de cele patru ţări balcanice, in cursul anului 1347. ★ Conferinţa are loc în localul Atlusului din Calea Victoriei şi la ea participă delegaţii iugoslavei conduşi de Miroslav Kreacici, secretarul general al Comitetului Sportiv al Republicelor Federative Democratice Iugoslave. E. Horn Sărbătorirea maestrului Mihail Sadoveanu de către AFILUS Joi, seara, după conferinţa de la Dalles, un grup de prieteni şi admiratori ai maestrului Sadoveanu l-au sărbătorit intriun cadru intim, la sediul ARLUS din Calea Victoriei, pentru munca sa neobosită pe tărâmul artei şi al cunoaşterii şi apropierii culturale intre ţara noastră şi U. R. S. S. Au luat parte la această caldă manifestare de admiraţie şi prietenie prof. Dr. C. Parhon, preşedintele ARLUS, S. A. Danauov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, ministru prof. Tr. Săvulescu, subsecretar de Stat la ministerul Agriculturii, ministrul Dr. S. Oeriu, M. Magheru, secretar geneneral ARLUS, Lascăr Catergi, Gala Galaction, Totuf Chişinevschi, L. Răutu Barbu Lăzăreanu, I. Biberi, C. Papadopol-Calimah, etc. Au elogiat opera şi personalitatea maestrului Sadoveanu, prof. C. I. Parhon, Preşedintele ARLUS-ului, S. A Dengulov, care a asemănat opera lui M. Sadoveanu cu operele marilor scriitori ruşi şi a scos în evidenţă activitatea democratică şi patriotică a marelui scriitor român, şi părintele Gala Galection, care a evocat prietena care-l leagă de Mihail Sadoveanu şi trecutul de frământări şi lupte, duse de ambii scriitori pentru un ideal care acum se dovedeşte a fi cel fast. Tuturor le-a răspuns maestrul Sadoveanu. Emisiunile postului de Radio Belgrad în limba română BELGRAD, 29. (Agerpres). —Cu începere de la 1 Decembrie ori... emisiunile de la Radio Belgrad în limba română, vor avea loc, în fiecare zi, la orele 14:45 (ora București) pe lungimea de undă de 1500 kilociclli (51,66 mm). Farmacii de serviciu Borş Dumitru, strada Vasile Lascăr 42, Bendel Ion, b-dul Schitul Măgureanu 5, Calcan Dumitru, şoseaua Crângaşi 49, Dr. Vlahuţa Ştefan, b-dul Tache Ionescu 24, Uleia Elena, strada Maica Domnului 53, Berbier Alex., bd Reg. Carol I 65, Gavriliu Gheorghe şoseaua Pantelimon 213, Săndulescu Tita Dr. Hamat, strada 13 Septembrie No 276. Spitalul de urgenţă Serviciul permanent de gardă, str Ahirect Mincu Nr. 7. Telefon : 747 05 și 7.05 73. 1 ADIO 7.00 : Deschiderea emisiunii. — Radio Jurnal. 7.15 : Buletinul de știri române in limba rusă. 7.20 : Rezumatul programului. 7.22: Publicitate. 7.27: Muzica dimineţii. 7.30 : Continuarea muzicii de dimineaţă. 8.00 : Muzică variată uşoară. 9.00 • Inchiderea emisiunii. De la orele 9.00 — 9 05 pe Radio România şi Radio Bucureşti. Jurnal in limba bulgară. 13.00 : Deschiderea emisiunii. Cotele apelor Dunării. Publicitate. Muzică vocală. 13.20 : Taraful Itintă Rudăreanu. 13.55: Publicitate. 14.00: Radio Jurnal 14.17 : Revista presei. 14.22 : Carnetul unui bucureștean. 14.27 : Ora armatei 14.57 : Publicitate. 15.02 : Buletin meteorologic . 15.05 : Rezumatul programului de a doua zi. 15.10 : închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii. Orchestra Victor Predescu. 18.45 : Carnet Cultural. Cronica literară. 19 00 : Orchestra de Salon Radio. 19.30 : Continuarea concertului Orchestrei de Salon Radio, dirij. de Const. Bobescu — canto : Victoria Teodorescu Porotsi. 20 00 : Radio Jurnal. 20.10: Revista presei. 2015 : A. R. L. U. S. ; 2015 : Mic Music Hall. 2015 : Oglinda zilei. 21 00: Cronica internă de losif Ardeleanu . 21.15 : Duete vocal? — Puica și Aurel Alexandrescu. 21.35 : Recital de vioară : Anton Adrian Saivas. 22.00 : Radio Jurnal. 22.17 : Buletinul de știri române In limba rusă. 22.32 : Buletinul sportiv. 22.28 : Rezumatul programului de a doua zi. 22.33 : Muzică de jazz. 23.15 : Muzică variată. 23.30 : Radio Jurnal. 23.35: Continuarea muzicii. 24 00: ROMANIA LIBERA pe 43.3 m, lungime de undi 12.00: Deschiderea emisiunii. Oră exactă. Muzică românească. 12.05 : Buletin informativ . 12.10 : Muzică uşoară 12.20: Actualităţi la microfon. 12 2.4: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12 10 : Muzică uşoară. 12.50 : De toate pentru toţi. 12.54 : Muzică românească. 13.00 : Spicuiri din presă. 13.05 : 15 minute de valsuri celebre. 13.30: Rodica vorbeşte femeilor. 13.24 : Muzică românească. 13 30 : Buletin de ştiri. 13 40: Cei opt optimişti. 13.55: Anunţarea programului de după masă. Ora exactă: închiderea emisiunii. 18.30: Deschiderea emisiunii. Oră exactă. Muzică românească. 18.40 : Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45 : Cântă Mia Poker. La pian George Tasnlante. 19.00 : Spicuiri din presă. 19 05: Muzică românească . 19.15 : Buletin de ştiri. 19.25 : Muzică de jazz. 19 35 : Scriitorii români la microfon: Eugen Jebeleanu . 19.44: Muzică românească 19.50 : Ni se semnalează — semnalăm. 20.00 : Recital de vioară : Domnul Dumitru Teodoru. 20.20 : Evenimente interne de N. Moraru. 20.30 : Muzică de dans. 20.45 : Buletin de știri. 20.55 : Inii acestor monete. CONCERTE IM FOLOSUL FILARMONICEI DIN IAŞI Luni 2 Decembrie, orele 20, in sala Ateneului Român, va avea loc un concert simfonic dat de Orchestina Filarmonicăi Bucureşti in folosul Filarmonicei din Iaşi Dirijează d-nii: Const. Silvestri, Eduard Undenberg şi Vasile Jianu. Solist : Radu Aldulescuvioloncel. In program: Brahms, Dvorjack, Stravinski. UN CONCERT ÎNCHINAT alipirii ardealului Duminică 1 Decembrie orele 11, va avea loc la Ateneu, concertul festiv al orchestrei Filarmonica, închinat alipirii Ardealului la Patria Mumă. Va dirija d. Constantin Silvestri şi solist va fi celebrul pianist orb Imre Ungar. Programul va cuprinde : Silvestri, M. Negrea, Ceaikovski, Chopin şi Mozart. SPECTACOLUL FESTIV AL OPEREI RQ20AME primului parlament democrat a! României. Se va prezenta opera „Dama de pică" de Ceaikovski sub conducerea d-lui colonel Egizzio Grassini, director general al Operei Române. * Frontul Democrat Universitar organizează Luni 2 Dec., orele 19.39 in sala Ateneului Român on concert al Orchestrei Simfonice Studenţeşti cu concursul d-nei Alexandra Groza şi a d-lui Mircea Bucin de la Opera de Stat din Bucureşti. Biletele se găsesc la F. D. U., calea Flevnei SI și în scara concertului la cassă. * Concertul Ansamblului ..Alexandrov” de astăzi 29 Noembrie a. c. se amână dn motive tehnice pentru Duminică 1 Decembrie a. c. L a aceiaşi orăla betele rămân valabile. EXPOZIŢII Cumpănă, Ceterul, Ursu, Ierona — pictură. Ateneul Român: N. Grant, Aurel Diaconescu, Ion Olteanu — pictură. Librăria Italiană: Gik, sculptură şi desen. CONFERINŢE Duminică 1 Decembrie la orele 11, va avea loc in sala Universităţii Ateneului Român, şedinţa inaugurală a secţiei de Biologie aplicată de pe lângă Academia de Ştiinţe din Româniava conferenţiar: prof. Dr. Dan Partiam, preşedintele secţiei despre: „Caleidoscop biologic În umbra antichităţii”. Duminică 1 Decembrie, orele 17 are loc la Ateneul Român, conferinţa d-lui prof. Ion Zamfirescu despre „Omul de rând“. CONFERINŢELE A.R.L.U.S Pentru cunoaşterea muzicei ruse, Arlusul organizează un ciclu de concerte care se deschide Marţi 3 Decembrie, la orele 18 în sala Arlus din Calea Victoriei 115. In program : Glazunov şi Borodin. Sala Royal (Calea Victoriei) expoziţie „In ţara Sovietelor“ organizată da Comitetul B.P.D. al CaDuminică 1 Decembrie. . . orele 19, are loc la O Phelopera Română din Piaţa Universul Honoriu Cre-Senatului un spectacol ţulescu—pictură, festiv închinat deschiderii Dalles Schweitzer - T eatre NATIONAL: Năframa iubitei; STUDIO: Ultima Oră; ALHAMBRA: ora: Trei crai de la Odobesti; seara: Prinţesa circului; T. ATENEULUI: Dragostea carte de aur; ATLANTIC: Votaţi cu Stroe; BARASEUM: Montz al 2-lea; STUDIO BARASEUM: femeia sub mască; COLORADO: Birlic; COMEDIA: Joc de societate; URIC: Văduva veselă; MARIA FILOTTI: Melo; MIC: Evantaiul Lidyei Windermere; MODERN: ora 5: Păcat de tine Tony; seara: Nana; MUNICIPAL: Sărutul in faţa oglinzii; MUNCITORESC: Vicleniile lui Scapin; NOSTRU: ora 5: Teresa Raguin; seara: Viaţa începe mâine; SAVOY: ora 4.30: Via Mala; seara: Cristal-Bar; VICTORIA : Tinereţea tine! regine: ODEON: Visul unei nopţi de vară; PALADIUM: Mefisto; MUNCITORESC C.F.R.: Revizorul. Cirseima!®fsrai© ARO: Oameni şi şoareci; SCALA: Papa Lebonard; CAPITOL: Inapoi la Poliţia economică a reuşit să aresteze zilele trecute pe MOCANU GHEORGHE, controlor-şef in Corpul de control al Ministerului de Finanţe, tocmai în momentul când acesta încasa mita de la un comerciant din b-dul Pache Protopopescu, No. 46, la care urma să facă o verificare în scripte. Sub stare de arest, şi cu actele dresate, Gh. Mocanu a fost înaintat parche dee viaţă; ORFEU: Oameni şi măşti; S3TCELSIOR: Iubire şi mândrie; TRIANON : Dunărea Albastră; REGAL: Floarea de piatră; LUXOR: Ediţie specială; FEMINA: Pasiunea cea mare; FANTASIO: Nikita; VICTORIA: Pensiunea veseliei; CENTRAL: Spune-mi cine eşti; BUL. PALACE: Vautrin; TIVOLI: Luisa; CASANDRA: Escapada; SELECT: Sylvia şi fantomele; CORSO: Manon Leccaut; FRANKLIN: Zile fericite; NISSA: Air Force; OMNIA: Ispitele trupului; AIDA: Dragostea mea iţi aparţine; AMERICAN: Veninul; ASTORIA: Neguţătorul de sclave; ALIANŢA: Macario la Tribunal; BARCELONA: Coloana 5-a; COTROCENI: Colonel Charbert; CARMEN SYLVA: Jungla parelor; DACIA: S’a întâmplat mâine; DIANA: Mohicanii; ELDORADO: Zorro; FLORIDA: Două lumi şi o dragoste; GLORIA: Omul de lut; IZBANDA: Copiii Căpitanului Grant; ILEANA : Focul sacru; LIA: Sărutul fatal; MARCONI: Parada vedetelor; spargeri, printre care şi la magazinul „Nitouche‘‘din b-dul Carol. In timp ce se reconstituia o spargere hoţul a încercat să evadeze profitând de aglomeraţia de pe b-dul Elisabeta. Insă în fugă, a fost lovit de un tramway, care l-a târît vreo cinci metri pe caldarâm. Aventura s-a terminat, la spitalul Brâncovenesc unde doctorii au constatat fractura coloanei vertebrale, a braţelor şi a câtorva coaste. ff. Toţi responsabilii Resortului Economic din întreprinderile de Arte Grafice din Capitală sunt convocaţi pentru Marţi 3 Decembrie 1946, orele 4 p. m (precis) la sediul Sindicatului pentru comunicări importante. Se vor aduce şi rapoarte de felul cum sunt aprovizionaţi muncitorii în întreprindere. Maeştrii civili din armată sunt convocaţi la o şedinţă plenară in zici de 1 Decembrie 1946, ora 10 diminea» îa Camera de Muncă in strada Calo» setor de control ftiar€ fac milă frustparea statului Poliţia Economică din Prefectura Poliţiei Capitalei, a surprins a doua oară fabrica de textile „PostavnT"din strada Sadului No. 35 eliberând mărfuri fără factură şi la preţ de speculă, împotriva reprezentantului legal al fabrice! „Postavul”, s’au dresat acte. Bncunostd să evadere, un Stat e căilor tare... tramway Brigada T-a judiciară a arestat pe numitul VICTOR BAJENARU, originar din Constanţa, pentru crime și mai multe firesc. No. 3. Convocări