Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)
1947-02-01 / nr. 738
IIl—ANUL XVI —Nr. 738 Sâmbăta l Februarie IS47 TnoXjWTAni war toate târize, uniţi-va » $g, som LUI 2 PAGINI Director I HÎRON CONSTANTINESCU BLETOANKc OMMi (imnll« ABONAMENTE 1 IM 1«DM FENTE» MUNCITORI. MILITARI. TARANI 91 STUDENTI Lot 8.008 Redact*» fl *dmun»tr*tiii Strada Belvedere St. 8 Cent la O R. O. Nr. 110 axa poștală plătită la atunerae conf. aprob. Dir. Q la P. I. T. 118.578/JW4 La sărbătorirea adouă ani de la constituirea C. G. M., tov. Gh Apostol a declarat: lCu faţa la producţie, iată lozinca noastră mişcarea sindicală din România constituie un factor de mare importanţă în opera de reconstrucţie a ţării şi de consolidare a democraţiei Diciplina muncii nu treime înţeleasă ca o disciplină cazonă Aseară, cu prilejul aniversării « doi ani de la constituirea Confederaţiei Generale a Muncii din România, tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele C. G. M., a rostit, in sala Teatrului CF 1. Giuleşti un important discurs. Tov. Gheorghe Apostol a Început prin a trasa câteva deosebiri fundamentale între regimul politic actual la cel de dinainte de 23 August 1944 - 6 Martie 1945. Astăzi mişcarea sindicala din România are 1.500.000 membri Clasa muncitoare din România a fost lipsită atunci de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti, de cele mnai elementare libertăţi sindicale. Numărul total al salariaţilor organizaţi în sindicate n’a trecut niciodată de câteva zeci de mii. Astăzi mişcarea sindicală numără peste 1.500.000 membri. Funcţionarii publici n’aveau dreptul de a se sindicaliza. Salariaţii agricoli, supuşi unei permanente prigoane din partea organelor administrative, nici nu se puteau gândi la aşa ceva. Se înţelege de la sine că în condiţiunile din trecut mişcarea sindicală din România nu putea constitui un factor câtuşi de puţin însemnat în configuraţia politică a ţării, aşa cum mişcările sindicale din alta ţări izbutiseră să devină. Astăzi mişcarea sindicală, REPREZINTĂ CEA MAI PUTERNICA ORGANIZAŢIE DE MASSA DIN ROMANIA ŞI CONSTITUE UN FACTOR DE MARE IMPORTANTA IN OPERA DE RECONSTRUCŢIE A TARII ŞI CONSOLIDARE A DEMOCRAŢIEI. Ea este consultată de forurile competinte oridecâteori se cescart marii probleme de ordin social şi economic ale ţării, ea esrt p reprezervată in toate instituţiile în care se soluţionează aceste probleme. Mişcarea sindicală din România. Întruchipată în Confederaţia Generală a Muncii, a reuşit să încadreze în sânul ei, în cei doi ani de la constituire, toate categoriile de salariaţi manuali şi intelectuali. Realizările de ordin cultural şi sportiv ale mişcării sindicale, în acest răstimp, sunt şi ele Însemnate, dacă ţinem seama de greutăţile de ordin economic ce le-am avut de întâmpinat şi de condiţiile defavorabile create de fostele ocârmuiri politice. Pe teren economic, ne-am lovit de imensele greutăţi ce apasă ţara, greutăţi ce sunt urmarea războiului antopetscian, a celor doi ani de năprasnică secetă şi a acţiunilor de speculă şi sabotare, puse la cale de duşmanii regimului democrat. Economatele, contractul colectiv, stabilitatea în serviciu, realizări ale organizaţiei sindicale din România In aceşti doi ani, Confederaţia Generali a Muncii a iniţiat şi susţinut (Continuare din pag. I-a col- 1-2-3) ^ 9$ Sărbătorii» de la Teatrul „Giu Ieşti“. —» In clişeu: corul c. G. M. NUMAI IN CATEVA ORE 100 COPII MOLDOVA AU GĂSIT GĂZDUIRE LA BEII MARI DIN CACum a primit populaţia maghiara din ardeal pe copiii din Moldova infemeiată Copiii Moldovei lovite de secetă sunt evacuaţi cu miile în regiunile excedentare. Călătoriile pe care le fac sunt lungi şi anevoioase. De multe ori ţin zile întregi. Un grp de copil plecat astfel din Iaşi în ziua de 2 ianuarie crt. a ajuns la Zalău, Jud. Sălaj, la 5 ianuarie, cu proviziile terminate. Insoţitoarea trenului, d-na Iacob, infirmieră voluntară, , s'a adresat şefului gării Zalău, rugându-l s'o ajute. Şi şeful gării Zalău i-a dat ajutorul cerut. La gara Sămărag, povesteşte însoţitoarea impresionată, sute de locuitori avertizaţi prin comunicarea telefonică a şefului de gară din Zalău, au ieşit în întâmpinarea noastră cu găleţi de lapte, pâine, păsări, slănină şi tot ce inimoasa populaţie a putut strânge In grabă. Oamenii nu cunoşteau limba română, iar noi nu ştiam ungureşte ca să ne înţelegem. Locuitorii din Sămărag s'au mulţumit atunci să împartă mâncarea, mângâind înduioşaţi copiii. In drum spre destinaţie, In gara Săpurul de Dos s'a făcut copiilor Moldovei o primire asemănătoare Tineri, bătrâni, femei, copii, au venit în frunte cu notarul Mihaici să aducă calde mângâieri copiilor ajunşi aşa departe de căminul lor. Ni s'a adus atâta mâncare, povesteşte însoţitoarea, că ajungea pentru 1.000 de copii. În sfârşit în seara celei a patra zile am ajuns la destinaţie la Careii Mari, unde eram aşteptaţi de reprezentanţii tuturor organizaţiilor şi de numeroşi locuitori. A doua zi, Bobotează, după slujbă au început să vină la centrul CARS-ului numeroşi locuitori ca să-şi ia câte un copil. In puţină vreme erau atât de mulţi că nu mai era loc un dormitor. Oamenii luau câte unul sau doi din aceşti copii, cu ochii mari şi trişti, care aşteptau plini de nerăbdare să vadă cine le va fi noul părinte. Mulţi îşi desbrăcau haina sau fularul, iar alţii foloseau lucrurile aduse de acasă, pentru a înveli trupurile slăbite și înfrigurate ale micilor lor musafiri. Numai în câteva ore, cei 100 de Olga Vass (Continuare în pag. n-a, col. 4-a) Convocarea Comisiei de politică Externă a Parlamentului Comisia, de politică externă a Camer", a fost convocată pentru Sâmbătă la ora 4 d. m. pentru a asculta expunerea d-lui Gh. Tătărăscu, vicepreședinte al Consiliului şi ministru al afacerilor străine asupra Tratatului de pace cu România. Pe urmele speculanţilor Mărfuri de peste un miliard descoperite intratm cu rafturi goale 11.000 kg. orez urmau să ia drumul bursei negre . La magazinul „REX” din Calea Victoriei 94 poliţia a făcut o interesantă descoperire. Toate cele 4 closete ale magazinului erau pline cu mărfuri in timp ce rafturile din magazin aşteptau goale și pline de praf. Mărfurile dosite in valoare de peste 1 miliard lei au fost confiscate iar patronului magazinului dr. Traian Gostea i s’au dresat acte de trimitere in judecată pentru dosire de mărfuri. 11.000 kg. orez urmau să ia drumul bursei negre In urma avizului cetăţenilor, brigada economică a descoperit şi confiscat la magazinul Oto din calea Şerbari Vodă 1.500 kgr. orez, 1.100 cutii conserve şi 20 lăzi drojdie de bere, dosite pentru a fi speculate. In urma cercetărilor întreprinse s-a constatat că orezul provenea dela fabrica de decorticat orez „Albina" din str. Veseliei No. 1—5, unde s'au găsit 9.250 kgr. orez brut, a căror provenienţă nu putea fi justificată. S'au mai constatat şi alte grave abateri dela legile economice. Întreaga marfă a fost confiscată și distribuită economatelor mai multor fabrici din sectorul III Albastru. Speculanţi ai pâinii şi lemnelor Numitul Ion Baraaei din str. Patrescu VIII nr. 30 fabrica pâine din făină dosită, pâine care era apoi vândută la preţuri fabuloase, prin femeile Butoi Tudora din şpa. Iancului şi Bădueanu Elena din so», Iancului 81. Toţi trei au fost arestaţi şi depuşi la Văcăreşti. Ei vor fi judecaţi pentru sabotaj. Speculantul L. Cohn din str. Cantemir 18 a fost prins încercând să vândă 80.000 kgr. lemne la preţul de 1 milion de lei mia de kgr. Lemnele au fost distribuite pe loc populaţiei la preţ oficial, iar speculantului i s’au inchiat acte de trimitere în judecată. Cum se distribuie alimentele confiscate Organele de control ale Ministerului Economiei Naţionale, au confiscat în ultimele zile, diferite cantitaţi de alimente şi alte produse supuse raţionalizării, cari au fost distribuite spitalelor, dispensarelor, căminelor de zi, etc. In urma dispoziţiei Ministerului ca toate cantităţile de alimente corp fiscale să fie distribuite aşezămintelor arătate mai sus, Direcţiunea Controlului roagă reprezentanţii acestora, să se adreseze d-lui director C. Ilandoreanu, str. Washington 6, pentru a putea fi programate in viitor. Cercetării« continuă. 1« Susnumita fabrică Prietenia româno-bulgară este o chezăşie a solidarităţii păcii intre popoare şi a spus d. Ministru Kazasov In şedinţa festivă a Asociaţiei Române.Bulgare Cea de a doua zi din programul vizitei d-lui ministru Kazasov, a fost deosebit de bogată. In cursul dimineţii, înaltul oaspete a avut o întrevedere de o oră cu tov. ministru al Artelor, Ion Pas. D. ministru Kazasov a cunoscut pe principalii conducători ai artelor din România, în domeniul teatrului, muzicii, plasticei şi literaturii. S-au constatat şi cu aest, prilej, strânsele legături de prietenie dintre cele două popoare, prietenie întărită prin tot mai rodnicele ."Limburi culturale româno- bulgăre. Ia orele 11. d. ministru Kazasov, a făcut o vizită d-lui G. Tătărescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine. Apoi, înaltul oaspete a făcut o vizită la fabrica Malaxa ,unde a fost plăcut impresionat de manifestaţia muncitorilor pentru prietenia dintre Bulgaria şi România. După amiază, d. ministru Kazasov a asistat la o gală de filme româneşti oferită de Ministerul Informaţiilor. Seara, a avut loc o şedinţă festivă a Asociaţiei Româno-Bulgare prezidată de d. Mihail Sadoveanu. D-nii M. Sadoveanu şi P. Constantinescu-Iaşi au elogiat personalitatea (Continuare din pag. La col. 1-2) se Sâmbătă şi Duminică va distribui pâine 4b Azi este valabilă prima 11’a bonului Nr. 193 pentru un rajimălai. gr. @ Sâmbătă 1 Febr. 1947 este valabilă prima jumătate a bonului 194 pentru una raţie de 350 gr. pâine. Duminică 2 Febr este viabilă a a doua luniStaţia bonului 194 pentru una raţie de 230 gr. pâine. 300 LOUIS SAILLANT Secretarul general al F. S. M. a acordat im Interview norului „Trod" asupra activității Federaţiei Sindicale Mondiale (Textul în pag. II.a). __ . t £rî a început Iu ~ a'agQ & PROCESUL TRĂDĂTORI CEHOSLOVACI S’a dat citire actului de acuzare al „oamenilor de la 15 Martie“ PEACE SC (Sedor). — Ageriit« CETEKA transmite s Joi (Hminenta, la ora 0 a Incaput In faţa tribunalului naţional din Prasa procesul membrilor Guvernului Beran, «eurofi de rds» inindere pentru«enehen fi de ftcupunea următoare a Cehoslovaciei, înalt tt trădare fi Inter etter« cu inamicul Acuzaţii — „oamenii lui 15 Martie” — sunt următorii: fostul prim ministru şi şef al partidului agrarian Rudolf Beran, fostul prim ministru şi ministru al apărării naţionale general Jan Syrovy, foastul ministru de Interne dr Otokar Fischer, fostul ministru de Interne dr. Josef Cermy şi fostul director al prezidenţei dr. Havelca. După stabilirea identităţii, a început citirea actului de acuzare. Opoziţia bulgară sprijină organizaţiile subversive SOFIA, 30. (Agerpres). Corespondentul agenţiei TASS transmite: Interogatoriul inculpaţilor în procesul organizaţiei subversive „ofiţerul neutru“ s-a încheiat. Toţi acuzaţii şi-au recunoscut vinovăţia. Acuzatul Atanasoff a declarat în depoziţia sa că o parte dintre ofiţeri au trecut în tabăra reacţiunii din cauza educaţiei anti-populare şi şovine şi în urma insinuărilor opoziţiei care A DESFĂŞURAT O ACTIVITATE DE SUBMINARE A GUVERNULUI POPULAR. Acuzaţii lt. col. Romoff şi Nicoloff, comandanţii Stoimenoff Veleff şi alţii au confirmat deasemenea legăture dintre conspiratori şi opoziţie şi au calificat MEMBRII OPOZIŢIEI CA ARMATORI AI ACTIVITATII AI POPULARE A ORGANIZAŢIEI SIBVERSIVE „OFIŢERUL NEUTRU“. In vederea campaniei agricole de primăvar Industria a primit materii prime pentru fabricarea uneltelor agricole laşi au sosit încă 3230 tone magie (fier oţel) din U. R. S. S. Tratativele cu străinătatea La încă din Luna Decembrie, la Consiliul Superior Economic s’a desbătut problema procurării inventarului agricol necesar pentru campania 1947 şi a seminţelor ce ne lipsesc, având ca îndreptar planul întocmit de Ministerul Agriculturii. Consiliul Superior Economic, având în acelaş timp şi concluziile Comisiunei Metalurgice a aprobat planul de înzestrare agricolă pe anul 1947, care cuprinde următoarele : Import de seminţe, unelte şi maşini agricole să se importe din străinătate o parte din necesarul de unelte şi maşini agricole ca şi o parte din seminţe care lipsesc din cauza deficitarei recolte din anul trecut. In momentul de faţă, pe lângă tratativele ce privesc importul cerealelor necesare hranei populaţiei până la noua recoltă, eforturile delegaţiilor economice care duc aceste tratative se îndreaptă şi pentru realizarea celor necesare agriculturii. Separat de uneltele şi maşinile ce se vor importa, planul prevede efectuarea de către industriile metalurgice din ţară a unor însemnate cantităţi de pluguri, accesorii de plug, grape, prăşitoare, sape, casmale, furci etc., ca uneltele agricole şi o serie de maşini printre care: semănători, batoze, vânturători, tocătoare de nutreţ şi sfeclă, vermorele etc. Primele cantităţi de materii prime repartizate industriilor la cursul iunii Ianuarie, ca prim început al aplicftrii celor hotărite de Consiliul Superior Economic, s'au repartizat dela Uzinele Hunedoara, următoarelor Industrii : Reşiţa, Titan Nădrag Calan, Isbânda, I.M.D. Industria Sârmei, • cantitate de 1870 tone ţaS1® pentru unelte agricole, fată de cele 180 tone repartizate celorlalte sectoare ale economiei in general. In cel mai scurt timp, din 970 tone ţagle (alia de fier şi oţel) se vor fabrica 4750 pluguri, 2400 grape, 458 tone accesorii pentru pluguri, iar din restul de 900 tone ţagle furci, cule, lanţuri şi fier colac. Deosebit vor intra in câteva zile in lucru o altă cantitate de 3230 tone tărie, sosită de curând din Uniunea Sovietică şi care actualmente se află la Iaşi. Măsuri pentru executarea planului Efectuarea acestui plan a fost fac credinţată Institutului Naţional al Cooperaţiei, care a trecut la organizarea unui serviciu special, făcând apel la cei mai buni specialişti pentru complectarea cadrelor. In această muncă, Ministerul Agriculturii va pune la dispoziţia INCOOP-ului tot ceea ce poate înlesni executarea căt mai grabnică a planului. Pentru repararea inventarului agricol existent, Subsecretariatul Industriei de Stat va pune la dispoziţie atelierele sale cu tot utilajul necesar. Planul nM prevede şi finanţarea acestor vaste realizări, prin creditele ce vor fi deschise INCOOP-ului. R. Florin »j* VASAR CE POVESTEȘTE UN „OM SIMPLU“ STALINGRAD «.ji CASELE CA DIN PĂMÂNT" De vorbă cu cismarul Motocei constantin fost prizonier de război tn N. R. $. S. — Când îmi ieșea vreo treabă pe dos mama căuta să mă consoleze, spunându-mi: „Lasă, mamă, nu fii supărat că tot răul e înspre bine T‘ Adevărul acestei zicale mi-a fost dej‘să-l constat din nou zilele trecute. Dar de data aceasta, n’am avut numai un ghinion, ci două. Nişte treburi m’aiu purtat prin cartierul Rahova. Şi, după ce am colindat timp de vreo două ore prin zeama murdară a Măgurelelor, a I-urilor, B-urilor şi alte semne alfabetice din parc, pe la diferite adrese unde trebuia să-l găsesc pe cetăţeanul cu pricina, m’am lipsit şi m’am îndreptat spre staţia de tramvai. Acesta a fost primul ghinion. Cel de-al doilea , după ce am aşteptat o jumătate de oră, cum se aşteaptă, cel puţin, în fiecare zi, a sosit şi tramvaiul- In învălmăşeala „care pe care“ dela urcare cineva m’a călcat nu ştiu cum pe rama pantofului şi mi-a desprins talpa . Ei, primul ghinion a fost, cum a fost, dar cel de-al doilea îmi provoca ameţeli. O setebistă se uită la mine şi mă compătimi : „Are ca’n de mine, pe-ţi făcu ! Hai domnule, că te duc eu la un cismar, aproape de aici, să-ţi prindă pingica !“ Şi m’am dus cu setebista la cismar. Când am plecat de la el, mi-am adus aminte de zicala mamei. Cismarul Motocel Constantin a fost la Stalingrad Motocel Constantin, cismarul stătea la masă cu vreo doi cetăţeni ’încă el. După ce s’a lămurit cum stă treaba cu pantoful, unul din cei doi — clienţi presupuşi de mine — îl întreabă : — „Şi zi aşa, frate Costică, stalingrădenii fac minuni, ai ?“ — „Aşa zău ! — întări cismarul. — Răsar casele ca din pământ .“ Eu m’am aşezat pe un scaun aprins o țigară Și — stai și as-^aptă pantoful. Prietenul Motocel însă, o mâinile iorna, iar din gură începu;6 s&. depene mai departe poveste%^Lstalin3r5- denii într’o moldove^ mai mare dra gradului, în corturi. Oraşul fusese CU*rățat de molozuri şi se aduceau în timpul acela materiale pentru reconstrucţie. Reconstrucţia Stalîngratului In Martie 1945, când soarele începuse să capete mai mult curaj stalingrădenii au ieşit la treabă, ca un roiu de albine“ Femei, bărbaţi şi copii de 12—14 ani. Vorbă, cântec şi muncă. Te uimea munca şi veselia acestor oameni-Gheorghe Zaharia (Continuare din pag. I-a col. 2-3) Distribuirea titlurilor de proprietate Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Conform hotărîrii luate în şedinţa Consiliului din 10 Ianuarie 1997, se pune în vedere comic::, vlor judeţene de îndrumători pentru aplicarea reformei agraredin judeţele in care lucrările de reformă agrară s'au terminat, să urgenteze eliberarea titlurilor de proprietate rămase încă nechtribuite ca astfel această operaţiune să ia sfârşit la 15. Februarie 1947. MOTOCEL, povesteşte: STALINGRAD”.. ..LA A căzut prin mai multe 1944 a fost, era acol viaslovie!i Tn camete iudete aceste titluri au iilex. comunale. Repararea vagoanelor C.F.R. a fost accelerată Atelierele Căilor Ferate au reparat, in cursul lunei Decembrie 1946 135 locomotive, în afară de 5 locomotive reparate în fabricile particulare. In ceea ce priveşte vagoanele clasă producţia de reparaţii a atelierelor C. F. R., a fost in aceiași perioadă de 996 vag. cifră ce reprezintă mai mult de jumătate din parcul circulabil al vagoanelor clase C. F. R. care a fost in Decembrie de 1509 vag. In cursul lunei Ianuarie a■ c., repararea vagoanelor clasă afost și mai mult accelerată, pentru a se putea înlocui vagoane de marfă care mai completează garniturile. Aceleaşi ateliere de reparaţii C.F.R au mai redat circulaţiei 7113 vagoane marfă şi 633 cazane. Principalele linii C. F. R. înzăpezite au fost deblocate In urma eforturilor depuse de către organele căilor ferate însărcinate cu supravegherea bunului mers al trenurilor și a echipelor speciale trimise in ajutor, majoritatea linilor blocate de zăpadă au fost curăţate astfel că au mai rămas înzăpezite numai liniile secundare Meduidia — Tulcea. Fleurei - Măzăreni *1 Mărăşeşti - Panciu care vor fi redate circulaţiei In cel mai scurt timp. Organizaţii subterane în Ruhr MOSCOVA, 30 (Radio). - Ziarul „Tribuna“ oficiosul Sindicateler Germaniei Libere scria că sunt numeroase cazurile in cari se stie că In Germania Apuseană se incearcă să sa reducă In zero danezificarea. Suntem convinşi — scrie ziarul — că în minele din Ruhr există organizații subterane care sabotează exploatarea de cărbuni. Cavalcada Tinereţe Un film pe care să-l vadă toată trebm lumea ! Aseară, in sala cinematograful: gORFEU” a avut loc premiera duală a filmului tehnicolor soviet, „Cavalcada Tinereţii", care a obţinut marele premiu internaţionc la Festivalul cinematografic din Cannes. Grandioasa manifestaţie sportive şi coreografică de pe stadionul din Moscova, prin care popoarele U. R. S. S. au celebrat victoria asupra Germaniei hitleriste, este un imn închinat libertăţii şi păcii. Mii şi mii de tinere şi tineri, de o rară splendoare fizică, reprezentând toate popoarele Uniuni Sovietice înfrăţite pe pământul eliberat al Patriei, alcătuiesc imensul ansamblu al acestei simfonii de elan, ritm şi culoare. ,,Cavalcada tinereţii“ e mai mult decât un film. El este însăşi imaginea vieţii mn construcţie■