Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)

1947-03-01 / nr. 762

„NIC NU NE DESPARTE, TOTUL NE UNEŞTE“ Ar fi trebuit să fiţi neapă­rat acolo­ In oala cea mare dela Gândeşti. Să vă ameste­caţi în mulţimea zgomotoasd a tinerilor muncitorii. Să le priviţi chipurile şi «tradi­e. Să prindeţi din zbor frânturi de frază, strigăte, vorbe de duh... Unie băeţi sunt dela Triaj, alţii dela Filaret sau dela Şcoala de meseriaşi C. F. R. Fiecare In felul lui, desi­gur, dar atât de asemănător!. Parcă se cunosc de când lu­mea! Poate că nu şi-au pus Întrebarea, dar răspunsul se citeşte limpede pe faţa fiecă­ruia, pe toate chipurile aces­tea tinereşti şi iprietenioase, pe care munca a aşezat o pe­cete de Încordare şi mândrie. NIMIC NU NE DESPARTE! Cine nu s’a apropiat de su­fletele tinerilor nu poate în­ţelege ce s’a întâmplat mai a­­poi. A vorbit unul şi altul. Sindicalişti, socialişti, comu­nişti. Au vorbit de lupta uni­tă dela Gri­viţa, de Vasile Boaită şi Filimon Sârbu. Vor fi fost organizaţiile, în nu­mele cărora vorbeau tinerii, deosebite, dar limba şi pre­ocupările erau aceleaşi.­. Şi atunci a ţâşnit gândul cel bun, veniţi să cinstească lup­ta unită din trecut, datorită căreia milioane de tineri muncitori păşesc astăzi spre lumină, au descoperit că tre­­bue să făurească un singur viitor: al ţării, al lor, al în­tregului popor: TOTUL NE UNEŞTE! Chemarea aceasta pornită din mii de piepturi tinere a trezit ecou în toate părţile ţării Fiindcă pretutindeni fie­care tânăr o poartă în adâncul sufletului. Tineretul muncitor­­esc a învăţat însă din truda lui zilnică, cum puterile uria­şe ale firii pot fi domes­ticite şi făcute folositoare. Iar entuziasmul, entuziasmul vâr­stei şi al dragostei de ţară, este tocmai o asemenea forţă, o forţă care e chemată nu să distrugă, ci să făurească, me­reu mai mult şi mai bine. De a­ceea tinerii muncitori au ştiut să păşească dela bucu­ria mare a cuvintelor frăţeşti, la fapta temeinică şi organi­za­­. Aşa a început să ia fiinţă Uniunea Tineretului Muncito­resc. Tineretul muncitoresc—din rândurile căruia s’a ridicat u­­cenicul Vasile Roal­fi, legen­darul păzitor al sirenei dela Griviţa, şi Filimon Sârbu, lup­tătorul pentru independenţa naţională, — este şi de astă dată în frotiite. Tinerii muncitori se strâng laolaltă, pe deasupra deose­birilor de partid înt­r’o singu­ră şi puternică organizaţie, pentru a-şi croi drum spro­t un viitor luminos. Ei au învăţat din lupta îna­intaşilor şi părinţilor lor că un popor îşi făureşte soarta cu propriile lui braţe, cu isteţi­mea minţii şi tăria cugetului. S’ar fi putut oare — tocmai acum când poporul aşează cu trudă mare cărămidă lângă cărămidă la propria lui casă — s’ar fi putut oare ca tine­retul, acel oare va stăpâni şi împodobi mâine această casă, să fie absent ? Uniţi, tinerii muncitori au păşit la luptă pentru acest vii­tor, care este în primul rând al tineretului. Pentru ca trecutul întunecat să nu mai reînvie niciodată, pentru ca puterea de muncă a tineretului să găsească câmp larg de activitate, pentru ca fiecare să se poată desvollta după însuşirile şi meritele lui, pentru ca toţi să-şi poată lu­mina minţile, să-şi poată în­griji sănătatea, să se poată bucura de drepturi depline în propria lor ţară — pentru a­­ceasta s’a unit tineretul mun­citoresc. Nu prin vorbe deşarte, ci prin munca entuziastă la clădirea unei ţări noi, a unei ţări cu industrie puternică, cu agricultură bogată, în care belşugul că însemne bună star© pentru popor, şcoli şi teatre, arene de sport şi bi­­­blioteci, uzine şi laboratoare “—aşa înţelege tineretul mun­citoresc să-şi arate patriotis­mul, să apere independenţa naţională. Greutăţilor de as­­­tăzi tineretul muncitoresc le răspunde încordându-şi şi ir­ăindu-şi forţele. Celor care răspândesc sămânţa urii, care uneltesc împotriva păcii, tine­retul muncitoresc unit le răs­punde, apărându-şi drepturile câştigate, luptând pentru pace şi prietenie între popoare. In faţa piedicilor numai bi­cisnicii se cutremură. Tinerii din uzine s-au prins braţ la braţ şi au pornit munca cu mai multă râvnă. Lupta lor unită, dragostea lor de ţară, dovedite zi de zi, în munci mărunte şi istovitoare va bi­rui. Purtători ai drapelului unităţii şi democraţiei, tine­retul muncitoresc trebue să răspândească pretutindeni a­­devărul p© care l-au desco­perit şi pentru care luptă, să mobilizeze pe acest drum în­tregul tineret democratic, nădejdea de mâine a ţării. Nestor Ignat 1® vagoane cu alimente din Bulgaria au in­trat in ţară 1 CONSTANTA, 27. — In ziua d« 28 Februarie au sosit în gara Negru Vodă, venind din Bulgari« 10 vagoane cu ali­monte. Aceste aliment« sunt date de cătra gu­vern«! bulgar în ajutorul Locui­torilor din Moldova de Nord. Garnitura a fost însoţită de o delegaţie în frunte cu d. Ben­cot Ghiorghieff. Delegaţia va însoţi vagonul până la Bucureşti unde urmează a fi predate guvernu­lui român. Ele vor fi hmdiat dirijate spre judeţele în nevoe. PARTIZANII ORTCI Pe drumuri străbat neîncetat Călin! în lupta numai de Irului, pentru a veni esuver otriva hitierii­­­or, ei continuă să lupte laţ­el satelor atacate de forţele guvernului fascist al lui Ts împotriva hitierii pentru libertatea şi independenţa eroicului popor grec. Matrifoili p­­ avea insloeacmdlairezonă Prefectura Poliţiei Capitalei, Oficiul de Control al Pâinii co­munică : Comercianţii de restaurante şi localuri similare sunt incunoş­­tiinţaţi că 11 s’a aprobat odată pentru totdeauna un stoc de mă­lai pe care urmează să-l ridice dela sindicart.1 la care sunt În­scrişi. Consumatorii sunt obligaţi când vin să ia masa, să predea restau­ratorilor raţia de mălai primită pe bază de cartelă individuală în schimbul raţiei de mămăligă ce li se serveşte, ca astfel stocul de mai sus să constitue rezerva permanentă la dispoziţia restau­ratorului, care este răspunzător de ea. In zilele de pâine, consumato­rul este obligat a-şi aduce raţia de pâine primită pe bază de car­telă individuală. Un exemplu care tre­bue urmat Camera Agricolă din Tg.-Mu­reş, a organizat cu concursul inginerilor agronomi şi a şefilor de ocoale, cursuri agricole de scurtă durată pentru plugari, în 34 comune din judeţ. Numai in cursul lunilor Ia­nuarie şi Februarie s-au ţinut 208 conferinţe la care au parti­cipat peste 2000 de plugari După terminarea conferinţe­­lor, grupurile de ascultători. In frunte cu inginerii agronomi, s’au deplasat la gospodăriile din sat, unde au făcut demon­straţii practice (desinfectarea grajdurilor, întocmit«g­raţiilor de alimene pentru vite, aşeza­rea gunoiului in platformă, etc.), distribuindu-se totodată plugarilor broşuri şi reviste a­­gricole la preţuri foarte mici. In acelaş timp, Sindicatul Muncitorilor Agricoli din loca­litate, a organizat la sediul său un curs agricol de 5 zile, unde au conferenţiat tehnicienii Ca­merei Agricole. In actuala situaţie, când în­­sămânţările de primăvară con­stituie una din primele sarcini ale plugărimii şi ale întregului popor, iniţiativa şi exemplul Camerei Agricole din Tg. Mureş se cere urmat in cât mai multe părţi ale ţării. Recidiva Ca orice delicvent recidivist care se respectă, oficiosul mi­nist, surprins asupra faptului, se bâlbâe în chestiunea acorduri­lor dela Moscova, asupra ci­re­va n'a publicat aici ult cu­vânt. Cine altul putea face față o­norabil acestei delicate sarcini, decât samsarul Lazăr Iliescu, is­­gonit de la fabrica Trebitsch, a­­poi de la Luther şi acum, — ca o încununare a carierei, — an­gajat la „Dreptatea". Bineînţeles, nici în numărul de eri nu se pomeneşte^ nimic asupra conţinutului acordurilor. Explicaţia nu e greu de găsit. După atâtea svonurî provoca­toare lansate din lagărul maniu! în tot timpul tratativelor de la Moscova, oficiosul nu putea da publicităţii cifre şi conceţui­rul care constitue o palmă răsună­toare pa obrajii calomniatorilor. „Secţia muncito­rească“ Există aşa ceva în partidul d-lui Maniu ! Ne informează o­­ficiosul respectiv, cum că adu­nările publice ale „secţiei” şi orice alte „asemenea ‘manifesta­­ţiuni“ au fost suspendate! Rămâne de văzut dacă acest lucru nu a fost cerut de patro­nii de la conducerea partidului, chit că despre necesitatea cozi­lor de topor în fabrici sunt şi convinşi şi lămuriţi. Dar totul are o limită, mai ales când şi uneltele patronale încep să aibă revendicări. Şi atunci, — după metode vechi şi experimentate în 1929, 7933, etc., — adunările lor au fost suspendate. Oricum, muncitorii au prile­jul să reflecteze la faptul că vremurile nu i-au făcut pe mi­liardarii din fruntea peneţeului nici să-şi uite metodele, nici să renunţe la ele, în chiar propriile organizaţii „fidele”. MASURI PENTRU prevenirea şi înlăturarea PERICOLULUI INUNDAŢIILOR Dată fiind posibilitatea inundă­­rii în primăvara aceasta a tere­nurilor, în special din regiunea inundabilă a Dunării, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a dat organelor sale în subordine in­strucţiuni în legătură cu măsu­rile ce trebuesc luate pentru prevenirea şi înlăturarea acestui pericol. Cetăţenii din această regiune, având a-şi apăra în primul rând propriile interese, sunt datori a colabora cu autorităţile, pentru îndeplinirea următoarelor mă­suri : Instruirea unei paze perma­nente pe diguri pentru observa­rea creşterii apelor, siguranţei digurilor şi formarea zăpoarelor. Identificarea şi consolidarea punctelor ameninţate, unde exis­tă pericol (porţiuni de dig slabe, vane, stăvilare, galerii de cârti­ţe şi şobolani, etc.). Punerea în funcţiune şi aprovi­zionarea cu carburanţi şi lubro­­fianţi a staţiilor de pompare. Camerele de agricultură vor dirija cu precădere carburanţii necesari staţiilor de pompare. Organizarea echipelor de aju­tor care să fie înzestrate cu u­­neltele neces­are (lopeţi, sape, cazmale, târnăcoape, topoare, tă­rgi roabe şi prăjini-căngi pen­tru dirijarea sloiurilor de ghiaţă). Pentru a avea la îndemână ma­terialul de apărare in caz de pe­ricol se vor pregăti si depozita in apropierea punctelor slabe şi în interiorul indiguirei, urmă­toarele : a) Suluri de fascine confecţiona­te din inele şi crengi de salcie. b) Snopi de trestie. c) Dulapi, scânduri, pari, ţă­ruşi şi inele pentru garduri. d) Saci umpluţi cu pământ. e) Grămezi de gunoi, paie, pă­mânt şi nisip. Imediat ce echipele de pază constată că sloiurile de ghiaţă încep să se aglomereze şi să for­meze începuturi de baraje sau se îngrămădesc la poduri, podeţ®, vor anunţa autorităţile care vor concentra echipele de ajutor pentru dirijarea şi răspândirea aces­tor sloiuri. In cazuri de infil­trată© a apei prin corpul digului se va identifica mai întâi locu­l pe unde pătrunde apa şi se va astupa prin aşezarea în acest punct a sacilor cu pământ peste care se va pune nisip, gunoi, pământ, etc. Situaţia blocărilor de gheţuri pe Dunăre Dela Bazia şi la Bechet, Dunărea este liberă de gheţuri. Barajul de la Bechet se menţine la km. 07S.5 Ghiaţa din faţa portului Corabia a fost luată de ape în noaptea de 26 spre 27 Februarie, astfel că Dunărea este, liberă în faţa aces­tui port. Intre Turnu Măgurele şi Cora­bia, până la mila 34, Dunărea este blocată de gheţuri. Nivelul apelor Dunării este în creştere, de la Baziaş la Isaccea creşterile variind intre 10 şi­­ 48 cm. Temperatura minimă, este de minus 1 grad la Giurgiu și minus 3 grade la Tulce®. Seria in­­ «mii XVI - Nr. 762 MmMU I Marti« m jip, coftsiftfr'r* A INCIIPUT mnusi^ca» câmpului Primii 240 ingineri agronomi trimişi pe teren­ uri dimineaţă, în cadrul conferinţei con­ vocate de d. prof. Traisa Săvulescu, minis­­terul Agriculnii) cu cei aproape 100 deputaţi din regiunile lovite de secetă, d-sa a anunţat că sunt seminţe suficiente pentru lucrările de primăvară, o parte din ele fiind deja ex« f­radiate în sudul Moldovei, in Brăila şi Ia­­omiţa. Făcând un călduros apel la concursul pe teren al deputaţilor cari pleacă în judeţe la sfârşitul săptămânii, d. prof. Săvulescu a anunţat că a şi trimis pe teren 240 din cei 600 ingineri agronomi, aceştia având instruc­ţiuni să stabilească prin bună învoială con­diţiile de muncă şi de plată la faţa locului. De aterieni d-sa a anunţat că în jud. Con­stanţa au început arăturile. A răspuns d. prof. Constantinescu - Iaşi, luând în numele deputaţilor prezenţi anga­jamentul de a îndeplini sarcinile ce le revin cu cinste şi energie. Conferinţa de la Oradea O conlucrare rodnică între tehnicieni şi patroni Contribuţia muncitor fier şi technician Hor la perfecţionarea mijloacelor de producţie Din iniţiativa secretariatului regionalei Oradea a C­­G­­M-­­ului a avit loc în zilele de 4—6 Februarie în această locali­tate, o conferinţă a membrilor comitetelor de întreprindere, responsabilii de producţie, inginerii şi tehnicienii deoparte şi patronii de alta, unde s'a analizat mersul producţiei şi condi­­ţiunile ei de îmbunătăţire. Demne de remarcat sunt an­gajamentele ce şi le-au reînoit, muncitorii, economisirea la maximum a materiei prime, re­organizarea colectării deşeuri­lor, întărirea disciplinei în muncă, înfiinţarea de comitete de producţie şi brigăzi de re­construcţie, întreceri patrioti­ce. S-a propus totodată obliga­tivitatea predării pielei de porc, care ar rezolva în mare Ing. luliu Fertig (Cont. in pag. n-a col. 3-4-5) Picioarele buclucaşe Bărbaţii cu picioare mari n'au ciorapi. De ce este lipsită de un ele­mentar drept această impor­tantă massă electorală a picioa­relor mari? Căror cauze se da­­toreşte tendinţa criminală de a obliga pe nişte bravi şi serioşi cetăţeni de a-şi încălţa pantofii pe picioarele goale ? Cine sa­botează fabricarea ciorapilor mai mari decât No. 12 ? Deocamdată, revolta a isbuc­nit în Camera Comunelor. ,Ti­mes“—bătrânul şi seriosul co­tidian al insularilor — anunţă că, un deputat laburist l-a în­trebat pe Sir Stafford Cripps, ministrul comerţului: „cum vor fi ajutaţi bărbaţii cu picioare mari din ţară". Şi ziarul adau­gă: „întrebarea implică suges­tia că buna stare a bărbaţilor cu picioare mari, este neglijată într’un fel ce ar trebui să ne­liniştească masca electorală. O­mertin cere ca ,,h. r. p. m.‘‘ să aibă ciorapi de îmbrăcat. Ei au şi aşa, destule neplăceri, pentru a nu fi su­puşi torturii austeri­tăţii”. In acelaş număr, „Ti­­­mes" consacră un chenar cate­goriei sus amintite, în care re­flecţiile sunt foarte amare şi pesimiste. Iată deci, că problema devine serioasă şi merită o discuţie melt largă. Din nefericire pen­tru massa cititorilor cu picioa­re mici sau mari a ziarului nostru cotidianul tradiţional al britanicilor nu ne comunică nici răspunsul lui Sir Stafford Cripps, nici cauza p­recisă care determină pe fabricanţi să pro­ducă ciorapi mici. (Se cam în­trevedea ea, dar nu vrem si insistăm). Ceeace Insă, merită de discu­tat , ceea ce arde cu fierul roșu curiozitatea noastră grucetă -H. Groedeanu (Cont. pag. II-a col 5) Intre speculanți Numai o lună «re-am? lăsa liberîate comerțu­lui și n'am mai avea nici o grijă... Grija pentru copiii din Moldova Federaţia Demo­crată a Femeilor din România în aju­torul celor ce au spre îngrijire copii moldoveni Răspunzând la apelul Fede­raţiei Democrate a Femeilor din România, un număr de a­­proape 300 de femei, din V. F. A. R­, A. P., Crucea Roşie, A­­F. A. (Asociaţia Femeilor A­­viatoare), s-au adunat ori la Comisia Locală a Sindicatelor Unite pentru a stabili căile­­cele mai potrivite pentru strân­gerea legăturilor intre C. A- R S. şi familiile ce au luat spre îngrijire copii moldoveni Prin această acţiune C.A-R.S- ul doreşte să realizeze ajutora­rea lor reciprocă tn condiţiuni cât mai bune. Astfel, cartelele de pdi, acte sau alte formali­tăţi precum şi procurarea me­dicamentelor de orice fel şi în­­grijirea medicală necesară co­pii­lor, te vor putea obţine mai lesne prin C.A.R.S. decât pe cale particulară- In adunarea ţinută ori s’au format echipe de femei, căro­ra li s’au dat in grijă grupe d­e câte 5 copii. Acelaşi echipă va vizita întotdeauna aceiaşi copii, pentru a putea cunoa­şte mai bine nevoile şi desvol­tarea copiilor. Centrul de triere al O.A.R.S.-ului din ctr. Dr. Leante, de unde pot lua copii din Moldova Ministerul Economiei Naţionale a ordonat Ver­ficare­a activităţii General al Salariaţilor Publici In ce stadiu se află ancheta In urma numeroaselor plângeri venite d­in partea Sindicatelor de Funcţionari Publici din ţară şi Capitală, asupra modului de ad­ministrare a Economatului Ge­neral al Salariaţilor Publici de către actuala conducere. Minis­terul Economiei Naţionale a or­donat facerea imediată a nulei minuţioase anchete. Cercetările organelor de veri­ficare şi-au concentrat atenţia în deosebi asupra gestiunii, a stocului existent de mărfuri în depozite, contractelor de furni­zare, precum şi asupra Întregu­lui sistem de achiziţionare şi repartiţie a mărfurilor şi ali­mentelor la Economatele de Sa­lariaţi Publici. Din izvor competent aflăm că anchetatorii sunt pe punctul de a-şi încheia lucrările şi a depu­ne raportul Ministerului Econo­miei Naţionale, întrucât verifi­carea stocului de mărfuri aflate în depozite s-a terminat. Ur­­mează acum a se face verifica­rea contabilă. Este de remarcat că din Co­misia de anchetă fac parte pe lângă reprezentanţii Ministeru­lui Economiei Naţionale şi de­legaţi ai sindicatelor de sala­riaţi publici din Capitală, de­semnaţi de Uniunea Sindicate­lor de Funcţionari Publici. Faţă de importanţa deosebită ce o au economatele in viaţa salariaţilor publici ca, de altfel în viaţa tuturor celor care mun­­cesc, şi întrucât suntem, infor­maţi că rezultatele anchetei vor­ ­ scoate la iveală acte de carenţă şi afacerism în dauna slujbaşi­lor statului, cerem ca ancheta să se înd­ţce cât mai grabnic, iar vinovaţii să fie pedepsiţi exem­plar, oricine ar fi ei şi orice funcţie ar ocupa. CHEIA POPULARITĂŢII D. C. C. Zamfires­­cu, fost mare moşier şi actual mare „li­beral" — membru In conducerea P. N. L. (Brătianu) şi fost cap de listă In ultimele alegeri — nu putea rămâne Indiferent fa­tă de perspectivele a­­gricole ale anului a­­ceata. Deaceea d-sa scrie In „Liberalul“ despre Insămânţări, folosind toate „argumentele“ imaginabile spre a trezi in Inimile fra­ţilor foştilor d-sale argat! amintiri dub­ioase din epoca ro­biei patriarhale-,,11- bezale". fcu€cJ popularitate care lega aproximativ jumătate din numărul pogoa­­nelor, acţiunilor, fa­bricilor S­­acareturi, lor, „agonisite“ de d-lor in cursul mă­noaselor popasuri pe lângă vistieria tării. LUPTA DE PRINCIrii I D. N. N. Matheescu — fire de cercetător desinteresat ~şî filo­­tim — a .înfiinţat“ un partid nou • Parti­­dul MICILOR pro­prietari. Membrii noului partid l’au legat faţă de noul lor şef să lupte cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu ca să devină... mari pro-întrucât „argumen­tele” d-lui O. C. Zam­­firaşcu ni s’au părut deosebit de convingă­toare, reproducem u­­nul din ele : o statis­tică din 1937 a Mi­nisterului Agricul­turii arăta că la acea dată aveam mai mult de jumăta­te din gospodăriile ţărăneşti fără plug, o grapă la trei gospo­­dării, o semănătoare la 75 gospodării,­­o secerătoare la 58 gospodării etc. Faţă de această fe­­ricită situaţie, efect al rodnicelor şi bine­cuvântatelor guver­nări ale partidului d-lui Zamfirescu, nu e de mirare valul de acina colegilor d-sale prietari. Aspecte ale prob­lemei germane ii noi* imperiu german în curs de însă Unele mari puteri vor refacerea Germaniei înaintea refacerii statelor devastate de nemţi de CLAUD COCKBURM redactor de politică externă al ziarului „Daily Worker" Problema Germaniei este la ordinea zilei- Conferinţa ad­juncţilor speciali a luat sfârşit şi la 10 Martie se deschide, la Moscova, Conferinţa celor patru miniştri de externe care are de rezolvat chestiunea tratatului de pace cu Germania. In re­portajul de mai jos Claud Cockbum redactorul de politică externă al ziarului Daily Worker descrie câteva aspecte ale politicii unora dintre marile puteri în Germania de azi. Claud Cockbum a fost a­nul trecut în România şi cetitorii noştri îl cunosc bine din cele câteva articole vii şi documen­tate publicate în acea vreme, în „Scânteia”. Criza problemei germane, care «te şi criza Europei şi a păcii, se află intr’o nouă fază. In t­mp ce propagandiştii b­ritanici şi americani se căznesc să desfăşoare in faţa lumii nenorocirea Germaniei, popoarele Europei Nou, au adus contrib­uţia lor la rezolvarea acestei probleme. O părere îndeobşte răspân­dită a fost rezumată de repre­zentanţii cehoslovaci, când au afirmat că, după părerea lor, nu era admisibil să se acorde prioritate refacerii Germaniei şi nu refacerii statelor devas­tate de Germania. Această poziţie a fost adop­tată de polonezi şi, prin ult­ima declaraţie a Ministerului Afa­­cerilor Străine franceze, d­ea­­semenea Şi de guvernul Fran­ţei. „ÎNTÂIETATE GERMA­NIEI” S’ar crede că a­ceas­t părere ar fi dela sine înţeleasă. Şi ar părea extraordinar ca să sa găsească cineva — în afara naziştilor şi a foştilor nazişti — care să nu o împărtăşească. Şi totuşi monopoliştii din tă­rii* anglo-saxons se aruncă, cu întreaga lor putere, împotriva (Oftnt, fn pag. II-a col. 1-2-3) la a Audienţa 5. Regele tovărăşiei Gheorghiu-Dej Eri la orele 12, 11. 8, REGELE a primit în audienţă la Sinaia pe tov. GR. GMEOSS­­GHIU-DEJ, ministrul Economiei Naţionale, Tov. Gheorghiu - Dej a făcut Suvera­nului un raport amă­nunţit asupra trata­tivelor de la Moscovă şi asupra acordurilor încheiate, raport as­cultat cu mult interes de Majestatea Sa. După aceia, Suve­ranul s'a interesat de problemele departa­mentului şi de felul cum se pregăteşte re­zolvarea lor. Tov. Gheorghiu-Dej a fost apoi reţinut la dejun de M. N. Re­gele. Declaraţia Mareşalului Sokolovski asupra fuziunii zonelor englezi şi americană din Germania BERLIN, 27 (Agerpress). — Agenţia TASS transmite: Mareşalul Sokolovski a făcut la şedinţa Consiliului de Control din 1 Februarie, următoarea declaraţie în privinţa acordului anglo-ameri­­can de fuziune a zonelor engleză şi americană de ocupaţie din Germania. ’ In ultimul timp, cu ocazia a­­Corduluî anglo­ american de fU­­zîune a zonelor lor au apărut ştiri după care Instituţiuni bizo­­nale nu numai cu caracter eco­nomic, dar şi politic, erau prevă­zute a fi Înfiinţate In zonele de ocupaţie britanică şi americană. Circulă deasemenea ştiri că acest organ politic va deveni tin fel de „embrion” de guvern, de La drept vorbind, Consiliul de Control nu are nici o legătură cu acordul de fuziune al zonelor bri­tanică şi americană de ocupaţie. El nu a luat parte la acord în fiicî tun fel și nu l-a aprobat ni­ciodată. ACEST ACORD A FOST ÎNCHEIAT IN AFARA CONSI­­­LIULU­I DE CONTROL, DESI O ASEMENEA ACTIUNE VIOLEA­­ZA IN MOD INCONTESTABIL PRINCipiile DE COORDONARE ALE ACTIVITĂȚII NOASTRE COMUNE IN CALITATE DE MEMBRI AI CONSILIULUI BE unde se poate trage concluzia că el va fi investit Intr’o oarecare măsură cu puteri guvernamen­tale. Trebuie să mărturisesc că nu am mare încredere In astfel de știri dar aș vrea să clarific mai in amănunt chestiunea fondului acordului anglo-american rela­­tiv la uniunea zonelor. CONTROL, RĂSPUNZĂTORI PENTRU SITUAŢIA DIN GER­MANIA IN ANSAMBLUL EI. Dar eu cred că toţi membrii con­siliului de control înţeleg pe de­plin că acordul bizonal ar putea avea consecinţe serioase pentru viitorul politic al Germaniei. NU POATE FI CONSIDERATA DREPT NORMALA SI ADMISI­BILA O SITUATIE IN CARE A­­LATURI DE CONSILIUL DE CONTROL ALIAT DIN GERMA­NIA, IN CARE SUNT REPRE­­­ZENT­AT­E CELE PATRU PUTE­­­RI OCUPANTE, SA MAI EXISTE UN CONSILIU BILATERAL AN­GLO-AMERICAN PENTRU ZO­NELE DE OCUPAȚIE AMERI­CANA SI BRITANICA, AL CĂ­RUI PROGRAM ECONOMIC (Conf. în pag. n­a col. 0-7-8) CONSILIUL DE CONTROL ALIAT N’A AURO- 3­AT ACORDUL EXECUTAREA GENERALULUI LOEHR LONDRA, 27 (Rador).­­ Postul de radio Berna p­­wn­­ţă că Miercuri a fost ev­a­cu­tat prin împuşcare generalul Alexander von Loe­hr, fost comandant suprem german in Balcani, care a oroiestat bombardarea Belgradului la 1941. Postul de radio Belgrad a­­daună că tot Miercuri au fost executaţi prin spânzurătoare­a Iţi «Inei generali germani.

Next