Scânteia, mai 1947 (Anul 4, nr. 811-834)

1947-05-01 / nr. 811

în Aseară la orele 21 Staţiunea Băneasa a I­nstitului Meteorologic cocnunlica următoarele date cu privire la peuipn­ta filum­fu­lia din cursul zi iei până la orele 20. A plouat mai puternic la: Ti­mişoara (6 mm.), Botoşani (8 mm.), Lugoj (6 mm.), Intorsirra Buzăului (8 mm.), Păltinaş (7 mai.), Predeal (7 mm.), Bârlad (5 mm.), Sibiu (7 mm.), Făgăraş (8 mm.), Arad (5 mm.), Deina (5 în ani ), Sighişoara (8 mm.). Ploi mai slabe s-au înregistrat în regiunile: Caransebeş (2 mm.), Reşiţa (3 mim.), Brustu­­vala (3 mm.), Roman (1 mm.), laşi (2 mm.), Sinaia (1 mm.), Oa­rad­ea (3 mm.), Turda (1 mm.), Tg. Jiu (1 mm­), Urziceni (2 mmm.), Cluj (2 mm.), Tecuci (3 mm.), Galaţi (2 mm.), Ploeşti (1 mm.), Buzău (3 mm­), şi C.­Lung Moldova (1 mm.)­­Precip­aţiuni cu soare la: Bra­şov (0,1), Cerna Vodă (0,4), Pia­tra Neamţ (0,1), Bistriţa (0,4), precum şi la: R.­Vâlcea, Bucu­reşti, Constanta, Tg.-Ocna, Târ­­- —,î, Pit; j';. T.-Măgurele si BasĂu unde ploaia abila înce­puse. 3' i :rEVAB PLOI LOCALE l!M MAI TOATA TARA Corul variabil cu tendinţe de acoperire temporară în cea mai mare parte a tă­rii Temperatura în scă­dere. Sunt prevăzute spre­­cipitaşi mai locale ,n mas toată tara. PLOAIA CĂZUTĂ AJUTA SE­NT''’.!!!? ATURILOR DE TOAÎiflNA Sl INSAMANTARILE DE PRIM­AVARA Ploaia căsuţă, deşi nu suficientă, va avea totuşi o influenţă binefăcătoare asupra­ miturilor de toam­nă, cari se vor înviora, în regiunile unde în ul­tima săptămână au mai Nordul Moldovei, Ardea­lul sudic şi central şi Ba­natul, ploaia căzută con­­tribue efectiv la vegeta­ţia normală şi la semăna­tul în bune condiţiuni al porumbului. I . Schema reprezintă mersul însămân­ţarilor din acest an (îm­preună cu semănăturile de toam­nă), în comparaţie cu însămânţă­­rile din ultimii 6 ani. L­ina neagră repitizintă însă­­m­ir târ­lie din acest an, linia albă media insământ,sărilor din ultimii 6 ani. Aceste două linii pornesc late­ral, cum se obecarva după date­­,e­xsemnate pe linia de sub hartă, cam din 10 Martie când au început însâmânţările. Mersul săptămânal al ţnsămân­ţărilor este Însemnat cu puncte albe pe cele două linii. După cum se obsearvâ in a două jumătate a l­unii Apr­iie în­­sămanţări îu dm .c s an încep să se Intensifice urcându-se continuu pentru ca la ii Aprilie să înceapă a depăşi media insă­­mânţărilor din­ aceeaşi perioadă a ultimilor 6 ani­. Culturi „perene“ se numesc culturile de trifoi şi alte plante care odată însămânţate produc doi sau trei ani în şi din aceeaşi sămânţă, îşi impr­umuta vitele şi se ajută la ar­aluri Pentru a veni în ajutorul fraţilor lor din restul jude­­ţului, plugarii plăţilor Bălin şi Borosia (Baia), deşi greu încercaţi, au înţeles să ur­meze îndemnul tov. Hărătu, secretarul judeţenei Baia P. C. R., trimiţând în prăşiie Paşcani şi Lespezi, 500 ate­laje pentru arat, cari vor fi deservite pe timp de 15 zile chiar de proprietarii lor. Plugarii pl­ăş­ii­or lipsite şi-au luat în schimb anga­jamentul de a asigura ara­tul, grăpatul şi semănatul la locuitorii cari vor însoţi ate­lajele. Tot pentru ajutorarea re­giunilor lipsite, s-a hotărît, din Iniţiativa Partidului Co­munist, de comun acord cu Comandamentul Unic Jude­ţean, trimiterea în judeţul Iaşi a 6 tractoare cu întreg personalul necesar. D. Alex Calotă — F. P. a­­duce la cunoştinţă următoa­rele : Problema circulaţiei şi trans­formării cerealelor în făină şi mălai este de o deosebită im­portanţă în aceste vremuri, în care orice bob de grâu sau porumb reprezintă o valoare şi o necesitate. Dar dacă sunt — trebue să să o recunoaştem — morali care înţeleg acest imperativ, sunt alţii, care îl nesocotesc com­­■lect. Fraudează pe plugari la nădiniş, nu cântăresc cerealele aduse, dosesc ,­uiumul“ şi îi când la preţ negru. Zilele trecute, însoţit de pro­­­fectul judeţului şi de organele administrative şi agricole, am vizitat câteva mori din Vlaşca, unde au fost descoperite lu­cruri surprinzătoare. La moara Gheorghiu pe şo­seaua Ghizdarului, o jumătate de vagon de grâu şi porumb prin diferite cotloane şi po­duri, sub felurite lacăte şi îns­cuietori. Saci plini cu făină de patiserie. La moara Sfetculescu din Bila, cantităţi mari de cereale în podul morii, în magazii dos­nice. La moara Onete de Pe şo­seaua Târgovişte — unde se hrăneau 7 câini cu o dublă de mălai pe zi, pentru a da alar­­ma şi a apăra moara de orga­nele de control — aceeaşi si­tuaţie. In putini — în care spuneau că au varză­ — făină de patise­rie, „Bonurile de măciniş" marcau calităţi infime. Nimeni nu ve­nea la moară decât cu câteva zeci de kilograme. Nici una din mori nu avea cântar. Peste tot ori erau „de­fecte” ori fuseseră „furate”. Limuzine elegante, cu diferiţi speculanţi, circulau ca şopârlele, dând târcoale morilor. VAGOANE ÎNTREGI DE SA­SI­ANŢA DOSITE DE MORAR! ŞI CHIABURII SATELOR Dar pe toate Ie depăşeşte :’Ioaca Repanawici din Feăsi­­na 31, unde două vagoane cu ovăz erau dosite, precum şi aproape un vagon de porumb şi crâu, ştiule şi surii de porumb zăceau încă prin magazii. La însăn­tâiîîări au dat doar (Continuare în pag. III, col 1-2-3) FRONTUL UNIC MUNCITORESC COMITETUL CENTRAL Azil Miercuri 30 Aprilie 1947 orele 17,30 va avea loc în sala Ateneului Român Sărbătorirea zilei de 1 Mai Vor lua cuvântul membri ai Comitetului Central al Fron­­tului Uniic Muncitoresc după care va urma un program artistic. INTRAREA CU INVITAŢII După un triumfal turneu în Statele Unite MAESTRUL GEORGE ENESCU în drum spre ţară t* j» tm r, VW r* £ SN TOATA TARA Unde şi cât a plouat.— Cerul are tendinţe de acoperire In cui*sul dimineţii de Ieri, in Banat şi Ardeal au tnceput să cadă pîoi locale cari spre seară s’au ge­n­eralizat in aproape toată tara. Marile fraude de cereale descoperite la unele mori din judeţul Vlaşca Lozinci de înfometare a populaţiei lansate de manisto-brătieniştî Desvăluirile deputatului Al. Calotă Şedinţa de ori s’a dăschis la orele 17,15, sub preşedinţia tov. Ion Niculi, vice-preşedinte I al Adunării. Pe banca ministerială se aflau d. Gh. Tătărescu, tov. Lucreţiu Patraşcanu, Ion I­gas, d-nui Octav Livezeanu, Gh. Vântu, Radu Roşculeţ, d-na Florica Bagdasar, tov. C. Daico­­vici şi d-nii C. Agiu, M. Florescu, Tegăneanu, I. Ciolan. Proectul de lege pentru ratificarea Tratatului de Pace In aplauzele unanime ale Adunării, d. Gh. Tătărescu, citeşte următorul Mesagiu Regal : DOAMNELOR ȘI DOMNILOR DEPUTAŢ!. Pe lângă raportul vice­­preşedint­elui Consiliului nostru de miniştri şi Ministru Secretar de Stat la Departamentul u­r­cerilor Străine sub nr. 27 OSI din 20 Aprilie 1047. Prezentându-Ni-se proectul de lege împreună cu expu­nerea de motive cu privire la RATIFICAREA TRATATULUI I DE PACE semnat la Paris la­ 30 Februarie 1047 între Ro­­mânia­­şi Puterile Aliate şi Asociate. Eu, II înaintea în deliberările Domniilor - Voastre. Dat în Bucureşti, la 20 Aprilie 1947. M­­I­HAI REGE Uneltirile manisto-br­alieniste pentru înfometarea poporului NEIW-YORK, 29 (Agerpres) — Corespondentul agenţiei AGERPRES transmite : Terminând seria concer­telor ce le avea angajate în Statele Unite, maestrul George Enescu s-a îmbar­cat la 23 Aprilie a. c. pen­tru Havre, un drum spre ţară. Ultimul concert a avut loc la Indianapolis. Entuzias­mul publicului a fost atât de mare încât a năvălit pe scenă şi a dus apoi în triumf pe maestru. Cei ce nesocotesc amnistia delictelor silvice să fie puţi la respect! Ca să se facă dreptate ţărănimii muncitoare şi să-i dea liniştea necesară pentru a-şi vedea de munca câmpului, gu­­vernul a amnistiat, la propunerea Partidului Comunist Ro­mân, toate delictele silvice. Ţăranii au fost scutiţi, astfel, atât de a mai bate drumurile şi a pierde timpul pe la ju­decătorii, cât şi de cheltueli cari erau adesea peste pute­rile lor. Dar se mai găsesc în ţara noastră oameni cărora nu le convine ca măsurile guvernului să fie aplicate şi ca ţăranii să-şi poată munci ogoarele. Faptul mai grav este că printre aceştia sunt şi unii sluj­başi ai Statului. Astfel pădurarul Marin Popescu de la pădurea Mihai Brat­­u, psedinde de ocolul silvic Romana din judeţul Vlaşca, pentru a-şi acoperi propriile sale delicte, el înscenează procese ţăranilor, şi-i trimite în faţa judecăţii. Şi nu este desigur o întâmplare, că slujbaşi de felul lui Marin Pope­scu îşi îndreaptă atenţia numai împotriva ţăranilor săraci şi în special împotriva celor înscrişi în partidele democrate. Pe acelaşi drum de şicanare a sătenilor merge şi judecă­torul din Comana. Oamenii sunt judecaţi numai pe baza actelor încheiate de pădurar. Ori­ce probă cu martori sau înscriere în fals este respinsă. E timpul ca toţi slujbaşii Statului să aplice măsurile gu­vernului. Iar dacă unii din ei au alte gânduri şi încearcă să-şi acopere manevrele duşmănoase regimului democra­tic, prin interpretarea piezişă a unor articole de leg­i peri­mate, autorităţile superioare au destule mijloace ca să-i aducă la realitate. despre Isili­as-sîi îm­’epîințit angajamentul înainte de termen Pentru ziua de 1 Mail 1947, muncitorii dein I- A, R- Bra­sov, și-au luat patlriottml Masajament să termine primul lot de 20 tractoare prevăzute In planul de lucru. Prin eforturi nărite, atît din partea mu­ncitorilor, căt şi a techmicienlor, aceste 20 tractoare au fost terminate înainte de termen. Muncitorii şi-au ram­olt angajamentul ca să termine alte 10 tractoare, până in ziua de 1 Med. Sau evidenţiat In muncă mai ales muncitorii pi technicie­­nii secţiilor: Utilaj motoare, Montaj motoare, Turnători«» Cartiere, secţia 296 (sresmont­aj şi C- II. 2 unde se cortşir«­. iese rotila mari ale tractorul­ui. Isifuim iKTEHmnoHuBl Generalul Marshall Conferinţei de la Moscova STATELE UNITE ® In urma agravării situaţiei economice, 5.700.000 muncitori americani au rămas fără lucru. BULGARIA Gh. Dimitrov răspunde informaţiilor ca­lomnioase lansate de cercurile reacţionare gre­ceşti. GRECE : Guvernul fascist din Atena a interzis ma­nifestaţiile de 1 Mai, ordonând descinderi la se­diile sindicale. Noi succese ale partizanilor, în legătură cu proectul de lege de „ajutorare" a Greciei şi Turciei. In Senat au avut loc vii desbateri în jurul legislaţiei anti- muncitoreşti, care a dat loc la uriaşele demonstraţii de protest organizate de sindicatele ameri­­cane. Com­tinuându-şi campania împo­­triva „programului Truman“» Henry Wallace a reamintit pe­­­ricolul ajutorării guvernelor dic­tatoriale, arătând gravele reper­cusiuni ale acestei politici asu­pra situaţiei interne din Franţa, unde partidele de dreapta încear­că din nou să-şi ridice capul. Intre timp, situația economică din Statele Unite şi Anglia de­vine tot mai serioasă. In Statele Unite sunt actualmente aproape D. B. Seră III Uisc ...xc.-rtN-v --«r.* PROLETARI DIX TOATE fARlLEjjmTi-VA 7 ■^-H.-xnw^ww.swir.iw .«■ ...........Uf—I, „ 11 j I I, T I £ á R SITUAȚIA INSAMANTARILOR S’a depășit media n Uimitor ani Ritmul însămânf&pilw a fo­st accelerat, întrecând simți_­ter rit.«»ui siin anii anteriori 1941-1940, după cum rezultă i';n situalia comparativă de m­ai jos, reprezentând mersul . ^‘«’nântăpilop exprimat in procente din totalul terenului tt, ' VSJ Âj,î jj. DATA MEDIA ANUH947 Sî­TU­AT!­Ei ANILOR SITUATIA INSÂMÂMTÂÂiLOR 1941-1946 GENERALĂ wum marti’ z Semănăturile de primăvară, cu toată lipsa de ploi, se maiupa­rţite în 14 judeţe, p­otrivit în 30 judeţe, iar în 14 judeţe sunt slabe. Insămânţările făcute în cursul săptă­­mâi­i reprezintă 14,2 la sută din terenul arabil sau 1.374.280 ha, iar de l­a începutul campaniei de primăvară 3.495 385 ha. Totalul semlălaăturilor de toamnă și primăvară, însu­mează 6.183.901 ha. sau 83,6 la sută din 9.681.134 ha, totalul terenului arabil. 44 6 Din îndemnul comuniștilor:­­ # # Joi ! M­­ai 5347 E PAGI! 5000 LEI­­ Directo­­r MIRON CONSTANIIRESCU TELEFOANE ! Centrala 1 Tipografia 3.26.20 4 84 4P Abonamente fanar llu 000 pe trei Inni 350-000 l*u Abonamente pentru lă «m muncitori «I învățători 100.000 lunar. Redactlm fl uOmlaUtra­la Strada Belvedere Nr. I Taxa poștală plătită In numerar cont aprob Dir. G-la P, X X. tta.ni/M4 Liscrările Parlamentului $ *7’’^ HI nit#ir$ PROECTUL DE LEGE pentru ratificarea Tratatul­ui de Pace a fost depus pe birou Camerei Deputaţilor Programul sărbătoririi zilei de 1 Mai 1947 în Capitală Confederaţia Generală a Muncii din România aduce la cunoştinţa genera-îă următoarei:­ In dimi­neaţa zilei de Joi 1 Mai 1947 va avea loc o mare demonstraţie a tuturor membrilor sindicatelor din Capitală. Sindicaliştii vor defila prin Piaţa Victoriei în fa­ţa tribunelor in care vor lua loc Membrii Guvernului, ai Co­mitetului Executiv C. G. M. şi înaltele personalităţi, conducă­torii clasei muncitoare, etc. Din partea Comitetului Execu­tiv al C. G. M., va vorbi tov. Gheorghe Apostol Defilarea va începe la orele 10 fix. Accesul la tribune este permis până la orele 9,30 precis numai pe bază de invitaţii spee se­minale. Ziariştii şi fotografii, (care sunt însărcinaţi de ziare sau organizaţiuni să fotografieze coloanele pe parcurs se în trece­rea lor în faţa tribunelor) tre­bue să posede un ..Permis spe­cial“, care se eliberează de Co­misia Locală a Sindicatelor din str. Clemenceau nr. 1, pe baza avizului respectiv al Sindicatu­lui Ziariştilor Profesionişti (pen­tru gazetari) şi al secţiei foto­grafie din Sindicatul Arte Grafi­ce Bucureşti (pentru frHr-rfi) La orele 14, va avea Inc­on Tri­oul National (Şoseaua K,şclef: jiann) o mare serbare populara în aer liber. La orei: 1”, î'' r a­ţi Naţiunii. Piaţa Palatului ei l’fa­ta Victoriei, vor avea loc ■=‚■•› ? cu program artistic-culto al or­ganizat de sindicatele din i.api tată. La orele 19.30 vor începe proecţiuni cinematografice. un căzut ploi, cum d­­ie pildă aer liber, în următoarele centre Armata va sărbători 1 Mai COMUNICAT Piaţa Grand, cartierul Tei (Pia­ţa Sfânta Treime), Colentina, (în curtea şcolii primare), Pia­ţa Brătianu. Bellu vis-a-vis de cimitir, Piaţa primăriei de Roşu, Banu Marina şi Dud­eşti- Cioprea. Pentru provincie, C.G.M. a trimis din timp instrucţiuni speciale. Delegaţii Uniunilor şi conducă­torii Comisiilor Locale răspund de aplicarea întocmai a dispozi­­ţiunilor date de C. G. M­Ziua de 1 Mai, sărbătorită de popor prim înfrăţirea celor ce muncesc cu braţul şi cu mi­niea, constitue pentru întreaga oştire o zi de reculegere şi de nouă măr­turisire în crezul adevăratei de­­mocraţii de care e animată au­. Hotărîţi, vom păşi mai departe pe drumul ce urmăm spre refa­cerea ţării, închinând toate efor­turile noastre muncii susţinută de dragostea pentru Paris. In fiecare unitate şi comanda­ment se vor desfăşoa în cazărmi serbări prin adunarea hihnstr os­taşilor întrun cadru îesiv, unde se vor desfăşura programe artis­tice, şezător­ etc. după preş. Autorităţile, instituţiile, lega­ţiile, cum şi toate persoanele invitate a participa la sărbători­rea zilei de 1 Mai, care vor fo­­losi autovehicule pentru deplasa­re în această zi sunt rugate a ridica permisele de liberă­ circu­­laţie ale maşinilor de la secreta­riatul C.G.M. (serviciul registra­turii str. Wilson nr. 9 camera nr 11 tel. 5.94.18).­cripţiunile date de Inspectoratul General pentru Educaţie. Unităţile şi Comandamentele vor putea trimite delegaţii cari să participe la festivităţile pro­gramate pe garnizoane de către organizaţiunile de mase. Comandanţii, ofiţerii şi subofi­ţerii, vor rămâne alături de osta­şii lor pe tot timpul zilei şi le vor arăta odată mai mult, că Ro­mânia renaşte a fi Independentă iar ridicarea ei prin munca de fiecare zi a Guvernului, se bi­ruie pe încadrarea tuturor for­ţat­o­ pentru intrnsificarea munci şi pe purtîrea va­nţi­i noastre știe le înfrânge toate gmalăile. MINISTRU DE RAZBOI General de Corp de Armată LASCAR MIHAIL Au prins viaţă motoare distruse II, timpul războiului pustiitor, pe când se făcea un transport de motoare şi aparate de pornire pe Căile Ferate, vagoanele in care se aflau aceste aparate au fost Incendiate de bombardamentul a­­viaţiei. Aşa distruse cum eraţi, se cre­dea că din aceste aparate nu se mai poate alege nimic. Numai râvna în muncă, conşti­inţă înaltă şi patriotismul munci­torilor de la Compania Generală de Electricitate (fost A. E. G.) în frunte cu: Gheorghe Panghe, Ma­rin Mihăilescu şi Ioan Coman de la fabrica Bragadiru au făcut ca aceste motoare distruse să prindă viaţă. Ei au reuşit să repună în func­ţiune 10 motoare ,electrice de la­­ H. P. până la 30 H. P., 220 volţi şi 4 aparate de pornire de 15 kw. precum şi un alternator de 250 kw. ce fuseseră toate arse. Aceste reparaţiuni au adus be­neficii întreprinderii şi salaria­ţilor. M. MIHĂILESCU România învingătoare în Cam­pionatele europene de basket PRAGA, 29 (Rador). — In ca­dr­ul campionatelor europene de basketball, ROMA­NI­A a înving Oland­a, cu 50 la 42­ Deasemeni, Belgia a învin-' Italia cu 34—21, după ce la pauză, rezultatul era de 18—12 în favoarea Belgiei. Contrar aşteptărilor cercurilor reacţionare internaţionale, dis­­cursul rostit Lunii noaiptea de generalul Marshall a arătat că, în ciuda greutăţilor întâmpinate de Consiliul Miniştrilor de Ex­­­terne în discutarea problemei germane, există totuşi largi po­­sibilitaţi de a se elabora hotă­­­rîri coordonate care ar duce la soluţionarea chestiunii abr fitipr­­­oase, în interesul păcii şi secu­rit­ăţii popoarelor. Atât la Was­hington, cât şi la Moscova, Lon­dra şi Paris, se consideră recen­ta sesiunire a Consiliului Miniştri­lor de Externe drept un pas ina­­inte în soluţionarea problemei germane. In comentariul său ,,Pravda", răspunzând acelora care în­­­cearcă să înfăţişeze rezultatele Conferinţei drept un insucces, scrie: „Nu este greu de văzut, că acei care trâmbiţează insuc­­­cese sunt tocmai elementele către sperau că sesi­unea de la Moscova va duce la revizuirea principiilor de colaborare inter­naţională care se află la baza hotărîrilor de la Teheran, Yalta şi Potsdam“. Cercurile britanice, comen­­tănd discursul d-lui Marshall, îşi exprimă speranţa într’un acord de compromis între marile puteri referitor la problema germană. La reîntoarcerea lor în Capita­­lele respective, d-nii Bevin Şi Bidault au făcut deasemeni de­­­claraţii cu caracter optimist asu­­pra lucrărilor Conferinţei de la Moscova, arătând totodată că e­­xistă perspectivele unei concilieri a diferitelor puncte de vedere expuse în Consiliul Miniştrilor de Externe. Opinia publică americană ur­­­măreşte cu atenţie încordată des­­baterile Camerei Reprezentanţilor (Continuare în pag. IV, col. 4-5) Regim tie econo*­mai pentru studenţi Bmp®s*iagaie măsuri ^îie (îmbunătăţire a situaţiei ecorsomice a stateţeiîţilor Duminică s’a ţinut la sediul Comitetului Executiv al F. D. U-lui conferinţa economi­că studenţească pe ţară la care au participat secretarii secţiu­nilor economice F. D. U. din fiecare centru studenţesc, re­prezentanţii cooperativelor­­ studenţeşti şi ai cooperativelor „Victoria” şi „Unitatea”. S-a hotărît o coordonare a asistenţei studenţeşti între toate centrele şi intensificarea mişcări cooperatiste. Secreta­riatul economic F.D.U. a comu­nicat cu acest prilej aprobarea Subsecretariatului Aprovizionă­rii ca în cadrul fiecărei coope­rative studenţeşti să funcţio­neze o secţie de asistenţă cu regim de economat. Colaboraţioniştii! Bata a vrut să trans­porte naţiunea cehă în Patagonia PRAGA, 28 (Rader). — Un plan pentru transportarea na­ţiunii cehe într'o pompă pustie din Patagonia, a fost desvăluit în şedinţa de Luni a procesu­lui intentat lu­i Ian Bata, fostul proprietar multimilionar al uzi­nelor de încălţăminte cu a­ca­laşi nume, astăzi naţionalizate. Ian Bata este acuzat de co­laborare cu germanii şi proce­sul lui este judecat de tribu­nalul naţional din Praga. Actul de acuzare arată câ Bata a sugerat­­germanilor un plan de transferare a ceh­iei în Patagonia, unde urmau să cultive regiuni ne­cesite și sâ înfi­ințeze industrii. Acest pomn urma să fie pus în aplicare în ■ decursul a 30 de ai. Procesul de buget în Comisiunea financ­iră a Parlamentului Ieri s-a depus pe biroul Camerei proectul de buge­t general al Statului, proectul pentru mo­dificarea unor dispoziţii din legile fiscale, proectul pentru modifica­r­ea legii Monopolurilor Statului precum şi proectul pentru amortizarea datoriilor interne. Aceste proecte­ au fost luate în discuţia Comisiei financiare şi bugetare a Camerei sub preşedinţia d-lui M­ Ghelmegeanu. Noul proect de buget este construit pe baze mai realiste sprijjinindu-se pe venituri şi cheltueli reale, niste un buget de economii, el fiind, propor­ţional, mult comprimat faţă de primul proect. Noul proect de buget pune un accent mai puternic pe impo­zitele directe faţă de cele indi­recte, iar în cuprinsul acestor impozite, se pune accentul cu deosebire pe impozitul comer­cial şi industrial, care depăşeşte cu mult impozitul pe salarii. Este de observat că aceste impozite urmează a fi plătite efectiv de comercianţi şi in­dustriaşi, fără ca ele să fie cuprinse în preţ Noul proect de buget al Statului însumează n­O-SPP miliarde lei. Bugetele caselor autonome, regiilor publice, ad­­m­inistraţiilor comerciale şi di­laţîunilor speciale totalizează :99.225 nî’liarde lei. La totalul bugetului Statis lui, -f-■ tip ort­­milinvslp- Ici impozitele directe contribuie cu 10 100 milioane lei, adică aproape 18°/0. Din acestea, comerţ şi industrie ar urma să acopere 8000 miliarde, iar impozitul pe salarii 4.400 mi­li­a­r­de. Proectul de buget cuprinde urmă oarele prevederi in ce privește iiru'ozi'ele indirecte * 18.100 miliarde lei din ir»rp o?i­­tul pe lux și cifra de a fa •­­A impozitul pe spec's­ cole. 4-390 miliarde din taxe de consuma­­'8, 7­49.'!­­înn­țț,, irrhru yi irr" -rit pe acte «ț "tipie juridice, î 420 miliarde din impozite și taxe vamale. impozitul pe veniturile din (Continuare ir. pag. III, col. 2-3)

Next