Scânteia, mai 1947 (Anul 4, nr. 811-834)
1947-05-01 / nr. 811
V 1 c: t li t'r ( i" -r“ ss: 22 m . /l« ,‘S cm a» sm . Seitîsi bun Greutăţile economice prin care trecem nu au lovit deopotrivă întreaga ţărănime. Dimpotrivă, chiaburii şi-au rotunjit averile profitând de lipsurile şi nevoile ţărănimii muncitoare. Numeroase aufost cazurile în care ţărani chiaburi, ajunşi primari, membri ai comisiilor de reformă agrară sau al celor gospodăreşti, s’au împroprietărit pe ei şi neamurile lor nedreptăţind pe cei prevăzuţi prin legea de reformă agrară, au sabotat colectările şi insămânţările sau au încercat să îndrepte ajutorul C. A. R. S.-ului nu spre cei Hriţi, ci tot spre „albăstriea” paielor. Pe ce altă parte din rândurile chiaburit»!! şi-au recrutat din totdeauna partidele ,,istorice”, oamenii lor de încredere la sate. Tocmai de aceea hotărîrea Comitetilui Executiv al Frontului Plugarilor de a pune la conducerea organizaţiilor sale, elemente picase reprezentând interesele ţirar-H-r ce trăiesc din munca braţelor lor, a fost primită cu încredere de întreaga ţărănime in linei lor. re. Aşa stând lucrurile, faptul că „Brepiatca” se declară nemulţumit» de această hotărîre a Frontului Plasărilor, e Cu totul îmbucurător. Numai când te laudă dușmanul, nu i a bună, altfel... VcîE, E© gî®a£e ? fi ” înîr'adev-Sr, sunt e'o ,■’ ■•■.to? irif, «linse.» să menționăm re categoria căs „excluși" ca ‘'«rfetâră echilibrul sufletesc rî demnilor redactori ai ofic" --.whil brăîienist. C’:ăm textual, — din „Liberaâ’.il", nu din „Pițigoiul" —: „De ce patronul să nu poată fi membru? Sunt doar așa mulţi patroni care eu fsmuli numeroase ca cele din Biblie ?" Intr’adevăr, ce* impresionant 'teletou: famiîln Brtfâasa, Din« (Ms-morisîisîu), Ghieorghe (Voîuntaru), Bebe (Agriciritoru), VV. (Simanu Negri), Dănuţ (Moşt -nir’oui), rî spiţe la coîatera'e Aîîiîv/.niţtcnîi şi Cî'tlîteştH, tnghesir*ncfi'.Tasci feîdosnsîe de stii în mSnă to Băncii Româneşti sau aî Sac. „Loîea"« ^ - ^ Făţărnicie Făţărnicia este şi din partea ministrului de externe grec, Tsald®ris (nu prim-ministru, d-lor ziarişti I), şi din partea „Dreptăţii", care îi reproduce declaraţiile făcute unui ziarist american, prin care-şi exprimă, — naivul I — surprinderea că forţele democratice „preferă" războiul civil, în loc să participe la alegeri, în care să-şi vădească popularitatea lor. Ca şi cum nu forţele democratice au cerut din totdeauna alegeri libere, ca şi cum, — în sfârşit, — Tsaldaris şi „Dreptatea" n'ar şti cine poartă răspunderea războiului civil din Grecia. Nu degeaba iau însă dnii dela „Dreptatea" apărarea cauzei lui Tsaldaris. Este cauza comună a celor cari s’au vândut forţelor banului şi reacţiunii mondiale. Unde dac ■ ■a Acum câteva zile un domn ce semnează *** în oficiosul brătienist, descoperea o nouă vină guvernului : aceea de a fi acordat credite numai partizanilor, neglijând interesele ţăranilor. Referindu-se la această interesantă emisiaitf. re, ii, G. Călinescu observă în „Naţiunea" că instituţia de care depinde repartizarea acestor credite, respectiv Creditul ipotecar agricol are în conducerea sa o serie de elemente foarte apropiate (şi la propriu şi la figurat) de cercurile opoziţiei, aşa suât e lesne de înţeles de ce „Creditul ipotecar a acordat In ziua de 3 Aprilie 500 milioane lei d-lui N. Penescu, 439 milioane d-lui Anton Ionel Mureşanu şi încă alte substanţiale credite până la concurenţa sumei de şapte miliarde jumătate unui număr de fruntaşi naţional-ţărănişti şi naţional-lberali din opoziţie ... Restul de o jumătate miliard s’a acorflat generos ţăranilor..." Intr’adevăr trebue să fim recunoscători d-lui Trei stele că ne-a dat posibilitatea să aflăm aceste interesante chestiuni de familie. La un meeting ţinut la Casa Muncitorilor din Helsinki, d. Pekkala, fostul Preşedinte de Consiliu, a demascat intrigile antisovietice ale reacţiunii finlandeze, aşa cum s-a văzut la procesul început la 28 Martie, al conspiratorilor care au organizat depozite de armament Uniunea Agrară şi social democraţii de dreapta încearcă formarea unui guvern cu o majoritate de dreapta şi cu excluderea reprezentanţilor muncitorimii. Dar sub presiunea opiniei publice, social democraţii finlandezi, au fost nevoiţi să înceteze tratativele asupra lărgirii coaliţiei guvernamentale cu elemente de dreapta. Criza de guvern din Finlanda continuă, totuşi devine din ce în ce mai limpede că păturile largi ale poporului finladez nu vor permite triumful reacţiunii al cărei vis este restaurarea vechiului regim al lui Ryti-Tanner, oamenii de încredere ai trusturilor străine. Supărare legitimă Din nou Dreptatea" prin pana afaceristului Lazăr Iliescu se ridică împotriva democratizării bugetului. Ce susţine oficiosul Sursei Negre ? Ca democratizarea bugetului este ,,pur şi simplu o absurditate", că ea nu ar putea fi, deci, realizată. Este explicabilă supărarea oficiosului manist şi a „economistului" ei. Democratizarea bugetului însemnează o dreaptă aşezare a impozitelor, astfel încât fiecare să plătească in raport cu veniturile lui reale. Aceasta insemnează că aceia care au mult, trebue să plătească mult. Aceasta însemnează că afaceriştii, de tot soiul vor trebui să desfaci larg băerile pungii. Cum să nu se supere afaceriştii manişti, când sunt loviţi în ce au ei mai scump pe lume — la pungă ? Intr-’un comentariu asupra crizei guvernamentale din Finlanda ziarul.Izvestia“ arată că guvernul finlandez Pekkala format în urma alegerilor din 1945, a fost silit să demisioneze din cauza uneltirilor reacţionare Grupările reacţionare sprijinite de elementele de dreapta ale partidului aşa zis progresiv dar şi de alte două partide ce intrau în coaliţia guvernamentală adică : Uniunea Agrară şi social democraţii, au sabotat toate reformele democratice ale guvernului Pekkala printre care reforma agrară- naţionalizarea bancilor şi monopolurilor. Iar în ultimul timn ele au pornit atacuri violente contra guvernului, în scopul de a sfărma coaliția guvernamentală. . .... Rcî ttîisrca în ccosicmats ch.pă r.r rme!e c'cabhite prla dec.‘ în I'.finisteru.-ui Industriei și 0.g.3i «lui, a produs o adâncă i’Vmare în rândurile „neaste«’fisr opări •'tri' ai mose-ar r »triere ds.a „Libera-iu!”. E'Oi.'mîiîe Ic-t sânt cât se poate ind’gn-stl r’e tontul că tub regim r-re se pretinde suitor r: înterrc-elar oemeniiTic!5, c ÎP-'rc'pă catepurio „nn-pcrtor l" este exclusă 5 tier-Tr-rie ec-'nomaîe.'or ;e. tatfî» daar, — răsfoiți ci : c;.a „î.ihrrB’u-'iri", — că r 11 c,az*r'ec^'r-iînte inutile). T î Bîeei», „Liberafid”, cars a r - • la inimă ceaz” 3 drepte, se întreabă : „Sunt .______________________. r - io excluderi drapte?" Criii jjujreritamentela din Finlanda I › (Urmare din pag. I-a) j ”40 duble sl »«. ascuns donit vagoane. Pentru construirea unui imens grajd, se dădea «râu ›antj*ew*en:W'ier de carieră r ssantru nisip și pietriș. Chiaburii satului, care făr «"Mici transporturi «tar «9 ceti! Vs, seu schimbau nis p::l st,:-: t: :•›;*; cro concisa grâu, cointeresaţi cu nscrariî, speculaţi acosto ccraaîe sustrase ecoitemi®, naţionala. Vot ce a fost năsit ascuns afost confisca; şi îndrumat pe PonariA fii» ; drumul ie-sal, iar contra fra- * 1 wt’““»» «'datorilor sau luat măsuri sti’nstice. La moara din Vila, rm mecani« din Moldova, aştepta angajament, întreerase 10 mori f‘ şi nu fusese angajat nicăeri. Ceruse — naivul — leafă şi modestul tain local. Morarii nu angajează însă personalul în aceste consdiţiuni „,Postăvarii“ sau „popătarii“ supt auxiliarii morarilor. Twwnă în coşuri sad ţin saf iar în orele libere îngri-i de moară şi de vitele molu-ului. „ Ei nu sunt plătiţi. Au fiecare câte o cană „cana carului“, darul postăvarului, cu care iau din fiecare sac de făină sau mălai, aproape câte uip, kilogram. "Seara îl împart pe din două pi merge astfel şi acest dar la ■fSocrul WelrOM, mii pot târgul negru, împreună cu cea mai mare parte din uium. CRIMINALELE LOZINCI ALE riANISTO-ttRATIENIATILOR CĂTRE MORARI r y Taina acestor fraude : Pe lângă dorinţa nebună de câştig nepermis şi criminal, se adaugă şi un alt element . Din cercetările ce am făcut, a-.n descoperit (limpede acest ' fir./ , Bdn oficinele manisto’ ftrtffenisfe a pornit nceastă lozincă către moravi, pe care mulţi au unnat-o : — Ascundeţi cerealele. A zeundeţi uiumul. — minţiţi pe plugarii săraci că le veţi da lor mat ftî rxtu. — Trebuie să înfometăm tratele fără hrană. — Trebuie să înfometăm oraşele. — Trebuie să înfometăm •,mei ales Capitala. fl’n nemulţumirile provocate de lipsuri va ieşi — poete — o şi mai rapidă îmbogăţire a voastră. Atunci veţi fi liber să speculaţi cum veţi vrea cerealele şi uiumul dosit. f WăSURI Şl SANCŢIUNI Haraochi plan criminal va fi dat peste cap prin vigilenţa plugarior, a tuturor elementelor democrate din ţară, a guvernului şi a Parlamentului. Un control onest şi riguros al transformării cerealelor în derivate se impune şi el va da rezultate neaşteptate. Multe suferinţe acute s’ar remedia prin rezolvarea urgentă şi drastică a acestor probleme Văd Clarii ucredibil in puşcării şi ocna I Cerealele Io insă măstâci Şi spre furiio flămânde I Trecându-se la ordinea de zi, se ia în discuţie proectul de lege pentru majorarea amenzilor şi modificarea unui articol din codul penal. D. GH. GERANIU (P.N.L.), propune un amendament pentru reducerea amenzii pe o zi la... 50.000 lei. Tov. LUCREŢIU PATRAŞCA,NU, ministrul Justiţiei, arată că proectul este mai vechi, făcut înainte de noua calculare a preţurilor, deci amenzile nu sunt exagerate. Camera respinge amendamentul și trece la votul cu bile. Rezultatul este următorul : bile albe (pentru) 125 ; bile negre 45. Majorarea taxelor de timbru judiciar Se ia în discuție proectul de lege pentru majorarea taxelor de timbru judiciar. VICTOR NICOLAU (P.N.L.) propune un amendament prin care majorarea de 10 ori să fie mărită de 20 ori. Tov. LUCREŢIU PATRAŞCANU spune următoarele : „nu sunt de acord cu amendamentul propus. Iată pentru ce , din punctul de vedere al justiţiei trebuie să tindem la o justiţie cât mai ieftini. Proiectul nostru a fost de patru ori majorat. Şi această majorare am făcut-o cu greu pentru ca toţi acei nevoiaşi cari vor să pornească un proces, cari sunt siliţi să facă o acţiune, se vid împovăraţi cu taxe din ce in ce mai mari. Trebuie să mă gândesc la massa mare a justiţiabilitor (aplauze) şi pentru aceasta trebuie să păstrăm o justiție ieftină. De aceea, vă rog să admiteți numai o majorare de 10 ori a timbrului judiciar. Rog să respingeți acest amendament. (Aplauze) Camera respinge amendamentul. Votându-se cu bile, se obține următorul rezultat : bile albe 144 , bile negre 13. Ședința se suspendă la orele 19, membrii comisiunii financiare trecând în sala bibliotecii pentru a examina bugetul. Tov. I. Pas, ministrul Artelor răspunde unei întrebări puse de pr. Elena Teodorescu în şedinţa din 26 Aprilie a. c., asupra situaţiei artiştilor plastici din România. D. Victor Nicolau (P.N-U) face o propunere în legătură cu aceasă chestiune. D. Ichim Iacob (F. P.) cere măsuri pentru îmbunătăţirea vieţii muncitorilor de pe Valea Mureşului şi a Gurghiului prin refacerea fabricator forestiere distruse de trupele fascise. Mai fac comunicări d-nii V. Ionas (APN.L.) şi G. Popescu- Găşteşti, (F. P.). Mai fac comunicări d-nii Gh. Radu (F. P.) în legătură cu plata bonurilor de rechiziţie pentru cari şi harnaşament, şi I. Garofoiu (F. P) care cere mulţirea şcoalelor inferioare de agricultură, pentru ridicarea producţiei agricole pe baze raționale. Lucrările Farlamentulu i votate tvr Proectul de buget fu CoNhlinea financiara a Pariaiamtami (Urmare din pag. l-a) In ce priveşte impozitul excepţional de 12°/o, acesta ar urma să aducă Statului 20 000 miliarde. Un capitol important în proectul de buget al Statului il conslitue corcedentele caselor autonome şi ale direcţiunilor generale, precum şi beneficiile din participaţiile Statului. Acestea ar urma să aducă 17.000 miliarde lei. In total, veniturile ordinare totalizează 90 000 miliarde. Restul până la 110.900 miliarde urmează a fi acoperit din venituri cu caracter excepţional. Proectul de lege bugetară stabileşte în amănunţime cum vor putea fi angajate cheltuelile Statului. Se prevede, între altele- funcţionarea pe lângă Ministerul Finanţelor a unei comisiuni permanente pentru realizări de economii la bugetele administraţiilor publice. Această comisiune va cerceta oportunitatea şi urgenţa fiecărei chesueli, respingând pe acelea a căror efectuare poate fi amânată fără ca funcţionarea serviciilor să fie stingherită Ai ’8$issxr mfWs Armenii cer unirea sa din România Armenia Sovietică a teritoriilor armineăpite de Turcia Frontul Armeniei şi toate celelalte organizaţiuni armeneşti din Capitală au organizat Duminică un mare meeting închinat Comemorării celor aproape două milioane de armeni ucişi în masacrele turceşti, din 1915. Peste cinci mii de persoane au luat parte la această manifestaţie. Cu acest prilej, au luat cuvântul numeroşi fruntaşi ai coloniei armene care au cerut în numele armenilor din România, eliberarea de sub dominati turcă a teritoriilor armene din Răsăritul Turciei şi alipirea lor la Armenia Sovietică. D. V. Danielian, preşedintele Frontului Armeniei a declarat că ,atâta timp cât pământurile străbune armeneşti nu vor fi eliberate, poporul armean nu va înceta lupta pentru revendicările sale drepte”. La sfârşitul meeting-ului s’a adoptat o rezoluţie ce va fi trimisă Congresului Mondial Armenesc care se deschide la 30 Aprilie la New-York. In rezoluţie, armenii din România cer Congresului Mondat să intervină la ONU pentru rezolvarea dreaptă a problemei armene prin unirea la Armena Sovietică a celor şase provincii armeneşti aflate sub dominaţie turcă. ....................... ... . SCÂNTEIA.—----—«r^rwTij' Scânteia' 91 Organ Central al Partidului Comunist Român Director : MIRON CONSTANTINESCU \ Redactor responsabil sorin Toma COMITETUL DE DIRECTIE: © Lucretîu 0 Patrascanu © Miron Constantinescu 9 Gh. Vasilichi Chisinevschi 9 L RSutu © Al. Baran ® N Poptescu-Oorcanu eri dimineaţă la orele 10, a avut loc la locuinţa d-lui primministru dr. Petre Groza, o şedinţă specială a Consiliului Politic B. P. D. • A fost examinat proectul de buget general al Stahitii. După şedinţa Consiliului Politic B. P. D. a avut loc Consiliul de Miniştri la Preşedinţie. Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a întrunit ieri, 29 Aprilie a. c., la ora 12,30, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătarescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. Consiliul a reexaminat şi aprobat bugetul Statului pe exerciţiul financiar 1947-48. După ce s’au rezolvat lucrările curente, şedinţa s’a ridicat la orele 15. D. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a avut ori după amiază întrevederi cu d-pii D. Ganev, noul ministru al Bulgariei la Bucureşti şi Dane Medacovici, ministrul Iugoslaviei în România. Tov. Gh Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei şi Comerţului, a dat deciziile prin care se stabilesc atribuţiile subsecretarilor de Stat şi secretarilor generali ai departamentului, în conformitate cu dispoziţiunile nouei legi pentru organizarea Ministerului Industriei şi Comerţului. In ,,Monitorul Oficial” de ori au apărut deciziile prin care se precizează atribuţiunile tov. I. Gh. Maurer, Const. Daicovici şi ale d-lui Bucur Schiopu, subsecretari de Stat, precum şi atribuţiunile secretarilor generali ing. S. Zeiger, M. Levente şi Gr. Livada. Tov. Nicolae Profiri, ministrul Comunicaţiilor, a sosit Marţi dimineaţa la Budapesta, fiind primit la gară de ministrul ungar al comunicaţiilor, E. Gerő. Tov. Profiri a fost invitat de colegul său ungur pentru a participa la inaugurarea expoziţiei ungare a comunicaţiilor, care va avea loc Miercuri. Delegaţia română însărciată cu tratarea unor angajamente speciale de import din Argentina, a plecateri dimineaţă cu avionul la Paris. Delegaţia se compune din d-nii Bucur Şchiopu, ministru subsecrear de Stat la Industrie şi Comerţ şi E. Stănculescu, director general. La aeroport delegaţia a fost salutată de tov. Zeiger, Bârlădeanu şi dr. Roman Moldovan, secretari generali la acelaş deparlamentEri după amiază delegaţia a ajuns la Paris, de unde îşi va continua azi călătoria spre Buenos Aires. • ★ Ieri după amiază, d. prof. Petre Constantinescu-Iaşi, preşedintele delegaţiei parlamentare române la Conferinţa de la Cairo, a făcut presei declaraţii în legătură cu lucrările Conferinţei şi cu activitatea parlamentarilor români. In numărul viitor a! ziarului vom reproduce declaraţiile d-lui prof. Constantinescu-Iași. Congresul Internaţional al lemnului Ron Ila participă la congresul internaţional al lemului, careste loc la Praga de la 18 Aprilie până la 13 Mai a. c. Consiliul de miniştri a aprobat ca România să fie reprezentată la acest congres prin doi delegaţi, care au şi plecat la Praga. Sa retrage din circulaţie monetele de argint de 25.000 şi im0*10 tel De la 1 Mai a. se retrag din circulaţie monetele de argint de 25.089 şi ICO 090 lei. Preschimbarea monetelor se face la casieriile Băncii Naţio-. Hale- I După 31 Mai a. c., monetele de mai sus îşi pierd puterea circulatorie şi nu vor mai fi primite decât in plata impozitelor, până la 30 iunie a. c. In ajunul Iul 1 Mai II IARIE WTREPRINDINCAPITAL* Ieri după amiază au avut loc adunări penare ale organizaţiilor Partidului Comunist Român, în alte trei mari întreprinderi din Capitală. La aceste întruniri muncitoreşti care se ţin în preajma zilei de 1 Mai, au fost dezbătute problemele politice şi economice de actualitate. Membrii Comitetului Central al P. C. R. au participat la aceste adunări. La CA.M.-Belvedero a luat cuvântul tov. Ana Pauker, secretară a P. C. R., la Atelierele Griviţii-C.F.R. a vorbit tov. Vasile Luca, secretar al P. C R., şi la S. T. B.-centrul Tel a luat cuvântul tov. Teohari Georgescu, secretar al P. C. R. şi Ministru de Interne. Cuvintele fruntaşilor clasei muncitoare au fost ascultate cu dragoste şi interes de mii de oameni ai muncii. înfiinţarea unei secţii a Sindicatului de scriitori, artişti şi ziarişti la Constanţa CONSTANŢA, 29 (prin telefon). Zilele trecute, a luat fiinţă la Constanţa, o secţie a Sindicatului de scriitori, artişti şi ziarişti. Au fost aleşi : preşed. d. Cârpinişeanu de la ziarul „Dobrogea-Muncitoare”, secretar Cornel Vasilescu de la ziarul „Cuget-Liber”, casier Constantinescu și doi membri în comitet. Constituirea Asociaţiei foştilor deportaţi politici la Brăila BRAILA, 28. — Sâmbătă 26 Aprilie, la orele 5 după amiază, a avut loc la sediul Apărării Patriotice constituirea Asociaţiei foştilor deţinuţi şi deportaţi politici. Insămânţările felgI*G. Suprafaţa de pământ arabil a judeţului Mureş este de 156.263 hectare, din care s'a arat în toamnă 73.460 hectare iar însă, tare. In total s'au arat şi s’au însămânţat 104.198 hectare. In afară de aceasta mai sunt de avut fără a fi însămânţate 23 134 hectare. Restu’ de 291.39 hectare, după aprecierea Camerei Agricole vor fi însămânţate în trei săptămâni. Camera Agricolă a dat sămânţa necesară pentru toate suprafeţele arabile. Cluj Cu tot timpul secetos, plugarii judeţului Cluj au însămânţat peste 35.000 ha. Astfel s’au însămânţat 3531 ha grâu, 150 ha secară, 6148 ha orz, 7465 ha ovăz, 10.140 ha porumb, 84 ha fasole, 1628 ha floarea soarelui, 519 ha cânepă, 50 ha in, 247 ha lucernă, 601 ha trifoi, 599 ha borceag, 1429 ha carton, 30 hal sfeclă de zahăr, 284 ha sfeclă11 de nutreţ precum şi diferite legume 387 ha. Prahova In judeţul Prahova au fost însămânţate până acum 56.958 hectare şi arate 60.742 hectare. Au rămas nearate 57.958 hectare. Prin străduinţele tov. Miron CoErepstantinescu şi Const. Câmpeanul GALAŢI 29 (prin telefon). —In vederea aprovizionării Municipiului Galaţi şi pentru nevoile urgente ale uzinei electrice, tov. IUe Rainici primarul oraşului, sprijinit de tov. Miron Constantinescu şi Constantin Câmpeanu deputaţi de Covurlui a obţinut un credit de opt miliarde lei din care sumă a fost încasat miliard. In felul acesta, iluminatul şi buna funcţionare a uzinei de apă sunt asigurate. e invalizi şi văduveis M nterul Munci O delegaţie de invalizi de război de toate gradele s-a prezentat ieri după amiază în audienţă la tov. Lotar Rădăceanu, Ministrul Muncii, Asitenţei şi Asig. Sociale. Delegaţia a prezentat un memoriu cuprinzând revendecările lumii I. O. V. Tov. Lotar Rădăceanu, a hotărît soluţionarea cererii privitoare la reintegrarea d-lui dr. D-tru Pintilie în funcţie de director al Centrului de Ortopedie nr 1, componenţa direcţiei şi persona. Iubit Casei I.O V.R., pregătirea legii prevăzând sancţiuni împotriva întreprinderilor care refuză angajarea în serviciu a elementelor aparţinând categoriei; Î.O.V* accelerarea rezolvării diferitelor probleme specifice invalizilor, etc Refacerea liniilor C.F.R. Ce prevede programul de lucru pentru 1947-48 pentru remedierea distrugerilor care la calea ferată au fost foarte mari, direcţiunea generală C.F.R. a întocmit un vast program de refacere şi Investiţiuni eşalonat pe mai mulţi ani. Aducerea la curent a lucrărilor de întreţinere restante, a constituit deasemeni o grije de căpetenie a căilor ferate . In linii mari, programul de lucru al căilor ferate pe anul] 1947—1948 prevede în ceea ce priveşte întreţinerea liniei, reparaţie] curentă a 15.799 km. linie şi re-! paraţia radicală a 1600 km. linie, repararea a 21.426 ramificaţii de linii şi a 1665 poduri şi podeţe, înlocuirea a 1.400.000 traverse uzate, revizuirea a 35.050 m. l. tunel, refacerea şi confecţionarea a 17.000 parazăpeii, etc. Foioasă MCA PURUCIPARE a flarului SCÂNTEIA Sindicaliști clefin 56 la suma reducer© .a**. România participă la iooooo(x)cxxxxcxxxxiooooocxxxxxîooooocc:r—toct rrr 'XXX500000OGOOGO0 MAREA SIMICA M PENTRU CIÂNTP ZIARUL nJV*Mrc 8 L SE PRIMESTE ZSLNiaC INTRE ORELE 8-13 LA GHISEUL SPECIAL Str. D-ta Anastasia 6, poarta 3, mezanin Telefon 6.36.39 jcjgcx3G^oüc3űe(X}ooat)ooo(xx}oooOoooAooCWkxx3boűaioooöoaooExxKiocxxiaooao90ao Magazioner de hârtie Cu reverie angajează »» 9» m . Personalul« CUMPĂRĂM 3.000 kgr. prune afumate sau uscate. Fabica Buşteni, Matei Milic IO Societatea Anonimă Româna de telefoane aduce la cunoştinţa abonaţilor din Bucureşti care plătesc după numărul de convorbiri efectuate, că în conformitate cu noul tarif, TAXA UNEI CONVORBIRI LOCALE ADIŢIONALE (CE DEPĂŞEŞTE PRIMELE 90 CONVORBIRI CUPRINSE IN TAXA DE BAZA) ESTE DE LEI 9.000. In mod provizoriu se va aplica o taxă de LEI 8.000 pe convorbire cu începere DELA 30 APRILIE a. c. DIMINEAŢA. Acest anunţ ţine loc de orice altă comunicare individuală. oooccotr.aDcicoccNiîxxxîOQOocococrT'OOQOOOOOOoocf::' i TÂRGUI INîMmOPMg ^IGSTiiE din MLAUJ 14 — 29 IUNIE 1947 Sâmbătă 14 Iunie 1947, se deschide TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE MOSTRE DIN MILANO. — Importanţa târgului de mostre milanez care grupează mii de expozanţi italieni şi străini îşi găseşte confirmarea în desvoltarea sa neîntreruptă şi înfăţişează sinteza anuală a isbânzilor muncii italiene în orce branşă a producţiei- mn_, »„ file unnformaţiuni se obţin prin dl. Ataşat comercial al Legaţiunei mana-ie au fost 42 646 “fogitanene, Bucureşti, B-dul Dacia Nr. 28 şi dela PRESSOFFICE. Bucureşti, B-dul Lascfir Catargiu 44, telef. 3.80.38 şi 204.05, între orele 16—19. _________________________ Iliplintştea lepă a trat mentulii medical pentru boabele venerice Inspectoratul General Sanitar al Capitalei comunică următoarele! Având în vedere primejdia pentru individ şi urmaşii săi, pentru familie şi societate pricinuită de ‘toate bolile vei,e şi mai ales de către sifilis, atragem atenţiunea celor aţins, de boale lumeşti, că sunt obligaţi şi de conştiinţa tor, dar nu de legea sanitară ca să se traeze până la deplina vindecau. Cia cu medicul tor particular, fie la Dispensarele serviciului stitar, în mod cu totul gratuit. Legea sanitară dă pedepse grele penru acei cari, sufrind de o astfel de boală, o transmit pe orice cale ar fi unei persoane sănătoase fie chiar înrudite cu bolnavul. Dăm mai jos lista Dispensarelor antiveneriene: IN SECTORUL I GALBEN C. S. Maşina de Pâine, Str. Maşina de Pâine 47. C. S. Herăstrău, Str Lacului 20. Circ. Fierari, Str. Fierari 5. Circ. Mărăşti, Bd. Mărăşti 35. Circ. Băneasa- Str. N. V. Mihai 6-IN SECTORUL II NEGRU C. S. Aşez. M. S. Elena, Şos- Vergului 21. C. S. Colentina, Şos. Reg. Ferdinand 23- Circ. Turturele, Str. Turturele 2. Circ. Pr. Nicolae, Şos- Pantelimon 226. Circ. Dudeşti-Cioplea, Str. I. G. Duca 120. S'a obţinut un credit II sectorul albastru de 8 miliarde pentru buna funcţionare a uzinelor electrice şi de apă din Galaţi II SECTORUL IV ROŞU C. S. Şerban-Vodă, Cal. Şerban-Vodă 211. Circ. Sultzer, Str. Sultzer 22. Circ. Uranus, Str. Uranus 95. Cinc. Ardealul Bd. Ardealul 29. Suburb. Şerban-Vodă. Str. Bumbăcari 81. Circ. T. Vladimirescu, Prel. Rahovei 38. C. S. Caraiman, Str. Caraiman 33 bis- C. S. Griviţa, Str. Nufărului 8. Circ. Basarab, Şos. Basarab 6. Circ. Ştrbei-Vodă, Str. Ştirbei Vodă 132 Circ. Şirbei-Vodă, Str. G-ral Cernat 68. Circ. M. V. Mihai, Prel. Ciulești 9. Circ. Militari, Str- Reg. Maria 66 BUCUREȘTI. D DUL REGELE CAROL I Nr. 16 Capital social E.OIO.OOO.COO lei, Rezerve 12.674.000.000 lei SUCURSALE: BRAȘOV, CLUJ, TIMIȘOARA Audienta unei deleaafiiN°$iH,d,K*ira€n,s,,MCa 71 . . * “ in conformitate cu hotărîrea cest Interval vor beneficia Adunării Generale F.:riraorrelir.a_ re din 20 Aprilie 1947, Consiliul de Ailminsgraţie, în şedinţe sa din 24 Aprilie 1947, a hotărît: a) Realizarea sporirii capitauului social dela 5 000.000.000 lei la 25.090.000.000 lei prin emisiunea a 20.000.000 acţiuni Emisiunea Vl-a. b) Nouile acţiuni se emit la valoarea nominală de lei 1090 bucata plus o prună de 200 lei de fiecare acţiune, pentru fondul de rezervă special şi se reptartizează vechilor acţionari în raport de patru acţiuni noui pentru una acţiune veche. c) Plata noilor acţiuni se va face în întregime la subscriere în Intervalul 2 Mai 1947—15 Iunie 1947. d) Acţiunile subscrise în are întreg dioidendul ce se va distribui pe 1947. e) Acţiunile acţionarilor particulari nesubscrise până la 15 Iunie 1947 vor fi reparizaţi acţionarilor particulari la acelaşi priţ, proporţional cu numărul ;o posedă fiecare. Consilnt de adminîs'raţîe va ajâta numărul acţiunitor de distribuit şi va fixa termenuil achitării tor. Acţiunile neplătite în termenul fixat rămân la dispoziţia Consiliului de Adm’nis. traţie. f) Subscrierea şi plata nouî*t.r acţiuni se va face la reditol Sbricăţii în Bucureşti b-iul Regele Carol Nr. 16 sau la febiritate sale din Braşov, Cluj şi Timîroara. CONSILIUL DE ARDIE ECONGMATUL ADMINISTRAȚIEI LIVRĂRILOR ejrîsnește oferte p®nfru aprovizionarea c?5 50© wagoan© lemne de foc ffiScsttfâ fare, m condifîifng avantaje"?se. Ofertele scrise se 83 decreta*’'ia-Sul FteotionUatulul- Binevresti* sfn*i Mpscani I ' 255„ Eta.? I. ' I Comitetul Economdului PdmwsWiei luilrifor CONCESIONEAZĂ BUFETUL Oferte scrise se pPhivesc în gPle^'e era |ej„ wh între erele la SsCfitefiatul Eer^munatulid în Brows'asii, str. Lipscani 23, ______ - Etaj K