Scânteia, mai 1947 (Anul 4, nr. 811-834)

1947-05-01 / nr. 811

V 1 c: t li t'r ( i" -r“ ss: 22­ m . /l« ,‘S cm a» sm . Seitîsi bun Greutăţile economice prin care trecem nu au lovit deopotrivă în­treaga ţărănime. Dimpotrivă, chiaburii şi-au rotunjit averile profitând de lipsurile şi nevoile ţărănimii muncitoare. Numeroase au­­fost cazurile în care ţărani chiaburi, ajunşi primari, membri ai comisiilor de reformă agrară sau al celor gospodăreşti, s’au îm­proprietărit pe ei şi neamurile lor nedreptăţind pe cei prevăzuţi prin legea de reformă agrară, au sa­­botat colectările şi insămânţările sau au încercat să îndrepte aju­torul C. A. R. S.-ului nu spre cei Hr­iţi, ci tot spre „albăstri­­ea” paielor. Pe ce altă parte din rândurile chiaburit»!! şi-au recrutat din tot­deauna partidele ,,istorice”, oa­menii lor de încredere la sate. Tocmai de aceea hotărîrea Co­­m­itetilui Executiv al Frontului Plugarilor de a pune la conduce­rea organizaţiilor sale, elemente pic­a­se reprezentând interesele ţirar-H-r ce trăiesc din munca braţelor lor, a fost primită cu în­credere de întreaga ţărănime in linei lor. re. Aşa stând lucrurile, faptul că „Brepiatca” se decla­ră nemulţu­mit» de această hotărîre a Fron­tului Plasărilor, e Cu totul îmb­u­­curător. Num­ai când te laudă dușmanul, nu i a bună, altfel... VcîE, E© gî®a£e ? fi ” înîr'adev-Sr, sunt e'o ,■’ ■•■.to? iri­f, «linse.» să menționăm r­­­e categoria căs „excluși" ca ‘'«rfetâră echilibrul sufletesc rî demnilor redactori ai ofi­c" --.whil brăîienist. C’:ăm textual, — din „Libera­â’.il", nu din „Pițigoiul" —: „De ce patronul să nu poată fi mem­bru? Sunt doar așa mulţi pa­troni care eu fsmu­li numeroase ca cele din Biblie ?" Intr’adevăr, ce* impresionant 'teletou­: famiîln Brtfâasa, Din« (Ms-morisîisîu), Ghieo­rghe (Vo­­îuntaru), Bebe (Agriciritoru), V­­V. (Si­manu Negri), Dănuţ (Moş­­t -nir’oui), rî spiţe la coîatera'e Aîîiîv/.niţtcnîi şi Cî'tlîteştH, tn­­ghesir*ncfi'.Tas­c­i feîdosnsîe de stii în mSnă to Băncii Româneşti sau aî Sac. „Loîea"« ^ - ^ Făţărnicie Făţărnicia este şi din partea ministrului de externe grec, Tsald®ris (nu prim-mini­stru, d-lor ziarişti I), şi din partea „Dreptăţii", care îi reproduce declaraţiile făcute unui ziarist american, prin care-şi exprimă, — naivul I — surprinderea că forţele democratice „preferă" războiul civil, în loc să parti­cipe la alegeri, în care să-şi vădească popularitatea lor. Ca şi cum nu forţele demo­cratice au cerut din totdeauna alegeri libere, ca şi cum, — în sfârşit, — Tsaldaris şi „Drep­tatea" n'a­r şti cine poartă răs­punderea războiului civil din Grecia. Nu degeaba iau însă d­ni­i dela „Dreptatea" apăra­rea cauzei lui Tsald­aris. Este cauza comună a celor cari s’au vândut forţelor banului şi reac­­ţiunii mondiale. Unde dac ■ ■a Acum câteva zile un domn ce semnează *** în oficiosul bră­­tienist, descoperea o nouă vină guvernului : aceea de a fi acor­dat credite numai partizanilor, neglijând interesele ţăranilor. Referindu-se la această inte­resantă emis­iai­tf. re, ii, G. Căli­­nescu observă în „Naţiunea" că instituţia de care depinde repar­tizarea acestor credite, respectiv Creditul ipotecar agricol are în conducerea sa o serie de ele­mente foarte apropiate (şi la propriu şi la figurat) de cercu­rile opoziţiei, aşa su­ât e lesne de înţeles de ce „Creditul ipote­car a acordat In ziua de 3 Apri­lie 500 milioane lei d-lui N. Pe­­nescu, 439 milioane d-lui Anton Ionel Mureşanu şi încă alte sub­stanţiale credite până la concu­renţa sumei de şapte miliarde jumătate unui număr de frun­taşi naţional-ţărănişti şi naţio­­nal-lberali din opoziţie ... Res­tul de o jumătate miliard s’a a­­corflat generos ţăranilor..." Intr’adevăr trebue să fim re­cunoscători d-lui Trei stele că ne-a da­t posibilitatea să aflăm aceste interesante chestiuni de familie. La un meeting ţinut la Casa Muncitorilor din Helsinki, d. Pekkala, fostul Preşedinte de Consiliu, a demascat intrigile antisovietice ale reacţiunii fin­landeze, aşa cum s-a văzut la procesul început la 28 Martie, al conspiratorilor care au or­ganizat depozite de armament Uniunea Agrară şi social democraţii de dreapta­ încear­că formarea unui guvern cu o majoritate de dreapta şi cu excluderea reprezentanţilor muncitorimii. Dar sub presiunea opiniei pu­blice, social democraţii finlan­dezi, au fost nevoiţi să încete­ze tratativele asupra lărgirii coaliţiei guvernamentale cu e­­lemente de dreapta. Criza de guvern din Finlanda continuă, totuşi devine din ce în ce mai limpede că păturile largi ale poporului finladez nu vor permite triumful reacţiunii al cărei vis este restaurarea ve­chiului regim al lui Ryti-Tan­­ner, oamenii de încredere ai trusturilor străine. Supărare legitimă Din nou Dreptatea" prin pana afaceristului Lazăr Iliescu se ridică împotriva democratiză­rii bugetului. Ce susţine oficiosul Sursei Negre ? Ca democratizarea bu­getului este ,,pur şi simplu o ab­surditate", că ea nu ar putea fi, deci, realizată. Este explicabilă supărarea o­­ficiosului manist şi a „economi­stului" ei. Democratizarea bugetului în­semnează o dreaptă aşezare a impozitelor, astfel încât fiecare să plătească in raport cu veni­turile lui reale. Aceasta insem­­nează că aceia care au mult, trebue să plătească mult. Acea­sta însemnează că afaceriştii, de tot soiul vor trebui să desfaci larg băerile pungii. Cum să nu se supere afaceriştii manişti, când sunt loviţi în ce au ei mai scump pe lume — la pungă ? Intr-’un comentariu asupra crizei guvernamentale din Fin­landa ziarul­­.Izvestia“ arată că guvernul finlandez Pekkala format în urma alegerilor din 1945, a fost silit să demisio­neze din cauza uneltirilor re­acţionare­ Grupările reacţionare spri­jinite de elementele de dreap­ta ale partidului aşa zis pro­gresiv dar şi de alte două partide ce intrau în coaliţia guvernamentală adică : Uniu­nea Agrară şi social democra­ţii, au sabotat toate reformele democratice ale guvernului Pekkala printre care reforma agrară- naţionalizarea bancilor şi monopolurilor. Iar în ulti­­mul timn ele au pornit ata­curi violente contra guvernu­lui, în scopul de a sfărma coaliția guvernamentală. . .... Rcî­ ttîisrca în ccosicmats ch.pă r.r­ rme!e c'cabhite prla de­­c.‘ în I'.finisteru.-ui Industriei și 0.g.3i «lui, a produs o adâncă i’Vma­re în rândurile „neaste­­«’fisr opări •'tri' ai mose-ar r »triere ds.a „Libera-iu!”. E'Oi.'mîiîe Ic-t sânt cât se p­oa­te ind’gn-stl r’e tontul că tub regim r-re se pretinde sui­tor r: înterrc-elar oemeniiT­ic!5, c ÎP-'rc'pă catepurio „nn-pcrtor l" este exclusă 5 tier-Tr-r­ie ec-'nomaîe.'or ;e. ta­tfî» daar, — răsfoiți ci : c;.a „î.ihrrB’u-'iri", — că r 11 c,az*r'ec^'r-iînte inutile). T î Bîeei», „Liberafid”, cars a r - • la inimă cea­z” 3 drepte, se întreabă : „Sunt .______________________. r - io excluderi drapte?" Criii jjujreritamentela din Finlanda I › (Urmare din pag. I-a) j ”40 duble sl »«. ascuns donit vagoane. Pentru construirea unui imens grajd, se dădea «râu ›antj*ew*en:W'i­er de carieră r ssantru nisip și pietriș. Chiaburii satului, care fă­­r «"Mici transporturi «tar «9 ceti­­! Vs, seu schimbau nis p::l st,:-: t: :•›;*; cro concisa grâu, cointe­resaţi cu nscrariî, speculaţi a­­costo ccraaîe sustrase eco­­itemi®, naţionala. Vot ce a fost năsit ascuns a­­fost confisca; şi îndrumat pe PonariA fii» ; drumul ie-sal, iar contra fra- * 1 wt’““»» «'datorilor sau luat măsuri sti’nstice. La moara din Vila, rm me­cani« din Moldova, aştepta an­gajament, întreerase 10 mori f‘ şi nu fusese angajat nicăeri. Ceruse — naivul — leafă şi modestul tain local. Morarii nu angajează însă personalul în aceste consdiţiuni „,Postăvarii“ sau­ „popătarii“ supt auxiliarii morarilor. Twwnă în coşuri sad ţin sa­­f­ iar în orele libere îngri-i de moară şi de vitele mo­­lu-ului. „ Ei nu sunt plătiţi. Au fiecare câte o cană „cana carului“, darul postăvarului, cu care iau din fiecare sac de făină sau mălai, aproape câte uip, kilogram. "Seara îl împart pe din două pi merge astfel şi acest dar la ■fSocrul WelrOM, mii pot târgul negru, împreună cu cea­­ mai mare parte din uium. CRIMINALELE LOZINCI ALE riANISTO-ttRATIENIATILOR CĂTRE MORARI r­ y Taina acestor fraude : Pe lângă dorinţa nebună de­­ câştig nepermis şi criminal, se adaugă şi un alt element . Din cercetările ce am făcut, a-.n descoperit (limpede acest ' fir./ , Bdn oficinele manisto­­’ ftrtffenisfe a pornit ncea­s­­tă lozincă către mor­avi, pe care mu­lţi au unnat-o : — Ascundeţi cerealele. A­ zeundeţi uiumul. — minţiţi pe plugarii să­raci că le veţi da lor mat ftî rxtu. — Trebuie să înfometăm tratele fără hrană. — Trebuie să înfometăm oraşele. — Trebuie să înfometăm •,mei ales Capitala. fl’n nemulţumirile provo­cate de lipsuri va ieşi — poete — o şi mai rapidă îmbogăţire a voastră. Atunci veţi fi liber­ să speculaţi cum veţi vrea ce­realele şi uiumul dosit. f WăSURI Şl SANCŢIUNI Har­aochi plan criminal va fi dat peste cap prin vigilenţa plugarior, a tuturor elemente­lor democrate din ţară, a gu­vernului şi a Parlamentului. Un control onest şi riguros al transformării cerealelor în derivate se impune şi el va da rezultate neaşteptate. Multe su­ferinţe acute s’ar remedia prin rezolvarea urgentă şi drastică a acestor probleme Văd Clarii ucred­ib­il in puş­cării şi ocna I Cerealele Io insă măstâci Şi spre furiio flămânde I Trecându-se la ordinea de zi, se ia în discuţie proectul de lege pentru majorarea amenzilor şi modificarea unui articol din co­dul penal. D. GH. GERANIU (P.N.L.), propune un amendament pentru reducerea amenzii pe o zi la... 50.000 lei. Tov. LUCREŢIU PATRAŞCA,­NU, ministrul Justiţiei, arată că proectul este mai vechi,­­ făcut înainte de noua calculare a pre­ţurilor, deci amenzile nu sunt exagerate. Camera respinge amend­amen­­tul și trece la votul cu bile. Re­­zultatul este următorul : bile albe (pentru) 125 ; bile negre 45. Majorarea taxelor de timbru judiciar Se ia în discuție proectul de lege pentru majorarea taxelor de timbru judiciar­­. VICTOR NICOLAU (P.N.L.) propune un amendament prin care majorarea de 10 ori să fie mărită de 20 ori. Tov. LUCREŢIU PATRAŞCA­­NU spune următoarele : „nu sunt de acord cu amendamentul propus. Iată pentru ce , din punc­­tul de vedere al justiţiei trebuie să tindem la o justiţie cât mai ieftini. Proiectul nostru a fost de patru ori majorat. Şi această ma­­jorare am făcut-o cu greu pen­­tru ca toţi acei nevoiaşi cari vor să pornească un proces, cari sunt siliţi să facă o acţiune, se vid împovăraţi cu taxe din ce in ce mai mari. Trebuie să mă gândesc la mas­sa mare a justiţiabilitor (a­­plauze) şi pentru aceasta trebuie să păstrăm o justiție ieftină. De aceea, vă rog să admiteți numai o majorare de 10 ori a timbrului judiciar. Rog să respingeți acest amen­dament. (Aplauze) Camera respinge amendamen­tul. Votându-se cu bile, se obține următorul rezultat : bile albe 144 , bile negre 13. Ședința se suspendă la orele 19, membrii comisiunii financia­re trecând în sala bibliotecii pen­tru a examina bugetul. Tov. I. Pas, ministrul Artelor răspunde unei întrebări puse de pr. Elena Teod­orescu în şedinţa din 26 Aprilie a. c., a­­supra situaţiei artiştilor plas­tici din România. D. Victor Nicolau (P.N-U) face o propunere în legătură cu aceas­ă chestiune. D. Ichim Iacob (F. P.) cere măsuri pentru îmbunătăţirea vieţii muncitorilor de pe Valea Mureşului şi a Gurghiului prin re­facer­ea fabricator forestiere distruse de trupele fascis­e. Mai fac comunicări d-nii V. Ionas (APN.L.) şi G. Popescu- Găşteşti, (F. P.). Mai fac comunicări d-nii Gh. Radu (F. P.) în legătură cu plata bonurilor de rechiziţie pentru cari şi harnaşament, şi I. Garofoiu (F. P) care cere mulţirea şcoalelor inferioare de agricultură, pentru ridicarea producţiei agricole pe baze ra­ționale. Lucrările Farlamen­tu­lu­­ i votate tvr Proectul de buget fu CoNhlinea financiara a Pariaiamtami (Urmare din pag. l-a) In ce priveşte impozitul ex­cepţional de 12°/o, acesta ar ur­ma să aducă Statului 20 000 miliarde. Un capitol important în proectul de buget al Statului il conslitue corcedentele ca­selor autonome şi ale direc­ţiunilor generale, precum şi beneficiile din­ participaţiile Statului. Acestea ar urma să aducă 17.000 miliarde lei. In total, veniturile ordinare totalizează 90­ 000 miliarde. Res­tul până la 110.900 miliarde ur­mează a fi acoperit din venituri cu caracter excepţional. Proectul de lege bugetară sta­bileşte în amănunţime cum vor putea fi angajate cheltuelile Statului. Se prevede, între altele- func­ţionarea pe lângă Ministerul Finanţelor a unei comisiuni permanente pentru realizări de economii la bugetele adminis­traţiilor publice. Această comisiune va cerce­ta oportunitatea şi urgenţa fie­cărei chesueli, respingând pe acelea a căror efectuare poate fi amânată fără ca funcţiona­rea serviciilor să fie stingherită Ai ’8$issxr mfWs Armenii cer unirea sa din România Armenia Sovietică a teritoriilor ar­mine­ăpite de Turcia Frontul Armeniei şi toate ce­lelalte organizaţiuni armeneşti din Capitală au organizat Du­minică un mare meeting închi­nat Comemorării celor aproape două milioane de armeni ucişi în masacrele turceşti, din 1915. Peste cinci mii de persoane au luat parte la această manifes­taţie. Cu acest prilej, au luat cu­vântul numeroşi fruntaşi ai co­loniei armene care au cerut în numele armenilor din Româ­­nia, eliberarea de sub domina­­t­i turcă a teritoriilor armene din Răsăritul Turciei şi alipirea lor la Armenia Sovietică. D. V. Danielian, preşedintele Frontului Armeniei a declarat că ,­atâta timp cât pământurile străbune armeneşti nu vor fi eliberate, poporul armean nu va înceta lupta pentru revendi­cările sale drepte”. La sfârşitul meeting-ului s’a adoptat o rezoluţie ce va fi tri­misă Congresului Mondial Ar­menesc care se deschide la 30 Aprilie la New-York. In rezoluţie, armenii din Ro­mânia cer Congresului Mondat să intervină la ONU pentru re­zolvarea dreaptă a problemei armene prin unirea la Armen­a Sovietică a celor şase provincii armeneşti aflate sub domina­ţie turcă. ....................... ... . SCÂNTEIA.—----—«r^rwTij'­ Scânteia' 91 Organ Central al Partidului Comunist Român Director : MIRON CONSTANTINESCU \­­ Redactor responsabil sorin Toma COMITETUL DE DIRECTIE: © Lucretîu 0 Patrascanu © Miron Constantinescu 9 Gh. Vasilichi Chisinevschi 9 L RSutu © Al. Ba­­r­an ® N Poptescu-Oorcanu eri dimineaţă la orele 10, a avut loc la locuinţa d-lui prim­­ministru dr. Petre Groza, o şe­dinţă specială a Consiliului Po­litic B. P. D. • A fost examinat proectul de buget general al Stahitii. După şedinţa Consiliului Po­­litic B. P. D. a avut loc Consi­liul de Miniştri la Preşedinţie. Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s-a în­trunit ieri, 29 Aprilie a. c., la ora 12,30, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătar­escu, vice­preşedintele Consiliului de Miniştri. Consiliul a reexaminat şi aprobat bugetul Statului pe exerciţiul financiar 1947-48. După ce s’au rezolvat lu­crările curente, şedinţa s’a ridicat la orele 15. D. dr. Petru Groza, Preşedin­­te­le Consiliului, a avut ori după amiază întrevederi cu d-pii D. Ganev, noul ministru al Bulgariei la Bucureşti şi Dane Medacovici, ministrul Iugosla­viei în România. Tov. Gh Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei şi Co­merţului, a dat deciziile prin care se stabilesc atribuţiile subsecretarilor de Stat şi se­cretarilor generali ai depar­tamentului, în conformitate cu dispoziţiunile nouei legi pentru organizarea Ministe­­rului Industriei şi Comerţu­lui. In ,,Monitorul Oficial” de ori au apărut deciziile prin care se precizează atribuţiu­­nile tov. I. Gh. Maur­er, Const. Daicovici şi ale d-lui Bucur Schiopu, subsecretari de Stat, precum şi atribuţiunile secre­tarilor generali ing. S. Zeiger, M. Levente şi Gr. Livada. Tov. Nicolae Profiri, ministrul Comunicaţiilor, a sosit Marţi di­mineaţa la Budapesta, fiind pri­mit la gară de ministrul un­gar al comun­icaţiilor, E. Gerő. Tov. Profiri a fost­­ invitat de colegul său ungur pentru a par­ticipa la inaugurarea expoziţiei ungare a comunicaţiilor, care va avea loc Miercuri. Delegaţia română însărc­iată cu tratarea unor angajamente speciale de import din Argenti­na, a plecat­eri dimineaţă cu avionul la Paris. Delegaţia se compune din d-nii Bucur Şchiopu, ministru subsecrear de Stat la Industrie şi Comerţ şi E. Stănculescu, director general. La aeroport delegaţia a fost salutată de tov. Zeiger, Bârlă­­deanu şi dr. Roman Moldovan, secretari generali la acelaş de­parlament­Eri după amiază delegaţia a ajuns la Paris, de unde îşi va continua azi călătoria spre Buenos Aires. • ★ Ieri după amiază, d. prof. Pe­tre Constantinescu-Iaşi, preşe­dintele delegaţiei parlamentare române la Conferinţa de la Cai­ro, a făcut presei declaraţii în legătură cu lucrările Conferin­ţei şi cu activitatea parlamenta­­rilor români. In numărul viitor a! ziarului vom reproduce declaraţiile d-lui prof. Constantinescu-Iași. Congresul Interna­­ţional al lemnului Ron­ I­­la participă la congre­sul internaţional al lem­­ului, care­ste loc la Praga de la 18 Aprilie până la 13 Mai a. c. Consiliul de miniştri a apro­bat ca România să fie reprezen­tată la acest congres prin doi delegaţi, care au şi plecat la Praga. Sa retrage din circulaţie m­onetele de argint de 25.000 şi im0*10 tel De la 1 Mai a. se retrag din circulaţie monetele de argint de 25.089 şi ICO 090 lei. Preschimbarea monetelor se face la casieriile Băncii Naţio-. Hale- I După 31 Mai a. c., monetele de mai sus îşi pierd puterea circulatorie şi nu vor mai fi primite decât in plata impozi­telor, până la 30 iunie a. c. In ajunul Iul 1 Mai II IAR­IE WTREPRIN­DINCAPITAL* Ieri după amiază au avut loc adunări p­enare ale organiza­ţiilor Partidului Comunist Ro­mân, în alte trei mari întreprin­deri din Capitală. La aceste în­truniri muncitoreşti­ care se ţin în preajma zilei de 1 Mai, au fost dezbătute problemele po­litice şi economice de actuali­tate. Membrii Comitetului Central al P. C. R. au participat la a­­ceste adunări. La CA.M.-Belve­­dero a luat cuvântul tov. Ana Pauker, secretară a P. C. R., la Atelierele Griviţii-C.F.R. a vor­bit tov. Vasile Luca, secretar al P. C R., şi la S. T. B.-centrul Tel a luat cuvântul tov. Teohari Georgescu, secretar al P. C. R. şi Ministru de Interne. Cuvintele fruntaşilor clasei muncitoare au fost ascultate cu dragoste şi interes de mii de oameni ai muncii. înfiinţarea unei secţii a Sindicatului de scriitori, artişti şi ziarişti la Constanţa CONSTANŢA, 29 (prin telefon).­­ Zilele trecute, a luat fiinţă la Constanţa, o secţie a Sindicatului de scriitori, artişti şi ziarişti. Au fost aleşi : preşed. d. Cârpinişea­­nu de la ziarul „Dobrogea-Munci­­toare”, secretar Cornel Vasilescu de la ziarul „Cuget-Liber”, casier Constantinescu și doi membri în comitet. Constituirea Asociaţiei foştilor deportaţi politici la Brăila BRAILA, 28. — Sâmbătă 26 Aprilie, la orele 5 după amiază, a avut loc la sediul Apărării Patriotice constituirea Asociaţiei foştilor deţinuţi şi deportaţi po­litici. Insămânţările fel­­gI*G. Suprafaţa de pământ arabil a judeţului Mureş este de 156.263 hectare, din care s'a arat în toamnă 73.460 hectare iar însă, tare. In total s'au arat şi s’au însămânţat 104.198 hectare. In afară de aceasta mai sunt de a­­vut fără a fi însămânţate 23 134 hectare. Restu’ de 29­1.39 hecta­re, după aprecierea Camerei A­­gricole vor fi însămânţate în trei săptămâni. Camera Agrico­lă a dat sămânţa necesară pen­­tru toate suprafeţele arabile. Cluj Cu tot timpul secetos, pluga­rii judeţului Cluj au însămân­ţat peste 35.000 ha. Astfel s’au însămânţat 3531 ha grâu, 150 ha secară, 6148 ha orz, 7465 ha o­­văz, 10.140 ha porumb, 84 ha fasole, 1628 ha floarea soarelui, 519 ha cânepă, 50 ha in, 247 ha lucernă, 601 ha trifoi, 599 ha borceag, 1429 ha carton, 30 hal sfeclă de zahăr, 284 h­a sfeclă11 de nutreţ precum şi diferite le­­gume 387 ha. P­rahova In judeţul Prahova au fost însămânţate până acum 56.958 hectare şi arate 60.742 hectare.­­ Au rămas nearate 57.958 hec­tare. Prin străduinţele tov. Miron CoEre­p­stantinescu şi­ Const. Câmpeanul GALAŢI 29 (prin telefon). —In vederea aprovizionării Municipiu­lui Galaţi şi pentru nevoile ur­gente ale uzinei electrice, tov. IUe Rainici primarul oraşului, sprijinit de tov. Miron Constan­­tinescu şi Constantin Câmpeanu deputaţi de Covurlui a obţinut un credit de opt miliarde lei din care sumă a fost încasat miliard. In felul acesta, ilumi­natul şi buna funcţionare a uzi­nei de apă sunt asigurate. ­e invalizi şi văduv­e­is M n­t­erul Munci O delegaţie de invalizi de răz­boi de toate gradele s-a prezentat ieri după amiază în audienţă la tov. Lotar Rădăceanu, Ministrul Mun­cii, Asitenţei şi Asig. So­ciale. Delegaţia a prezentat un memoriu cuprinzând revende­­cările lumii I. O. V. Tov. Lotar Rădăceanu, a hotă­­rît soluţionarea cererii privitoare la reintegrarea d-lui dr. D-tru Pintilie în funcţie de director al Centrului de Ortopedie nr 1, componenţa direcţiei şi persona­. Iubit Casei I.O V.R., pregătirea legii prevăzând sancţiuni împotri­va întreprinderilor care refuză angajarea în serviciu a elemente­lor aparţinând categoriei; Î.O.V* accelerarea rezolvării diferitelor probleme specifice invalizilor, etc Refacerea liniilor C.F.R. Ce prevede program­ul de lucru pentru 1947-48 pentru remedierea distrugeri­lor care la calea ferată au fost foarte mari, direcţiunea generală C.F.R. a întocmit un vast pro­gram de refacere şi Investiţiuni eşalonat pe mai mulţi ani. Adu­cerea la curent a lucrărilor de în­treţinere restante, a constituit deasemeni o grije de căpetenie a căilor ferate . In linii mari, programul de lucru al căilor ferate pe anul] 1947—1948 prevede în ceea ce pri­veşte întreţinerea liniei, reparaţie] curentă a 15.799 km. linie şi re-! paraţia radicală a 1600 km. linie,­­ repararea a 21.426 ramificaţii de­ linii şi a 1665 poduri şi podeţe, înlocuirea a 1.400.000 traverse u­­zate, revizuirea a 35.050 m. l. tu­nel, refacerea şi confecţionarea a 17.000 parazăpeii, etc. Foioasă MCA PURUCIPARE a flarului SCÂNTEIA Sindicaliști clefin 56 la suma reducer© .­a**. România participă la iooooo(x)cxxxx­cxxxxiooooocxxxxxîooooocc:r—toct rrr 'XXX500000OGOOGO0 MAREA SI­MICA M PENTRU CIÂNTP ZIARUL nJV*Mrc 8 L SE PRIMESTE ZSLNiaC INTRE ORELE 8-13 LA GHISEUL SPECIAL Str. D-ta Anastasia 6, poarta 3, mezanin­­ Telefon 6.36.39 jcjgcx3G^oüc3űe(X}ooat)ooo(xx}oooOoooAooCWkxx3boűaioooöoaooExxKiocxxiaooao90ao Magazioner de hârtie Cu reveri­e angajează »» 9» m . Personalul« CUMPĂRĂM 3.000 kgr. prune afumate sau uscate. Fab­ica Buşteni, Matei Milic IO Societatea Anonimă Româna de telefoane aduce la cunoştinţa abonaţilor din Bucureşti care plătesc după numărul de convorbiri efec­tuate, că în conformitate cu noul tarif, TAXA UNEI CONVORBIRI LOCALE ADIŢIONALE (CE DEPĂŞEŞTE PRIMELE 90 CONVOR­BIRI CUPRINSE IN TAXA DE BAZA) ESTE DE LEI 9.000. In mod provizoriu se va aplica o taxă de LEI 8.000 pe convorbire cu începere DELA 30 APRILIE a. c. DIMINEAŢA. Acest anunţ ţine loc de orice altă comuni­­care individuală. oooccotr.aDcicoccNiîxxxîOQOocococrT'OOQOOOOOOoocf::' i TÂRGUI INîMmOPMg ^IGSTiiE din M­LAUJ 14 — 29 IUNIE 1947 Sâmbătă 14 Iunie 1947, se des­chide TÂRGUL INTERNAŢIO­NAL DE MOSTRE DIN MILANO. — Importanţa târgului de mostre milanez care grupează mii de expozanţi italieni şi străini îşi găseşte confirmarea în desvoltarea sa neîntreruptă şi înfăţişează sinteza anuală a isbânzilor muncii italiene în or­ce branşă a producţiei­- mn_, »„ file unnformaţiuni se obţin prin dl. Ataşat comercial al Legaţiunei man­a-ie au fost 42 646 “fo­gitan­ene, Bucureşti, B-dul Da­cia Nr. 28 şi dela PRESSOFFICE.­­ Bucureşti, B-dul Lascfir Catargiu 44, telef. 3.80.38 şi 2­04.05, între orele 16—19. _________________________ I­liplintştea lepă a trat mentulii medical pentru boabele venerice Inspectoratul General Sanitar al Capitalei­ comunică următoarele! Având în vedere primejdia pentru individ şi urmaşii săi, pentru familie şi societate pricinuită de ‘toate bolile vei,­­e şi mai ales de către sifilis, atragem atenţiunea celor aţins, de boale lumeşti, că sun­t obligaţi şi de conştiinţa tor, dar nu de legea sanitară ca să se tra­eze până la deplina vindecau. Cia cu medicul tor particular, fie la Dispensarele serviciului s­ti­tar, în mod cu totul gratuit. Legea sanitară dă pedepse grele penru acei cari, su­fr­in­d de o astfel de boală, o transmit pe orice cale ar fi­ unei per­soane sănătoase fie chiar înrudite cu bolnavul. Dăm mai jos lista Dispensa­relor antiveneriene: IN SECTORUL I GALBEN C. S. Maşina de Pâine, Str. Maşina de Pâine 47. C. S. Herăstrău, Str­ Lacului 20. Circ. Fierari, Str. Fierari 5. Circ. Mărăş­ti, Bd. Mărăşti 35. Circ. Băneasa- Str. N. V. Mihai 6-IN SECTORUL II NEGRU C. S. Aşez. M. S. Elena, Şos- Vergului 21. C. S. Colentina, Şos. Reg. Ferdinand 23- Circ. Turturele, Str. Turturele 2. Circ. Pr. Nicolae, Şos- Pantelimon 226. Circ. Dudeşti-Cioplea, Str. I. G. Duca 120. S'a obţinut un credit­ II sectorul­­ albastru de 8 miliarde pentru buna funcţionare a uzinelor electrice şi de apă din Galaţi II SECTORUL IV ROŞU C. S. Şerban-Vodă, Cal. Şerban-Vodă 211. Circ. Sultzer, Str. Sultzer 22. Circ. Uranus, Str. Uranus 95. Cinc. Ardealul Bd. Ardealul 29. Suburb. Şerban-Vodă. Str. Bumbăcari 81. Circ. T. Vladimirescu, Prel. Rahovei 38. C. S. Caraiman, Str. Caraiman 33 bis- C. S. Griviţa, Str. Nufărului 8. Circ. Basarab, Şos. Basarab 6. Circ. Ştrbei-Vodă, Str. Ştirbei Vodă 132 Circ. Ş­irbei-Vodă, Str. G-ral Cernat 68. Circ. M. V. Mihai, Prel. Ciulești 9. Circ. Militari, Str- Reg. Maria 66 BUCUREȘTI. D DUL REGELE CAROL I Nr. 16 Capital social E.OIO.OOO.COO lei, Rezerve 12.674.000.000 lei SUCURSALE: BRAȘOV, CLUJ, TIMIȘOARA Audienta unei deleaafiiN°$iH,d,K*ira€n,s,,MCa 71 . . * “ in conformitate cu hotărîrea cest Interval vor beneficia Adunării Generale F.:riraorrelir.a_ re din 20 Aprilie 1947, Consiliul de Ailmin­­sgraţie, în şedinţe sa din 24 Aprilie 1947, a hotărît: a) Realizarea sporirii capita­­uului social dela 5 000.000.000 lei la 25.090.000.000 lei prin emisiu­­nea a 20.000.000 acţiuni Emisiu­nea Vl-a. b) Nouile acţiuni se emit la valoarea nominală de lei 1090 bucata plus o prună de 200 lei de fiecare acţiune, pentru fon­dul de rezervă special şi se re­­ptartizează vechilor acţionari în raport de patru acţiuni noui pentru una acţiune veche. c) Plata noilor ac­­ţiuni se va face în întregime la subscriere în Intervalul 2 Mai 1947—15 Iunie 1947. d) Acţiunile subscrise în a­re întreg dioidendul ce se va dis­tribui pe 1947. e) Acţiunile acţionarilor­ par­­ticulari nesubscrise până la 15 Iunie 1947 vor fi repar­izaţi ac­ţionarilor particulari la acelaşi pri­ţ, proporţional cu numărul ;o posedă fiecare. Consilnt de adminîs'raţîe va ajâta n­umărul acţiunitor de distribuit şi va fixa termenuil achitării tor. Acţiunile neplătite în termenul fixat rămân la dis­poziţia Consiliului de Adm’nis. traţie. f) Subscrierea şi plata nouî­­*t.r acţiuni se va face la reditol Sbric­ăţii în Bucureşti b-­iul Regele Carol Nr. 16 sau la f­­­­eb­iritate sale din Braşov, Cluj şi Timîroara. CONSILIUL DE AR­DIE ECONGMATUL ADMINISTRAȚIEI LIVRĂRILOR ejrîsnește ofer­te p®nfru aprovizionarea c?5 50© wagoan© lemne de foc ffiScsttfâ fare, m condifîifng avantaje"?se. Ofertele scrise se 83 decreta*’'ia-Sul FteotionUatulul- Binevresti* sfn*i Mpscani I ' 255„ Eta.? I. ' I Comitetul Economdului PdmwsWiei lui­lrifor CONCESIONEAZĂ BUFETUL Oferte scrise se pPhivesc în gPle^'e era |ej„ wh între erele la SsCfitefiatul Eer^­munatulid în Brows'asii, str. Lipscani 23, ______ - Etaj K

Next