Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)

1947-10-03 / nr. 936

LI SPA SPUS PE NUME... Nu se stinsese încă ecou strălucitului discurs rostit,­­ 18 Septembrie, de A. I. Vâ­şinski, la Adunarea General a Organizaţiei Naţiunlillor U­nite când conferinţa de presă ţinută de gritiriul d­elegat so­vi­etic, în faţa a peste TOI participanţi a venit să dea o nouă şi zdrobitoare lovituri instigatorilor la un nou răz­boi. Atitudinea lui Vâşinsk nu este întâmplătoare. Decla­raţiile lui tăioase, piline de logi­că scăpărătoare de ver­vă rostite la sediul O.N.U. ului în acel New-York care este inxima capitalismului a­meric­an şi citadela marilor trusturi, sunt menite a mobi­liza conştiinţa lumii întregi a strânge laolaltă forţele mo­­rale şi materiale ale oameni­lor simpli şi paşnici împotri­­va odioşilor propagatori ai unui nou măcel între popoa­re. Căci guvernele care aco­peră activitatea celor ce aţâ­ţă la război trebuesc puse — înaintea opiniei publice mon­diale — în faţa propriei lor responsabilităţi, iar popoarele trebue să cunoască bine şi să înveţe să dispreţuiască, să urască şi să izoleze pe propa­­gandiştii de război, pe duş­­manii păcii şi bunei înţelgeri între popoare. Nimeni nu a putut desmina pe Vâşinski, care a dovedit că cea mai activă parte în propaganda dusă în Statele Unite pentru un nou război astă asumată de reprezen­tanţii monopolurilor capita­­­liste nord-americane repre­zentanţii celor mai mari în­treprinderi şi ai principale­lor industrii, ai cercurilor bancare şi financiare. In timp ce m­lioane de oa­meni piereau pe câmpiile de luptă, în timp c­e popoare sufe­reau sub cotropirea fascistă, în timp ce ţări întregi erau ruinate de război capitaliştii americani realizau câştiguri uriaşe şi au strâns averi i­­mtense de pe urma şi în timpul războiului. In 6 ani de război din 1939 până în 1945 câştiguri­le nete ale trusturilor ameri­cane s’au ridicat la suma fantastică de 52 miliarde do­­lays. Cum să nu fie interesaţi aceşti potentaţi ai banului, la provocarea unui alt măcel mondial care le-ar aduce­, din nou, beneficii imense cu toa­te că omenirea s’ar scufunda in sânge şi ruină? Şi deaceea adepţii lui Morgan, Rocke­feller, Ford, Hearsi Mac Cormick în Statele Unite şi ai lui Churchill în Anglia, predică superioritatea rasei anglo-saxone — noul me­­rrîanism menit să înlocuiască pe cel hitlerist — dar având a­ce­aş scop de a extinde do­minaţia unor mari capita­lişti — de astădată anglo-sa­­xonii — asupra întregii lumi. De aceea politicienii reacţio­­­nari din Apus se străduesc să clădească o pace şubredă care le-ar uşura manevrele şi provocările lor războinice. Comentând discursul gene­ralului Marshall la O.N.U- ziarul englez MANCHESTER GUARDIAN scrie: „Marshall transformă Adunarea Gene­rală într’o demonstraţie de forţă“. In adevăr, se duce o poli­tică de exploatare a organiza­ţiei Naţiunilor Unite în folo­­sul unor State care vor să-şi întindă dominaţia asupra în­tregii lumi. Istorica rezoluţie prezentată la O.N­ U. de U­­ni­­unea Sovietică asupra re­ducerii generale a înarmări­lor, rezoluţie care a fost vo­tată în unanimitate de Adu­­nare­a Generală, este aruncată la coş. Vâşinski a arătat pe larg că Statele Unite — cre­­zându-se singure stăpâne­şte secretul declanşării energiei atomice, — continuă a fabri­­ca bombe atomice ceea ce în­greunează orice fel de înţe­legere internaţională pentru punerea în afara legii a răz­boiului atomic. Trecând peste d­ispoziţiile Chartei Naţiuni­lor Unite, călcând principiile colaborării internaţionale, o anumită doctrină încearcă să dicteze unor state indepen­dente voinţa dolarului, folo­sind mijloace economice ca presiune politică, amenin­ţând cu războiul ideologic. Planul Marshall, versiu­­­ne nouă a doctrinei Truman, tinde după cum a demon­strat reprezentantul sovie­tic la O.N.U., să trans­­­forme Europa de vest în­­tr’un vast debuşeu american iar zonele americană şi en­­­gleză din Germania într’o sucursală industrială ameri­cană, post avansat îndreptat contra democraţiei socialiste şi a noullor democraţii popu­lare. Nimănui miu-i poate scăpa că propagarea politicii de expansiune a­­trusturilor îm­bibată de spirit războinic este uşurată de strânsele le­gături ale monopolurilor cu senatorii şi cu unii membri ai guvernului, care, adesea, fac parte din personalul su­perior de conducere al ma­rilor trusturi. In această situaţie se gă­sesc John Foster Dulles, a- Mircea Bălănescu Continuare In pag. VI col. 1-8-3 H/viin -tort 1+0 or rr finiri ncngi P­Doua fetiţe oferă flori gene­­ralului-colonel de tancuri I. Z. Susaikov. Eroul luptelor din Ardeal şi Ungaria le îmbrăţi­şează, adânc mişcat. Că' d" bi­rr cunoaşte el azi sent .r.ctr-­­l. poporului nostru. Pe front a văzut ostaşul nostru lup­â ',ci vitejeşte, ală­uri de eroicul os­taş sovietic, pentru libertate, împotriva fascismului. In pe­rioada armistiţiului a cunoscut strădania şi lupta neobosită a unui popor trezit la o viaţă nouă. Nu stăteau faţă’n faţă pe pe­­renul gării Mogoşoaia, repre­zentanţii unui Stat învins şi a unui Stat învingător, ci repre­zentanţii a doua pripoare ce s’au înfrăţit sângerând împreu­nă pe frontul libertăţii nor,ra­delor şi două popoare ce s’au cunoscut în marea încordare pent­ru făurirea unei păci drepte a două popoare care au făurit intre ele o prietenie pe care nici o uneltire viclea­nă n’o va putea clinti. Poporul român nu poate uita că în timp ce alte popoare care nu luptat din prim­a zi in rândurile Națiunilor Unite, gem şi azi sub povara unor neme­­rtate ocupaţii străine, noi ne-am bucurat încă din pe­­rioada Armistiţiului de o atât de deplină libertate şi indepen­denţă naţională, cum niciodată n’am mai cunoscut. De aceea un elveiu în care conducătorul Comisiei Aliate de Control, p­­­neralu­ colonel I. Z Susaikov îşi ia rămas bu­n dela ponorul nostru, gândurile miilor de c°­­Continuare în pag. V col. 6-7-8 STANGA : O mare mulţime de cetăţeni a venit să-şi ia rămas bun dela generalul colonel I. Z. Susakov. DREAPTA: Generalul-colonel I. Z. Susaikov rosteşte cuvintele emoţionante de rămas bun Trenul s’a pus în mişcare. Generalul-colonel I. Z. Susaikov, sa. Iată cu amândouă mâinile mulţimea de pe peron Eri s’au deschis şcolile primare şi secundare în toată ţara. După o vacanţă îndelungată, deschiderea şcolilor e primită cu bucurie de mulţimea tineretului şcolar In parf. 3-a DETERDING, FORD, VICKERS et. Comp, aveau nevoe de agenţi în România Unde i-au goisite şi cine sunt? ♦ In pag. 5-a înscrierea sala­­raţilor pentru cartele cu raţii suplimentare de pâine continuă Henry Wallace face o anchetă in Palestina IERUSALIM 28 (R­ador). — Henry Wallace, fost ministru al comerțului in guvernul Truman, va sosi la Ierusalim la 14 oc­tombrie pentru a face o an­chetă. Libertate de gândire... Ziaristului francez Pierre Courtade, ca să poată lua parte la Şedinţele Naţiunilor Unite i sa cer­ut să jure că nu va încerca să răstoarne prin violenţă regimul. — ,,Jure că nu te vei ocupa de trusturi ţi îţi dăm dru­mul în America...”. 6 Pagini Lei 5 Vineri 3 Octombrie 1947 Seria III-Anul XVI Nr. 936 In pag. VI-ai A. I. VÂŞINSKI CONTINUĂ DEMASCAREA INSTIGATORILOR LA UN NOU RĂZBOI Nou! şi revelatoare desvăluiri făcute de şeful delegaţiei sovie­tice la O. N. U. în ca­drul conferinţei de presă de la Lake Succes. (o\ (N­jiSj PROLETARI DIN TOATE {ARILE UNITI-VAI ­ Emoţionanta despărţire din gara Mogoşoizia Plecarea domnului general­­ Z. SUSAIKOV şi a Comisiei Aliate de Control ! Mulţimea de cetăţeni ai Capitalei a urat acestui­ sincer prieten al României drum bun şi spor la muncă ! O mare mulţime umpluse ori dimineaţă piaţa din spatele gării Mogoşoai­a. Poate că nici -­­odată nu mai fusese aci un număr atât de impresionant de fruntaşi ai vieţii intelectuale a Capitalei. A fost ieri la Mogo­şoaia mai mult decât o solemnitate oficială, a fost o emoţio­nantă manifestaţie populară. Membrii guvernului în frunte cu dr . prim ministru dr. Petru Grozot , conducătorii­­partidelor politice democratice şi ai organizaţiilor de massă, mulţime de muncitori şi intelectuali au venit să-şi ia rămas bun de la membrii sovietici ai Comisiei A­ - Vate de Control şi dela generalul colonel de tancuri I. Z. Susaikov, fostul locțiitor de pre­ -4 şedințe al acesteia. Senzaţiesulele rezume ale declarării sîccu­rilor Mari cantităţi de mărfuri » adunate de acapara ori în poduri, pivniţe, şi cămări în timp ce lipsurile erau tot mai mari — Unde se descoperă medicamente rare, materiale electrice şi chimi­cale de preţ. — Doamna care... tot are de gând să-şi deschidă farma­cie. — O gospodină care în loc de murături, strânge... 2560 metri de sâr­mă telefonică. — „Agricultorul“ care îşi face perdele din sute de me­tri de mătase şi editorul care vinde... sifoane — -- SE IAU MASURI PENTRU ADUCEREA IN CIRCULAŢIE A STOCURILOR REŢINUTE DE NEGOMER CLANT1 - Nu de mult, chiar până in ajunul, stabilizării, ,,la ceas” la Brătianu, pe ■ strada Bursei, in pasajul Blanduzieii in forfota Hanului cu Tei, pe Gabroveni sau pe Smârdan, cavalerii bursei ne­gre, femei şi bărbaţi laolaltă, fără vreo ocupaţie bine definită, negociau fel de fel de mărfuri. Valută, aur,medicamente, pânzeturi, chimicale, fierărie, motoare... Aceste mărfuri treceau ara­reori pragul magazinelor. De la fabricant, drumul ducea pe la angrosist, direct la particulari, care ofereau preţuri grase Ele poposeau în blocuri din centru. In cine ştie ce căsuţă de la peri­ferie, sub pat, în podul casei, în pivniţă sau în alte locuri ferite- Pe piaţă, lipsă de mărfuri şi abundenţă de negustori fără fir­mă, fără dări, fără personal şi angarare. Preţurile urmau fante­zia cutărui sau cutărui ,,bur­sier”. ★ Cu ocazia declarării stocurilor de mărfuri deţinute legal sau ilegal, au ieşit la iveală şi unele din mărfurile aflate la particu­lari. Spunem „unele mărfuri”, căci se pare că nu toţi cei ce le deţin le-au declarat. Trăind cu iluzia timpurilor apuse, aceştia au gândit totuşi că ce 1­5-25 ani închisoare, prevăzuţi de lege nu se vor aplica. Răsfoind doar câteva sute din zecile de mii de declaraţii depu­se la administraţiile financiare, am putut afla unele fapte inte­resante. Oameni cu depozite de medicamente în casă Cunoaştem cu toţii chinuitoarea problemă a medicamentelor­ Ştim că pentru a căpăta câteva f­ete de calciu, suferindul de plămâni trebuia să-şi vândă şi haina, lată încă că numai cinci par­ticulari arată în declaraţiile io", c­ă posedă mii de flacoane şi cutii de medicamente rare, străi­ne. Noma­ Marioara Urechia din b-dul Brătianu 24 deţinea la data de 19 August a. c. peste 1910 medicamente rare­­Ceilalţi patru sunt Constantin Andronie din str. Silvestru 39, Rădulescu Eleonora, str. Clucerului 20, A. Stănescu, Spătarului 8 şi Olga Kendler din str. Arcului 4, care se scuză, arătând că intenţiona să deschidă o farmac­e. Dar până atunci nule puteau fi împlinite, bineîn­ţeles, cu condiţie de a se plăti supra-preţ. La­ Ana Schwartz din str. Do­garilor 42, de pildă, amatorul putea cumpăra 2560 mtr. sârmă N-G.A. (articole care lipsea cu totul la magazinele de speciali­tate) şi alte 600 articole electri­ce (comutatoare, întrerupătoare, prize, etc.). La Beâiţeanu Mira din Ştefan Mihăileanu 25, se pu­teau găsi 150 metri cablu subteran. Dar 250 metri cablu telefonic subte­­ran, SAR de Telefoane ar fi gă­sit şi la pensionarul STB- st Va­sile Nicolaescu din str. Alba Iu­­lia 4, Marinescu C.­Strihareţ din Pensionarul cu 250 m. cablu telefonic Industriile noastre duceau lip­să de articole tehnice, electrice, chimicale sau materiale de con­strucţie. Pe piaţă nu erau de găsit. Pe sub mână, însă litiu- Continuare în pag.­nn­a col. 5-6-7 R, Florin O mare afacere cu fier vechiu descoperită de organele Controlului Economic la Constanţa Organeir­­ooniî-roTuTui eocmccnic au dat la Constanţa de f­irul li­rei afarî­ri care urma să aducă In buzunarile «afona spoDuiurvţi beneficii fabuloase. Anume e vorba de colectori die fer vechi Gheorghe Caraiani, Felic Petres­cu şi Gheorghe Stofa, caii în rompilej’ls­ fo c­u pihifio­­r S­cruţ Păunescu, au ridicat de la depozitul miliar Constanţa can­­titeteia de 50 vagoane fier ve­chi care au vândut-o­­ Roşite” ■ f­lutând” însă să plinească Sta­tului sumele ce se cuveneau ppnV-­ fierul vechiu care îi apar­ţinea-Ce’ in cauză au fost arestaţi şi iis*’ pe mâna justiţiei. DIRECTOR : MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE s Centrala I S.26.20 Abonamente lunar; 130 lei pe tro l luni *50­­Abonamente pentru țărani muncitori si învățători 100 lei lunar Redacția $1 Administrația­­ Str Dobrogeana Oberes 0 Taxa poştală plătită In numerar conf aprob- Dir. G.rali PT-T. 118 578­­944 Q­P­R­F­H POLIÎ1CĂ ° 1 ^ ^ |E ORGANIZATORICĂ UNITATEA I IDEOLOGIE a mişcării m ^v.i ■'r Comunicatul birourilor tise ale P. C. R.şi P. V. marchează un moment impor­tant în viaţa clasei muncitoare din România. E) apare în împrejurări când clasa muncitoare aliată cu ţă­rănimea muncitoare şi cu inte­lectualii a devenit factor deo­sebit de important în Stat, constituind forţa esenţială în lupta pentru desvoltarea de­mocraţiei pe put­ere în ţara noa­stră. In anii aceştia grei de luptă a muncitorimii împotriva duş­manilor păcii şi democraţiei, împotriva obstacolelor ce stă­teau în calea progresului social şi a marilor reforme democra­tice săvârşite de regimul nos­tru, s'a făurit şi s'a călit unita­tea de acţiune a clasei munci­toare, s'a crei­at şi desvoltat In rândurile ei deprinderea c­e a lupta împreună, de a rezolva în comun marile probleme prac­tice mai mult chiar de A GÂNDI LA FEL în vederea atingerii ma­rilor obiective care sunt ace­leaşi pentru întreaga clasă mun­citoare. S-a cristalizat astfel un punct de vedere critic comun şi co­muniştilor şi socialiştilor români asupra, caracterului limitat şi formal al vechilor democraţii politice, în cere poleiala prin­cipiilor de libertate şi egali­­tete nu reuşeşte să a­copere nici robia şi nici mizeria mâţe­lor imilicitoare în cere profi­turile nemăsurate ale capita­liştilor cresc od­ată cu scăderea catastrofală a nivăluirii de viaţă al clasei mimcitoare. „So­cialismul" da dreapta a deve­- ivat muncitorimii române, care a învăţat să vadă în con­­vui, unite şi nenorocirile ală­­asup­ra unor state apu­­se, rezultatul fatal al dezbi­nării clasei muncitoare. In lupta de demascare şi zdrobire a rămăşiţelor fasciste şi elementelor reacţionare folo­site de reacţiunea internaţion­­ală, unitatea muncitorească de acţiune înfăptuită în România şi-a spus şi Îşi va spune cu­vântul ei apăsat până când va răpi ofensivei trusturilor inter­naţionale orice posibilitate da a mai trad­­li împotriva inde­pendenţei noastre na­ţionale şi regimului nostru democratic. In această luptă pentru con­­scăldarea şi desvertirea demo­craţiei noastre pc­nulare şi pen­­tru apărarea inde­penderrţei şi suveranităţii Statului B­ostân, sprijinul U. R. S. R. a fost de nepreţuit Prilejul de a cunoaşte viaţa şi măreţele înfăptuiri ale so­cialismului realizat în practică în marea ţară vecină şi prie­tenă a avut darul să risipească multe din nelămuririle ideolo­gies din sânu! clasei rmmei­­torwe şi să-i deschidă bine eeh'-î asupra superiorităţii regimuri.! soc'atist asupra tuturor celor­­lafts regimuri din lume. Toate eeestea explică sst's­­fzeția si bucuria ad&nea cu cer o c'-nn .muncitoare a prîsiît eemi'sr­eehfi ceior dsaa birouri po'iîice. Doar nu este vorba de a prev­ăd­. o simplă fuziune pan­tra avsntag'i e’esfwole f.ae tccticc do tct f. par­tidelor bere here e' U-- o icce .tsn pas trtain“ ‚ .nfs îrîSrrrn eias*’ mui-flir! Mtn'-îisrirwe ara c-> r-rS’ n?i marc ne vere *S se itsp& şi pusarsig*'-.. ca «U pire - t­ar›s. voioasa îtau în fă'e, pentru apăTrea N' !''-i-'iî. Munca încc-rdstă pen”- redre­sarea țării, înlăturarea r­at.’-e­­tajului și altor forrt­e de îm­piedecare a desverterii vieţii economice, flchicrarea ener­­gică a duşmanilor regimu­lui şi poporului nostru — sunt tot a­­tâtea bătălii ce nu p­r,a fi câştigate cu succes decât pnl-n ..întărirea unităţii de acţiune" pe care o proclamă cenn­ceta­­tul. Pentru a câştiga cu cât mai puţine jertfe toate aceste bă­tălii, pentru a consolida demo­craţia populară in România, pen­t­ru a-şi realiza miţ­iunea istorică, clara unuisducere tre­­b­ue să refacă — aşa cum a­­rată comunicatul — „unitatea politică, organiza­torică şi ideo­logică a mişcării non­stre mun­citoreşti". Forurilor de condu­cere ale P. C. R. şi P. S. D. le revine marea sarcină de a discuta şi găsi mijloacele prac­tice de a m­ării înfăptui-r ea a­­cestei unităţi. Nu există scop mai nobil pen­tru comunişti sau socialişti de­­cât a fi militanţi hotărîţi ei uni­tăţii muncitoreşti, luptători con­secvenţi pentru a făuri poporu­lui român o viaţă mai lumi­noasă, mai demnă, mai îmbel­şugată. Brigada „Vasile Roaită“ s-a întors în Capitali Prima (nltre cele 80 br­ăgăși participante, bri­gada tineretului român a fost distinsă cu cea mai înaltă decorație aiferneză Zileie trecute a sosit în Bucu­rești, brigada Vecile Roaită", compusă din tineri muncitori cari au muncit în Albania la corns­­truirea liniei ferate dintre Du­­razo-Elbasan. Brigada româ­nească a eșit cea dintâi, dintre­­cele 80 de brigăzi însumând 15000 de tineri care au lucrat pe acest șantier. Munca depusă de cei peste 100 de brigadieri din România la construirea acestei linii a t­njr -tului care e prima cale ferată Albaniei a fost apreciată i­ ci, deosebit de conducătorii Re­p' '­blicii Albaneze Astfel Președin­tele Parlamentului Albanez a decernat brigăzii Vasile Roaită ordinul „Meritul Muncii" clasa I-a iar Comandantului ei, Adrian Mârza, membru în Biroul Comi­tetului Central al U.T.M. aceiaşi decoraţie în clasa II-a. „Dacă am fi avut o decoraţie mai mare să v’o dăm, v‘am fi da­t‘o Şi Pe a aceia“ le-a spus brigadierilor noştri Naki Spiru, fostul conducător al tineretului albanez, astăzi Ministru al Eco­nomiai Naţionale. Sosiţii in ţară, brigadierii români au înţeles că trebue să contribue la consolidarea stabili­zării monetare şi au hotărît în consecinţă să muncească volun­tar 10 zile la construcţia depou­lui de locomotive din Craiova. Pe acest şantier ei au lucrat ală­turi de cei 420 de tineri făcând parte din brigada „Horia, Cloşca şi Crişan” care s-a întors în ace­laș timp din Iugoslavia, unde a lucrat la construirea liniei fera­te Samac-Sajrajevo, I. Citiţi • pag. IV-a 0 PAGINA RE SPORT M­P­E­L către cititorii Muncitori, tehnicieni, in­gineri, şi funcţionari­i din întreprinderi! 4 Lupta pentru menţinerea şi scăderea preţurilor in­dustriale este lupta pentru consolidarea stabilizării. Facem apel la cititorii noştri, muncitori, tehnicieni, Hiineri, funcţionari administrativi de a ne sesiza şi a ne scrie absenaţile şi sugestiile lor cu privire la posi­bilităţile de scădere a preţului de fabricaţie in intre­­prinderea, secţia sau masina la care lucrează. Trebue demascată şi combătută orice fel de sabo­tare a producţiei din partea unor industriaşi parazi­tari. Trebue combătută orice risipă de materii prime sau de forţe de muncă or­ice dezorganizare a produc­ţiei căci acestea influenţerză asupra preţului mărfuri­lor. Trebue stimulate şi întreprinse cu îndrăzneală, ino­vaţii tehnice şi sisteme raţionale de muncă, de natură să mărească productivitatea muncii şi să scadă costul de fabricaţie Fiecare muncitor, tehnician, Inginer, funcţionar ad­ministrativ poate da contribuţia sa luptei noastre im­­potriva sabotajului patronal d in Industrie şi pentru m­icşorarea preţului de fabricaţie a mărfurilor indus­triale. Dea­cei­a, rugăm pe cititorii noştri a ne scrie obser­vaţiile şi propunerile lor CONCRETE, istorite din ex­perienţa practică in producţie pentru a le utiliza şi pu­blica. Duminică a avut loc pe platoul taberei Ghencea, depunerea jurământului recruţilor jandarmi in prezenta d-lui prim ministru dr. Petru Groza,, tov. Teohari Georg­escu ministrul Afacerilor Interne, nencul Costin Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, etc. In clişeu, recruţii depun jurământul.

Next