Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)
1947-10-03 / nr. 936
LI SPA SPUS PE NUME... Nu se stinsese încă ecou strălucitului discurs rostit, 18 Septembrie, de A. I. Vâşinski, la Adunarea General a Organizaţiei Naţiunlillor Unite când conferinţa de presă ţinută de gritiriul delegat sovietic, în faţa a peste TOI participanţi a venit să dea o nouă şi zdrobitoare lovituri instigatorilor la un nou război. Atitudinea lui Vâşinsk nu este întâmplătoare. Declaraţiile lui tăioase, piline de logică scăpărătoare de vervă rostite la sediul O.N.U. ului în acel New-York care este inxima capitalismului american şi citadela marilor trusturi, sunt menite a mobiliza conştiinţa lumii întregi a strânge laolaltă forţele morale şi materiale ale oamenilor simpli şi paşnici împotriva odioşilor propagatori ai unui nou măcel între popoare. Căci guvernele care acoperă activitatea celor ce aţâţă la război trebuesc puse — înaintea opiniei publice mondiale — în faţa propriei lor responsabilităţi, iar popoarele trebue să cunoască bine şi să înveţe să dispreţuiască, să urască şi să izoleze pe propagandiştii de război, pe duşmanii păcii şi bunei înţelgeri între popoare. Nimeni nu a putut desmina pe Vâşinski, care a dovedit că cea mai activă parte în propaganda dusă în Statele Unite pentru un nou război astă asumată de reprezentanţii monopolurilor capitaliste nord-americane reprezentanţii celor mai mari întreprinderi şi ai principalelor industrii, ai cercurilor bancare şi financiare. In timp ce mlioane de oameni piereau pe câmpiile de luptă, în timp ce popoare sufereau sub cotropirea fascistă, în timp ce ţări întregi erau ruinate de război capitaliştii americani realizau câştiguri uriaşe şi au strâns averi imtense de pe urma şi în timpul războiului. In 6 ani de război din 1939 până în 1945 câştigurile nete ale trusturilor americane s’au ridicat la suma fantastică de 52 miliarde dolays. Cum să nu fie interesaţi aceşti potentaţi ai banului, la provocarea unui alt măcel mondial care le-ar aduce, din nou, beneficii imense cu toate că omenirea s’ar scufunda in sânge şi ruină? Şi deaceea adepţii lui Morgan, Rockefeller, Ford, Hearsi Mac Cormick în Statele Unite şi ai lui Churchill în Anglia, predică superioritatea rasei anglo-saxone — noul merrîanism menit să înlocuiască pe cel hitlerist — dar având aceaş scop de a extinde dominaţia unor mari capitalişti — de astădată anglo-saxonii — asupra întregii lumi. De aceea politicienii reacţionari din Apus se străduesc să clădească o pace şubredă care le-ar uşura manevrele şi provocările lor războinice. Comentând discursul generalului Marshall la O.N.U- ziarul englez MANCHESTER GUARDIAN scrie: „Marshall transformă Adunarea Generală într’o demonstraţie de forţă“. In adevăr, se duce o politică de exploatare a organizaţiei Naţiunilor Unite în folosul unor State care vor să-şi întindă dominaţia asupra întregii lumi. Istorica rezoluţie prezentată la O.N U. de Uniunea Sovietică asupra reducerii generale a înarmărilor, rezoluţie care a fost votată în unanimitate de Adunarea Generală, este aruncată la coş. Vâşinski a arătat pe larg că Statele Unite — crezându-se singure stăpâneşte secretul declanşării energiei atomice, — continuă a fabrica bombe atomice ceea ce îngreunează orice fel de înţelegere internaţională pentru punerea în afara legii a războiului atomic. Trecând peste dispoziţiile Chartei Naţiunilor Unite, călcând principiile colaborării internaţionale, o anumită doctrină încearcă să dicteze unor state independente voinţa dolarului, folosind mijloace economice ca presiune politică, ameninţând cu războiul ideologic. Planul Marshall, versiune nouă a doctrinei Truman, tinde după cum a demonstrat reprezentantul sovietic la O.N.U., să transforme Europa de vest într’un vast debuşeu american iar zonele americană şi engleză din Germania într’o sucursală industrială americană, post avansat îndreptat contra democraţiei socialiste şi a noullor democraţii populare. Nimănui miu-i poate scăpa că propagarea politicii de expansiune atrusturilor îmbibată de spirit războinic este uşurată de strânsele legături ale monopolurilor cu senatorii şi cu unii membri ai guvernului, care, adesea, fac parte din personalul superior de conducere al marilor trusturi. In această situaţie se găsesc John Foster Dulles, a- Mircea Bălănescu Continuare In pag. VI col. 1-8-3 H/viin -tort 1+0 or rr finiri ncngi PDoua fetiţe oferă flori generalului-colonel de tancuri I. Z. Susaikov. Eroul luptelor din Ardeal şi Ungaria le îmbrăţişează, adânc mişcat. Că' d" birr cunoaşte el azi sent .r.ctr-l. poporului nostru. Pe front a văzut ostaşul nostru lupâ ',ci vitejeşte, alăuri de eroicul ostaş sovietic, pentru libertate, împotriva fascismului. In perioada armistiţiului a cunoscut strădania şi lupta neobosită a unui popor trezit la o viaţă nouă. Nu stăteau faţă’n faţă pe perenul gării Mogoşoaia, reprezentanţii unui Stat învins şi a unui Stat învingător, ci reprezentanţii a doua pripoare ce s’au înfrăţit sângerând împreună pe frontul libertăţii nor,radelor şi două popoare ce s’au cunoscut în marea încordare pentru făurirea unei păci drepte a două popoare care au făurit intre ele o prietenie pe care nici o uneltire vicleană n’o va putea clinti. Poporul român nu poate uita că în timp ce alte popoare care nu luptat din prima zi in rândurile Națiunilor Unite, gem şi azi sub povara unor nemertate ocupaţii străine, noi ne-am bucurat încă din perioada Armistiţiului de o atât de deplină libertate şi independenţă naţională, cum niciodată n’am mai cunoscut. De aceea un elveiu în care conducătorul Comisiei Aliate de Control, pneralu colonel I. Z Susaikov îşi ia rămas bun dela ponorul nostru, gândurile miilor de c°Continuare în pag. V col. 6-7-8 STANGA : O mare mulţime de cetăţeni a venit să-şi ia rămas bun dela generalul colonel I. Z. Susakov. DREAPTA: Generalul-colonel I. Z. Susaikov rosteşte cuvintele emoţionante de rămas bun Trenul s’a pus în mişcare. Generalul-colonel I. Z. Susaikov, sa. Iată cu amândouă mâinile mulţimea de pe peron Eri s’au deschis şcolile primare şi secundare în toată ţara. După o vacanţă îndelungată, deschiderea şcolilor e primită cu bucurie de mulţimea tineretului şcolar In parf. 3-a DETERDING, FORD, VICKERS et. Comp, aveau nevoe de agenţi în România Unde i-au goisite şi cine sunt? ♦ In pag. 5-a înscrierea salaraţilor pentru cartele cu raţii suplimentare de pâine continuă Henry Wallace face o anchetă in Palestina IERUSALIM 28 (Rador). — Henry Wallace, fost ministru al comerțului in guvernul Truman, va sosi la Ierusalim la 14 octombrie pentru a face o anchetă. Libertate de gândire... Ziaristului francez Pierre Courtade, ca să poată lua parte la Şedinţele Naţiunilor Unite i sa cerut să jure că nu va încerca să răstoarne prin violenţă regimul. — ,,Jure că nu te vei ocupa de trusturi ţi îţi dăm drumul în America...”. 6 Pagini Lei 5 Vineri 3 Octombrie 1947 Seria III-Anul XVI Nr. 936 In pag. VI-ai A. I. VÂŞINSKI CONTINUĂ DEMASCAREA INSTIGATORILOR LA UN NOU RĂZBOI Nou! şi revelatoare desvăluiri făcute de şeful delegaţiei sovietice la O. N. U. în cadrul conferinţei de presă de la Lake Succes. (o\ (NjiSj PROLETARI DIN TOATE {ARILE UNITI-VAI Emoţionanta despărţire din gara Mogoşoizia Plecarea domnului general Z. SUSAIKOV şi a Comisiei Aliate de Control ! Mulţimea de cetăţeni ai Capitalei a urat acestui sincer prieten al României drum bun şi spor la muncă ! O mare mulţime umpluse ori dimineaţă piaţa din spatele gării Mogoşoaia. Poate că nici -odată nu mai fusese aci un număr atât de impresionant de fruntaşi ai vieţii intelectuale a Capitalei. A fost ieri la Mogoşoaia mai mult decât o solemnitate oficială, a fost o emoţionantă manifestaţie populară. Membrii guvernului în frunte cu dr . prim ministru dr. Petru Grozot , conducătoriipartidelor politice democratice şi ai organizaţiilor de massă, mulţime de muncitori şi intelectuali au venit să-şi ia rămas bun de la membrii sovietici ai Comisiei A - Vate de Control şi dela generalul colonel de tancuri I. Z. Susaikov, fostul locțiitor de pre -4 şedințe al acesteia. Senzaţiesulele rezume ale declarării sîccurilor Mari cantităţi de mărfuri » adunate de acapara ori în poduri, pivniţe, şi cămări în timp ce lipsurile erau tot mai mari — Unde se descoperă medicamente rare, materiale electrice şi chimicale de preţ. — Doamna care... tot are de gând să-şi deschidă farmacie. — O gospodină care în loc de murături, strânge... 2560 metri de sârmă telefonică. — „Agricultorul“ care îşi face perdele din sute de metri de mătase şi editorul care vinde... sifoane — -- SE IAU MASURI PENTRU ADUCEREA IN CIRCULAŢIE A STOCURILOR REŢINUTE DE NEGOMER CLANT1 - Nu de mult, chiar până in ajunul, stabilizării, ,,la ceas” la Brătianu, pe ■ strada Bursei, in pasajul Blanduzieii in forfota Hanului cu Tei, pe Gabroveni sau pe Smârdan, cavalerii bursei negre, femei şi bărbaţi laolaltă, fără vreo ocupaţie bine definită, negociau fel de fel de mărfuri. Valută, aur,medicamente, pânzeturi, chimicale, fierărie, motoare... Aceste mărfuri treceau arareori pragul magazinelor. De la fabricant, drumul ducea pe la angrosist, direct la particulari, care ofereau preţuri grase Ele poposeau în blocuri din centru. In cine ştie ce căsuţă de la periferie, sub pat, în podul casei, în pivniţă sau în alte locuri ferite- Pe piaţă, lipsă de mărfuri şi abundenţă de negustori fără firmă, fără dări, fără personal şi angarare. Preţurile urmau fantezia cutărui sau cutărui ,,bursier”. ★ Cu ocazia declarării stocurilor de mărfuri deţinute legal sau ilegal, au ieşit la iveală şi unele din mărfurile aflate la particulari. Spunem „unele mărfuri”, căci se pare că nu toţi cei ce le deţin le-au declarat. Trăind cu iluzia timpurilor apuse, aceştia au gândit totuşi că ce 15-25 ani închisoare, prevăzuţi de lege nu se vor aplica. Răsfoind doar câteva sute din zecile de mii de declaraţii depuse la administraţiile financiare, am putut afla unele fapte interesante. Oameni cu depozite de medicamente în casă Cunoaştem cu toţii chinuitoarea problemă a medicamentelor Ştim că pentru a căpăta câteva fete de calciu, suferindul de plămâni trebuia să-şi vândă şi haina, lată încă că numai cinci particulari arată în declaraţiile io", că posedă mii de flacoane şi cutii de medicamente rare, străine. Noma Marioara Urechia din b-dul Brătianu 24 deţinea la data de 19 August a. c. peste 1910 medicamente rareCeilalţi patru sunt Constantin Andronie din str. Silvestru 39, Rădulescu Eleonora, str. Clucerului 20, A. Stănescu, Spătarului 8 şi Olga Kendler din str. Arcului 4, care se scuză, arătând că intenţiona să deschidă o farmace. Dar până atunci nule puteau fi împlinite, bineînţeles, cu condiţie de a se plăti supra-preţ. La Ana Schwartz din str. Dogarilor 42, de pildă, amatorul putea cumpăra 2560 mtr. sârmă N-G.A. (articole care lipsea cu totul la magazinele de specialitate) şi alte 600 articole electrice (comutatoare, întrerupătoare, prize, etc.). La Beâiţeanu Mira din Ştefan Mihăileanu 25, se puteau găsi 150 metri cablu subteran. Dar 250 metri cablu telefonic subteran, SAR de Telefoane ar fi găsit şi la pensionarul STB- st Vasile Nicolaescu din str. Alba Iulia 4, Marinescu C.Strihareţ din Pensionarul cu 250 m. cablu telefonic Industriile noastre duceau lipsă de articole tehnice, electrice, chimicale sau materiale de construcţie. Pe piaţă nu erau de găsit. Pe sub mână, însă litiu- Continuare în pag.nna col. 5-6-7 R, Florin O mare afacere cu fier vechiu descoperită de organele Controlului Economic la Constanţa Organeirooniî-roTuTui eocmccnic au dat la Constanţa de firul lirei afarîri care urma să aducă In buzunarile «afona spoDuiurvţi beneficii fabuloase. Anume e vorba de colectori die fer vechi Gheorghe Caraiani, Felic Petrescu şi Gheorghe Stofa, caii în rompilej’ls fo cu pihifior Scruţ Păunescu, au ridicat de la depozitul miliar Constanţa cantiteteia de 50 vagoane fier vechi care au vândut-o Roşite” ■ flutând” însă să plinească Statului sumele ce se cuveneau ppnV- fierul vechiu care îi aparţinea-Ce’ in cauză au fost arestaţi şi iis*’ pe mâna justiţiei. DIRECTOR : MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE s Centrala I S.26.20 Abonamente lunar; 130 lei pe tro l luni *50Abonamente pentru țărani muncitori si învățători 100 lei lunar Redacția $1 Administrația Str Dobrogeana Oberes 0 Taxa poştală plătită In numerar conf aprob- Dir. G.rali PT-T. 118 578944 QPRFH POLIÎ1CĂ ° 1 ^ ^ |E ORGANIZATORICĂ UNITATEA I IDEOLOGIE a mişcării m ^v.i ■'r Comunicatul birourilor tise ale P. C. R.şi P. V. marchează un moment important în viaţa clasei muncitoare din România. E) apare în împrejurări când clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare şi cu intelectualii a devenit factor deosebit de important în Stat, constituind forţa esenţială în lupta pentru desvoltarea democraţiei pe putere în ţara noastră. In anii aceştia grei de luptă a muncitorimii împotriva duşmanilor păcii şi democraţiei, împotriva obstacolelor ce stăteau în calea progresului social şi a marilor reforme democratice săvârşite de regimul nostru, s'a făurit şi s'a călit unitatea de acţiune a clasei muncitoare, s'a creiat şi desvoltat In rândurile ei deprinderea ce a lupta împreună, de a rezolva în comun marile probleme practice mai mult chiar de A GÂNDI LA FEL în vederea atingerii marilor obiective care sunt aceleaşi pentru întreaga clasă muncitoare. S-a cristalizat astfel un punct de vedere critic comun şi comuniştilor şi socialiştilor români asupra, caracterului limitat şi formal al vechilor democraţii politice, în cere poleiala principiilor de libertate şi egalitete nu reuşeşte să acopere nici robia şi nici mizeria mâţelor imilicitoare în cere profiturile nemăsurate ale capitaliştilor cresc odată cu scăderea catastrofală a nivăluirii de viaţă al clasei mimcitoare. „Socialismul" da dreapta a deve- ivat muncitorimii române, care a învăţat să vadă în convui, unite şi nenorocirile alăasupra unor state apuse, rezultatul fatal al dezbinării clasei muncitoare. In lupta de demascare şi zdrobire a rămăşiţelor fasciste şi elementelor reacţionare folosite de reacţiunea internaţională, unitatea muncitorească de acţiune înfăptuită în România şi-a spus şi Îşi va spune cuvântul ei apăsat până când va răpi ofensivei trusturilor internaţionale orice posibilitate da a mai tradli împotriva independenţei noastre naţionale şi regimului nostru democratic. In această luptă pentru conscăldarea şi desvertirea democraţiei noastre pcnulare şi pentru apărarea independerrţei şi suveranităţii Statului Bostân, sprijinul U. R. S. R. a fost de nepreţuit Prilejul de a cunoaşte viaţa şi măreţele înfăptuiri ale socialismului realizat în practică în marea ţară vecină şi prietenă a avut darul să risipească multe din nelămuririle ideologies din sânu! clasei rmmeitorwe şi să-i deschidă bine eeh'-î asupra superiorităţii regimuri.! soc'atist asupra tuturor celorlafts regimuri din lume. Toate eeestea explică sst'sfzeția si bucuria ad&nea cu cer o c'-nn .muncitoare a prîsiît eemi'sreehfi ceior dsaa birouri po'iîice. Doar nu este vorba de a prevăd. o simplă fuziune pantra avsntag'i e’esfwole f.ae tccticc do tct f. partidelor bere here e' U-- o icce .tsn pas trtain“ ‚ .nfs îrîSrrrn eias*’ mui-flir! Mtn'-îisrirwe ara c-> r-rS’ n?i marc ne vere *S se itsp& şi pusarsig*'-.. ca «U pire - tar›s. voioasa îtau în fă'e, pentru apăTrea N' !''-i-'iî. Munca încc-rdstă pen”- redresarea țării, înlăturarea rat.’-etajului și altor forrte de împiedecare a desverterii vieţii economice, flchicrarea energică a duşmanilor regimului şi poporului nostru — sunt tot atâtea bătălii ce nu pr,a fi câştigate cu succes decât pnl-n ..întărirea unităţii de acţiune" pe care o proclamă cenncetatul. Pentru a câştiga cu cât mai puţine jertfe toate aceste bătălii, pentru a consolida democraţia populară in România, pentru a-şi realiza miţiunea istorică, clara unuisducere trebue să refacă — aşa cum arată comunicatul — „unitatea politică, organizatorică şi ideologică a mişcării nonstre muncitoreşti". Forurilor de conducere ale P. C. R. şi P. S. D. le revine marea sarcină de a discuta şi găsi mijloacele practice de a mării înfăptui-r ea acestei unităţi. Nu există scop mai nobil pentru comunişti sau socialişti decât a fi militanţi hotărîţi ei unităţii muncitoreşti, luptători consecvenţi pentru a făuri poporului român o viaţă mai luminoasă, mai demnă, mai îmbelşugată. Brigada „Vasile Roaită“ s-a întors în Capitali Prima (nltre cele 80 brăgăși participante, brigada tineretului român a fost distinsă cu cea mai înaltă decorație aiferneză Zileie trecute a sosit în București, brigada Vecile Roaită", compusă din tineri muncitori cari au muncit în Albania la cornstruirea liniei ferate dintre Durazo-Elbasan. Brigada românească a eșit cea dintâi, dintrecele 80 de brigăzi însumând 15000 de tineri care au lucrat pe acest șantier. Munca depusă de cei peste 100 de brigadieri din România la construirea acestei linii a tnjr -tului care e prima cale ferată Albaniei a fost apreciată i ci, deosebit de conducătorii Rep' 'blicii Albaneze Astfel Președintele Parlamentului Albanez a decernat brigăzii Vasile Roaită ordinul „Meritul Muncii" clasa I-a iar Comandantului ei, Adrian Mârza, membru în Biroul Comitetului Central al U.T.M. aceiaşi decoraţie în clasa II-a. „Dacă am fi avut o decoraţie mai mare să v’o dăm, v‘am fi dat‘o Şi Pe a aceia“ le-a spus brigadierilor noştri Naki Spiru, fostul conducător al tineretului albanez, astăzi Ministru al Economiai Naţionale. Sosiţii in ţară, brigadierii români au înţeles că trebue să contribue la consolidarea stabilizării monetare şi au hotărît în consecinţă să muncească voluntar 10 zile la construcţia depoului de locomotive din Craiova. Pe acest şantier ei au lucrat alături de cei 420 de tineri făcând parte din brigada „Horia, Cloşca şi Crişan” care s-a întors în acelaș timp din Iugoslavia, unde a lucrat la construirea liniei ferate Samac-Sajrajevo, I. Citiţi • pag. IV-a 0 PAGINA RE SPORT MPEL către cititorii Muncitori, tehnicieni, ingineri, şi funcţionarii din întreprinderi! 4 Lupta pentru menţinerea şi scăderea preţurilor industriale este lupta pentru consolidarea stabilizării. Facem apel la cititorii noştri, muncitori, tehnicieni, Hiineri, funcţionari administrativi de a ne sesiza şi a ne scrie absenaţile şi sugestiile lor cu privire la posibilităţile de scădere a preţului de fabricaţie in intreprinderea, secţia sau masina la care lucrează. Trebue demascată şi combătută orice fel de sabotare a producţiei din partea unor industriaşi parazitari. Trebue combătută orice risipă de materii prime sau de forţe de muncă orice dezorganizare a producţiei căci acestea influenţerză asupra preţului mărfurilor. Trebue stimulate şi întreprinse cu îndrăzneală, inovaţii tehnice şi sisteme raţionale de muncă, de natură să mărească productivitatea muncii şi să scadă costul de fabricaţie Fiecare muncitor, tehnician, Inginer, funcţionar administrativ poate da contribuţia sa luptei noastre impotriva sabotajului patronal d in Industrie şi pentru micşorarea preţului de fabricaţie a mărfurilor industriale. Deaceia, rugăm pe cititorii noştri a ne scrie observaţiile şi propunerile lor CONCRETE, istorite din experienţa practică in producţie pentru a le utiliza şi publica. Duminică a avut loc pe platoul taberei Ghencea, depunerea jurământului recruţilor jandarmi in prezenta d-lui prim ministru dr. Petru Groza,, tov. Teohari Georgescu ministrul Afacerilor Interne, nencul Costin Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, etc. In clişeu, recruţii depun jurământul.