Scânteia, ianuarie 1948 (Anul 5, nr. 1010-1033)
1948-01-01 / nr. 1010
EIAR SPECIAL BE ANV. M04 0- 12 PAG II LEI 10 m mi vrnvt onîivâi DIRECTOR: TRAIASCA REPUBLICA POPUL ROMANA! Un prezidium compus din: Prof. C. I. PARHON, MIHAIL, SADOVEANU, STEFAN VOITEC, GH. C. STERE şi ION NICULI, va exercita Puterea Executivă până la intrarea în vigoare a nouii Constituţii care va fi întocmită de Adunarea Legislativă Constituantă MEMBRII PREZIDIUMULUI AU DEPUS ASEARA JURĂMÂNTUL. ÎN TERMEN DE 3 ZILE ARMATA ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI VOR DEPUNE JURĂMÂNTUL DE CREDINŢA POPORULUI ROMAN •aHu el A ABDICAT in urma abdicarii regelui Guversial si adresat poporului următoarea ACTUL DE ABDICARE ^JL 'J • • In viaţa Statului român s'au produs în ultimii aniadânci prefaceri politice, economice şi sociale, cari au creiat noi raporturi între principalii factori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condiţiunilor stabilite de Pactul fundamental-Constituţia Ţăriiele cerând o grabnică şi fundamentală schimbare. PROCLAMAŢIE In faţa acestei situaţiuni, în deplină înţeleger'» re cu factorii de răspundere ai Ţării, conştient şi de raspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasa în calea desvoltării României. In consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului ce fac în interesul poporului român, ABDIC pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, tru mine şi pentru ei la toate prerogativele citat ca Rege al României, renunţând pen«* ce le-am exer*» ! Las poporului român libertatea de a-şi alegi noua forțalif de Stat. Dat la Bucureşti, astăzi 30 Decembrie 1947. JTseară sedimă şi atmosferă de nemărg entuziasm Prinspre Republica Populară noul şi măreţe înfăptuiri! de VASEE LUCA Am irrtrat în anul 1948 — anil în care se împlinesc 100 de ani dela marile revoluții democratice— cu încredere în moui realizări pe drumul democratiei noastre populare. încrederea poporului român în viitorul său fericit se bi z.vă pe înfăptuirile pe care tânăra Noastră democraţie populară a reuşit să lerealizeze în timp atât de scurt şi mai ales în cursul anului 1947. Intrăm în anul 1948 cu în®3 adere, bizuindu-ne pe succesele lagărului democratic, în frunte cu U.R.S.S., în lupta împotriva cercurilor imperialiste aţâţătoaare de război, pentru pace, libertate şi securitatea popoarelor. Ne întoarcem cu saidul în pragul anului 1947. Perspective?« de atunci nu erau roze Pe lângă urmării®, dezastruoase ale războiului criminal în care fusese târâtă ţara noastră alături de Hitler de către clica fascistă-antones- Jeeniânija fusese crud. ( ’Lovită și de doi SfCiiți. Pe lângă alte tlip au A mari, poporul muncitor dela orașe pi sale trt ameni.■.■•ui-și de o cumplită foamete. Lovită ea însăşi de secetă, Uniunea Sovietică care ne-a venit în ajutor în primul an cu recoltă proastă» nu putea să ne vină şi de data aceasta în ajutor în aşa măsură încât să asigure pâinea de toate zilele pentru întreaga populaţie a ţării noastre. Singura ţară care era stăpână pe rezerve die pâine în «WWfcitate suficientă pentru filastrea întregii Europe de spectrul foametei erau Statele Unite ale Americii. Imperialiştii americani au preferat însă să îngraşe găinii® cu grâu şi să folosească porumbul drept combustibil decât să vină în ajutorul popoarelor înfometate, mai ales dacă aceste popoare refuzau să primească în acelaş timp şi cătuşele robiei economice, politice şi naţionale oferite de americani prin cunoscutul „plan Marshall”. Trusturilor americane, desvolate şi îmbogăţite îa pregătiri de războaie şi în războaie provocate de stăpânii lor imperialişti, nule era deajuns preţul grâului plătit în aur greu. Ei vroiau să le plătim cu libertatea noastră, cu viitorul nostru, să ne lăsăm trasformaţi într-o colonie de-a lor. Şi aceasta cu ajutorul elicei fasciste reacţionare care conspira la noi perru a răsturna regimul mosdemocratic popular, fiindu-se de nemulţumirile peate de lipsurile mari, mamete. Cercurile manistieniste visau răscoala tei împotriva democrat sau un nou război imist anti-sovietic sau în ai bun caz dezlănţuirea ului civil şi reinstaura România a dictaturii zo-moşiereşti cu ajutoerialiştii lor englezi şi mionele care au aştepăruşirea democraţiei lor. Ţara noastră, fia noastră n‘au fost i‘au devenit prada ilor şi slugilor lor. foamete, mizerie, om învins şi înviniat conspiratorii ersioniştii manişti puşi la stâlpul către marea masă Şefii conspiraţiei gheze împotriva populare şi-au capsa binemeriss cătuşele impeiu preţul suferiţi - met ei, dar sacrinu au fost zaperialiştii ®‘au prin ameninţări, ntaj, raci prin »cercări de înfo*că o breşă în -[■raţiei populare Europei. I contra foame* ■rm*” a cutios-taţii săi prieteni precum şi pe duşmanii lui, atât în lăiuntrul ţării cât şi peste hotarele ei. Pe când imperialiştii americani se întindeau alături de mălaiul lor cătuşele, vecinii noştri, popoarele ţărilor cu democraţie populară, au rupt de la gura lor o parte din pâinea ce le era strict necesară, sărinndu-ne în ajutor. In momentele cele mai grele, în ultimele luni ce mai rămâneau până la nouarecoltă, ne-a venit grâul sovietic care ne-a permis să asigurăm şi hrana populaţiei şi însămânţările. In interior nimeni nu poate să nege rolul jucat de Partidul Comunist Român în aceasta juntă a poporului miostru. El, Partidul Comunist, a arătat drumul just pentru a învinge. El a mobilizat clasa muncitoare, ţărănimea truditoare şi intelectualitatea progresistă, toate forţele realmente democratice la rezistenţă şi la luptă pentru a învinge cu succes toate greutăţile, toate piedicile, folosind în primul rând resursele interne ale ţării noastre. El, Partidul Comunist Român a demascat pe duşmanii poporului, a învins pe cei şovăielnici şi a respins încercarea lui Tătărescu de a cheia panică cu memoriul lui inspirat de imperialiştii americani cu scopul de a acapara rolul de conducere în guvern spre a se unii apoi cu toată reacţiunea împotriva democraţiei noastre populare. Partidul Comunist Român a fost acela care a iniţiat şi a realizat de fapt Reforma Monetară care a însemnat o cotitură hotărîtoare spre stabilizare, spre redresarea şi reconstrucţia economică a ţării. Tocmai datorită faptului că iniţiatorul şi realizatorul stabilizării monetare a fost Partidul Comunist Român şi nu altcineva, această reformă precum şi toate măsurile luate pentru redresarea economică a ţării se deosebesc fundamental de stabilizarea monetară înfăptuită de partidul manist în 1921. mobilizarea monetară manistă a însemnat înfeudarea ţării către bancherii streini, îmbogăţirea câtorva capi - talişti şi avocaţi manişti, creşterea mizeriei pentru masele populare, curbele de sacrificiu, grozave crize economice şi încercarea de a ieşi din crize pe socoteala masselor largi muncitoare, prin pregătirea războiului antisovietic în slujba imperialîsmului. Reforma monetară, maisurile economice iniţiate şi înfăptuite de P.C R. cu sprijinul dementelor democratice din guvernul Dr. Petru Groza şi din Parlamentul ţării, a însemnat o lovitură dată speculanţilor şi sabotorilor, a însemnat o lovitură dată exploatatorilor, a însemnat, pe de altă parte, îmbunătăţirea condiţiunilor de viaţă a celor ce muncesc la oraşe şi a ţărănimii muncitoare, a însemnat deschiderea drumului pentru redresarea , economică-financiară a ţării, spre reconstrucţia ei în folosul poporului, spre noul cucerire în vederea asigurării independenţei naţionale a poporului român. Reforma monetară şi întreaga politică economă - monetară a PC.R. se bazează pe desvoltarea paşnică a ţării noastre şi nu pe pregătiri de război. Rezistenţa noastră în timpul lipsei de pâine precum şi reforma monetară în folosul poporului nu ar fi fost posibile fără sdrobrea duşmanilor principali ai poporului, a conspiratorilor manişti. Tot aşa nu ar fi fost posibilă asigurarea stabilizării monetare, refacerea econom ic ă - f i n an ciar ă a ţării şi înfrângerea rezistenţei speculanţilor de la oraşe şi sate, a sabotorilor, a bursei şi pieţe negre, precum şi boiDinastia Hohenzo-carea nivelului economic, cultural) şi sanitar al poporului, fără alungarea tătărescieniilor din guvern. Tătărescienii din guvern au înţeles perfect de bine ce înseamnă pentru clasa lor exploatatoare stabilizarea economico-financiară, realizată după iniţiativa şi concepţia Partidului Comunist Român De aceen ei au format un front comun cu toată reacţiunea, au sprijinit piaţa şi bursa neagră pentru a arunca din nou ţara pradă inflaţiei şi haosului economic. Ei aulansat lozinca ,,Operaţia a reuşit — pacientul a murit“. S-a întâmplat însă altfel. După ce chirurgii au alungat de asistenţii criminali, pacientul se însănătoşeşte. Stabilizarea monetară se consolidează iar democraţia noastră a scăpat de un balast care — după cum spunea tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — nu numai că ne sta în spinare dar mai încerca să ne pună şi piedici la picioare, adică să împiedice mersul democraţiei populare spre noui înfăptuiri economice, politice şi sociale La 7 Noimbrie 1947, prin alungarea din guvern a grupului Tătărescu, ultimul reprezentant al reacţiunii exploatatoare, guvernul Dr. Petru Groza a devenit un adevărat guvern popular, sprijinit de clasa muncitoare, de ţărănimea truditoare, de intelectualitatea progresistă şi de păturile mijlocii— deci — de cea mai mare parte a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare. Succesele realizate în consolidarea stabilizării monetare, creşterea producţiei şi însănătoşirea finanţelor ţării precum şi succesele noastre în sdrobirea speculanţilor şi sabotorilor economici, creşterea circulaţiei mărfurilor la sate şi oraşe —toate acestea dovedesc consolidarea stabilizării numerare şi mersul rapid al redresării economice şi financiare a ţării. Succesele noastre în domeniul realizărilor bugetare au permis ca prin acordarea de credite extraordinare, suplimentare diferitelor ministere, instituţii culturale şi de sănătate publică, şcoli, teatre, clinici, spitale, etc.— sa fie ajutate. Deasemenea a fost posibilă sprijinirea agriculturii şi economiei naţionale. Toate aceste succese se ridică şi ca acte de acuzare împotriva tătărescienilor. Ele dovedesc sabotajul acestora din timpul când se aflau în guvern. Pe de altă parte aceste succese dovedesc importanţa unităţii de concepţie şi de acţiune în conducerea ministerelor cu caracter economic-financiar. Anul 1947 s’a încheiat cu dărâmarea celei mai psiomice citadele releionare burghezo- moşiereşti Prin abdicarea lui Mihai von Hohenzolern-Sigmaringen de la tron se prăbuşeşte definitiv iregîimii monarhic din România creiat pe vremuri cu scopul de a uni toate forţele moşie*?« brunchero-capitaliste împotriva ţărănimii care se ntăscula pentru pământ, împotri- MUNCITORI, ŢĂRANI, ya clasei muncitoare inteleCTUALI, SOLDAŢI în desvoltire. SUBOFIŢERI, OFIŢERI. Monachia a fost CETAŢENIE ŞI CETĂŢENI erectă pentru a opri desăvârşirearevoluţiei burghezo-democratice în România şi pentru a aservi ţarra cu sjuterul acestea dinastii germanice intereselor capitalului strein. AI ROMÂNIEI! Regele Mihai I a abdistat astăzi dela tron. In actul de abdicare, semnat astăzi la 30 Decembrie 1947, constată ce „în viajea Sfatului Pomâr s'au produs in ultinii ani bern In România ţi-a îndeplinit rolul în măcelărirea ţărănimii răsculate pentru pământ, servind interesele moşierilor, regele însuşi fiind cel mai mare moşier, stăpân pe muiţ de hectare de pământ. Dinastia servea deasemenea interesele capitaliştilor, regele însuşi fiind cel mai mare acţionar al băncilor şi întreprinderilor industriale. înlăturarea din guvern a reprezentanţilor moşiei: Slop expropriaţia bancherilor şi fabricanţii^'» adică a exploatatorilor şi dărâmarea monarhiei în jurul că eia se comeemtrau şi se regr'.Spau forţele reastiosiare interne şi externe uneStindva» potriva poporului asigură un tempo rapid an uesvestarea cu temporaţie»! noastre populare. Poporului român îi este deschisă darea pentru a înfăptui năzuinţa sa de a reia o Românie nouă, liberă, independentă cu un pope trăind în bunăstare şi feri©if»* DRUMUL SPRE REPUBLICA POPULARA ROMANA ESTE DESCHIS. Continuare in ultima, poe. vol. 1-2 adânci prefaceri politice, economice şi sociale cari au creiat noui raporturi între principalii factori ai vieţii de Stat". In faţa acestei situaţiuni, în deplină înţelegere cu factorii de răspundere ai' Rageig cons’c’esă ■ că „însntufia monarhică •i« r*al corespund© actua leicS ale vmtr ■ noaq»rc.. ds,j Stat, »a-ie Parlamentul a REPUBLICĂ proclamat în POPULARĂ prezentând o piedică serioasă în calea desvoltărirîî României". Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-și clădi o formă nouă de Stat — Republica Populară. Eliberat în 1944 de sub 'ugUl cotropitorilor hitler'țfî şî cd sVrilor lor dir. 'gră. pețKirtd "amân şi-a luat soarta în proprUte rilor săL unanim ROMÂNĂ sale mâini. In frunte cu forţa organizată, conştientă şi neşovăitoare a clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intenselor sale, alungând de la cârma ţării pe cei care apăreră interesele refuiite Astfel, poporul român a reuşit să-şi înfăptuiască un regim democrat pe care continuă să-l întărească. Monarhia constituia o piedică în calea desvoltării ţării noastre spre un regim de democraţie populară, care să asigure tuturor celor ce muncesc bunăsiarea martei a-Continuare in Pag. XI3-a col. 1-18 REGELE MIRON CONSTANTINESCU Publicăm în facsimil actul de abdicare semnat de rege Miheti I