Scânteia, februarie 1948 (Anul 5, nr. 1034-1059)
1948-02-01 / nr. 1034
fr I VEST ÎNCEPE CASCADA INFLAŢIEI Deosebit de interesante şi pline de învăţătură pentru clasa noastră muncitoare şi pentru poporul nostru sunt evenimentele ce se petrec acum în Franţa în legătură cu devalorizarea francului. Manevre de culise, pertractări parlamentare, ameninţări şi şantaje pentru câştigarea unui vot, ordine de la Washington, rugăminţi de la Londra, declaraţii demagogice—iată „frumosul“ cadru în care guvernul celei de a treia forţe pregăteşte vasta operaţie de sărăcire a poporului francez- Ea constitue de fapt începutul cascadei valutelor din întreaga Europă apuseană care se va resfrânge, până la urmă, şi asupra Statelor Unite. Nu e prea departe vremea când şi noi am trecut prin greutăţile produse de devalorizarea leului şi de inflaţie, aşa încât ne dăm seama prin ce au de trecut muncitori, şi întreg poporul francez. Şi după ei, vin imediat la rând, englezii şi americanii însăşi. Prin operaţiunea, dictată de la Washington, a scăderii valorii francului, capitaliştii americani vând mărfurile lor în Franţa pe mai mulţi franci ca înainte, mărindu-şi astfel câştigurile şi capătă posibilitatea de a acapara mai eftin fabricile şi uzinele franceze In acelaş timp prin înfiinţarea unui târg liber de devize, prilej de uriaşe speculaţii, lira sterlină va fi zdruncinată, se va devaloriza şi ea, stabilitatea economică a Angliei va fi şi mai mult atinsă iar burghezia britanică pentru a căpăta ajutor din Statele Trnite va trebui să facă noui şi substanţiale concesiuni cererilor marei finanţe americane. Se ştie că aceasta din urmă urmăreşte de mult să i se deschidă larg porţile Commonwealth-ului (imperiului) britanic. Odată cu aceasta, dezagregarea lui nu va întârzia mult. Acestea sunt planurile urmărite cu tenacitate de stăpânii concernurilor şi monopolurilor de peste ocean. Se înţelege că pentru o astfel de operaţie trebue dată şi imperialiştilor francezi un os de ros. Primul lor avantaj din devalorizarea francului este că se anihilează sporurile de salarii obţinute de muncitorime în urma uriaşelor greve de acum câteva luni. Urcarea nemăsurată apreţurilor, le va permite realizarea unor enorme câştiguri scurse de pe st.'""rea m.-is.-sefor populare. In acelas timp valoarea fraseului fiind mai scăzută dccât aceea a lirei, mărfurile franceze vor putea concura cu cele britanice. Iar din uriaşele speculaţii cu valute din tugul liber, industriaşii şi speculanţii francezi vor trage avantaje serioase. Nu se poate să nu compari frământarea masselor din Apus, rezultat al îmbogăţirii fenomenale a unui pumn de regi ai industriei şi de mari speculanţi, în timp ce în faţa masselor populare se cască prăpastia neagră a mizeriei, foamei şi şomajului, cu stabilitatea economică şi financiară a ţărilor din Răsăritul Europei, cu progresele lor constante în refacerea economică şi în ridicarea nivelului de trai al masselor celor ce muncesc. In Uniunea Sovietică s-a efectuat cu succes reforma monetară, se ieftinesc preţurile, se desfiinţează cartelele. Şi noi, în România am reuşit să lichidăm inflaţia Prin efectuarea reformei monetare, să stabilizăm maneta Şi să îmbunătăţim condiţiile de trai ale masselor Aceste adânci şi serioase reforme în folosul masselor muncitoare au putut fi realizate datorită faptului că puterea în stat nu mai aparţine burgheziei care avea o singură preocupare. — aceea de a se îmbogăţi mult şi repede pe spinarea celor ce muncesc, ci ea aparţine poporului muncitor, clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii progresiste care o exercită în propriul lor folos şi numai în al lor. Cel mai strict secret a fost ţinut în România asupra condiţiilor reformei monetare- Speculanţii şi profoirii imflaţiei nu au putut lua nici un fel de măsură pentru a-şi pune la adăpost beneficele nelegiuite ale afacerilor lor. De aceea operaţiunea guvernului, care a însemnat neutralizarea acestor beneficii a avut cel mai deplin succes. In Franţa, guvernul Schuman a încercat timida operaţune de a retrage din circulaţie billetele de 5000 franci. Dar, aşa cum era de aşteptat bancherii, afaceriştii, speculanţii, traficanţi de tot soiul, legaţi prin mii de fire de guvernul de coaliţie burghezo-socialist au aflat la vreme de această operaţie şi s’au descotorosit rapid de bancnotele de 5000 franci. După cum arată presa franceză numai cei nevoiaşi au rămas cu astfel de bancnote şi bineînţeles că le-au pierdut. ,’Situaiţia numeroaselor familii de muncitori va fi dramatică în zilele de vin“ scrie ziarul CE SOIR. Măsura aceasta de jaf a produs o adunare fără margini în rândurile populaţiei iar primul ministru când s’a prezentat în faţa Adunării Naţionale a fost primit cu strigătul. ..guvern de hoţi“. Tot atât de semnficativ şi plin de învăţătură pentru clasa noastră muncitoare este spectacolul şovăelilor socialiştilor hi Blum. Miniştrii socialişti din guvernul Schuman au votat pentru devalorizare ascultând de ordinele de la Washington. Când a venit proectul de lege în dicuţia Adunării Naţionale, fracţiunea parlamentară socialistă s’a găsit în faţa unei stuaţiuni noui. Pe de o parte burghezia engleză, alarmată, a intervenit prin Bevinla Blum pentru ca socialiiştii francezi să facă opoziţie proectului de lege al devalorizării. Pe de altă parte reacţia masselor mic burgheze socialste, care, prin devalorizare, se văd cu economiile topite şi cu întune •• Mircea Bălănescu Dr. PETRU GROZA (Continuare în pag- VI col. 1-2) Preşedintele Consiliului de Miniştri PRIN INTRAREA PARTIDULUI ŢĂRĂNESC (A. ALEXANDRESCU) Au participat din partea Secretariatului Frontului Plugarilor: Dr. Petru Groza, Constantin Agiu, Florea Oală, Radu Gheorghe, Stanciu Stoian, Şerban Ioan, Grigore Geamănu şi Vasile Hindulean, iar din partea biroului partidului Ţărănesc, Anton Alexandrescu, Alexandru Mâţă, Vasile Modoran, Aurel Potop, Ion Simion Gh. Mazilescu şi Ion Lungu In urma discuţiunilor avute, conducerile celor două partide au căzut de acord asupra celor ce urmează : Unirea ţărănimii muncitoare 1. Unirea ţărănimii muncitoare prezintă o mare însemnătate pentru întărirea democraţiei populare în ţara noastră. Fărâmiţarea ţărănimii muncitoare cu partide multe a permis în trecut forţelor reacţionare — moşierilor, bancherilor şi fabricanţilor — să stăpânească şi să exploateze massele ţărăneşti. Ţărănimea muncitoare şi-a croit drum spre unitate în cadrul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor, organizaţia ţărănimii muncitoare se întăreşte acum prin intrarea în rândurile sale a Partdului Ţărănesc. 2. După cum s’a arătat în comunismul din 28 Aprilie 1947, Frontul Plugarilor s’a născut din frământările masselor ţărăneşti, înşelate în trecut de guvernările partidelor „istorice“. El s’a închegat şi a crescut în lupta cu duşmani ţărănimii muncitoare printre care a socotit în primul rând Partidul Naţional-Ţărănesc (Maniu). In lupta sa Frontul Plugarilor s’a alăturat dela început luptei dusă de clasa muncitoare. , Un caracter asemănător de organizaţie de luptă împotriva duşmanilor ţărănimii îl are şi IN RÂNDURILE FRONTULUI PLUGARILOR Ţărănimea muncitoare din România va avea organizaţia ei unică Alianţa dintre ţărănimea muncitoare şi clasa muncitoare este şi rămâne piatra de temelie în programul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor ca exponentul întregii ţărănimi muncitoare recunoaşte în Partidul Muncitoresc Român, pe marele său aliat şi sprijinitor, vede în el avantgarda luptei poporului român pentru pace, bunăstare şi democraţie populară. Componenţa noului Comitet Executiv şi a Biroului Politic In urma Însărcinărilor primita de la forurile conducătoare respective, delegaţi ai Frontului Plugarilor şi ai partidului ţărănesc sau întrunit pentru a perfecta hotărirea de unificare a celor două organisme politice, pământ sau cu pământ puţin, precum şi a tuturor celor ce-şî muncesc singuri pământul, partidul ţărănesc (A Alexandrescu). 3. Frontul Plugarilor unificat cu Partidul Ţărănesc, va fi ceea ce trecutul şi caracterul actual aî ce- Alianţa dintre ţărănilor două organisme mea muncitoare şi unificate a cerei or- clasa muncitoare garrzaţia ţărănimii 4 Alianţa dintre ţamuncitoare la ţărănîmea muncitoare rănilor săraci fără (Continuare în pag. IV, col. 6-8) UN AL TRUSTULUI AMERICAN DE HOCKEY S-au întâlnit, aşadar, la St. Moritz, două echipe de hockey pe ghiaţă, americane. Amândouă cu pretenţia de a reprezenta Statele Unite la Jocurile Olimpice de Iarnă. Fără nicio preocupare serioasă faţă de „reprezentarea naţională”, cele două echipe au traversat Atlanticul, numai pentru a servi faima trusturilor pe care ie reprezintă. Acest simplu fapt, nu arată mentalitatea sportului yankeu, care nu cunoaşte o organizare erarhică, ci stă la cheremul „business-men”-ilor, care vând conservele de porc cu eticheta echipei pe care o întreţin. Numai astfel se explică faptul că, dintr’odată, fără niciun discernământ, Statele Unite se trezesc reprezentate la J. O, de iarnă de... două echipe naţionale! Mister Brundage, preşedintele Comitetului Olimpic American, a intervenit pentru una din echipe, întâmplător tocmai aceea recunoscută a fi profesionistă... Trustul şi-a spus, şi aici cuvântul. Mai mult încă, Brundage a ameninţat că dacă echipa sa nu va fi admisă ca singură reprezentantă a Statelor Unite, va ordona retragerea tuturor sportivilor americani de la J. O. Atitudinea aceasta de agresivitate, este proprie politicii imperialiste americane, căreia, pentru a cuceri dominaţia şi supremaţia lumii, i se par toate mijloacele la îndemână. Atât de evidentă este această atitudine agresivă a americanilor, încât până şi Comitetul Internaţional Olimpic (cu cei 3 prinţi, 4 conţi, 2 baroni, 2 lorzi 2 marchizi),din faţa indignării sportivilor din celelalte ţări, nu a mai avut încotro şi a trebuit să hotărască excluderea de la J. O. de iarnă a ambelor echipe americane de hockey pe ghiaţă. Tendinţa de a impune şi în sport dominaţia brutală a imperialismului nord-american, nu i-a reuşit trustului de hockey pe ghiaţă. V. Bănciulescu Ocresfer şi Olezor au fost desfiinţate Ministerul Industriei şi Comerţului a dat o decizie potrivit căreia se dizolvă ,,Oficiul pentru desfacerea produselor de fier“ (ODESFER). Oficiul Industrial al Fierului nou înfiinţat se substitue de drept celui dizolvat. Deasemeni, printr’o altă deciziune a Ministerului Industriei şi Comerţului s'a dizolvat Şi OLEZAR-ul (Oficiul de aprovizionare cu legume şi zarzavaturi). 99In numele fa O scenă din laboratorul clinicei, unde cei trei medici îşi fac experienţele. In mijloc, doctoru Petrov, cel care duce la bun sfârşit cercetările, redând astfel vieţii nenumărate victime a războiului Citiţi în pag. II-a CRONICA CINEMATOGRAFICA 6 Paginile 948 Sera III Anul XVII Nr. 1034 * DIRECTOR MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE : Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar i 120 lei pe trei luni 3S0 lei PROLETÁRODIG ŢĂRILE UNIŢI-VÂJ Abonamente pentru ţărani, muncitori şi in.văţători lunar : 100 Iei Cont peo poştal Nr. 1381 Redacţia şi Administrația Str. Dobrogeanu Gherea, 6 Taxa poștală plătită In numerar conf aprob. Dir. G-rale PTT. 1 118.578/944 ORGAN CENTRU AL PARTIDULUI COHUNISTRDHIN FOCUL In dimineaţa aceia fumurie de Duminică se aflau puţini oameni in uzină, la Reşiţa. In hale, maşinile uriaşe se odihneau. Era unul din rarele momente de tăcere. In liniştea plină care învăluise ca într’un strat gros de vată oameni şi maşini, se auzia doar tic tacul regulat şi uniform al motoarelor dela centrala electrică. Părea că auzi bătaia inimii acestui colos adormit. Deodată, într’un răstimp mult mai scurt decât al unei sutimi de secundă, bătaia s'a subţiat. Şi imediat fictacul monoton reîncepu. A fost oare o părere? Urechea mecanicului Suru Simion nu poate fi însă amăgită. Dealungul anilor, el a învăţat să priceapă fiecare gemăt al motoarelor. Şi cel de acuma nu i-a plăcut. Când maşina îşi schimbă cântecul, nu e semn bun. Intr’adevăr, mai era semn bun: bobina de siguranţă de la maşina hidraulică nr. 3 luase foc. Limbile de flăcări lingeau acum bobina de şoc şi se întindeau cu lăcomie spre automatul de ulei. Câteva minute şi întreg tabloul de distribuţie va sări un aer. Poate întreaga centrală. Suru Simion ştie bine asta. După cum ştie bine că între bobina maşinei nr. 3 şi bobina maşinei nr. 2 e o distanţă mai mică de 40 cm. Şi mai ştie că prin bobină trece Un curent de 5.000 wolţi. O singură mişcare greşită, cea mai mică şovăire a mâinii şi formidabilul curent de 5.000 wolţi se va descărca în trupul său. Sam Simian se gândeşte la toate acestea în tombe (limbile de foc se întind lacome, încă un minut şi vor ajunge la automat... Există câteodată , în viaţa unui om o singură clipă în care el simte că a trăit ma intens decât in tot şirul de ani scurs până atunci. Şi până la capătul zilelor îşi va aminti de clipa aceasta. Un astfel de moment a trăit Suru Simion, în dimineaţa aceia. Şi-a făcut vânt dintr’odată şi năpustindu-se între bobina care ardea şi bobina în care vibrau 5.000 volţi, a smuls stingătoml de incendiu şi l-a ţinut deasupra flăcărilor. Apoi al doilea. Al treilea. Cu totul, zece stingătoare. Jos, tăblătarul Lemeş şi electricienii Bontilă şi Itu au încremenit cu inima îngheţată. Un singur moment de ameţeală, o cât de mică şovăială şi omul se va prăbuşi carbonizat. Dar Suru Simion n’a avut moment de şovăială. Mâna lui n’a tremurat. El a ştiut că trebue să salveze uzina — şi a salvat-o. Suru Simion e comunist. 1 Victor Russu A. R. L. U. S. IN SLUJBA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE $1 FACTOR ÎNSEMNAT DE RIDICARE A NIVELULUI CULTURAL AL POPORULUI NUMĂRĂ AZI: • 611 913 membr i® 6 035 organizaţii-29.623 manifestări culturale într’un an cu 5 531.248 participanţi Are 1 362 biblioteci cu 139 191 volume şi 56.824 cititori citiți reportajul în pag. II l-a MAHATMA GANDHI A FOST ASASINAT NEW-DELHI, 30 .Rador). După cum anunță postul de radio indian, Mahatma Gandhi a fost asasinat Vineri dimineaţă cu patru gloanţe de revolver, de că tre un hindus. Mulţimea l-a prins pe asasin şi l-a predat imediat poliţiei In întâmpinarea Congresului dului Muncitoresc Român .Miuii au lansat două rase și au reparat înainte de termen 2 tancuri petroliere — Vasul „Republica“, va fi lansat în câteva zile — GALATI. 29 (prin telefon) Muncitorii de la șantierele ,covromtransport", în cadrul angajamentelor de muncă luate în cinstea Congresului Partidului Muncitoresc Român au reparat și lansat vasele ..Tulcea’S-■-$. şi Grigore Manu". . In câteva zile va fi falş şi vasul „Republica", vas care va face curse regulate până la Budapesta. Deasemeni tancul nr. 31 a fost reparat cu 5 zile înainte de termen, iar tancul 32 cu 10 zile înainte de termen. . Astfel au înţeles muncitorii file la şantierele „Sovromtransport” să Întâmpine Congresul, Parti Sunt fericit că lucrez pentru prietenia româno-sovietică Raportul ţăranului Olaru Dumitru, delegat al Filialei Slatina la Conferinţa Generală A. R. L. U. S. ..Când am auzit întâi de ARLUS, în satul meu, Dobrotinei, nu ştiam de ce este vorba, dar noi ţăranii vo am ca să vină cineva să ne spună şi nouă cum este în Uniunea Sovietică. După ce s’a făcut cercul ARLUS la noi în comună, în luna Noembrie, în Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice, am înţeles că acesta este cercul pe care-l doream noi şi acum sunt ferit că am fost ales membru în comitetul Filialei Slatina şi că am venit aici. Eu mă oblici ca până la 1 Mai să fac în satul meu 100 membri la cercul ARL.U.S. care acum are numai 28 şi să merg în toate satele vecine să le spun ce lucruri frumoase am învăţat aici despre prietenia cu Uniunea Sovietică. Trăiască Republica Populară Română! Trăiască prietenia cu Uniunea Sovietică IN PAGINA III-A DESBATERILE DIN ZIUA ll-A A CONFERINTEI GENERALE „ARLUS" In întâmpinarea Conferinţei Judeţene Organizaţiei Unice de Femei VOR PRESTA AZI, FEMEI DIN FABRICI SI BIROURI In fabrici şi birouri, pretutindeni unde lucrează femei, s’a stârnit mare fierbere. Din gură în gură a mers vestea că C.F.R-istele, în număr de 870, au hotărît să întâmpine ca pe-o zi de sărbătoare Conferinţa Judeţeană a Organizaţiei Unice, care se va ţine Luni 2 Febr. Şi ce şi-au propus C.F.R.-istele noastre ? După ce s'au sfătuit diferitele secţii între ele, au hotărît ca o parte din femei să aresteze azi Sâmbătă, — în orele libere de di,pă amiază, — muncă voluntară în producţie, toţii celelalte să organizeze căci pentru curăţirea birourilor, atelierelor, curţilor, peroanelor, etc., aşa cum face orice brană gospodină în ajunul zilelor de sărbătoare. Astfel, cele 870 de C.F.R.-iste vor presta 2600 ore de muncă voluntară. Vestea a ajuns mai întâi la Filatura Românească de Bumbac. Nu ne lăsăm noi mai prejos, şi-au spus textilistele... 540 muncitoare au hotărît să lucreze Duminică 1080 ore la dispensar, la curăţirea maşinilor, a atelierelor şi a curţilor. Exemplul lor e urmat de alte ţesătorii şi filaturi . Apretura- Popeşti-Leordeni cu 200 de feMihai Macavei, ministru plenipotenţiar c- l, a fost numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Române la Londra. Guvernul britanic dându-şi agrementul pentru această numire, d. Mihai Macavei urmează să plece peste câteva zile la post. mei — 800 de ore de muncă, Lupani 260 femei — 870 ore, Dâmboviţa 200 femei — 400 ore, Ciuraru 150 femei — 300 ore, — muncă prestată în cursul zilei de azi. Fabricile : Fabian, bu 200 te(Continuare în pag. 111, col. 5-6) Noul ministru al României la Londra Un grup de afariste din Buzău în frunte cu Nov, Damian, lucrează voluntar la reconstrucţia Palatului Comunal. Intr’o şedinţă a secţiei EcoMinico-Sociale a C. G. M. s’a trasat COMISILOR BE CA ORGANE AJUTĂTOARE ALE COMITETELOR DE FABRICA ŞI SINDICATE Urmărirea, îndeplinirea şi depăşirea programului de producţie stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului, principala sarcină a Comisiilor de producţie Intr’o şedinţă de lucru convocată de secţia economico-socială a C. G. M., ce s’a ţinut joi dimineaţă, în faţa reprezentanţilor Uniunii, tov. Ion Tiu a arătat pe larg care este rostul şi atribuţile Comisiilor de producţie. Pentru organizarea temeinică a producţiei, pentru ca aceste comisii să-şi atingă scopul lor în organizarea şi mărirea producţiei şi să nu devină un simplu organ birocratic, membrii comisiei trebue să fie recrutaţi dintre acei tehnicieni ingineri şi muncitori devotaţi clasei muncitoare, care Urmărirea, îndeplinirea şi depăşirea programului de producţie stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului este sarcina principală a Comisiei de Producţie. Studiind programul de producţie, trebue să găsească cele mai bune metode pentru îndeplinirea şi depăşirea lui şi să facă propuneri în acest sens Comitetului de fabrică. Odată însuşite, propunerile devin sarcini concrete pentru toţi muncitorii întreprinderii, sarcini ce trebuesc îndeplinite cu elanul şi cu convingerea, că eforturile depuse duc la îmbunătăţirea nivelului de viaţă şi de cultură a poporului muncitor. Urmărirea, economisirea şi dirijarea materiei prime Comisia de producţie trebue să urmărească economisirea şi dirijarea materiei prime. Să studieze sunt cei mai pricepuţi şi mai experimentaţi în producţie. Comisiile de producţie sunt organe tehnice ajutătoare ale comitetelor de sindicate sau de întreprinderi pentru organizarea producţiei şi îndeplinirea şi depăşirea programelor de producţie. Odată organizate, comisiile de producţie trebue să-şi creeze o reţea proprie, prin care să urmărească producţia pas cu pas zi de zi, să se sesizeze de fiecare defecţiune pentru a putea lua măsurile de înlăturare a obstacolelor survenite în calea desfăşurării producţiei , şi să stimuleze inovaţii şi descoperiri care să ducă la înlocuirea acelor materiale care altădată se importau din străinătate şi sunt azi greu şi scump de procurat. Intrebuinţarea raţională a materialelor de regie Lichidarea rebuturilor şi micşorarea procentului de deşeuri In acelaş scop, Comisiile de producţie trebue să-şi îndrepte imediat atenţia asupra lichdării rebuturilor şi mişcării deşeurilor, ca şi asupra unei cât mai mari recuperări a deşeurilor. Nu poate fi vorba de mărirea producţiei, dacă produsele aruncate ca necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, sunt de peste 20 la sută de exemplu. La o mare întreprindere metalurgică, din totalul comenzilor realizate, abia 80 la sută au corespuns costului de sarcini, restul trebuind prelucrat din nou. Iar din 11.500 tone de oţel, 650 tone au mers la rebut. Valoarea totală a pierderilor prin rebut şi deşeuri la aceiaşi întreprindere a fost de 60.000.000 lei, adică salariul pe o lună a 10 mii de lucrători. Stimularea şi popularizarea invenţiilor şi inovaţiilor în muncă Atribuţiile Comisiei de producţie Trebue să ducă o luptă necruţătoare împotriva risipii de combustibil, de energie electrică, să vegheze la buna întreţinere a sculelor şi a întregii instalaţii. Regia încarcă cel mai mult preţul produselor finite. Ea reprezintă un procent însemnat din totalul preţului de cost. Se înţelege deci că economiile realizate prin scăderea cheltuelilor de regie au efect favorabil şi imediat asupra Comisiile de producţie trebue să acorde deosebită atenţie iniţiativelor creatoare ale muncitorilor şi tehnicienilor. Să popularizeze şi să încurajeze spiritul de invenţi-Pavel Popa preţului mărfurilor, deci asupra (Continuare în pag IV col. 1-3) creşterii puterii de salariilor, cumpărare a