Scânteia, februarie 1948 (Anul 5, nr. 1034-1059)

1948-02-01 / nr. 1034

fr I VEST ÎNCEPE CASCADA INFLAŢIEI Deosebit de interesante şi pline de învăţătură pentru clasa noastră muncitoare şi pentru poporul nostru sunt evenimentele ce se petrec a­­cum în Franţa­ în legătură cu devalorizarea francului. Manevre de culise, pertrac­tări parlamentare, amenin­­­ţări şi şantaje pentru câşti­garea unui vot, ordine de la Washington, rugăminţi de la Londra, declaraţii demago­gice—iată „frumosul“ cadru în care guvernul celei de a treia forţe pregăteşte vasta operaţie de sărăcire a popo­­­rului francez- Ea constitue de fapt începutul cascadei valutelor din întreaga Euro­pă apuseană care se va res­­frânge, până la urmă, şi asu­pra Statelor Unite. Nu e prea departe vremea când şi noi am trecut prin greutăţile produse de deva­lorizarea leului şi de infla­ţie, aşa încât ne dăm seama prin ce au de trecut munci­­­tori, şi întreg poporul fran­cez. Şi după ei, vin imediat la rând, englezii şi america­nii însăşi. Prin operaţiunea, dictată de la Washington, a scăderii valorii francului, capitaliştii americani vând mărfurile lor în Franţa pe mai mulţi franci ca înainte, mărin­­du-şi astfel câştigurile şi ca­pătă posibilitatea de a aca­para mai eftin fabricile şi uzinele franceze­ In acelaş timp prin înfiinţarea unui târg liber de devize, prilej de uriaşe speculaţii, lira sterlină va fi zdruncinată, se va devaloriza şi ea, stabili­tatea economică a Angliei va fi şi mai mult atinsă iar burghezia britanică pentru a căpăta ajutor din Statele­ Tr­­nite va trebui să facă noui şi substanţiale concesiuni ce­rerilor marei finanţe ameri­cane. Se ştie că aceasta din urmă urmăreşte de mult să i se deschidă larg porţile Commonwealth-ului (impe­riului) britanic. Odată cu a­­ceasta, dezagregarea lui nu va întârzia mult. Acestea sunt planurile ur­mărite cu tenacitate de stă­pânii concernurilor şi mono­polurilor de peste ocean. Se înţelege că pentru o astfel de operaţie trebue dat­ă­ şi imperialiştilor francezi un os de ros. Primul lor avan­taj din devalorizarea fran­cului este că se anihilează sporurile de salarii obţinute de muncitorime în urma u­­riaşelor greve de acum câ­teva luni. Urcarea nemăsu­­rată a­­preţurilor, le va per­mite realizarea unor enor­me câştiguri s­curse de pe st.'""rea m.-is.-sefor populare. In acelas timp valoarea fraseului fiind mai scăzută dccât aceea a lirei, mărfuri­le franceze vor putea concu­ra cu cele britanice. Iar din uriaşele speculaţii cu valute din tu­gul liber, industriaşii şi speculanţii francezi vor trage avantaje serioase. Nu se poate să nu com­pari frământarea masselor din Apus, rezultat al îmbo­găţirii fenomenale a unui pumn de regi ai industriei şi de mari speculanţi, în timp ce în faţa masselor populare se cască prăpastia neagră a mizeriei, foamei şi şomajului, cu stabilitatea e­­conomică şi financiară a ţă­rilor din Răsăritul Europei, cu progresele lor constante în refacerea economică şi în ridicarea nivelului de trai al masselor celor ce mun­cesc. In Uniunea Sovietică s-a efectuat cu succes reforma monetară, se ieftinesc preţu­rile, se desfiinţează cartele­le. Şi noi, în România am reuşit să lichidăm inflaţia Prin efectuarea reformei mo­netare, să stabilizăm mane­ta Şi să îmbunătăţim condi­ţiile de trai ale masselor Aceste adânci şi serioase re­forme în folosul masselor muncitoare au putut fi rea­lizate datorită faptului că puterea în stat nu mai apar­ţine burgheziei care avea o singură preocupare. — aceea de a se îmbogăţi mult şi re­pede pe spinarea celor ce muncesc, ci ea aparţine po­porului muncitor, clasei muncitoare, ţărănimii mun­citoare, intelectualităţii pro­gresiste care o exercită în propriul lor folos şi numai în al lor. Cel mai strict secret a fost ţinut în România asupra con­­diţii­lor reformei monetare- Speculanţii şi prof­­oirii im­­flaţiei nu au putut lua nici un fel de măsură pentru a-şi pune la adăpost beneficele nelegiuite ale afacerilor lor. De aceea operaţiunea guver­­nului, care a însemnat neu­­­tralizarea acestor beneficii a avut cel mai deplin succes. In Franţa, guvernul Schu­­­man a încercat timida ope­raţ­une de a retrage din cir­culaţie billetele de 5000 fran­ci. Dar, aşa cum era de aş­teptat­ bancherii, afaceriştii, speculanţii, traficanţi de tot soiul, legaţi prin m­ii de fire de guvernul de coaliţie burghezo-socialist au aflat la vreme de această operaţie şi s’au descotorosit rapid de bancnotele de 5000 franci. După cum arată presa fran­­­ceză numai cei nevoiaşi au rămas cu astfel de bancnote şi bine­înţeles că le-au pierdut. ,’Situaiţia numeroaselor fa­­­milii de muncitori va fi dra­matică în zilele de vin“ scrie ziarul CE SOIR. Măsu­­ra aceasta de jaf a produs o ad­unare fără margini în rândurile populaţiei iar pri­mul ministru când s’a pre­­­zentat în faţa Adunării Na­­­ţion­ale a fost primit cu strigătul. ..guvern de hoţi“. Tot atât de semnficativ şi plin de învăţătură pentru clasa noastră muncitoare este spectacolul şovăelilor s­ocia­­­liştilor hi Blum. Miniştrii socialişti din guvernul Schu­­man au votat pentru devalo­rizare ascultând de ordinele de la Washington. Când a venit proectul de lege în d­i­­cuţia Adunării Naţionale, fracţiunea parlamentară so­­­cialistă s’a găsit în faţa unei s­tuaţiuni noui. Pe de o par­te burghezia engleză, alar­­­mată, a intervenit prin Bevin­­la Blum pentru ca socialiiştii francezi să facă opoziţie pro­­ectului de lege al devalori­­­zării. Pe de altă parte reacţia masselor mic bur­gheze socialste, care, prin devalorizare, se văd cu eco­nomiile topite şi cu întune •• M­ircea Bălănescu Dr. PETRU GROZA (Continuare în pag- VI col. 1-2) Preşedintele Consiliului de Miniştri PRIN INTRAREA PARTIDULUI ŢĂRĂNESC (A. ALEXANDRESCU) Au participat din partea Se­cretariatului Frontului Plugarilor: Dr. Petru Groza, Constantin A­­giu, Florea Oală, Radu Gheor­­ghe, Stanciu Stoian, Şerban Ioan, Grigore Geamănu şi Vasile Hin­dulean, iar din partea biroului par­­tidului Ţărănesc, Anton Alexan­­drescu, Alexandru Mâţă, Vasile Modoran, Aurel Potop, Ion Si­­mion Gh. Mazilescu şi Ion Lungu In urma discuţiunilor avute, conducerile celor două partide au căzut de acord asupra celor ce urmează : Unirea ţărănimii muncitoare 1. Unirea ţărănimii muncitoare prezintă o mare însemnătate pentru întărirea democraţiei populare în ţara noastră. Fărâ­miţarea ţărănimii muncitoare cu partide multe a permis în trecut forţelor reacţionare — moşieri­lor, bancherilor şi fabricanţilor — să stăpânească şi să exploateze massele ţărăneşti. Ţărănimea muncitoare şi-a croit drum spre unitate în cadrul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor, organi­zaţia ţărănimii muncitoare se întăreşte acum prin intrarea în rândurile sale a Partdului Ţără­nesc. 2. După cum s’a arătat în comunism­ul din 28 Aprilie 1947, Frontul Plugarilor s’a născut din frământările mas­­selor ţărăneşti, înşelate în tre­cut de guvernările partidelor „istorice“. El s’a închegat şi a crescut în lupta cu duşma­ni ţărănimii muncitoare printre care a so­cotit în primul rând Partidul Naţional-Ţărănesc (Maniu). In lupta sa Frontul Pluga­rilor s’a alăturat dela început luptei dusă de clasa munci­toare. , Un caracter asemănător de organizaţie de luptă împotriva duşmanilor ţărănimii îl are şi IN RÂNDURILE FRONTULUI PLUGARILOR Ţărănimea muncitoare din România va avea organizaţia ei unică Alianţa dintre ţărănimea muncitoare şi clasa muncitoare este şi rămâne piatra de temelie în programul Frontului Plugarilor. Frontul Plugarilor ca exponentul întregii ţărănimi muncitoare recu­noaşte în Partidul Muncitoresc Român, pe marele său aliat şi spriji­nitor, vede în el avantgarda luptei poporului român pentru pace, bunăstare şi democraţie populară. Componenţa noului Comitet Executiv şi a Biroului Politic In urma Însărcinărilor primita de la forurile conducătoare respective, delegaţi ai Frontului Plugarilor şi ai partidului ţărănesc sau întrunit pentru a perfecta hotărirea de unificare a celor două organisme politice, pământ sau cu pă­mânt puţin, precum şi a tuturor celor ce-şî muncesc singuri pământul, partidul ţărănesc (A Alexan­­drescu). 3. Frontul Plugari­lor unificat cu Parti­­d­ul Ţărănesc, va fi ceea ce trecutul şi ca­racterul actual aî ce- Alianţa dintre ţărăni­­lor două organisme mea muncitoare şi unificate a cerei or- clasa muncitoare garrzaţia ţărănimii 4 Alianţa dintre ţa­­muncitoare l­a ţă­­rănîm­ea muncitoare rănilor săraci fără (Continuare în pag. IV, col. 6-8) UN AL TRUSTULUI AMERICAN DE HOCKEY S-au întâlnit, aşa­dar, la St. Moritz, două echipe de hockey pe ghiaţă, americane. Amândouă cu pretenţia de a reprezenta Sta­tele Unite la Jocurile Olimpice de Iarnă. Fără nicio preocupare se­rioasă faţă de „reprezentarea na­ţională”, cele două echipe au tra­versat Atlanticul, numai pentru a servi faima trusturilor pe care ie reprezintă. Acest simplu fapt, nu arată mentalitatea sportului yan­keu, care nu cunoaşte o organiza­re erarhică, ci stă la cheremul „business-men”-ilor, care vând conservele de porc cu eticheta e­­chipei pe care o întreţin. Nu­mai astfel se explică faptul că, dintr’odată, fără niciun discernă­mânt, Statele Unite se trezesc reprezentate la J. O, de iarnă de... două echipe naţionale! Mis­ter Brundage, preşedintele Comi­tetului Olimpic American, a inter­venit pentru una din echipe, în­tâmplător tocmai aceea recunos­cută a fi profesionistă... Trustul şi-a spus, şi aici cu­vântul. Mai mult încă, Brundage a a­­meninţat că dacă echipa sa nu va fi admisă ca singură reprezentan­tă a Statelor Unite, va ordona re­tragerea tuturor sportivilor ameri­cani de la J. O. Atitudinea aceasta de agresivitate, este proprie poli­ticii imperialiste americane, căreia, pentru a cuceri dominaţia şi su­premaţia lumii, i se par toate mij­­loacele la îndemână. Atât de evidentă este această atitudine agresivă a americanilor, încât până şi Comitetul Interna­ţional Olimpic (cu cei 3 prinţi, 4 conţi, 2 baroni, 2 lorzi 2 mar­chizi),d­in faţa indignării sportivi­lor din celelalte ţări, nu a mai avut încotro şi a trebuit să hotă­rască excluderea de la J. O. de iarnă a ambelor echipe americane de hockey pe ghiaţă. Tendinţa de a impune şi în sport dominaţia brutală a imperia­lismului nord-america­n, nu i-a reuşit trustului de hockey pe ghiaţă. V. Bănciulescu Ocresfer şi Olezor au fost desfiinţate­­ Ministerul Industriei şi Co­merţului a dat o decizie po­trivit căreia se dizolvă ,,Ofi­ciul pentru desfacerea produ­selor de fier“ (ODESFER). Oficiul Industrial al Fieru­lui nou înfiinţat se substitue de drept celui dizolvat. Deasemeni, printr’o altă de­­ciziune a Ministerului Indus­triei şi Comerţului s'a dizol­vat Şi OLEZAR-ul (Oficiul de aprovizionare cu legume şi zarzavaturi). 99In numele fa O scenă din laboratorul clini­cei, unde cei trei medici îşi fac experienţele. In mijloc, doctoru Petrov, cel care duce la bun sfârşit cercetările, redând astfel vieţii nenumărate victime a­ războiului Citiţi în pag. II-a CRONICA CINEMATOGRAFICA 6 Pagini­le 948 Ser­a III Anul XVII Nr. 1034 * DIRECTOR­­ MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE : Centrala: 3.26.20 Abonamente lunar i 120 lei pe trei luni 3S0 lei PROLETÁRODIG ŢĂRILE UNIŢI-VÂJ Abonamente pentru ţă­rani, muncitori şi in.­văţători lunar : 100 Iei Cont peo poştal Nr. 1381 Redacţia şi Administrația Str. Dobrogeanu Gherea, 6 Taxa poștală plătită In numerar conf aprob. Dir. G-rale PTT. 1­­ 118.578/944 ORGAN CENTRU AL PARTIDULUI COHUNISTRDHIN F­OCUL In dimineaţa aceia fumurie de Duminică se aflau puţini oameni in uzină, la Reşiţa. In hale­, maşinile uriaşe se odihneau. Era unul din rarele momente de tăcere. In liniş­tea plină care învăluise ca într’un strat gros de vată oameni şi maşini, se auzia doar tic tacul regulat şi un­i­­form al motoarelor dela cen­­trala electrică. Părea că auzi bătaia inimii acestui colos a­­dormit. Deodată, într’un răstimp mult mai scurt decât al unei sutimi de secundă, bătaia s'a subţiat. Şi imediat fictacul monoton reîncepu. A fost oare o­ părere? Urechea mecanicului Suru Simion nu poate fi însă a­­măgită. Dealungul anilor,­ el a învăţat să priceapă fiecare gemăt al motoarelor. Şi cel de acuma nu i-a plăcut. Când maşina îşi schimbă cântecul, nu e semn bun. Intr’adevăr, mai era semn bun: bobina de siguranţă de la maşina hidraulică nr. 3 luase foc. Limbile de flăcări lin­geau acum bobina de şoc şi se întindeau cu lăcomie spre automatul de ulei. Câteva mi­nute şi întreg tabloul de dis­tribuţie va sări un aer. Poate înt­reaga centrală. Suru­ Simion ştie bine asta. După cum ştie bine că între bobina maşinei nr. 3 şi bo­bina maşinei nr. 2 e o dis­tanţă mai mică de 40 cm. Şi mai ştie că prin bobină trece Un curent de 5.000 wolţi. O singură mişcare greşită, cea mai mică şovăire a mâinii şi formidabilul curent de 5.000 wolţi se va descărca în tru­pul său. Sam Simian se gân­deşte la toate acestea în tomb­­e (limbile de foc se întind lacome, încă u­n minut şi vor ajunge­­ la automat... Există câteodată , în viaţa unui om o singură clipă în care el simte că a trăit ma intens decât in tot şirul de ani scurs până atunci. Şi până la capătul zilelor îşi va aminti de clipa aceasta. Un astfel de­ moment a trăit Suru Simion, în dimineaţa aceia. Şi-a făcut vânt dintr’odată şi năpustindu-se între bobina care ardea şi bobina în care vibrau 5.000 volţi, a smuls stingătoml de incendiu şi l-a ţinut deasupra flăcărilor. A­­poi al doilea. Al treilea. Cu totul, zece stingătoare. Jos, tăblătarul Lemeş şi e­­lectricienii Bontilă şi Itu au încremeni­t cu inima înghe­ţată. Un singur moment de ameţeală, o cât de mică şo­văială şi omul se va prăbuşi carbonizat. Dar Suru Simion n’a avut moment de şovăială. Mâna lui n’a tremurat. El a ştiut că trebue să salveze uzina — şi a sa­lvat-o. Suru Simion e comunist. 1 Victor Russu A. R. L. U. S. IN SLUJBA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE $1 FACTOR ÎNSEMNAT DE RIDICARE A NIVELULUI CULTURAL AL POPORULUI NUMĂRĂ AZI: • 611­ 913 membr i­­® 6­ 035 organizaţii-29.623 manifes­tări culturale într’un an cu 5 531.248 participanţi Are 1 362 biblioteci cu 139­ 191 volume şi 56.824 cititori citiți reportajul în pag. II l-a MAHATMA GANDHI A FOST ASASINAT NEW-DELHI, 30 .Rador).­­ După cum anunță postul de radi­o indian, Mahatma Gandhi a fost a­sasinat Vi­neri dimineaţă cu patru gloanţe de revolver, de că­­ tre un hindus. Mulţimea l-a prins pe asasin şi l-a pre­dat imediat poliţiei In întâmpinarea Congresului dului Muncitoresc Român .Miuii au lansat două rase și au reparat înainte de termen 2 tancuri petroliere — Vasul „Republica“, va fi lansat în câteva zile — GALATI. 29 (prin telefon) Muncitorii de la șantierele ,covromtranspor­t", în ca­d­rul angajamentelor de muncă luate în cinstea Con­gresului Partidului Muncito­resc Român au reparat și lansat vasele ..Tulcea’S-■-$. şi Grigore Manu". . In­ câteva zile va fi falş şi vasul „Re­publica", vas care va face curse regulate până la Bu­dapesta. Deasemeni tancul nr. 31 a fost reparat cu 5 zile îna­inte de termen, iar tancul 32 cu 10 zile înainte de termen. . Astfel au înţeles muncitorii file la şantierele „Sovrom­­transport” să Întâmpine Congresul, Parti­ Sunt fericit că lucrez pentru prietenia româno-sovietică Raportul ţăranului Olaru Dumitru, delegat al Filialei Slatina la Conferinţa Generală A. R. L. U. S. ..Când am auzit întâi de ARLUS, în satul meu, Dobrotinei, nu ştiam de ce este vorba, dar noi ţăranii vo am ca să vină cineva să ne spună şi nouă cum este în Uniunea Sovietică. După ce s’a făcut cercul ARLUS la noi în comună, în luna Noembrie, în Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice, am înţeles că acesta este cercul pe care-l doream noi şi acum sunt fer­­it că am fost ales mem­bru în comitetul Filialei Slatina şi că am venit aici. Eu mă oblici ca până la 1 Mai să fac în satul meu 100 membri la cercul ARL.U.S. care acum are numai 28 şi să merg în toate satele vecine să le spun ce lu­cruri frumoase am învăţ­at aici despre prietenia cu Uniu­nea Sovietică. Trăiască Republica Populară Română! Trăiască prietenia cu Uniunea Sovietică IN PAGINA III-A DESBATERILE DIN ZIUA ll-A A CONFERIN­TEI GENERALE „ARLUS" In întâmpinarea Conferinţei Judeţene Organizaţiei Unice de Femei VOR PRESTA AZI, FEMEI DIN FABRICI SI BIROURI In fabrici şi birouri, pretutindeni unde lucrează femei, s’a stârnit mare fierbere. Din gură în gură a mers vestea că C.F.R-­istele, în număr de 870, au hotărît să întâmpine ca pe-o zi de sărbătoare Conferinţa Judeţeană a Organizaţiei Unice, care se va ţine Luni 2 Febr. Şi ce şi-au propus C.F.R.-istele noastre ? După ce s'au sfătuit diferitele secţii între ele, au hotărît ca o parte din femei să aresteze azi Sâmbătă, — în o­­rele libere de di,­pă amiază, — muncă voluntară în producţie, toţii celelalte să organizeze c­ăci pentru curăţirea birouri­lor, atelierelor, curţilor, peroa­nelor, etc., aşa cum face orice brană gospodină în ajunul zi­lelor de sărbătoare. Astfel, cele 870 de C.F.R.-iste vor presta 2600 ore de muncă vo­luntară. Vestea a ajuns mai întâi la Filatura Românească de Bum­bac. Nu ne lăsăm noi mai pre­jos, şi-au spus textilistele... 540 muncitoare au hotărît să lu­creze Duminică 1080 ore la dis­pensar, la curăţirea maşinilor, a atelierelor şi a curţilor. Exemplul lor e urmat de alte ţesătorii şi filaturi . Apretura- Popeşti-Leor­deni cu 200 de fe­Mihai Macavei, minis­tru plenipotenţiar c­- l, a fost numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Re­publicii Populare Române la Londra. Guvernul britanic dându-şi agrementul pentru această numire, d. Mihai Ma­cavei urmează să plece peste câteva zile la post. mei — 800 de ore de muncă, Lupani 260 femei — 870 ore, Dâmboviţa 200 femei — 400 ore, Ciuraru 150 femei — 300 ore, — muncă prestată în cursul zilei de azi. Fabricile : Fabian, bu 200 te­(Continuare în pag. 111, col. 5-6) Noul ministru al României la Londra Un grup de afariste din Buzău în frunte cu Nov, Damian, lu­crează voluntar la reconstrucţia Palatului Comunal. Intr’o şedinţă a secţiei EcoMinico-Sociale a C. G. M. s’a trasat­­ COMISILOR BE CA ORGANE AJUTĂTOARE ALE COMITETELOR DE FABRICA ŞI SINDICATE Urmărirea, îndeplinirea şi depăşirea programului de producţie stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului, principala sarcină a Comisiilor de producţie Intr’o şedinţă de lucru convo­cată de secţia economico-socială a C. G. M., ce s’a ţinut joi dimi­neaţă, în faţa reprezentanţilor U­­niunii, tov. Ion Tiu a arătat pe larg care este rostul şi atribuţi­le Comisiilor de producţie. Pentru organizarea temeinică a producţiei, pentru ca aceste co­misii să-şi atingă scopul lor în organizarea şi mărirea producţiei şi să nu devină un simplu organ birocratic, membrii comisiei tre­bue să fie recrutaţi dintre acei tehnicieni ingineri şi muncitori devotaţi clasei muncitoare, care Urmărirea, îndeplinirea şi depă­şirea programului de producţie stabilit de Ministerul Industriei şi Comerţului este sarcina principală a Comisiei de Producţie. Studiind programul de producţie, trebue să găsească cele mai bune metode pentru îndeplinirea şi de­­păşirea lui şi să facă propuneri în acest sens Comitetului de fa­brică. Odată însuşite, propunerile de­vin sarcini concrete pentru toţi muncitorii întreprinderii, sarcini ce trebuesc îndeplinite cu elanul şi cu convingerea, că eforturile depuse duc la îmbunătăţirea ni­velului de viaţă şi de cultură a poporului muncitor. Urmărirea, economisirea şi dirijarea materiei prime Comisia de producţie trebue să urmărească economisirea şi diri­jarea materiei prime. Să studieze sunt cei mai pricepuţi şi mai ex­perimentaţi în producţie. Comisiile de producţie sunt or­gane tehnice ajutătoare ale comi­tetelor de sindicate sau de între­prinderi pentru organizarea pro­ducţiei şi îndeplinirea şi depăşi­rea programelor de producţie. Odată organizate, comisiile de producţie trebue să-şi creeze o reţea proprie, prin care să urmă­rească producţia pas cu pas zi de zi, să se sesizeze de fie­care­­ defecţiune pentru a putea lua măsurile de înlăturare a obs­tacolelor survenite în calea des­făşurării producţiei­ , şi să stimuleze inovaţii şi des­coperiri care să ducă la înlocui­rea acelor materiale care altădată se importau din străinătate şi sunt azi greu şi scump de pro­curat. I­ntrebuinţarea raţională a materialelor de regie Lichidarea rebuturilor şi micşorarea procen­tului de deşeuri In acelaş scop, Comisiile de producţie trebue să-şi îndrepte i­­mediat atenţia asupra lich­dării rebuturilor şi mişcării deşeurilor, ca şi asupra unei cât mai mari recuperări a deşeurilor. Nu poate fi vorba de mărirea producţiei, dacă produsele aruncate ca neco­respunzătoare din punct de vedere calitativ, sunt de peste 20 la sută de exemplu. La o mare întreprindere meta­lurgică, din totalul comenzilor realizate, abia 80 la sută au cores­puns costului de sarcini, restul trebuind prelucrat din nou. Iar din 11.500 tone de oţel, 650 tone au mers la rebut. Valoarea totală a pierderilor prin rebut şi deşeuri la aceiaşi în­treprindere a fost de 60.000.000 lei, adică salariul pe o lună a 10 mii de lucrători. Stimularea şi popularizarea inven­ţiilor şi inovaţiilor în muncă Atribuţiile Comisiei de producţie Trebue să ducă o luptă necru­ţătoare împotriva risipii de com­bustibil, de energie electrică, să vegheze la buna întreţinere a sculelor şi a întregii instalaţii. Regia încarcă cel mai mult preţul produselor finite. Ea repre­zintă un procent însemnat din to­talul preţului de cost. Se înţelege deci că economiile realizate prin scăderea cheltuelilor de regie au efect favorabil şi imediat asupra Comisiile de producţie trebue să acorde deosebită atenţie iniţiati­velor creatoare ale muncitorilor şi tehnicienilor. Să popularizeze şi să încurajeze spiritul de invenţi-Pavel Popa preţului mărfurilor, deci asupra (Continuare în pag IV col. 1-3) creşterii puterii de salariilor, cumpărare a

Next