Scânteia, februarie 1948 (Anul 5, nr. 1034-1059)

1948-02-01 / nr. 1034

OPCTQpaCOOOQQQOOOC^OtMaOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtX SOTOOOSXX5«XXXÎOOOOGOCOOQCOOOOCOOiXXXJOtX30îXXXÎ03 A NUNŢ Comisariatul General pentru Indu­sria Metalurgică KJ Pace cunoscut tuturor între­prinderilor care fabrică articole Kdin fab­ă sau fier prin stan­țare sau presare, fabricilor de R maşini şi motoare, construc­ţiuni mecanice de tot felul, ate-Pf ilisocTno TVlOOO’vioo di IV aerelor mecanice şi metalur­gice, turnătoriilor de fontă şi P metale neferoase şantierelor navale precum şi fabricilor sau­­ întreprinderilor din ramura industriei electro-technice, că urmează să rid­ie formularele tip pentru întocmirea progra­melor de producţie de la Comisariatul General pentru Indus­tria Metalurgică din Bucureşti str. Columb No. 2. întocmirea programelor de producţie şi obţinerea apro­bării lor este obligatorie pentru întreprinderile încadrate în Comisariatul General Me­talurgic şi facultativă pentru ce­le alte. Se recomandă totuşi ca întocmirea lor să se facă de toţi, în vederea înglobării lor în programul general de pro­ducţie şi pentru obţinerea cotelor de materii prime şi com­bustibil.­­ Pentru întreprinderile m­etalurgice din provincie, formu­larel« se vor ridica de la In­spectoratele industriale unde a­­parţin precum şi de la dele­gaţii acestui Comisariat General cari au plecat pe teren cu formu­are şi­­­strucţiuni. Termenul de predare a f­işelor complectate este până la 5 Februarie a. c-1383 ! Cooperativa muncitoreasca de consu­m : 6 MARTIE“­tr Sediul central: Str. Doamnei No. 12 Aduce la cunoştinţa mu­ncitorilor şi salariaţi­or asociaţi­ei­ ai cooperativei că a primit şi pus în vânzare, la centrul de X­r.23 Facere No. 1 din str. Lipscani No. 90 mărfurile rationa­le Uzate Jos notate, cari se vând pe puncte de cartelă: £ 1311 metri Barchet Sib­ir dela fabrica TEB­A-Arad $ 239 „ Țesătură fla­nelată dela fabrica TEBA-Arad X 5183 „ Barchet Crep dela fabrica TEBA-Arad 1610 „ Zefir Elite dela fabrica TEBA-Arad ^ 12803 „ Stambă Doi­n a dela fabrica TEBA-Arad 1182,7 „ Zefir pentru cămăşi dela Soc, pentru Indos­£ tria Bumbacului. Deasemeni s’au pus în vânzare din cote Tbere următoa- A re’e: basmale, imprimeuri c­­orapi de damă Mica I-a şi Chi- X ffon n­ a, roxana, diferite­le gâturi de bumbac î­n metraj şi­­SA lucrate, etc. Centrele alimentare, Nr. 2 din Calea Budeşti, No. 188 „ 3 . str. Sft­ Gheor­ghe Nou, No. 9 „ 4 „ B-din Domniţei No. 2 a „ 5 „ str. Apeie Minerale 63. sunt asortate cu toate artic­olele de băcănie şi coloniale. Nr . 1380 STUDENŢEŞTI IN ATENŢIA STUDENŢILOR CARE IAU MASA LA CANTI­NELE MUNCITOREŞTI Duminică 1 Februarie a. o­ o­­rele 10 dimineaţa are loc la se­diul U.N.S.R. din calea Plevnei 61 adunarea studenţilor şi stu­­dentelor care iau masa la canti­nei,­ muncitoreşti. Prezenta obligatorie. Toate comitetele cercurilor ju­deţene U.N.S.R. sunt convocate în spăială săptămânală care va avea loc Duminică 1 Februarie a. c- orele 10 dim. în localul U.N.S.R­ din calea Plevnei 61. Prezenta comitetelor este obliga­torie. ORCHESTRA SIMFONICA a U.N.S.R. are repetiție în fiecare săptămână. Miercuri orele 17,00 şi bătă la orele 14,00. Domnii colegi si colege care vor să cânte în orchestră sunt ru­gaţi a veni la aceste repetiţii cu i­nstrumentele lor. Aceste repetiţii sunt in vederea plecărei orche­­­­strei în Bulgaria pentru o săp­­tâm- mmmm mmm S­igili fm sitâ (fiefamifi lAiWlOG p^s^sisaaaHHMnQHEEi­asiBnBnBniaiii „Jitii Ulii Pentru Apovizionarea Capitalei CUMPĂRĂ: Dulapuri comerciale frigorifere­­ DECAPOTABIL, CONSUM îl MIC, CAUCIUCURI NOI, HSTARE PERFECTA PEN­■ TRU INSTITUTII ■ TELEFONATI 116.28­3.23.95 ■ 1383 ■■■■■■BăBBBBBBBBI txxxxxxîooooonooooooooc ANUNŢ ■i cu capacitatea de 5.000—3.000 litri în V­ltrmă stare de funcționare, compresoare elemente frigorifere electr­o-automa 1 .000Kşi V ■ fi­ce de 500 3.000 calorii/oră, instalații E B frigorifere complete sau parţiale de H I amoniac cu capacitatea de 5.000-300.000 ■ calorii oră, ventile de închidere pentru­­ gaz şi saramură, msmometre pentru bio- § TM atid de sulf şi amoniac, ţeava de oţel de n jgj 32/33, 42/4S, 50 54, plăci de plută pen- ■ H tfU izolaţii şi deşeuri de plută. Hi Ofertele se vor adresa în scris Ol- « ■-RECŢIEI TEHNICE — SERVICIUL ■ s FRsOCHIFERE din Blocul Leonida, B­d. ■ m Tache Ionescu 3, Etaj. IV, 1384 ■ eHăBaBBHffiaBBHBBHBBaBBBaBBGBBflBBBBia Cine găzdueşte sau ştie U­nde se află băiatul Gheor­­ghe Ambăruş, dispărut din Bacău, este rugat să comu­nice părinţilor Ambăruş loan mecanic CFR, Strada Zefi­rului 30 Orașul Bacău 171 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦6 . ATELIERELE DE CONFECŢIUNI ALE STATULUI­­ Angajează lucrătoare au­xiliare în Atelierele de croitorie pentru cusut la mână şi căi­cat. Doritorii se vor adresa Direcţiei (B-dul Armatei Poporu­­lui Nr. 7 fost B-dul Regele Alexandru­ Cotroceni) în orice zi ♦ de lucru între orele 8-13. 1386 . ATELIERELE DE CONTECŢIUNI ALE STATULUI ! Angajează maşinişti-croi­tori şi lingerese. Doritor­i se vor adresa Direcţiei (B-dul Armatei Poporu­♦ lui Nr. 7 Cotroceni fost Regele Alexandru Nr.♦ _ . 7) In orice <► X de lucru, între orele 8-13. 1385 . »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦*♦♦♦♦+«♦♦♦ [ ooe^chcocQodbcoodbooOQOC­ COOtXXXXXJOOOOOOOOOGOOO iPJIIif-3 lată câştigurile oferite de [Regia Loteriei de Stat: In cel mai fericit caz, cu un loz întreg, puteţi câştiga: 90.009.000 Lei 3.000. 000 Lei 7.000. 000 Lei 6.000. 000 Lei Câştiguri principale1 5.000. 000 Le 3.000. 000 Lei 2.009.000 Lei 1.00. 0000 Lei 500.000 Lei Preschimbați-vă lozurile, sau cumpărați lozuri noi Tragerea: 1-29 Februarie X940 ♦ C PUBLI­CAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa ce­­♦ lor interesaţi că LAreprin- 1­­ derile comunale Sibiu ţin­e în ziua de 20 Februarie a­­c. orele 10 dimineaţa la Se- ] diul întreprinderilor comu-I♦ nale din Sibiu Piaţa Repu- . ♦ blicei No. 14 licitaţie publi-1 ^ că pentru procurarea a 350­­ ♦ contoare de apă de diferite ♦ diametre. X Licitaţia publică se va ♦ ţine La conformitate cu art. ♦ 88-110 din L.C.P. « Odată cu oferta se va ♦ prezenta şi o garanţie pro­­­­vizorie de 5*­» din valoarea furniturii în recepiia Cassel de Depuneri şi Consemnaţi­­uni. In caz că, la data de mai sus licitaţia publică va rămâne fără rezultat, se va proceda la tratare prin bună învoială la data de 1 Mai- X De în acelaş local şi la ace­iaşi oră. Caietul de sarcini şi infor­­maţiuni se pot obţine în fiecare zi de lucru la Sec­ţia Comercială I-C.S. Sibiu, 21 Ianuarie 1948. ♦ ÎNTREPRINDERILE COMUNALE Simil : (XXSQOGOOGOOOOOGOGOOOOCy, gj tămână. HORCH s SCÂNTEIA Cronica filmului „In numele vieţii" (Aro) Un film de o mare valoare ar­tistică şi umană care însufleţeşte şi emoţionează pe spectator cu acea artă minunat de simpli şi de directă, caracteristică regizorilor sovietici. Totodată, un film care atinge o mare adâncime ideolo­gică prin tematica sa şi care dă spectatorului din afara realităţii sovietice, posibilitatea de a-şi spor cunoaşterea acestei realităţi. Din acest punct de vedere filmul este extrem de semnificativ fiindcă a­­duce pe ecran o problemă din viaţa societăţii sovietice. Ceea ce ne reţine întâi de toate este fap­tul că ne aflăm cu adevărat în faţa unor oameni de tip nou, ca­rora vieţuirea în statul socialist, educaţia primită, le-a făurit o nouă conştiinţă, un nou stil de viaţă. Prin preocupările lor, prin mun­ca şi lupta lor grea de fiece zi, oamenii aceştia dovedesc înţele­gerea profundă a faptului că lup­tând pentru afirmarea şi îmbună­tăţirea vieţii tuturor, ei luptă de fapt, pentru îmbunătă­ţirea propriei lor vieţi, pentru­­ propria lor fericire. Imaginea a­­cestei societăţi în care oamenii sunt legaţi între ei printr’un simţ reciproc al răspunderii, — ceea ce face să se nască între ei o comuniune, o dragoste — a­­ceastă imagine nu rămâne stati­că. Societatea aceasta e mereu perfectibilă, e mereu în devenire. ♦__________________ _____Ijto în plin progres. Și aci e a doua ♦ ÎNTREPRINDERILE COMIT-concluzie pe care o prilejuiește X NALE SIBIU filmul. In cunoscuta sa cuvân-9 Ad. No. 139 din 1948 *................................................. tare la discuţiile în­ jurul lucra- I ri lui G. F. Alexandrov: „Isto-­ ria filosofiei occidentale” A. A jj Jdanov spunea : „Partidul nostru a găsit de­­ mult și a pus în slujba socialii­­t mului acea formă deosebită a des-2 coperirii şi înlăturării contradic­­­­ţiilor in societatea socialistă, acea .] formă deosebită a luptei dintre ceeace e vechi şi ceeace e nou, dintre ceeace moare şi ceeace ji se naşte în societatea sovietică,­­ care se numeşte critică şi auti-­­ critică. I­­n societatea sovietici, unde sunt lichidate clasele antagoniste,­­­­upta între ceea ce este vechi şi ,­ ceeace este nou, şi deci desvol­­tarea de la inferior la superior nu se produce sub forma de luptă dintre clasele antagoniste, sub forma de cataclisme, cum se pe­trece sub regimul capitalist, nu sub forma criticii şi a autocriticii, care constitue forţa motrice ade­vărată a desvoltării noastre, o armă puternică în mâinile parti­dului. Aceasta este desigur o nouă formă a mişcării, un nou tip al desvoltării, o nouă lege dia­lectică". Prin conflictul său, filmul ilus­trează admirabil această teză Dar să vedem îndeaproape despre ce este vorba Un conflict foarte simplu, foarte omenesc și — cum spuneam — de o mare adâncime ideologică. Trei medici sovietici dintr'un orășel oarecare lucrează laolaltă pentru descoperirea unei metode capabile să regenereze celula nervoasă a paraliticilor, în special a soldaţilor paralizaţi de pe urma rănilor primite pe front şi să facă din ei oameni valizi, să­­restitue vieţii şi producţiei. Ne dăm aşadar seama că este vorba odată mai mult de centra­rea filmului sovietic pe probleme de arzătoare actualitate, de ten­­dinţa mereu prezentă în cinema­tograful sovietic de a scoate ma­terial de artă din mari probleme de viaţă, de interes general, din probleme care frământă cu adeva­rat societatea, oamenii. Cei trei medici duc o muncă de laborator, severă, istovitoare, care îi absoarbe aproape cu totul. Experienţele se succed neîn­trerupt, dar ele nu duc la niciun rezultat. Lupta devine din ce în ce mai grea. Tocmai în acest moment, un colegiu ştinţific din Statele Un­te, care urmăreşte cu interes cercetările savanţilor so­vietici, invită pe unul dintre ei în vederea unui schimb de expe­rienţe. Descurajat de insulest­ de până acum, cel mai slab, din­tre medici, acceptă invitaţia. Cei­lalţi doi, după ce au privit cu as­­prime lipsa de încredere a celui de al treilea în propriile lor forţe, continuă mai departe experienţele,­­ după un nou şir de eforturi a­­jung în sfârşit să dobândească un rezultat. Dar când este vorba să-l aplice la bolnav, pe masa de ope­raţie, pacientul, — un soldat în­­tors paralizat de pe front — moare din pricina unei crize de inimă. Cei doi medici se află în­­tr-o situaţie dificilă. Deşi metoda lor de lucru nu poate fi vino­vată de moartea pacientului, se iscă totuşi bănuiala că ar avea un caracter distrugător. Şi unul dintre cei doi, descurajat de eşec — şi aflat sub influenţa negativă a soţiei sale — care preferă o viaţă tihnită, zbuciumului de­­ şi noapte în slujba ştiinţei şi progresului — abandonează lup­ta. Din cei trei, rămâne unul singur, dar acesta este cel ma­i mpede, cel mai ferm şi perseve­rent. In ciuda neîncrederii care în­cepe a-ş face loc faţă de noua metodă, el îşi va continua cercetă­rile — convins deopotrivă de justeţea metodei sale cât şi de datoria de a o promova şi pune în practică. Şi curând, odată cu a doua operaţie, va izbândi. Un­deva în balconul aulei în care tânărul savant este sărbătorit pentru victoria obţinută „în nu­mele vieţii”, cei doi colegi acum simpli spectatori îşi dau seama de greşeala comisă şi trag concluzii pentru vitor. Ei reprez­ită ceea ce e mai slab, mai şovăitor în socie­tatea sovietică, ceea ce tinde să ţină această societate pe loc, în vreme ce al treilea medic, prin e­­fortul său disciplinat şi consec­vent şi prin încrederea neclintită în reuşita acestui efort, reprezin­tă tot ce este mai bun în so­cietatea soviet­că, elementul per­manent activ şi dinamic care duce societatea înainte. Nu trebue înţeles de­ aci că a­cesta din urmă capătă un iz de erou, de personaj dăruit cu forţă nemaipomenită, fără nici un fel de lipsuri. El este la rândul său un om ca toţi oamenii şi filmul nu ezită să-i surprindă şi lui mo­mente de slăbiciune, de descura­jare. Numai că ele sunt spo­radice şi biruite până la urmă Şi în această luptă de biruire a slăbiciunilor se vede foarte clar că forţa decisivă forţa care face pe erou să se depăşească şi să învingă este Partidul, în­văţătura lui Lenin şi Stalin, care constitue un imens rezervor de putere. In acest sens există dealungul filmului două eveni­mente pline de înţeles, şi de o mare frumuseţe ca realizare Acela când Petrov — într’un moment de descurajare pricinuit de greutăţile pe care le are de întâmpinat în munca sa de cer­cetător, găseşte o mare forţă de redresare de înv­ărare mo­rală în lectura unui poem des­pre Lenin. Al doilea episod este acela al întâlnirii cu bătrâna ca­re aminteşte eroului descurajat de nereuşita sa de până atunci că Stalin consideră ştiinţa sovie­tică drept o armă puternică pen­tru a învinge piedicile ce stau în calea fericirii omului. Cuvintele acestea devin o forţă mobilizatoare în conştiinţa eroului nostru, dăruindu-i acel îno­t elan de muncă, acea nouă încredere care-l va face să con­tinue lupta sa de cercetător şi să ajungă la reuşită. Această temă centrală a fil­mului care este de fapt tema depăşirii a tot ceea ce este slăb­­iune a tot ce este ră­măşiţă a şovăie­­i comodităţii, e­­goismului, tema luptei pentru pro­gresul moral, sufletesc, pentru progresul necontenit al condiţiei umane, o asemenea temă ne dă măsura superior­tăţii artei sovie­tice, a unei arte care îşi propune să ridice omul, să-i arate pers­pectivele sale de desvoltare. De aceea arta sovietică repre­zintă totdeauna prin toate crea­ţiile ei o pildă vie pentru artiştii de la no şi de pretutindeni. O altă observaţie, legată de ceea ce spuneam mai sus: linia de umanitate a personagiilor este ur­mărită atent dealungul întregu­lui film Deşi cercetători, oameni de ştiinţă, eroii filmului nu sunt mai puţin n­şte oameni „simpli“, care râd, cântă, se amuză, iu­besc. In special merită să fie sem­nalat felul în care problema iu­birii apare în film. Dacă ameri­canii ar fi avut în mână un su­biect, asemănător ar fi căzut întâi de toate în erotism şi ar fi folosit un titlu stupid de tipul „Intre dragoste şi datorie" Cum apare dragostea aci? fără să fie urmă­rită cu ostentaţie, fără să devină o temă în sine, dragostea apare ca un factor esenţ­al în via­ţa personagiilor Oameni aceştia nu se descompun, nu se fragmen­tează, cum vedem atât de des în filmele burgheze Intre doctorul Petrov şi actriţa Lena este o le­gătură clară, luminoasă, deschi­să dintre un bărbat independent şi o femeie independentă care se iubesc cu o mare puritate, care se simt prieteni şi au ne­­voie unul de celălalt. Iubirea lor devine un factor activ în lup­ta pe care ambii o duc „în nu­mele vieţii“­întregul film e lucrat cu aceiaşi simplitate, cu acelaş firesc, cu a­ceeaşi înţelegere s­rofundă a o­menescului prezenta în zeci şi zeci de detalii şi în zeci şi zeci de replici. E greu de citat dintr'un film atât de plin de sevă, dar de­sigur că nu a scăpat spectatorului fineţea şi înţelesul atât de uman al finalului, când Petrov bucuros de succes o sbugheşte pe poarta clinicei, se amestecă printre copii care joacă foot-ball şi participă la joc, confirmând odată mai mult ceea ce aminteam mai sus, faptul că ne aflăm în faţa unor oameni întregi, armonioşi care — oameni de şt­inţă fiind — nu au alunecat pe panta aridităţii, ci şi-au păs­trat nealterate tinereţea, prosper­ţimea, capacitatea de a se bucura de viaţă simplu şi din toată inima Cam la fel de remarcab­­ă este frumuseţea simplă a frazei pe care tot Petrov o rosteşte către Lena, către fata pe care o iubeşte: „F. foarte bine că exişti“ In filmul acesta nu se spune niciodată ,,te iubesc“ într’un schimb de priviri languroase şi de sărutări crono­metrate pentru „efect“ ca în filmele americane Dar din natu­raleţea gesturilor, a tonurilor, a privirilor a cuvintelor se în­cheagă limpede realitatea s­implă şi umană a iubirii, creatoare, ge­neratoare de avânt, a acstei ubiti pine de sensul înalt al demnităţii omeneşti, al stimei re­ciproce, al mândriei de a iubi , a fi iub­i. Şi de bună seamă că n’au scă­pat spectatorului nici moment pre de mare intensitate dramatică, de mare patetism (ca bunăoară scena în care fetiţa operată de Petrov începe să umble), dar de un pa­tetism deloc retoric lucrat cu multă sobrietate, cu infinită dis­creţie şi tocmai pentru asta mai­ uman. In rezumat, un film care tre­­bu­e văzut şi revăzut pentru bo­gata sa substanţă ideologică şi ar­­tistică, pentru marea, covârşitoa­rea sa capacitate de emoţie, un film de la care pleci înălţat sufleteşte care dărueşte spectatorului în­credere în forţele omului elan de luptă pentru progresul şi fe­ricirea omenirii, o capodoperă faţă de care toate filmele bur­gheze laolaltă, cu temele şi oa­menii lor apar penibil de mici, de meschine- Sorin Mladoveanu „Microscop portativ cu o precizie cât mai mare pentru lucrările de prospecțiune minieră, cumpără ÎNTREPRINDERILE META­LURGICE DE STAT - B-dul Tache Ionescu Nr. 20 - Direcția Comercială - etaj IV“. CKXXXXtOOOOOCaOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXXX» îr.î>c< .luoa .iun* . : .'-O® -■ófc »4 ir Informaţii culturale 2­ 0 Duminică 1 Februarie, la orele 10 dimineaţa, se va ţine, la sediul din str. General Bert­­helot No. 18, prima şedinţă de Cenaclu a „Societăţii Scriitorilor din România". Se vor discuta problemele de literatură şi artă cuprinse în re­zoluţiile Congresului Uniunii Sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti. Vor face expuneri: Zaharia Stancu, preşedintele P. S. d. R­, Al. Kiriţesnu, Marcel Breslaşu, M. Novicov şi Eugen Jebeleanu. O Filarmonica de Stat de ■nb conducerea maestrului So­mogyi (Budapesta) a dat Mier, muni seara, la Teatrul CFR Giu­ Ieşti, un concert simfonic, cu programul executat Duminica trecută (Festival de muzică vie­­neză). Concertul a avut loc în faţa unei săli arhipline de munci­­tori, care au aclamat atât pe dirijorul oaspete cât şi pe exe­cutanţi, numeroase numere fiind bisai». •­­ A treia şedinţă a cenaclului studenţesc va avea loc Sâmbătă 31 crt. orele 17 la sediul U.N.S.R. din calea Plevnei 61 etaj II. Vor participa la cenaclu: Coca Faragó, Aurel Baranpa fi -Geo D urnit r eseu. •î. . • • *. •sî-VA-r. MV - > A APÂRUT în Editura Partidului Comunist Român GH. GHEORGHIU-DEJ: PARTIDUL COMUNIST ROMÂN IN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 17IWA ee#fife ha­­vWoqmd /ti GHEORGHI DIMITROV: Despre alian­ţa muncitorilor cu ţăranii. V. KEMENOV: Caracteristicile a două culturi. Prof. B. VOLIN: Statistică şi noactică. L. RATRAŞCANU: Spre o justiţie popu­lară. Ştiinţa sovietică în decursul ce­lor 30 de ani de existenţă a Stocu­lui Sovietic. I. CHIŞINEVSCHI : Ideologia sovietică şi superioritatea ei faţă de ideologia buturgheză. L. RAUTU: Triumful ideilor Engels, Lenin, Stalin. ZINA BRÂNCII: Epoca sfârşitului siste­mului capitalist. B. ZAHARESCU: Centralismul demo­cratic, principi­ul organizatoric de bază al Partidului clasei muncitoare. J. PODOLEANU, Gh. M. Vasilescu—Va­sia « Ed. II, lui Marx. Farmaciile de serviciu Spitalul de urgar­ită; Serv. per­manent de gardă str. Arh. Min­cu 7 telefon 7.47.05 şi 7.05.73. ..Au­rora“ Cireşeanu P. Bârlad Bd. Reg. Carol I 25 tel. 3.35.52; „Ga.­­ul“ GrumbPrim Zilberma­n M. Str. Sft. Apostoli 37 tel 3.89.55; „Oituz“ Rabinovici & Golden­berg, Piaţa Sft. Anton comp. 30; Rosenberg Emil Calea Moşilor 53; Ionescu M. Dimitrie, str. Berzei 46, tel. 3.03.22; Dr. An­­­drieşi Gheorghe, Calea Plevnei 244, tel. 4.78.49; Ch­eorianu Steo­­pul Anna, Bd. Filantropiei 55 ; Paris Gheorghe & Mitlea Ele­na, Bd. Filantropiei 193; Gots­­man A. g.Chiri­ca Doimulescu, str. Petre Poni 2; „Dacia“ Ha­­ralambov D., str. Romană 85; Popov­ici Preutescu C., Sos. Stefan cel Mare 132; Ha­­mo­viei A. & Abramovici Ghizella Sos. Mihai Bravul 1; ’Doniga Vilag Emilia Sos Iancului 82; Dir. Cos­tani Icc, Br. Reg. Ferdinand 104; Roitman Luizi Calea Călă­raşilor 85; Roşu Melania Bart, Calea Dudeşti 213, tel. 3.19.59 ; Rabinovici Evelina, Şos. Dudeşti Cioplea 139; Dr. Volceanuu Sofia, str. 11 Iunie 35, tel. 3.16.62; Dr. Sima Gheorghe Calea Şerban Vodă 198; Strugure Tony, Cal. Ra­.hovei 141; Dăianu Gh. Gheor­­ghe Cal. Rahovei 297, tel. 5.15.00. RADIO RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă, Radio.Jurnal. 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.20: Publicitate. 7.23: Muzica di­mineţii (discuri), RADIO RO­­­MANIA. 7.30: Emisiune în lim­ba maghiară. RADIO BUCU­REŞTI. 7.30: Continuarea muzi­cii de dim. (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI. 8.00: Muzică uşoară: di­ferite instrumente (discuri). 8.30: Muzică vocală spaniolă (discuri). 9.00: Ora exactă. Închiderea e­­­misiunii. De la orele 9.00—9.09 pe RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI: Jurnal în limba Bulgară. RADIO ROMANIA LI­­BERA. 12.00: Deschiderea emi­­­siunii. Ora exactă. Muzică ro­mânească (discuri). 12.05. BttTer­tin informativ. 12.10: Muzică u­­şoară (discuri).. 12.15: Spicuiri din presă. 12.20: Muzică variată uşoară (discuri). 12.30: Viaţa po­­litică la zi. 12.35: Muzică româ­nească (discuri). 12.45: Emisiune pentru tineret. 12.55: Muzică ro­mânească şi muncitoirească (dis­curi). 13.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 13.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Cotele a­­pelor Dunării. Publicitate. Mu­­­zică din operete (discuri). 13.30: Orchestra Marin Urzicean­u: Ro­manţe şi jocuri româneşti. 13.55: Publicitate. 14.00: Oră exactă. Radio jurnal. 14.17: Revista prez­eei. 14.22: Publicitate. 14.27: Ora Armatei. 14.57: Publicitate. 15.82: Buletin meteorologic. 15.85: Re­zumatul programului de a doua zi. 15.10: Ora exactă, închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Des­chiderea emisiunii. Ora exactă. Orchestra Ionel Budişteanu — voce: Alexandru Efţenescu 18.45: Carnet Cultural Croni­ca literară de Paul Georgescu. RADIO ROMANIA. 19.00: Ora copiilor în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO ROMANIA LIBERA. 19.00: Mu­zică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 19.30: Ora exactă. Radio Jurnal. 19.45: Concertul simfonic al Orchestrei de Studio dirij. Ion Ghiga — solistă. An­gela Stancu—pian. 20.45: Recital de canto — Ion Dronca. Canțo­nete. 21.00: Cronica internă de Iosif A­rdeleanu. 21.15: Lucian Savin — vioară. 21.45: Faptul di­­vers în reportaj de Mihai Po­­pescu. 22.00: Ora exactă. Radio Jurnal. 22.15: Buletinul de știri în limba rusă. 22.29: Buletin sportiv. 22.30: Publicitate. 22.34: Invit­,ţie la dans — muzică ofe-­ rită de Casa ,,Discoteca“. 23.30: Radio Jurnal. 23.35: Continuarea muzicii de dans — discuri ofe­rite de Casa „Discoteca“. 23.59: Muzică românească (discuţii). 24.00: Ora exactă: închiderea e­­misiunii. De la orele 18.30—19.30 RADIO DACIA ROMANA, pe lungime de undă de 32,4 m și POSTUL PE UNDA SCURTA de 25 m, emit pentru străinătate. AZI VA RECOMANDAM URMĂTOARELE SPECTACOLE T­EATRE NAŢIONAL (Sf. Sava) Ruy Bias (matineu) Femeia îndărătnică (seara) STUDIO­ NATIONAL Inspectorul de poliţie (matineu) NAŢIONAL (Comedia) Viraj periculos (matineu) NAŢIONAL (Modern) Domnişoara C. O. M. Cântecul muncii C. F. R .CIULEŞTI Covorul lui Djomart POPORULUI (Uranus A) Ps sub castanii din Praga ARMATEI Palas Voinicul MUNICIPAL Rădăcini adânci ! ATLANTIC Coadă la Stroe ŢĂNDĂRICĂ (Teatru de marionete) Sirena cea mică şi­­ Sperietoarea veselă CINEMATOGRAFE ARO In numele vieţii RITZ Omul cu arma TRIANON Prinţesa mofturoasă CASA PRIETENIEI SOVIETO­Secretele contraspionajul! ROMANE (Fantazio) <■ MARCONI Balerina | VOLTA BUZESTI liliacul IZBANDA ' liliacul TOMIS Atacul caravanei AMERICAN Calul năzdrăvan RAHOVA Calul năzdrăvan VERGULUI Ţiganii PACHE Covorul fermecat MODEI Elefantul şi frânghiuţa şi In nisipurile Asiei ALIANŢA Copiii căpitanului Grant - Deţinătorii de centre de pâine sunt obiiaţi să afişeze anunţurile trimise de centrele de alimente Societatea Comercială Munici­pală pentru Aprovizionarea Ca­pitalei Direcţia Planificări. a fost Pune în vedere deţinătorilor de centre de pâine că sunt obligaţi să primească să afişeze în mod vizibil şi să păstreze în tot timpul înscrierilor anunţurile trimise de centrele de alimente pentru reînscrierile la aceste centre. Cei ce nu se vor conforma, vor suferi urmările legale. Cu această ocazie se aduce la cunoştiinţă cetăţenilor şi deţi­nătorilor de centre de coloniale că pentru reînscrierea la aceste centre, nu se percepe nici-o taxă. . 1 BONUL VALABIL Azi, Sâmbătă 31 Ia­nuarie, este valabil bonul Nr. 31 din car­telele trimestriale, pentru **ata­e respec­tive de pâine sau mă­lai.

Next