Scânteia, februarie 1948 (Anul 5, nr. 1034-1059)
1948-02-01 / nr. 1034
OPCTQpaCOOOQQQOOOC^OtMaOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtX SOTOOOSXX5«XXXÎOOOOGOCOOQCOOOOCOOiXXXJOtX30îXXXÎ03 A NUNŢ Comisariatul General pentru Indusria Metalurgică KJ Pace cunoscut tuturor întreprinderilor care fabrică articole Kdin fabă sau fier prin stanțare sau presare, fabricilor de R maşini şi motoare, construcţiuni mecanice de tot felul, ate-Pf ilisocTno TVlOOO’vioo di IV aerelor mecanice şi metalurgice, turnătoriilor de fontă şi P metale neferoase şantierelor navale precum şi fabricilor sau întreprinderilor din ramura industriei electro-technice, că urmează să ridie formularele tip pentru întocmirea programelor de producţie de la Comisariatul General pentru Industria Metalurgică din Bucureşti str. Columb No. 2. întocmirea programelor de producţie şi obţinerea aprobării lor este obligatorie pentru întreprinderile încadrate în Comisariatul General Metalurgic şi facultativă pentru cele alte. Se recomandă totuşi ca întocmirea lor să se facă de toţi, în vederea înglobării lor în programul general de producţie şi pentru obţinerea cotelor de materii prime şi combustibil. Pentru întreprinderile metalurgice din provincie, formularel« se vor ridica de la Inspectoratele industriale unde aparţin precum şi de la delegaţii acestui Comisariat General cari au plecat pe teren cu formuare şistrucţiuni. Termenul de predare a fişelor complectate este până la 5 Februarie a. c-1383 ! Cooperativa muncitoreasca de consum : 6 MARTIE“tr Sediul central: Str. Doamnei No. 12 Aduce la cunoştinţa muncitorilor şi salariaţior asociaţiei ai cooperativei că a primit şi pus în vânzare, la centrul de Xr.23 Facere No. 1 din str. Lipscani No. 90 mărfurile rationale Uzate Jos notate, cari se vând pe puncte de cartelă: £ 1311 metri Barchet Sibir dela fabrica TEBA-Arad $ 239 „ Țesătură flanelată dela fabrica TEBA-Arad X 5183 „ Barchet Crep dela fabrica TEBA-Arad 1610 „ Zefir Elite dela fabrica TEBA-Arad ^ 12803 „ Stambă Doin a dela fabrica TEBA-Arad 1182,7 „ Zefir pentru cămăşi dela Soc, pentru Indos£ tria Bumbacului. Deasemeni s’au pus în vânzare din cote Tbere următoa- A re’e: basmale, imprimeuri corapi de damă Mica I-a şi Chi- X ffon n a, roxana, diferitele gâturi de bumbac în metraj şiSA lucrate, etc. Centrele alimentare, Nr. 2 din Calea Budeşti, No. 188 „ 3 . str. Sft Gheorghe Nou, No. 9 „ 4 „ B-din Domniţei No. 2 a „ 5 „ str. Apeie Minerale 63. sunt asortate cu toate articolele de băcănie şi coloniale. Nr . 1380 STUDENŢEŞTI IN ATENŢIA STUDENŢILOR CARE IAU MASA LA CANTINELE MUNCITOREŞTI Duminică 1 Februarie a. o orele 10 dimineaţa are loc la sediul U.N.S.R. din calea Plevnei 61 adunarea studenţilor şi studentelor care iau masa la cantinei, muncitoreşti. Prezenta obligatorie. Toate comitetele cercurilor judeţene U.N.S.R. sunt convocate în spăială săptămânală care va avea loc Duminică 1 Februarie a. c- orele 10 dim. în localul U.N.S.R din calea Plevnei 61. Prezenta comitetelor este obligatorie. ORCHESTRA SIMFONICA a U.N.S.R. are repetiție în fiecare săptămână. Miercuri orele 17,00 şi bătă la orele 14,00. Domnii colegi si colege care vor să cânte în orchestră sunt rugaţi a veni la aceste repetiţii cu instrumentele lor. Aceste repetiţii sunt in vederea plecărei orchestrei în Bulgaria pentru o săptâm- mmmm mmm Sigili fm sitâ (fiefamifi lAiWlOG p^s^sisaaaHHMnQHEEiasiBnBnBniaiii „Jitii Ulii Pentru Apovizionarea Capitalei CUMPĂRĂ: Dulapuri comerciale frigorifere DECAPOTABIL, CONSUM îl MIC, CAUCIUCURI NOI, HSTARE PERFECTA PEN■ TRU INSTITUTII ■ TELEFONATI 116.283.23.95 ■ 1383 ■■■■■■BăBBBBBBBBI txxxxxxîooooonooooooooc ANUNŢ ■i cu capacitatea de 5.000—3.000 litri în Vltrmă stare de funcționare, compresoare elemente frigorifere electro-automa 1 .000Kşi V ■ fice de 500 3.000 calorii/oră, instalații E B frigorifere complete sau parţiale de H I amoniac cu capacitatea de 5.000-300.000 ■ calorii oră, ventile de închidere pentru gaz şi saramură, msmometre pentru bio- § TM atid de sulf şi amoniac, ţeava de oţel de n jgj 32/33, 42/4S, 50 54, plăci de plută pen- ■ H tfU izolaţii şi deşeuri de plută. Hi Ofertele se vor adresa în scris Ol- « ■-RECŢIEI TEHNICE — SERVICIUL ■ s FRsOCHIFERE din Blocul Leonida, Bd. ■ m Tache Ionescu 3, Etaj. IV, 1384 ■ eHăBaBBHffiaBBHBBHBBaBBBaBBGBBflBBBBia Cine găzdueşte sau ştie Unde se află băiatul Gheorghe Ambăruş, dispărut din Bacău, este rugat să comunice părinţilor Ambăruş loan mecanic CFR, Strada Zefirului 30 Orașul Bacău 171 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦6 . ATELIERELE DE CONFECŢIUNI ALE STATULUI Angajează lucrătoare auxiliare în Atelierele de croitorie pentru cusut la mână şi căicat. Doritorii se vor adresa Direcţiei (B-dul Armatei Poporului Nr. 7 fost B-dul Regele Alexandru Cotroceni) în orice zi ♦ de lucru între orele 8-13. 1386 . ATELIERELE DE CONTECŢIUNI ALE STATULUI ! Angajează maşinişti-croitori şi lingerese. Doritori se vor adresa Direcţiei (B-dul Armatei Poporu♦ lui Nr. 7 Cotroceni fost Regele Alexandru Nr.♦ _ . 7) In orice <► X de lucru, între orele 8-13. 1385 . »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦*♦♦♦♦+«♦♦♦ [ ooe^chcocQodbcoodbooOQOC COOtXXXXXJOOOOOOOOOGOOO iPJIIif-3 lată câştigurile oferite de [Regia Loteriei de Stat: In cel mai fericit caz, cu un loz întreg, puteţi câştiga: 90.009.000 Lei 3.000. 000 Lei 7.000. 000 Lei 6.000. 000 Lei Câştiguri principale1 5.000. 000 Le 3.000. 000 Lei 2.009.000 Lei 1.00. 0000 Lei 500.000 Lei Preschimbați-vă lozurile, sau cumpărați lozuri noi Tragerea: 1-29 Februarie X940 ♦ C PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa ce♦ lor interesaţi că LAreprin- 1 derile comunale Sibiu ţine în ziua de 20 Februarie ac. orele 10 dimineaţa la Se- ] diul întreprinderilor comu-I♦ nale din Sibiu Piaţa Repu- . ♦ blicei No. 14 licitaţie publi-1 ^ că pentru procurarea a 350 ♦ contoare de apă de diferite ♦ diametre. X Licitaţia publică se va ♦ ţine La conformitate cu art. ♦ 88-110 din L.C.P. « Odată cu oferta se va ♦ prezenta şi o garanţie provizorie de 5*» din valoarea furniturii în recepiia Cassel de Depuneri şi Consemnaţiuni. In caz că, la data de mai sus licitaţia publică va rămâne fără rezultat, se va proceda la tratare prin bună învoială la data de 1 Mai- X De în acelaş local şi la aceiaşi oră. Caietul de sarcini şi informaţiuni se pot obţine în fiecare zi de lucru la Secţia Comercială I-C.S. Sibiu, 21 Ianuarie 1948. ♦ ÎNTREPRINDERILE COMUNALE Simil : (XXSQOGOOGOOOOOGOGOOOOCy, gj tămână. HORCH s SCÂNTEIA Cronica filmului „In numele vieţii" (Aro) Un film de o mare valoare artistică şi umană care însufleţeşte şi emoţionează pe spectator cu acea artă minunat de simpli şi de directă, caracteristică regizorilor sovietici. Totodată, un film care atinge o mare adâncime ideologică prin tematica sa şi care dă spectatorului din afara realităţii sovietice, posibilitatea de a-şi spor cunoaşterea acestei realităţi. Din acest punct de vedere filmul este extrem de semnificativ fiindcă aduce pe ecran o problemă din viaţa societăţii sovietice. Ceea ce ne reţine întâi de toate este faptul că ne aflăm cu adevărat în faţa unor oameni de tip nou, carora vieţuirea în statul socialist, educaţia primită, le-a făurit o nouă conştiinţă, un nou stil de viaţă. Prin preocupările lor, prin munca şi lupta lor grea de fiece zi, oamenii aceştia dovedesc înţelegerea profundă a faptului că luptând pentru afirmarea şi îmbunătăţirea vieţii tuturor, ei luptă de fapt, pentru îmbunătăţirea propriei lor vieţi, pentru propria lor fericire. Imaginea acestei societăţi în care oamenii sunt legaţi între ei printr’un simţ reciproc al răspunderii, — ceea ce face să se nască între ei o comuniune, o dragoste — această imagine nu rămâne statică. Societatea aceasta e mereu perfectibilă, e mereu în devenire. ♦__________________ _____Ijto în plin progres. Și aci e a doua ♦ ÎNTREPRINDERILE COMIT-concluzie pe care o prilejuiește X NALE SIBIU filmul. In cunoscuta sa cuvân-9 Ad. No. 139 din 1948 *................................................. tare la discuţiile în jurul lucra- I ri lui G. F. Alexandrov: „Isto- ria filosofiei occidentale” A. A jj Jdanov spunea : „Partidul nostru a găsit de mult și a pus în slujba socialiit mului acea formă deosebită a des-2 coperirii şi înlăturării contradicţiilor in societatea socialistă, acea .] formă deosebită a luptei dintre ceeace e vechi şi ceeace e nou, dintre ceeace moare şi ceeace ji se naşte în societatea sovietică, care se numeşte critică şi auti- critică. In societatea sovietici, unde sunt lichidate clasele antagoniste,upta între ceea ce este vechi şi , ceeace este nou, şi deci desvoltarea de la inferior la superior nu se produce sub forma de luptă dintre clasele antagoniste, sub forma de cataclisme, cum se petrece sub regimul capitalist, nu sub forma criticii şi a autocriticii, care constitue forţa motrice adevărată a desvoltării noastre, o armă puternică în mâinile partidului. Aceasta este desigur o nouă formă a mişcării, un nou tip al desvoltării, o nouă lege dialectică". Prin conflictul său, filmul ilustrează admirabil această teză Dar să vedem îndeaproape despre ce este vorba Un conflict foarte simplu, foarte omenesc și — cum spuneam — de o mare adâncime ideologică. Trei medici sovietici dintr'un orășel oarecare lucrează laolaltă pentru descoperirea unei metode capabile să regenereze celula nervoasă a paraliticilor, în special a soldaţilor paralizaţi de pe urma rănilor primite pe front şi să facă din ei oameni valizi, sărestitue vieţii şi producţiei. Ne dăm aşadar seama că este vorba odată mai mult de centrarea filmului sovietic pe probleme de arzătoare actualitate, de tendinţa mereu prezentă în cinematograful sovietic de a scoate material de artă din mari probleme de viaţă, de interes general, din probleme care frământă cu adevarat societatea, oamenii. Cei trei medici duc o muncă de laborator, severă, istovitoare, care îi absoarbe aproape cu totul. Experienţele se succed neîntrerupt, dar ele nu duc la niciun rezultat. Lupta devine din ce în ce mai grea. Tocmai în acest moment, un colegiu ştinţific din Statele Unte, care urmăreşte cu interes cercetările savanţilor sovietici, invită pe unul dintre ei în vederea unui schimb de experienţe. Descurajat de insulest de până acum, cel mai slab, dintre medici, acceptă invitaţia. Ceilalţi doi, după ce au privit cu asprime lipsa de încredere a celui de al treilea în propriile lor forţe, continuă mai departe experienţele, după un nou şir de eforturi ajung în sfârşit să dobândească un rezultat. Dar când este vorba să-l aplice la bolnav, pe masa de operaţie, pacientul, — un soldat întors paralizat de pe front — moare din pricina unei crize de inimă. Cei doi medici se află într-o situaţie dificilă. Deşi metoda lor de lucru nu poate fi vinovată de moartea pacientului, se iscă totuşi bănuiala că ar avea un caracter distrugător. Şi unul dintre cei doi, descurajat de eşec — şi aflat sub influenţa negativă a soţiei sale — care preferă o viaţă tihnită, zbuciumului de şi noapte în slujba ştiinţei şi progresului — abandonează lupta. Din cei trei, rămâne unul singur, dar acesta este cel mai mpede, cel mai ferm şi perseverent. In ciuda neîncrederii care începe a-ş face loc faţă de noua metodă, el îşi va continua cercetările — convins deopotrivă de justeţea metodei sale cât şi de datoria de a o promova şi pune în practică. Şi curând, odată cu a doua operaţie, va izbândi. Undeva în balconul aulei în care tânărul savant este sărbătorit pentru victoria obţinută „în numele vieţii”, cei doi colegi acum simpli spectatori îşi dau seama de greşeala comisă şi trag concluzii pentru vitor. Ei reprezită ceea ce e mai slab, mai şovăitor în societatea sovietică, ceea ce tinde să ţină această societate pe loc, în vreme ce al treilea medic, prin efortul său disciplinat şi consecvent şi prin încrederea neclintită în reuşita acestui efort, reprezintă tot ce este mai bun în societatea sovietcă, elementul permanent activ şi dinamic care duce societatea înainte. Nu trebue înţeles de aci că acesta din urmă capătă un iz de erou, de personaj dăruit cu forţă nemaipomenită, fără nici un fel de lipsuri. El este la rândul său un om ca toţi oamenii şi filmul nu ezită să-i surprindă şi lui momente de slăbiciune, de descurajare. Numai că ele sunt sporadice şi biruite până la urmă Şi în această luptă de biruire a slăbiciunilor se vede foarte clar că forţa decisivă forţa care face pe erou să se depăşească şi să învingă este Partidul, învăţătura lui Lenin şi Stalin, care constitue un imens rezervor de putere. In acest sens există dealungul filmului două evenimente pline de înţeles, şi de o mare frumuseţe ca realizare Acela când Petrov — într’un moment de descurajare pricinuit de greutăţile pe care le are de întâmpinat în munca sa de cercetător, găseşte o mare forţă de redresare de învărare morală în lectura unui poem despre Lenin. Al doilea episod este acela al întâlnirii cu bătrâna care aminteşte eroului descurajat de nereuşita sa de până atunci că Stalin consideră ştiinţa sovietică drept o armă puternică pentru a învinge piedicile ce stau în calea fericirii omului. Cuvintele acestea devin o forţă mobilizatoare în conştiinţa eroului nostru, dăruindu-i acel înot elan de muncă, acea nouă încredere care-l va face să continue lupta sa de cercetător şi să ajungă la reuşită. Această temă centrală a filmului care este de fapt tema depăşirii a tot ceea ce este slăbiune a tot ce este rămăşiţă a şovăiei comodităţii, egoismului, tema luptei pentru progresul moral, sufletesc, pentru progresul necontenit al condiţiei umane, o asemenea temă ne dă măsura superiortăţii artei sovietice, a unei arte care îşi propune să ridice omul, să-i arate perspectivele sale de desvoltare. De aceea arta sovietică reprezintă totdeauna prin toate creaţiile ei o pildă vie pentru artiştii de la no şi de pretutindeni. O altă observaţie, legată de ceea ce spuneam mai sus: linia de umanitate a personagiilor este urmărită atent dealungul întregului film Deşi cercetători, oameni de ştiinţă, eroii filmului nu sunt mai puţin nşte oameni „simpli“, care râd, cântă, se amuză, iubesc. In special merită să fie semnalat felul în care problema iubirii apare în film. Dacă americanii ar fi avut în mână un subiect, asemănător ar fi căzut întâi de toate în erotism şi ar fi folosit un titlu stupid de tipul „Intre dragoste şi datorie" Cum apare dragostea aci? fără să fie urmărită cu ostentaţie, fără să devină o temă în sine, dragostea apare ca un factor esenţal în viaţa personagiilor Oameni aceştia nu se descompun, nu se fragmentează, cum vedem atât de des în filmele burgheze Intre doctorul Petrov şi actriţa Lena este o legătură clară, luminoasă, deschisă dintre un bărbat independent şi o femeie independentă care se iubesc cu o mare puritate, care se simt prieteni şi au nevoie unul de celălalt. Iubirea lor devine un factor activ în lupta pe care ambii o duc „în numele vieţii“întregul film e lucrat cu aceiaşi simplitate, cu acelaş firesc, cu aceeaşi înţelegere srofundă a omenescului prezenta în zeci şi zeci de detalii şi în zeci şi zeci de replici. E greu de citat dintr'un film atât de plin de sevă, dar desigur că nu a scăpat spectatorului fineţea şi înţelesul atât de uman al finalului, când Petrov bucuros de succes o sbugheşte pe poarta clinicei, se amestecă printre copii care joacă foot-ball şi participă la joc, confirmând odată mai mult ceea ce aminteam mai sus, faptul că ne aflăm în faţa unor oameni întregi, armonioşi care — oameni de ştinţă fiind — nu au alunecat pe panta aridităţii, ci şi-au păstrat nealterate tinereţea, prosperţimea, capacitatea de a se bucura de viaţă simplu şi din toată inima Cam la fel de remarcabă este frumuseţea simplă a frazei pe care tot Petrov o rosteşte către Lena, către fata pe care o iubeşte: „F. foarte bine că exişti“ In filmul acesta nu se spune niciodată ,,te iubesc“ într’un schimb de priviri languroase şi de sărutări cronometrate pentru „efect“ ca în filmele americane Dar din naturaleţea gesturilor, a tonurilor, a privirilor a cuvintelor se încheagă limpede realitatea simplă şi umană a iubirii, creatoare, generatoare de avânt, a acstei ubiti pine de sensul înalt al demnităţii omeneşti, al stimei reciproce, al mândriei de a iubi , a fi iubi. Şi de bună seamă că n’au scăpat spectatorului nici moment pre de mare intensitate dramatică, de mare patetism (ca bunăoară scena în care fetiţa operată de Petrov începe să umble), dar de un patetism deloc retoric lucrat cu multă sobrietate, cu infinită discreţie şi tocmai pentru asta mai uman. In rezumat, un film care trebue văzut şi revăzut pentru bogata sa substanţă ideologică şi artistică, pentru marea, covârşitoarea sa capacitate de emoţie, un film de la care pleci înălţat sufleteşte care dărueşte spectatorului încredere în forţele omului elan de luptă pentru progresul şi fericirea omenirii, o capodoperă faţă de care toate filmele burgheze laolaltă, cu temele şi oamenii lor apar penibil de mici, de meschine- Sorin Mladoveanu „Microscop portativ cu o precizie cât mai mare pentru lucrările de prospecțiune minieră, cumpără ÎNTREPRINDERILE METALURGICE DE STAT - B-dul Tache Ionescu Nr. 20 - Direcția Comercială - etaj IV“. CKXXXXtOOOOOCaOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCXXXXXXX» îr.î>c< .luoa .iun* . : .'-O® -■ófc »4 ir Informaţii culturale 2 0 Duminică 1 Februarie, la orele 10 dimineaţa, se va ţine, la sediul din str. General Berthelot No. 18, prima şedinţă de Cenaclu a „Societăţii Scriitorilor din România". Se vor discuta problemele de literatură şi artă cuprinse în rezoluţiile Congresului Uniunii Sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti. Vor face expuneri: Zaharia Stancu, preşedintele P. S. d. R, Al. Kiriţesnu, Marcel Breslaşu, M. Novicov şi Eugen Jebeleanu. O Filarmonica de Stat de ■nb conducerea maestrului Somogyi (Budapesta) a dat Mier, muni seara, la Teatrul CFR Giu Ieşti, un concert simfonic, cu programul executat Duminica trecută (Festival de muzică vieneză). Concertul a avut loc în faţa unei săli arhipline de muncitori, care au aclamat atât pe dirijorul oaspete cât şi pe executanţi, numeroase numere fiind bisai». • A treia şedinţă a cenaclului studenţesc va avea loc Sâmbătă 31 crt. orele 17 la sediul U.N.S.R. din calea Plevnei 61 etaj II. Vor participa la cenaclu: Coca Faragó, Aurel Baranpa fi -Geo D urnit r eseu. •î. . • • *. •sî-VA-r. MV - > A APÂRUT în Editura Partidului Comunist Român GH. GHEORGHIU-DEJ: PARTIDUL COMUNIST ROMÂN IN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 17IWA ee#fife havWoqmd /ti GHEORGHI DIMITROV: Despre alianţa muncitorilor cu ţăranii. V. KEMENOV: Caracteristicile a două culturi. Prof. B. VOLIN: Statistică şi noactică. L. RATRAŞCANU: Spre o justiţie populară. Ştiinţa sovietică în decursul celor 30 de ani de existenţă a Stocului Sovietic. I. CHIŞINEVSCHI : Ideologia sovietică şi superioritatea ei faţă de ideologia buturgheză. L. RAUTU: Triumful ideilor Engels, Lenin, Stalin. ZINA BRÂNCII: Epoca sfârşitului sistemului capitalist. B. ZAHARESCU: Centralismul democratic, principiul organizatoric de bază al Partidului clasei muncitoare. J. PODOLEANU, Gh. M. Vasilescu—Vasia « Ed. II, lui Marx. Farmaciile de serviciu Spitalul de urgarită; Serv. permanent de gardă str. Arh. Mincu 7 telefon 7.47.05 şi 7.05.73. ..Aurora“ Cireşeanu P. Bârlad Bd. Reg. Carol I 25 tel. 3.35.52; „Ga.ul“ GrumbPrim Zilberman M. Str. Sft. Apostoli 37 tel 3.89.55; „Oituz“ Rabinovici & Goldenberg, Piaţa Sft. Anton comp. 30; Rosenberg Emil Calea Moşilor 53; Ionescu M. Dimitrie, str. Berzei 46, tel. 3.03.22; Dr. Andrieşi Gheorghe, Calea Plevnei 244, tel. 4.78.49; Cheorianu Steopul Anna, Bd. Filantropiei 55 ; Paris Gheorghe & Mitlea Elena, Bd. Filantropiei 193; Gotsman A. g.Chirica Doimulescu, str. Petre Poni 2; „Dacia“ Haralambov D., str. Romană 85; Popovici Preutescu C., Sos. Stefan cel Mare 132; Hamoviei A. & Abramovici Ghizella Sos. Mihai Bravul 1; ’Doniga Vilag Emilia Sos Iancului 82; Dir. Costani Icc, Br. Reg. Ferdinand 104; Roitman Luizi Calea Călăraşilor 85; Roşu Melania Bart, Calea Dudeşti 213, tel. 3.19.59 ; Rabinovici Evelina, Şos. Dudeşti Cioplea 139; Dr. Volceanuu Sofia, str. 11 Iunie 35, tel. 3.16.62; Dr. Sima Gheorghe Calea Şerban Vodă 198; Strugure Tony, Cal. Ra.hovei 141; Dăianu Gh. Gheorghe Cal. Rahovei 297, tel. 5.15.00. RADIO RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă, Radio.Jurnal. 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.20: Publicitate. 7.23: Muzica dimineţii (discuri), RADIO ROMANIA. 7.30: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI. 7.30: Continuarea muzicii de dim. (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 8.00: Muzică uşoară: diferite instrumente (discuri). 8.30: Muzică vocală spaniolă (discuri). 9.00: Ora exactă. Închiderea emisiunii. De la orele 9.00—9.09 pe RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI: Jurnal în limba Bulgară. RADIO ROMANIA LIBERA. 12.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească (discuri). 12.05. BttTertin informativ. 12.10: Muzică uşoară (discuri).. 12.15: Spicuiri din presă. 12.20: Muzică variată uşoară (discuri). 12.30: Viaţa politică la zi. 12.35: Muzică românească (discuri). 12.45: Emisiune pentru tineret. 12.55: Muzică românească şi muncitoirească (discuri). 13.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 13.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Cotele apelor Dunării. Publicitate. Muzică din operete (discuri). 13.30: Orchestra Marin Urziceanu: Romanţe şi jocuri româneşti. 13.55: Publicitate. 14.00: Oră exactă. Radio jurnal. 14.17: Revista prezeei. 14.22: Publicitate. 14.27: Ora Armatei. 14.57: Publicitate. 15.82: Buletin meteorologic. 15.85: Rezumatul programului de a doua zi. 15.10: Ora exactă, închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Orchestra Ionel Budişteanu — voce: Alexandru Efţenescu 18.45: Carnet Cultural Cronica literară de Paul Georgescu. RADIO ROMANIA. 19.00: Ora copiilor în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI ŞI RADIO ROMANIA LIBERA. 19.00: Muzică variată uşoară (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 19.30: Ora exactă. Radio Jurnal. 19.45: Concertul simfonic al Orchestrei de Studio dirij. Ion Ghiga — solistă. Angela Stancu—pian. 20.45: Recital de canto — Ion Dronca. Canțonete. 21.00: Cronica internă de Iosif Ardeleanu. 21.15: Lucian Savin — vioară. 21.45: Faptul divers în reportaj de Mihai Popescu. 22.00: Ora exactă. Radio Jurnal. 22.15: Buletinul de știri în limba rusă. 22.29: Buletin sportiv. 22.30: Publicitate. 22.34: Invit,ţie la dans — muzică ofe- rită de Casa ,,Discoteca“. 23.30: Radio Jurnal. 23.35: Continuarea muzicii de dans — discuri oferite de Casa „Discoteca“. 23.59: Muzică românească (discuţii). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunii. De la orele 18.30—19.30 RADIO DACIA ROMANA, pe lungime de undă de 32,4 m și POSTUL PE UNDA SCURTA de 25 m, emit pentru străinătate. AZI VA RECOMANDAM URMĂTOARELE SPECTACOLE TEATRE NAŢIONAL (Sf. Sava) Ruy Bias (matineu) Femeia îndărătnică (seara) STUDIO NATIONAL Inspectorul de poliţie (matineu) NAŢIONAL (Comedia) Viraj periculos (matineu) NAŢIONAL (Modern) Domnişoara C. O. M. Cântecul muncii C. F. R .CIULEŞTI Covorul lui Djomart POPORULUI (Uranus A) Ps sub castanii din Praga ARMATEI Palas Voinicul MUNICIPAL Rădăcini adânci ! ATLANTIC Coadă la Stroe ŢĂNDĂRICĂ (Teatru de marionete) Sirena cea mică şi Sperietoarea veselă CINEMATOGRAFE ARO In numele vieţii RITZ Omul cu arma TRIANON Prinţesa mofturoasă CASA PRIETENIEI SOVIETOSecretele contraspionajul! ROMANE (Fantazio) <■ MARCONI Balerina | VOLTA BUZESTI liliacul IZBANDA ' liliacul TOMIS Atacul caravanei AMERICAN Calul năzdrăvan RAHOVA Calul năzdrăvan VERGULUI Ţiganii PACHE Covorul fermecat MODEI Elefantul şi frânghiuţa şi In nisipurile Asiei ALIANŢA Copiii căpitanului Grant - Deţinătorii de centre de pâine sunt obiiaţi să afişeze anunţurile trimise de centrele de alimente Societatea Comercială Municipală pentru Aprovizionarea Capitalei Direcţia Planificări. a fost Pune în vedere deţinătorilor de centre de pâine că sunt obligaţi să primească să afişeze în mod vizibil şi să păstreze în tot timpul înscrierilor anunţurile trimise de centrele de alimente pentru reînscrierile la aceste centre. Cei ce nu se vor conforma, vor suferi urmările legale. Cu această ocazie se aduce la cunoştiinţă cetăţenilor şi deţinătorilor de centre de coloniale că pentru reînscrierea la aceste centre, nu se percepe nici-o taxă. . 1 BONUL VALABIL Azi, Sâmbătă 31 Ianuarie, este valabil bonul Nr. 31 din cartelele trimestriale, pentru **atae respective de pâine sau mălai.