Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)

1948-06-02 / nr. 1135

130.000 exemplare noui din Cartea de bază a studiului individual politice și tactice, este —așa cum s’a spus — o enciclo­pedie VIE a marxism-leni­­ de data nismului. '’în care se vede 130.000 IMestor Ignat Continuare în pag. VI-a col. 1-2-3 de primejdia rătăcirii de pe drumul cel bun. Acest rezultat a fost ob­ţinut prin organizarea te­meinică a învăţământului de Partid şi a studiului indivi­dual de către Direcţia Pro­pagandei şi Agitaţiei a Co­mitetului Central al Parti­dului. Nu întâmplător a fost a­­şezată la baza studiului indi­vidual tocmai „Istoria P.C. (b) al U. S.“. Această lucra­re a lui I. V. Stalin nu este o simplă operă istorică, o carte a cărei lectură să poa­tă fi lăsată — aşa cum şi-au putut închipui unii judecând după titlu — la voia şi pre­ferinţa cititorilor. „Istoria Partidului Comu-Am stat de vorbă, în ul­tima vreme, cu numeroşi tovarăşi despre cărţi. I-am­ descusut în iei şi chip ce şi cum au citit, cu ce au ră­mas în minte după aceea, ce greutăţi au întâmpinat, ce-ar mai dori să studieze, etc. Cei mai mulţi — şi nu numai dintre cei cu care am putut vorbi, dar şi din­tre aceia care au legat co­respondenţă cu ziarul no­stru — ne-au spus, printre altele, că aşteaptă cu ne­răbdare o nouă ediţie din „istoria Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovie­tice”. Cele două ediţii vechi, deşi apărute abea cu un an, doi în urmă şi într’un nu­A* ««laiurid rdiuuului S (2?00of s’audeDuizaT cu­ nist (.b) al U­­S­“- cuprinde rând. De atunci însă cererea experiența de luptă a mare­a sporit uimitor de repede. La biblioteci, oamenii trebu­iau să aştepte mult şi bine până să capete un exem­plar din „Istoria Partidului”, iar alte exemplare, acoperi­te de note și însemnări, tre­ceau din mână în mână. Zilele trecute, Editura Partidului­ Muncitoresc Ro­mân a răspuns acestei do­m­nii a cititorilor şi nevoii de lui Partid al lui Lenin—Sta­­lin, a acelui Partid de tip nou care a dus la biruinţă clasa muncitoare pe o şesi­­me de glob în Marea Revo­luţie Socialistă şi care astăzi conduce poporul sovietic spre făurirea celei mai înal­te orânduiri întrezărite de mintea omenească: socie­tatea comunistă. „Istoria Partidului“ este a oferi unei masse cât mai Un nesecat izvor de învăţă­turi teoretice şi practice, largi cartea de bază a stu­diului individual şi a învăţă­mântului de partid, difuzând o nouă ediţie din „Istoria P. C. (b.) al N­. S”. ‘ ' ’ aceasta însă în exemplare. Fără îndoială apariţia a 130.000 exemplare nu ale uneia din cărţile pe care e­­ditorii de altădată şi chiar unii de astăzi şi le închipu­iau „cu succes de public“, ci dintr’o mare lucrare ştiinţi­fică, este un eveniment în­semnat în viaţa culturală şi politică a ţării. Ne fuge gân­dul cu ani în urmă când ti­rajul invidiat al unei cărţi însemna pe meleagurile noastre doar vreo 4—5000 de exemplare şi acestea înecate în mijlocul indife­renţei generale a protipen­dadei burgheze şi moşie­reşti lipsită de preocupări culturale şi a maselor popu­lare ţinute în neştiinţă de carte, îndepărtate de orice rază de lumină care ar fi putut primejdui asuprirea reacţionară. lată încă un prilej de a măsura pasul uriaş pe ca­re 1 am făcut in ultimii trei ani! $1 acest pas nu constă nu­mai în trecerea dela 5000 la 130.000 (deşi înseşi aces­te cifre ne arată apariţia unei mase de cititori noi), ci într’un adevăra­t salt cali­tativ: astăzi nu numai că se citeşte cu mult mai mult în ţara noastră, dar se citesc mai ales lucrări de impor­tanţa Cursului scurt al „Is­toriei P. C. (b) al U. S.“. Faptul că o asemenea o­­peră ştiinţifică a trebuit şi a putut să apară în 130.000 exemplare arată creşterea rapidă a nivelului politic şi ideologic al maselor şi în primul rând al clasei mun­citoare din România şi con­­stitue un nou succes al Partidului Muncitoresc Ro­mân în lupta pentru lichida­rea înapoerii culturale, pen­tru înarmarea oamenilor muncii cu invincibila armă ideologică a ştiinţei lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Acest rezultat a fost ob­ţinut printr’o muncă susţi­nută de lămurire, în primul rând în sânul masei mem­brilor de Partid, a însemnă­tăţii însuşirii teoriei mar­­xiste-leniniste, fără ajutorul căreia activitatea practică zilnică în orice domeniu, es­te ameninţată la fiecare pas Trecerea Institutului Central de Statistică la Preşedinţia Consiliului de Miniştri­­ Prezidiul M Marii Adunări Na­ţionale a dat un decret, prin care Institutul Central de Statistici, care funcţiona pe lângă fostul Minister al In­dustriei şi Comerţului, a tre­cut la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Institutul va funcţiona sub îndrumarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej prim vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, însărcinat cu coor­donarea activităţii ministe­­relor economice şi financia- 36 mediei alungă intunerecul şi boala din satele Ilfovului In sala cea mare a şcolii, doctorii şi-au scos aparatele. Iată un sătean din Dridu, care aşteaptă liniştit să i se ia tensiunea. (Reportajul în pag. II-a) In pag. II l­a UNDE SE FAC ÎNSCRIERILE IOVR-iştilor PENTRU BAI Marii mutilaţi ar beneficia de băi, locuinţe şi întreţinere In pag. V-a O NOUA LISTA DE OFITERI FOȘTI PRIZONIERI REPA­TRIATI DIN U.R.S.S. încep lucrările pentru asanarea a 17.000 jugăre de pământ din jud. Timiş TIMISOARA■­­ Lucrările pentru asanarea a 17.000 ju­găre de pământ din hotarele comunelor • Tolvadia și Bun­ice vor începe la data de 10 iunie. In prezent, se fac pregăti­rile necesare in vederea des­chiderii celui mai mare şan­tier de muncă voluntară din Banat, GH BITLIA Coresp. 6 PAGINI LEI Ml­ TM*, * hmi. 1Ml sf|tA iu Ajf |[ XVII No. 1135 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică î 3.26.20 __________Cont cec poştal Nr. 1381__________ ABONAMENTE! Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, țărani și intelectuali) lunar Lei 80 Taxa post plătită în numerar cont. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 MAREA VICTOR A DEMOCRAŢIEI POPULARE IN ALEGERILE DIN CEHOSLOVACIA 89 la sută din voturi au fost acordate Frontului Naţional Reportaj primit prin telefon de la trimisul nostru special la Fraga PRAGA 51 . Succesul obţinut în alegerile de Duminică, de Frontul Naţional, care a luat 89 LA SUTA de voturi pe întreaga ţară, reprezintă glasul cu adevărat liber al poporului cehoslovac, confirmarea hotărîtă în fata lumii întregi a evenimentelor din Februarie încrederea de care se bucură Frontul Naţional in massele largi populare, şi mai ales o uriaşă afirmare a forţei Partidului Comunist Cehoslovac, mobilizatorul întregului popor pe calea unităţii, a luptei pentru pace, muncă constructivă şi socialism, împotriva tuturor ma­nevrelor reacţiuni­i interne şi externe, împotriva provocatori­lor de noui războaie. Aproape 60 de ziarişti din toate ţările au­­ urmă­rit la Praga desfăşurarea alegerilor. Ei au avut prilejul să viziteze în toată libertatea localurile de vot, să stea de vorbă cu alegătorii, să ceară orice lămuriri cu privire la o­­peraţiunile de votare. Dacă pentru ziariştii din Uniunea Sovietică, din demo­­oraţiile nopulare sau penttru re­prezentanţii ziarelor democra­tice din Apus, ziua de Dumi­nică a fost o adevărată sârbă, toare, ea a prilejuit multe ne­cazuri ziariştilor reacţionari din aşa zisele democraţii occi­dentale, trimişi de stăpânii lor imperialişti să caute nod în papură acestor alegeri. Acestor ziarişti, guvernul şi poporul cehoslovac l­e au dat o adevărată lecţie de democraţie, de dârză afirmare a unităţii sale împotriva oricărui plan de înrobire, nu contra oricăror ma­nevre războinice. Cu calmul şi disciplina ca­­racteristică poporului cehoslo­­vac, alegătorii s’au prezentat masiv la urne. Nici urmă de armată sau de poliţie, dease­­menea nici o coadă. In pe­rechi, în grupuri de 5—6, băr­baţi, femei, tineri, bătrâni, muncitori, intelectuali, func­ţionari, soldaţi, ofiţeri, preoţi, intrau în localurile de votare şi marea lor majoritate, fără a sta mult pe gânduri, intro­duceau buletinul Frontului Na­­ţional în plic şi îl puneau in urnă, aruncând la coş lista albă. Foarte mulţi au fost acei care, demonstrativ, nici n’au mai intrat în cabină, ci f fă­­ceau operaţia votării în văzul tuturor. — Nu vrem să fie un se­cret pentru nimeni faptul că suntem pentru pace şi adevă­rată democraţie, — spuneau ei, întrebărilor provocatoare puse de ziariştii reacţionari englezi şi americani, i-am auzit pe mulţi răspunzând că „aici nu este Italia“... Aspectul oraşului Praga, in­­cepând din noaptea dinaintea alegerilor, a fost feeric. Ve­chile monumente ale Capita­­lei, Topdurile, clădirile istorice, puternic luminate de reflec­toare, marile bulevarde pline de oameni care discutau despre candidaţi, despre planul de doi ani şi despre perspectivele vii­torului plan de cinci ani, cor­­tegiile de tineri, care fie că satirizau reacţiunea exploata­toare, fie trista amintire a um­brelei lui Chamberlain şi a batalioanelor de asalt hitle­­riste, toate acestea creiau în Praga o atmosferă de deosebită combativitate, de bună dispozi­ţie, de încredere. Duminică pe la orele 4 au început să apară pe străzile centrale, pe tabele dinainte pregătite, primele rezultate. Pe măsură ce apăreau, victoria Frontului Naţional devenea din Traian Şelmaru Continuare în pag. Ill-a col. 7-8 X}*­­. 7­­.'.‘Vv]\c v ,**,• ■.:*■}. •: v c:\ * •­­ CLEMENT GOTTWALD Societăţile comerciale municipale se transformă în societăţi de Stat In Monitorul Oficial de Pri­marea Societăţii Comerciale pen a apărut decretul Prezidiului Ma­­tru Aprovizionarea Capitalei şi a rii Adunări Naţionale, pentru în- ' ■ * ... fiinţarea şi funcţionarea societăţi­lor comerciale de Stat. Decretul prevede că Statul ro­mân prin Ministerul Comerţu­lui, va putea înfiinţa societăţi comerciale de Stat, având ca obiect: colectarea de produse a­­gricole, vegetale şi animale, de­şeuri industriale şi orice fel de alte produse; desfacerea cu ri­dicata şi cu amănuntul a măr­furilor şi produselor de orice fel, raţionate şi neraţionate; apro­vizionarea populaţiei municipiilor, comunelor urbane şi balneo- cli­materice, cu produse alimentare de primă necesitate, lemne de foc şi alte produse de uz gospodă­resc, precum şi exploatarea de hoteluri, izvoare minerale, băi, localuri de consumaţie, localuri de spectacole, transportul, ma­nipularea şi vămuirea mărfuri­lor, înfiinţarea societăţilor comer­ciale de Stat se va face prin decizii ale Ministerului Comerţu­lui, cu avizul Ministerului Fi­nanţelor. Capitalul social al societăţilor comerciale de Stat va fi sub­scris şi vărsat în întregime de Stat, prin Ministerul Finanţelor. Capitalul social al societăţilor comerciale de Stat rămâne pro­prietatea Statului. Decretul mai prevede transfer­societăţii comerciale municipale „30 Decembrie“ din Galaţi, în societăţi comerciale de Stat. Fac excepţie dela prevederile decretului, societăţile comerciale de Stat de export şi import, care funcţionează pe baza deciziunilor Comisiunii Ministeriale pentru Re­dresarea Economică şi Stabili­zare Monetară. Ce prevede planul de investiţii al industriei si fermelor de Stat După cum am arătat in numărul de ieri al traiarului nostru, în urma şedinţelor ţinute de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Vasile Zuca cu conducătorii departa­­mentelor economice , a fost aprobat planul de investiţii al industriei şi al fermelor de Stat Planul prevede importante investiţii în industria de industria textilă, a pielăriei, Stat dintre care o parte pentru utilajul necesar lal lemnului şi celidosei. Deasemeni un capitol im­bricării de maşini agricole portant îl ocupă investiţiile şi electro­teh­nice. Alte sume însemnate sunt pentru A V. S. 91. (fost R. E. A. X. I. 91.), în vederea pro­prevăanute pentru investiţii în curării vitelor de traiaţiune, industria grea, chimică (pen­­tru utilarea fabricilor de în­­grăşăminte, materiale refrac­­tare, fungicide, ete)., pentru construcţii, etc. vitelor de rentă şi de repro­ducţie, pentru înzestrarea cu maşini agricole pentru ln pag. IIl-a Alegerile de Dumi­nică au consolidat victoria din Februa­rie a democraţiei cehoslovace Conferinţa pe ţară a responsabililor spor­tivi a trasat noua formă de organizare a mişcării sportive din ţara noastră „SPORTUL este şi tribus să fie un mijloc de ridicare a nivelului politic al tineretul­ui şi al tuturor celor care-l practică“ - a sps tov. Vas­ichi, membru al Biroului Politic al C.C. al PNLR. şi ministru al învăţământului Public • Sportul a intrat în atribuţiile Ministe­rului învăţământului Public. • Organizaţie de massă unică a sportului românesc. • In toamnă se vor deschide trei şcoli de stat pentru pregătirea profesorilor, maeştrilor şi instructorilor de sport. Vineri a avut loc la „Casa Tineretului”, conferinţa respon­sabililor sportivi din 58 de jud­eţe. In cadrul acestei conferinţe s-a desbătut problema unificării mişcării sportive din ţara noastră. La această conferinţă a luat parte fi tov. Gh. Vasilichi­­m,crebru al Biroului Politic dl C. C. al P. M. R- fi ministru al învăţământului Public. Discursul tovarăşului Gh. Vâsliîchi Deşi nu sunt sportman, am găsit , totuşi necesar să vin în mijlocul Dv. în dublă calitate de membru al Biroului Politic al Partidului­ Muncitoresc Ro­mân şi membru al Guvernu­lui, responsabil pentru depar­tamentul învăţământului. Salut conferinţa responsabi­lilor sportivi din întreaga ţară şi doresc tuturor spor la mun­că. Aţi fost chemaţi să puneţi temelia unei noui clădiri şi să folosiţi pentru aceasta tot ma­terialul prelucrat până în pre­zent timp de doi ani de zile în diferite organizaţii sepa­rate. Nu ar fi deloc rău să ve­dem cauzele succeselor de până acum, fiindcă în ultimii ani sportul a P100 O mare ex­tindere în ţara noastră şi sa intereseze cât mai mult de sport şi să facă tot mai mult sport. Perspectivele pe care le are sportul în URSS sunt de subliniem că lucrul acesta nu neegalat, sunt măreţe, este întâmplător. m Nu în toate ţările şi în toate I** ţările d®^ dSlMOCTa­­situaţiile se poate face sport, ţie poipulara. Sportul In URSS, ţara în care s’a realizat pentru prima oară so­cialismul, sportul a căpătat o amploare nemaiîntâlnită, de­venind o mişcare de masse şi antrenând pături cât mai mari din populaţie. Victoriile Uniu­nii Sovietice au dat posibili­tate masselor populare să se Continuare în pag. V-a col. 6-7-8 devine o mişcare largă de masse In ţările cu democraţie popu­lară, printre cari se numără şi ţara noastră, mişcarea sportivă la un avânt tot mai mare. des­ TOV. GH. VASILICHI Inaugurarea Casei de Odihna a Scriitorilor „Nicolae Bălcescu“ r-. .. v - ■ ' -Tsi.-?­-­$« S&t?-' v „ ’tţ; \ ■ In comuna Bălceşt­i a avut loc Duminică inaugurarea Casei de Odihnă a scriitorilor Bălcescu“. In clişeu stânga: tov. Zaha­ria Stancu vorbind Dreapta: Casa de „Nicolae od'hnă „N. Bălcescu“. Reportajul în pag. II-a In pag. II­­-a a fost fixată data celui de al ll-lea Congres General A.R.L.U.S. In ce constă noua metodă de muncă ce se experimentează in prezent in Valea Jiului ABATAJELE DE CAMERA Desen tip St. Zamfirescu Nu este muncitor miner care să nu fi auzit des­pre noua metodă d­e muncă ce se experimentează în prezent în Valea Jiului. Noua metodă de muncă, iniţiată de inginera­ Boicu Leonida şi aplicată pentru prima oară de mi­­nerul Pop Ludovic, dela mina Petrila, se bazează pe mecanizarea muncii şi pe o nouă organizare a lucrului. Socotim că ar fi interesant să facem o compara­­ţie între sistemul ve­chi de lucra şi noua metodă ce s'a şi introdus în mai multe abataje-cameră din minere de pe Valea Jiului. După vechiul siste­m, evacuarea cărbunelui rezul­ta*­­in spargerea fr­ostului de lucru, se făcea cu ajutorul vagonetar lui. In cazul când se lucra pe două fronturi de lucru, — cum se vede în clișeul de mai sus, — uq va-VASELE MU­RESANTI Continuare în pag. V. com-2-3 _ Coresp. i.__. ­­ laşul cmivarai tar a lansat lozinca i „fîeri!­stiM si tenii I ihdeat In fiecare sM bon să devină on brigadier 3[fir' Activitatea grupelor de studii, 1600 stu­denţi din Iaşi înscrişi în brigăzile de muncă voluntară mene din Iunie, găseşte stu­denţimea ieşană în faţa lo­zincii: „Fiecare student să de­­vină u­n student bun, fiecare student bun să devină un bri­gadier activ". Urmând această linie stu­­denţii au pornit imediat fitivă vacanţa de Paşte munca de reorganizare a cercurilor de studii înfiinţate din iniţiativa U. N. S. R. La Politehnica la Medicină şi Drept s’au şi edi­tat primele cursuri. La Făcui­­tat­ea de Ştiinţe, s’au organ­i­­zat până la 27 Mai, 74 grupe de studii. La Facultatea de Medicină in cei şase ani, funcţionează d î 12 grupe de studii, cele mai bine organizate fiind cele din anul I, II şi IV. La Drept există 18 grupe, în frunte situându-si cele 9 grupe ale anului . La Litere funcţionează 39 grupe. La Poli­tehnică, funcţionează mai bine 44 grupe de la secţia Construc­ţii şi cele 49 de la secţia Chimie Industrială. In schimb grupele de la Agronomie şi Eelectrome­­canică sunt rămase în urmă şi funcţionează sporadic. Stud­enţii-brigadie­in Paralel cu această activitate, centrul C .N. S. R - Iaşi a păşit şi la pregătirea, cadrelor de con­ducere a brigăzilor studenţeşti de muncă voluntară. In acest scop s-au deschis 5 şcoli cu un efec­tiv de 538 studenţi. Pen­tru ca aceste şcoli să dea rezultate cât mai bune, este neapărat necesară o legătură strânsă între conducătorii şcoli­lor şi D. T. M., care cunoaşte bine situaţia de pe şantiere şî coste procura materialul necesar I. ÎSTRATI corespondent Continuare în pag. V-a col. 2-3 Apropiata ince­tere a anului universitar şi sesiunea de exa-

Next