Scȃnteia, iulie 1948 (Anul 17, nr. 1158-1184)

1948-07-02 / nr. 1158

vigilenţa Multe simt exemplele care ne stau la îndemână şi din care se constată o întărire a vigilenţei în majoritatea întreprinderilor naţionalizate. Grija pentru avutul întreprin­derii, care este acum un bun al Întregului popor, pătrunde tot m­ai adine în conştiinţa muncito­rilor. Dar, sunt Încă lipsuri in a­­ceasta direcţie. Mai sunt fabrici — într’adevăr puţine la număr — unde se ob­servă o delăsare, unde măsurile de pază, de prevenire împotriva răufăcătorilor, sunt insuficiente şi uneori lipsesc cu desăvârşire. Am putea arăta de padă, cum dermal la ţesătorii „Karaka­­sian“ şi la „Industria Filaturii“, din Bucureşti, doi tovarăşi au intrat pe poarta fabricilor, fără ca să-i întrebe cineva pe cine caută şi ce vor. Şi apoi, nestân­jeniţi de nimeni, s’au plimbat mai bine de jumătate oră prin fabrici. Am mai putea arăta că la o altă ţesătorie, gardul înconjură­tor este pe alocuri rupt şi orice răufăcător ar putea pătrunde şi altfel decât pe poartă. Asemenea situaţii grave nu mai pot fi tolerate. Organizaţiile de Partid şi cele sindicale din astfel de Întreprin­deri au datoria de a interveni, ajutând pe noul directori să ia măsurile necesare. Securitatea întreprinderii, a a­­vutului obştesc, trebuie să fie preocuparea de căpetenie a tu­turor celor ce muncesc. La 25 iunie s-au încheiat cursurile teore­tice ale şcolilor de pădurari de pază, pe care Ministerul Silvi­culturii, în înţelegere cu­­Mi­nisterul de Interne, le-a înfiin­ţat pe lângă fiecare Inspectorat Silvic. Ceea ce e demn de men­ţionat, este faptul că elevii a­­cestor şcoli au fost recrutaţi dintre tinerii ostaşi care şi-au terminat stagiul militar şi care, la intrarea în viaţa civilă, şi-au găsit în felul acesta o meserie. Îndrumarea sănătoasă ce I« *'« dat celor 450 de elevi în le­gătură cu rosturile pădurii, va fi continuată prin cursuri com­plimentare. Partidul Comunist Francez apără Franţa de înrobire Lupta dusă de Partidul Co­munist Francez, împotriva în­robirii Franţei de către impe­rialiştii americani, se relevă zi de zi şi prin atitudinea fermă a parlamentarilor comunişti faţă de repetatele acţiuni anti­­muncitoreşti ale guvernului do­­larizat. Neclintit, Partidul Co­munist Francez loveşte, făţiş şi curajos, în politica trădătoare a guvernului Schuman. Intr’o recentă declaraţie, se­cretarul Partidului Comunist Francez, Jacques Duclos, a spus între altele: ,,Luptăm, şi vom lupta împotriva ,,planului Mar­shall“ şi a anexelor sale, — tratatul militar dela Bruxelles, acordurile dela Londra şi tra­tatul bilateral franco-american, — care tind să transforme Franţa în­tr’o colonie ameri­cană“. Deasemenea, în Adunarea Naţională Franceză, grupul parlamentarilor comunişti a luat poziţie viguroasă faţă de proectul pentru aşa zisa ,,reor­ganizare a întreprinderilor a­­viatice naţionalizate", denumire sub care se ascunde o mârșavă manevră de lichidare a indu­striei aviatice franceze, pentru a face loc produselor trustme­­nilor americani. Deputatul co­munist André Marty, în nu­mele grupului parlamentar co­munist , s’a ridicat cu vehe­mență împotriva acestui proect. Adresându se direct guvernan­ţilor aserviţi imperialiştilor de peste Ocean, Marty a spus: ,,Nu aveţi dreptul să vă nu­miţi guvernul Franţei. Sunteţi guvernul Băncii Rotschild şi consiliul de administraţie al întreprinderilor marilor finan­ciari. ^ Să ştiţi că, în ciuda voastră, fabricile ţării vor con­tinua totuşi să lucreze în folo­sul Franţei, poporului şi al Re­publicii“. Lupta Partidului Comunist Francez oglindeşte atitudinea hotărâtă a tuturor oamenilor muncii din Franţa, împotriva trădătorilor care vor să înjuge popoarele la carul imperialis­­mului american. In 3 zile, în loc de 10 ! Din pricina ploilor din ultima vreme, conducta care alimen­tează cu apă uzina ,,Oţelul Roşu" (Ferdinand) a fost în­treruptă pe o distanţă de circa 50 metri. După toate calculele specialiştilor, reparaţiile con­ductei trebuiau să dureze 10 zile, timp în care uzina urma să-şi înceteze orice activi­tate. In faţa acestei situaţii, Or­ganizaţia de Partid din Uzină şi Sindic­a­tei au început o vastă acţiune de lămurire şi mobilizare a muncitorilor, pen­tru a execute reparaţiile în­­tr-un timp mai scurt, înţelegând însemnătatea lucrării munci­torii de la „Oţelul Roşu" au răspuns cu entuziasm la che­marea Organizaţiei de Partid şi a Sindicatului, reuşind să repună în funcţiune conducta numai în trei zile în loc de 10. În felul acesta, a fost câştigat un timp preţios pentru producţie. Geografie vie T, £rln£re actele apărute în U.R.S.S. în 1947 şî premiate anul acesta cu premiul ,,Sta­­‘■}n‘, cartea geografului N­­Mihailov întitulată ,,PRI­VIND HARTA PATRIEI“, merită un­­interes deosebit. Privind harta Patriei“ este o admirabilă, sinteză de şti­inţă şi naraţiune, de util şi plăcut. Tema cărţii este geo­­grafia URSS temă bazată pe un imens material ştiinţific­ Cu toate acestea cartea nu este un manual sec de geo­grafie ci o povestire viu co­lorată despre minunata Ţară a Socialismului. Harta devi­ne pentru cititor o geografie vie: cu ajutorul ei, autorul povesteşte­­despre cei 30 ani de muncă, creatoare a popoa­relor sovietice, care a dus la schimbarea radicală a ţării Dar Mihailov nu înfăţişează numai prezentul şi trecutul: el priveşte cu îndrăzneală şi viitorul, aplecându-se asupra hărţii Patriei sale socialiste, vede I noul zăcăminte petroli­fere şi carbonifere, preveste­şte uzine electrice uriaşe dea­­lunaul Volan­ şi altor râuri, a căror forţă­­va da fviaţă multor mii de motoare, va aprinde milioane şi milioane de becuri.■■ Din fiecare filă a­ cărţii creşte impresionanta figură a omului sovietic — cetăţean al Ţării Socialismu­lui biruitor, în drum spre co­munism. ■lată o carte preţioasă, o pildă, pentru toţi acei care vor să dea un manual de aeografie într’adevăr folosi­tor copiilor. Primăria Capitalei şi instituţiile de interes public — U. C. R„ Gaz şi Electricitate, S. T. R. şi Telefoane — vor tri­mite în anul acesta un număr însemnat de salariaţi şi copii ai salariaţilor în staţiunile balneo­climaterice. Trebue subliniată strânsa cola­borare dintre aceste mari institu­ţii, care se manifestă şi în ceea ce priveşte grija de sănătatea şi o­­dihna meritată a salariaţilor. Astfel, s-a hotărît, printre alte­le, ca în căzul când una din in­­stituţiii­e de mai sus ar avea locuri disponibiie în unele staţiuni, să le pună la dispoziţia celeilalte in­stituţii care, eventual, ar avea­­ nevoie pentru salariaţii ei. D. Churchill şi München-ul Revista „Timpuri Noui“ pu­blică un articol intitulat: „A fost Churchill un adversar all Münchenului“, care demască, activitatea lui Churchill în­ preajma celui de al doilea răz-­­ boi mondial. Autorul articolu­lui arată că Churchill a tre­­cut sub tăcere, în memoriile sale recent publicate, întâlni­rile pe care le-a avut în an­ul 1938, în preajma Münchenului, cu gauleiterul Forster. Astfel, bătrânul politician a căutat să demonstreze că a fost un ad­versar al poverii guvernului lui Chamberlain și că a avut o atitudine potrivn­că lui­ Hitler. Insă documentele secrete, cap­­turate de Armata Sovietică­­la Berlin, arată că Church­il a mers pe aceeaşi Urne de pro­vocare, pe care a mers imediat după pr­mul război mondial, cât şi acum, după ceil de al doilea. Manevrele lui Churchill de a-şi apropia popoarele din Eu­ropa, căutând să demonstreze că nu are nici un amestec îri trădarea de la München, a dat greş, fiindcă aceste documente arată clar că el nu numai că a fost de acord cu această tră­dare, dar a declarat lui Fors­­ter că Germania poate acţiona în voe atât în centrul, cât şi în sud-estul Europei. Consec­vent liniei sale, el este astăzi unul din cei mai zeloşi propa­gandişti în vederea unu al treilea război mondial. Dar aşa cum poporul englez l-a respins, tot aşa şi celelalte popoare ale Europei resping întreaga ltr campanie de aţâţare contra Uniunii Sovietice. O c­im­cut­ară lămuritoare a fost trimisă Consiliilor Sin­­dicale Judeţene de către Comi­tetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii. Ea este semnată de tovarăşii Gh. Apostol preşedintele C. G. M. şi M. Moraru, vicepreşedinte. Se observă în această circulară că­­,majoritatea Consiliilor Sin­­dicale Judeţene, nu sprijină şi nu mobilizează aşa cum se cuvine marile mase muncito­­reşti, manuale şi intelectuale organizate în sindicate, pentru a face cât mai mult sport". De asemenea, se constată ca unele Consilii Sindicale Jude­ţene, nu au înţeles bine unifi­carea organizaţiilor sportive, lăsând deoparte problemele de sport sau educaţie fizică şi cre­zând că „prin unificare s’a re­­nunţat la sportul sindical". Circulara atrage atenţiunea că o sarcină de seamă este sprijinirea Secţiilor de Educa­ţie Fizică şi Sport şi ţinerea unui contact cât mai strâns cu Comitetele Judeţene O. S. P. Totodată comunicatul spune că Birourile Consiliilor Sindicale Judeţene vor fixa ca o sarcină principală a Secţiilor de Edu­caţie Fizică şi Sport concursul pe care acestea din urmă tre­buie să-l dea „Cupei Unităţii Tineretului” in aşa fel încât „toţi tinerii până la vârsta de 26 ani să nu lipsească de la a­­ceastă competiţie". Precizările de mai sus vor trebui să schimbe atitudinea unor tovarăşi cari nu au putut încă deosebi caracterele noului sport popular românesc, con­­fundându l cu cel de structură burgheză şi neacordându-i cuvenita atenție. ODMii litru producători­ de seminţe de legume Ministerul Agriculturii a dat o decizie, potrivit cărei® toţi cultivatorii care produc seminţe de legume pentru comercializa­re sunt obligaţi să anunţe până la 15 iulie a. c- Serviciul agricol­­judeţean, pentru a li se recu­noaşte cul­turile de către Mi­nisterul Agriculturii. Până la 30 iulie a. c. toate fir­mele comerciale de seminţe de legume vor depune la Direcţia producţiei vegetale un tabel cu­prinzând seminţele rămase netei­­sămâmţate­ din campania anului 1948- Măguri pentru cruțarea pădurilor Ministerul Silviculturii a anu­lat toate regulamentele de ex­ploatare a pădurilor precum și acele «menajamente care preve­deau să se exploateze într’un am mai mult decât puterea de creș­ tere anuală a pădiur®o.r. Până la întocmirea imult pro­­gram de exploatare pe baza vii­toarelor amenajamente. Ministe­rul Silviculturii a dispus ca pen­tru anul forestier 1948/1948 să se facă delimitarea, marcarea şi estimarea parchetelor de păduri numai pe baze ştiinţifice şi uni­forme. Măsurile acestea sunt pornite din grija de a se organiza cât mai bine tăierile de păduri, evi­­tându-se secătuirea avuției fores­­tiere. UN NOU LOT de evazionişti fiscali trimişi la Parchet .top sustrageri dela plata sjitelor datorate Statului, state pe bază de procese­le de contravenţie aprobate, eşuabilii mai jos notaţi au dinţaţi Parchetelor locale. Pr diispozitiun­ilor legii pe in­­frim­marea evaziunii fiscale: WCUREȘTI : J. Giota; pentru cuimpă­­ţ® mărfuri fără factură ; 'Georgescu; pentru cumpă_ '^hărfuri fără factură ; S. A­­imbia"; pentru folosire d® fictive ; S. A. R. „Gai­­*®',ru plata impozitului fără acoperiri ; S- A. pentru vânzări fără A. „FUear”; pentru ’Jfrregistrului special ; H. r'vvânzări fără facturi. *?'Cile „Robert”, vânzări impozitului pe cifra S. A. „Silvya”, plata tt^cu cecuri fără aco- Pfriele „Vulcani", plata cecuri fără acope- Ttjfoimarovschy, vânzări i, î Gh. Gogometu, ne- Rlf duî la făină; Io. *5.-Vânzări de mărfuri 1 il*. N- Starghiiu, ne­­?TMJui la făină; Im­­t?’*®?ng. A. I. Stoica, cumT mărfuri fără neplata lm­­p£*brenti de de preț; Rubin Lilu zis Liveanu( vân­zări fără factură ; S- A. „Talpa”, neplata în termen a impozitului ; Firma „Acurateța Casei”, cum­­părări de mărfuri fără factură ; Firma „C. I. C. I. R”, neplata impozitelor în termen. I. Gh. Petrescu, neplata impozitului la făină ; Stoica Ștefan, neplata im­pozitului la făină ; Iancu Solo­mon, neplata impozitului la cum­părări de la necomercianţi ; S. A. R. „Asan”, neplata impozitului la diferenţe de preţ; S. A­­„Inxus”, cumpărări de mărfuri fără factură ; S. A. „Drajna”, neplata impozitului profesional ; Firma „U. S. E. A.” prin David Erlich, neplata impozitului co­mercial ; S. A. „Mentrostan”, ne­plata impozitului pe salarii ; Io­­sif Popescu, netinerea registrelor comerciale ; întreprinderea Mas­­tacan si Georgescu, neplata im­pozitului pe salarii ; Int. Lucian Georgescu, neplata impozitului profesional ; J. Mârşu, neplata impozitului la reparaţii auto; Gh. N. Marin Vărăşteanu, nepla­ta impozitului la mărfurile aflate în depozit; T. Savidis, folosirea de timbre false ; Firma „Car­­mela”, folosirea de timbre fal­se ; S. A. R. „Botez. Motor”, n­e­­pla­ta impozitului pe salarii ; Au fost deasemenea trimise la Parchet 41 firme du­lm provincie. 10.000 copii vor pleca anul acesta în coloniile de vară După cum s’a anunţat, in anul acesta, vor pleca în colonii de vara un număr de 10.000 copii, băeţi şi fete, între 7—12 ani. Coloniile vor funcţiona în lu­nile Iulie şi August, la munte şi la mare, fiecare serie cuprinzând 5000 copii, l­a mare vor pleca 3000 de copii în două serii, iar la munte resu­d de 7000. Coloniile de munte vor func­ţiona în regiunea Braşov în ur­­mătoarele localităţi: Bran, Co­dlea, Cristian, Moeciu, Timişul de Sus şi Vulcan. La mare colonia va funcţiona în staţiunea Efo­rie. AZI 30 IUNIE, LA ORELE 6 DUPĂ AMIAZA VA PLECA DIN GARA BANEASA LA E­­FORIE PRIMA SERIE DE CO­PII DIN CAPITALA. Copiii din provincie, care merg la mare, vor trece prin Cap tală în cursul zilei de 1 Iulie. In acest scont a fost organizat în Gara de un serviciu de asistenţă (cantină şi infirmerie). Cop­ii din Capitală, care merg­­­in coloniile de munte din direc-­ ţia Braşov, vor pleca d­e Bucu-­ reşti Joi 1 Iulie din gara Bă- j neasa la orele 6 dimineaţa. Cei­ din provincie vor pleca în ziua de 4 Iulie. In gările Bucureşti şi Ploeşti vor funcţiona, pentru copiii în trecere spre Braşov, in­firmerii şi cantine. Potrivit dispoziţiunilor luate din vreme de către Ministerul Sănătăţii, atât copiii care merg în colonii, cât şi personalul în­soţitor, au fost vaccinaţi preven­tiv cu vaccin anti-tifo-paratific, având asupra lor fişe de sănă­tate, întocmite de către autori­tăţile sanitare locale. Inaugurarea unui centru de sănătate la Ploeşti Duminici dimineaţa a avut Ine­la Ploesti inaugurarea Centrului de Sănătate nr. 1, in prezent, tov. Leontin Sălijan, ministru adjuct al Sănătăţii. Au luat parte la festivitatea inaugurar­ii tov- dr. Bereviei, insp. sanitar, dr. Popescu-Craio-­­­va, medicul sf al jud. Prahove, precum si un numeros public. Tov. Sălăjan a luat cuvântul, mulţumind tuturor celor care au­ contribuit cu munca lor la rea-­ li­zarea acestui Centru de Sănă­tate. SCANTEIA Nr. 115* ŞTIRI POLITICE Printr o decizie a Ministeri­ judeţului Tecuci a fost num­irii Afacerilor Interne, comuna Elisabeta din Judeţul Mehe­dinţi se va numi în viitor Ni­colae Bilcescu. Constantin Spiridonică a fost numit prefect al jude-★ mii inspector general admi­­nistrativ. Zafoair­a Dom­iga prefectul țului Baia. ★ JFinlando in preajma alegerilor (Urm­are din pag. l-a) populare, să iasă învingătoare din această încercare, grea şi decisivă in condiţiunile actuale Aceasta se datoreşte faptului că punctul de vedere al Uni­unii Democratice Populare şi mai ales al Partidului nostru Comunist este singurul just singurul care apără interesele generale şi viitorul poporului. Uniunea Democratică Populară urmăreşte consolidarea demo­craţiei, progresul social şi, în acelaş timp, asigurarea unei po­­litici de pace, pe baza unei Po­litici interne juste. Punctul cel mai slab în si­tuaţia noastră este desigur a­­cela, că la noi îra ţară nu s’au realizat transformări economi­ce mai mari, ceea ce înseamnă că mai avem înaintea noastră lupte multe şi grele. Dar pro­gresul nu poate fi oprit pe loc nici în Finlanda şi nici în altă ţară. Reforma agrară şi naţio­nalizarea întreprinderilor mo­nopoliste devin o necesitate tot mai acută şi momentul în care vor trebui aduse la îndeplinire se apropie tot mai mult. Acea­sta este explicaţia furiei cu care reacţionarii din ţara noas­tră luptă în acest moment con­tra Uniunii Democratice Popu­lare cât şi contra intereselor pe care le reprezintă aceasta. Reacţiunea vede că se apropie momentul decisiv şi îşi apără cu disperare privilegiile şi po­ziţiile. ÎNTREBARE : Care este în­semnătatea alegerilor parla­mentare finlandeze pentru evo­luţia politici a Finlandei ? RĂSPUNS : Des­gur că ale­gerile parlamentare au cea mai mare importanţă în acest mo­ment. Rezultatul lor va fi pre­­cumpănitor per­tru ritmul des­­voltării ulterioare şi e clar că însăşi burghezia r.Nu mai speră să-şi mai consolideze situaţia. Ea îşi pune toate speranţele în social-democraţii de dreapta. Chiar şi înainte vreme so­­cial-democraţii de dreapta au fost la noi în ţară salvatorii burgheziei, cu alte cuvinte, s’au alăturat burghez­ei de câte ori a fost vorba de hotărîri mari, război şi pace, condiţiu­nile economice de viaţă ale oamenilor muncii şi transfor­mările sociale. Speranţele unui front unic al dreptei par to­tuşi a fi clădite pe o temelie foarte şubredă, politica externă şi internă a Un­iuni Democra­tice Populare, precum şi pro­gramul ei de redresare econo­mică, deschid cele mai bune posibilităţi pentru victoria în alegeri a acesteia. O asemenea victorie va însemna faţă de si­tuaţia anterioară, posibil­tăţi­­i mai mari pentru realizarea pro­­gramului nostru de re­construc­­ţie. In continuare, tov. Herta Kuisinen a adăugat: Participarea Uniunii Demo­cratice Populare la politica in­ternă şi externă a Finlandei, precum şi la redresarea vieţii sale economice, a dus la re­zultate atât de bune, încât nu mai poate fi sub nrci un motiv ignorată. Mai ales desvoltarea favorabilă a relaţiilor dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică este, în cea mai mare măsură, meritul Uniunii Democratice Populare. Dovadă concretă în acest sens este substanțiala re­ducere a despăgubirilor de răz­boi ce ne-a fost acordată de către URSS, la propunerea mi­­niştrilor comunişti. ŞTIRI ori ŞANTIERELE NAŢIONALE Pe şantierele naţionale brigadierii sunt la plină întrecere Sector 2 şi brigăzi evidenţiate. La Salva- Vişău, un concurs pentru cel mai reuşit joc de tabără Întrecerile dintre şantierele naţionale au însufleţit şi mai mult munca brigadiei lor şi voinţa lor de a termina cât mai curând lucrările ce le-au fost încredinţate. Înfruntând greutăţile muncii, brigadierii reuşesc în fiecare zi să depăşească normele, îmbu­­nătăţindu-şi în acelaiş timp munca de pregătire politică şi culturală. Inovaţii în muncă Stimulaţi de întrecere, briga­dierii de pe şantierul naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ — Bumb­eşti—Livezeni, au adus numeroase inovaţii în muncă. In sectorul „Copăcioasa“ se sapă în „tumbe“, dându-se în felul acesta un randament mult mai mare. ‘ In sectorul „Borzii Vineţi“, la tunelul „Trecerea prin Stân­­că", brigada a II-a Prahova a sistematizat jghe­abul de scur­gere a materialului stâncos „îm­puşcat", care cade acum pe un pod de lemn, special construit. Brigada a H-a Constanţa şi brigada l­a Olt, din sectorul „Rafailă“ au terminat străpun­­gerea tunelului „Piciorul Dro­gului’’ cu 5 zile înainte de ter­men. ★ Pe şantier a sosit ansamblul consilului sindical judeţean Dolj, câştigătorul premiului 1 la Concursul de la Islaz, care a da­t două reprezentaţii în sec­toarele „Rafală“ şi „Livezeni". Neacşu Ion, Ariciu Gh., Podgo­­reanu Alex., Gherghiceanu D-tru, Duţescu, Volocan Vasile. Brigada 12 Vlaşca. Brigada 8 Prahova. Brigada 3 Brâ:la. Brigada 10 Constanţa. Comandamentul Brig. 6 Pra­hova. Brigada 16 Vaslui. 9 Atenee populare la Salva Vişău Numărul îndrumătorilor de Pe şantierul naţional „Vasie Luca"—Salva V său a crescuţi dela 800 la 1408. Datorită acti­vităţii lor s‘au înfiinţat Atenee­­ populare în 9 comune. Funcţia v­i­zează deasemeni 9 şcoli de al-­­fabetizare. * Intr’una din seni a avut loc în sectorul Sălişte un concurs pentru cel mai bun program la focurile de tabără. La f­ecare foc au as stat comisii de bri­gadieri. Cele mai bune progra­­me au fost cele ale br­­ăzilor 2 Dămboviţa şi 5 Prahova. Sector fruntaş a fost decla­mi senorul 14 Sălişte, iar bri­gadă fruntaşă, brigada l­a Dolj care a depăşit considerabil norma. Creşte digul în Lunca­­Prutului In ultima săptămână lucrând la înălţarea digului brigadier­­ de pe şantierul naţional „Ana Pauker”—Lunca Prutului au realizat 17.185 m. c. faţă de 14.688 m. c. cât fusese pre­văzut. La defrişări în loc de 22.845 m. p. au realizat 35.340 m. p. Brigadă fruntaşă e bri­gada 10-a Constanţa. S-au evidenţiat deasemeni brigăzile 14 Buzău, 5 Ilfov şi 13 Tecuci. In total tinerii voluntari de pe acest şantier au depus 50.739 ore de muncă voluntară, depăşind norma cu 21%. III tineri au învăţat să scrie şi să citească Lunca Prutului clocoteşte de cântec şi voe bună. Toate cele zece sectoare ale Şantierului na­ţional s-au trimis brigăzile la sec­torul central, unde vor fi citaţi în faţa tuturor brigăzilor frun­taşe, brigadierii evidenţiaţi şi vor fi arătate rezultatele muncii de­puse sub semnul întrecerilor, în perioada 1 Iunie—20 iunie: 48.632 m. c. de pământ la su­­prainălţarea digurilor în loc de 39.341 m. c. prevăzuţi în plan. 96.219 m. p. de defrişări în loc de 70.239 m. p. prevăzuţi în plen. 10.929 m. c. pământ sistematizat pe dig în urma maşinilor dragli­ne. Pe linia organizatorică în mo­mentul de faţă 77 la sută din brigadieri sunt antrenaţi în munci precise in loc de 60%, prevăzuţi în pian Pe linie de educaţie-conferinţe, ziare de perete, echipe artistice, focuri de tabără, planul a fost depăşit. Toţi cei 111 analfabeţi de pe şantier au învăţat să scrie şi să citesacă. S’a dus munca de selecţionare a echipelor sportive care vor par­ticipa la Cupa Unităţii Tineretu­lui. Au fost sporite raţiile alimen­tare. In toate aceste munci s’au evi­­denţiat: Sectorul 4 Ferma Brateş, Sec­torul 9 Central, Sectorul 5 Iordan. S'a acordat titlu de brigadă pio­­neră, brigăzilor: 6 Prahova şi 10 Constanţa. S'a acordat titlul de brigadă e­­videnţiată, brigăzilor: 5 Ilfov, 13 Tecuci, 12 Vlaşca, 2 Brăila, 14 Buzău. S’a acordat titlul de brigadier pioner, următorilor brigadieri: Ionescu Dinu, Venuți Aurel. CÂRTI NOUI APĂRUTE IN EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN V. L LENIN — „Karl Marx“. V. I. LENIN — „Despre întreceri In muncă şi munca voluntară“. V. L LENIN — „Trei Izvoare, trei părţi constitutive ale marxismului“. I. V. STALIN — „Cuvântare ţinută la prima consfă­tuire a Stahanoviştilor din Uniunea Sovietică“. I. V. STALIN — „Situaţii noui, sarcini noui în dome­niul reconstrucţiei economice“. M- LEONOV — „Critica şi autocritica”. P. GAPOCICA — „îmbinarea intereselor indivi­duale cu cete sociale în orânduirea socialistă”. JULIUS FUGIR — „Reportaj cu ştreangul de gât”. N. POPOVA — „Femeia în Uniunea Sovietică” (ed. 10-Rezoluţia plenarei a II-a a C. C. al P. M. R. (10-11 iunie 1948). Despre naţionalizarea întreprinderilor industriale, ban­care, de asigurări, miniere şi de transporturi. Pentru campania de recoltare IEI liI lu­ft 600 secerătoare şi 850 batoze de treer Organele Serviciului Agricol din judeţul­­Timiş-Torontal au luat din vreme măsurile necesare pentru pregătirea secerişului şi treeratului. Pentru campania de recoltare din vara aceasta 600 de secerătoare ale A.F.S.M.-ului și ale particularilor sunt în buna stare de funcționare; 20.000 ate­­­laje asigură transportul grânelor la ariile de treer, iar 850 batoze de treer sunt gata da lucru. GH. BULIC Coresp. S­a intai in­ IB [«Mart­a lonifir msăîilsi sanitar Pentru a da posibilitatea de a răspunde la recesământul sani­tar si acelora care, din motive de forţă majoră, n’au completat în termenul fixat formularele, ministerul Sănătăţii a autorizat birourile de recensământ, să pri­mească şi să Înregistreze formu­larele celor întârziaţi. Totodată se aduce la cunoş­tinţa salariaţilor publici şi ne­­salariaţilor care lucrând în acest domeniu nu au complectat for­mularul de recensământ sanitar, că nu li se va lua în considerare nicio cerere, ca de pildă : oferte de serviciu, cereri de concesiu­ne, înaintări sau transferări, ce­reri de liberă practică sau auto­rizaţii de funcţionare, cereri de înscriere la concursuri sau e­xamene de clasificare, dacă ni vor complecta aceste formulare. De asemenea, cei aflaţi în a­­ceastă sp­ţiune nu vor putea fi reveadv, de către sindicate la plata impozitului profesioonal şi nici nu vor putea obţine certi­ficate sau dovezi cu privire la activitatea lor în trecut sau­­ pentru susţinerea intereselor, în cadrul profesiunii, în faţa auto­rităţilor. Aceştia nu vor putea o­­cupa n­icio funcţiune la stat sau în întreprinderile particulare şi nu vor Prea prezenta nicio ce­rere autorităţilor, fără adeverin­ţa de complete­re a formularului de recensământ­, care este obliga­­torie, atât, la cererile de numire sau angajare, cât şi în relaţiile cu autorităţile. TELEGRAME EXTERNE i Iile mm să exlită „leii Consiliului de tutelaj NEW-YORK, 29 (Rador). — TASS transmite : In şedinţa dela 28 Iunie a Con­siliului de tutelaj, s’a încheiat discutarea chestiunii Sistemului de tutelare a regiunilor strate­gice. Majoritatea membrilor Consi­l­iului au sprijinit intenţia Sta-­ telor Unite de a extinde „drep­turile“ Consiliului de tutelaj a­­supra acestor regiuni. Preşedin­tele Consiliului Liu Chieh a spus că părerile membrilor Con­­siliului vor fi transmise Comite­tului de experţi al Consiliului de Securitate care a pregătit o rezoluţie în sensul vederilor Statelor Unite de a transfera Consiliului de tutelaj autoritatea necesară asupra regiunilor stra­tegice. Delegatul sovietic Ta­­rapkin, s-a opus rezoluţiei comi­tetului de experţi, subliniind că aceasta contrazice Charta ON­U- ului. Tarapkin a spus că „mai multe ţări şi în special Statele Unite au încercat să extindă „drepturile“ Consiliului de Tu­­tela­i, în ciuda limitărilor, pre­văzute în Charta, asupra regiu­nilor strategice. Delegatul sovie­tic a subliniat că Consiliul de Tutelai sprijină cererile nelegale ale acestor tari. Consiliul de tu­telaj a luat apoi în cercetare petiţia lui Kudilawa, fost şt şef al unui trib din Tanganika bri­tanică, însă delegatul Statelor Unite, sprijinit de mai multi alţi reprezentanţi ,a propus respin­gerea acestei cereri. Tarapkin a arătat ca in timp ce englezii îl acuză pe Kudilowa de furt, a­cesta il acuză de furt pe admi­nistratorul britanic. In consecinţă, respingerea a­­cestei cereri ar crea un prece­dent dăunător. El a propus tri­miterea în Tanganika a unei mi­siuni a Consiliului, care să cer­­ceteze chestiunea. Totuşi Consi­liul a respins această propunere cu cinci voturi contra două şi două abţinere, adoptând în schimb propunerea Statelor Unite. împotriva prevederilor chartei ONU-lui OiDizi­e­rii ii si Imi­pertu activează în 34 state americane Discursul lui Henry Wallace în statul Ne­w­ Hampshire NEW YORK, 29 (Rador). — TASS transmite: Săptămâna trecută, în statele americane New Hampshire, Vir­ginia, Montana, Dakota de Sud şi Vermont, au fost create organiza­ţiile celui de al treilea partid. In felul acesta, partidul progre­sist activează deja în 34 de sta­te. La congresul care a procla­mat în mod oficial înfiinţarea partidului progresist al statului New Hampshire, care s-a ţinut la 27 iunie, a luat cuvântul candida­tul la postul de preşedinte al Sta­telor Unite, Henry Wallace. El a declarat că sarcina prin­cipală a noului partid este „de a face pe americani, liberi să poată dispune de propriul lor destin în­tr’o lume paşnică a frăţiei între popoare”. Henry Wallace A CRITICAT CREŞTEREA ALOCĂRILOR PENTRU SCOPURI MILITARE şi a ironizat propaganda inspi­rată de actuala conducere ameri­cană. Congresul a ales candidaţii la congresul naţional al celui de al treilea partid la Philadelphia şi a desemnat pe candidaţii la congres şi în posturile guvernamentale. Congresul constitutiv al parti­dului progresist din statul Virgi­nia, care s’a ţinut în ziua de 27 Iunie, a adoptat programul care cere controlul in interesul po­porului asupra marilor întreprin­deri ale statului. Programul cere deasemenea anularea impozitului electoral discriminatoriu şi legii serviciului militar. La meetingul convocat de noul partid, a luat cuvântul cunoscutul fruntaș negru Paul Robeson, care a criticat cu asprime „pianul Marshall” și politica bipartită. Autor­tăţile britanice intensifică teroarea împotriva partidelor democrate din Malaya LONDRA. 29 (Rador). — TE­­LEPRESS transmite : Autorităţile britanice din Ma­­laya, colonie engleză di® sud­­estul Asiei, au anunţat în cursul zilei de Luni nouă măsuri foarte drastice împotriva tuturor par­tidelor de opoziţie. Britanicii au început o adevărată vânătoare a tuturor activiştilor care aparţin acestor grupări. Nouile dispoziţii prevăd pe­depse până la 10 ani muncă silnică pentru adversarii guver­nului. Comentând aceste măsuri, B. BUm- reprezentant al fron­tului Popular malaez, afirmă că guvernul britanic este hotărît să ducă lupta făţişă împotriva tu­turor democraţilor din Malaya. Organizaţiile democrate au fost puse de fapt în ilegalitate, deşi nu există nici un text de lege precis împotriva lor. Dintre ele fac parte : Federaţia sindicatelor malaeze, Asociaţia foştilor lup­tători, mişcarea de rezistenţă malaeză, toate organizaţiile mun­citorilor din plantaţiile de cau­ciuc, Liga tineretului democrat şi Partidul Comunist Malaez. Cee nou­­ m Ziarul STATESMAN a­­nunţă că negocierile dintre India şi Statele Unite cu pri­vire la încheierea unui tratat de „prietenie comerţ şi navi­gaţie“ vor începe la Delhi la începutul luni. Iulie:­­ Ziarele anunţă că şahul Persiei a respins cererea lui Rusbeh, conducătorul mişcă­rii democrate din Iran, ca procesul său să fie rejudecat in faţa Curţii de Apel. • Tribunalul militar din Teheran (Iran) a început ju­­decarea procesului fruntaşilor democraţi Djavid şi Shabes­­tahi. Ambii acuzaţi sunt ame­ninţaţi să fie condamnaţi la moarte.

Next