Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)
1948-08-01 / nr. 1185
Răspunderea personală trebue să stea la baza organizării muncii Sub conducerea Partidului, clasa muncitoare din ţara noastră a pornit cu avânt la clădirea modului de producţie socialist, mod de producţie superior bazat pe o nouă şi mai înaintată productivitate a muncii, pe o nouă şi superioară organizare a muncii, chezăşie a unei vieţi îmbelşugate şi înfloritoare pentru întregul popor muncitor. In întreprinderile naţionalizate pulsează un ritm nou. Piedicile puse desvoltării producţiei de patronii sabotori au fost înlăturate, producţia creşte, întrecerile socialiste care iau avânt creiază condițiunile unei organizări superioare a muncii, bazată pe simţul de răspundere al muncitorilor şi inginerilor faţă de muncă şi de mijloacele de producţie. Acest simţ al răspunderii care se făureşte zi cu zi în întreprinderile naţionalizate trebue stimulat şi întărit prin organizarea lui pe bază de răspundere directă şi personală. „Acolo unde nu există răspundere personală — ne învaţă tovarăşul Stalin — nu poate fi vorba de o ridicare cât de cât a productivităţii muncii, de o îmbunătăţire a calităţii producţiei, de o purtare cu grijă faţă de maşini, de maşini unelte, de instrumente“. Bazată pe principiul răspunderii personale, Legea de organizare şi funcţionare a întreprinderilor Statului prevede răspunderea personală a directorului, conducătorul unic al întreprinderii, pentru bunul mers al acesteia. Legea fixează și răspunderile fiecărui membru al conducerii întreprinderii. Dar legea nu putea fixa sarcinile și răspunderile ce revin pe baza acestor sarcini dela caz la caz ,dela întreprindere la întreprindere, dela epocă la epocă, tuturor inginerilor, tehnicienilor, maiştrilor, funcţionarilor şi fiecărui muncitor în parte, sarcini şi răspunderi atât de diferite unele de altele. împărţirea judicioasă şi stabilirea precisă a acestor sarcini şi răspunderi este un element esenţial al bunei organizări a unei întreprinderi şi în munca de organizare a întreprinderii, o sarcină importantă a directorului^ şi^ a tuturor celor ce deţin în întreprindere funcţii de conducere mai mari sau mai mici. O bună organizare este condiţionată de aplicarea ^ riguroasă a principiului răspunderii personale, principiu organizatoric socialist de cea mai mare însemnătate. Organizaţia de partid, organizaţia sindicală şi întregul colectiv al întreprinderii trebue să aibă drept preocupare permanentă aplicarea neşovăitoare a acestui principiu şi lupta pentru desvoltarea simţului de răspundere a fiecărui membru al colectivului. Câteva exemple ne vor arăta mai concret de ce este necesară răspunderea personală, în ce constă ea, şi cum poate fi realizată. La fabrica Standard-Telefoane, curăţirea maşinilor a fostţaţă la început în grija ucenicilor din întreprindere, a TUTUROR ucenicilor pentru TOATE maşinile. Evident că atunci când o maşină sau mai multe, rămâneau necurăţite (şi cazul se repeta destul de des), nimeni nu putea fi tras personal la răspundere. Fiecare se eschiva, pretinzând că maşina murdară nu cădea în sarcina lui. Dar când curăţirea maşinii a fost dată în răspunderea personală a fiecărui muncitor, lucrurile s’au îndreptat, iar azi e o plăcere să priveşti maşinile dela Standard-Telefoane. N’au reuşit însă până în prezent tovarăşii dela Standard să înlăture o lipsă serioasă în întreţinerea motoarelor electrice, de a căror bună funcţionare depinde întreaga producţie. In întreprindere sunt electricieni destoinici. Ei întreţin TOATA instalaţia electrică. Dar când un motor electric se defectează şi opreşte în loc maşinile, nu poate fi nimeni tras la răspundere, fiindcă nu s’a dat sarcină directă şi personală unuia care să poarte răspunderea bunei lor funcţionări. Şi în alte părţi sunt cazuri asemănătoare. La întreprinderile metalurgice foste Voina, de exemplu, nu există o magazie centrală pentru piesele fabricate, cu un responsabil care să le ia în primire, să le sorteze, etc. Cine răspunde pentru eventualele lipsuri? Nimeni. La unele întreprinderi metalurgice, fierul vechi stă aruncat dae peste grămadă în vreun colț al fabricii. Nu există nicio răspundere la sortarea lui la încărcarea lui în cuptoare. Din cauza materialelor neferoase ce se găsesc amestecate, calitatea oţelului suferă, şi se pot întâmpla accidente care periclitează viaţa oamenilor şi instalaţiile. Cine răspunde? Inginerul-şef al turnătoriei? Maistrul turnător? Turnătorii? Acolo unde pentru aceeaşi sarcină există mai mulţi „responsabili“, când în jurul răspunderii se iscă discuţii, acolo nu există răspundere. Se întâmplă ca în zicătoarea cu copilul cu moaşe multe. Sunt doar câteva exemple care dovedesc că în organizarea unei întreprinderi nimic nu trebue lăsat de voia întâmplării sau la bunăvoinţa unuia sau altuia. Dimpotrivă, fiecare lucru care trebue făcut, trebue încredinţat (chiar atunci când cade în sarcina unui grup întreg) răspunderii personale a cuiva, iar cel ce a primit o răspundere trebue să fie controlat, să ştie că are de dat socoteală pentru modul cum şi-a îndeplinit sarcina. Lipsa de răspundere personală face cu neputinţă până şi cel mai elementar control. Atunci când, cercetându-se cauzele unor opriri ale producţiei, unor pagube, unor accidente, se nasc discuţii interminabile în care unul dă vina pe celălalt, înseamnă că nu s’a aplicat principiul organizatoric socialist al răspunderii personale. In asemenea situaţii, duşmanul de clasă îşi poate face nestingherit mendrele, fără a putea să fie împiedicat şi demascat. Principiul răspunderii personale trebue aplicat de sus şi, până jos, de la director şi până la ultimul ucenic. El trebue aplicat în toate domeniile: în administraţie, în mânuirea banilor şi a materialelor, în producţie, in păstrarea şi îngrijirea maşinilor şi unelterone'etc. Ne putem însă considera împăcaţi împărţind şi stabilind răspunderile „odată pentru totdeauna“? Nu, căci aşa ceva nu este cu putinţă. O întreprindere socialistă este un organism viu, în care voinţa de progres a Partidului şi a clasei muncitoare creiază zilnic situaţii noui, care dau naştere la sarcini noui. Dar nu totdeauna aceste sarcini noui sunt date la timp în răspunderea personală a cuiva. De multe ori ele rămân „fără stăpân“, se nasc goluri în sistemul răspunderilor şi aceste goluri creiază de cele mai multe ori elemente de desorganizare, duc la pagube şi la accidente. In decursul timpului, asupra unora se îngrămădesc sarcini şi răspunderi din cale afară de multe, cărora nu reuşesc să le mai facă faţă, în timp ce alţii, cu sau fără voie, sunt lipsiţi de răspunderi. De aceea împărţirea răspunderilor trebue să fie permanent revăzută şi totdeauna raţională şi precisă. Există la unii tovarăşi cu funcţii de conducere în întreprinderi, tendinţe de a monopoliza^ răspunderile. Aceşti tovarăşi care n’au „încredere“ să dea răspunderi colaboratorilor lor, vor să facă^ singuri^ totul. E o tendinţă greşită care desvaţă pe oameni de simţul răspunderii, care toceşte acest simţ. Cât despre tovarăşii care practică această metodă, ei înşişi neputând cuprinde întreaga muncă, provoacă acele goluri în sistemul răspunderilor, de care am vorbit mai sus. Când un condur, cător monopolizează răspunderile, aceasta însemnează tocmai că încă nu se pricepe să organizeze. Rolul conducătorului este cel de a organiza munca, de a împărţi răspunderile între colaboratorii săi, de a-i controla sistematic, de a-i învăţa şi pe aceştia să împartă răspunderile între colaboratorii lor şi la rândul lor să controleze pe subalterni, să-i educe în spiritul răspunderii, întărind astfel răspunderea personală, se obţine o creştere rapidă a cadrelor, şi totdeodată se întăreşte şi spiritul de răspundere colectiv pentru activitatea şi bunurile întreprinderii şi se înfăptueşte o condiţie de bază ca întregul colectiv al întreprinderii să participe cu toată iniţiativa şi puterea de muncă la desvoltarea şi înflorirea ei. .1 * * 6 PAGINI 4 LEI Daftinig I August T$48 SERIA IN ANUL XVII No. 185 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! REDACTIA SI ADMINISTRATIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonica: 3.26.20 Cont cec postal Nr. 1381 ABONAMENTE * Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, țărani şi intelectuali) lunar Lei 80 Taxa post. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 Eri, în gara Ii tineasa Peste 800 copii de muncitori s’au întors din coloniile de vară dela Codlea, Bran, Cristian, Vulcan şi Timiş Pe peroanele gării Băneasa, muncitori şi muncitoare din întreprinderile Bucureştiului cercetau ori dimineaţă zarea, din care trebuia să se desprindă trenul. Veneau copii ce petrecuseră 30 de zile de plăcută vacanţă în coloniile de vară de la Codlea, Timiş, Bran, Cristian şi Vulcan. Alături de părinţii dornici să-şi revadă copiii, cele 60 de activiste ale UFDR care împreună cu delegaţii Ministerului Sănătăţii, organizaseră această acţiune au pregătit copiilor o frumoasă primire. Nici fanfara militară nu lipsea de pe perenul gării. (Citiți reportajul în pag. 4-a) Copiii au coborât voioși din vagoane și pornesc spre ai lor. Impozitele se pot achita şi prin CEC La sate, perceptorii şi agenţii fiscali pot incasa impozitele, dând chitanţă Cu privire la plata impozitelor, Ministerul Finanţelor a dat un comunicat prin care se precizează că, in afară de caeteriile administraţiilor financiare si percepţiilor impozitele datorate Statului se mai pot achita si prin CEC. Plata impozitelor nu se poate face direct in mâinile agenţilor fiscali, decât in comunele rurale, unde perceptorii de agenţie si agenţii fiscali pot incasa impozite contra chitanţă oficială eliberată din chitanţier. Inovaţiile pe care oamenii muncii le introduc în producţie, nu au rămas fără ecou nici la noi in instituţie, între funcţionari. La Contabilitatea Materialelor, din cauza unor operaţiuni speciale de reevaluare, lucrările rămăseseră în urmă cu 4 luni şi eram ameninţaţi să nu ajungem la zi cu ele. Preocupându-ne serios de această problemă, am reuşit datorită iniţiativei tovarăşului Miorţescu Gheorghe, ca printr-o serie de inovaţii în ceea ce priveşte organizarea tehnică a lucrărilor, să aducem o serioasă contribuţie la lichidarea lucrărilor restante asigurând în acelaş timp o mai rapidă desfăşurare a lucrărilor şi o mai precisă evidenţă a materialelor şi valorilor contabilizate. Desfiinţând cu totul bonurile mici de defalcare, care întârziem mult lucrările şi înregistrând şi taxând direct pe bonurile mari, originale, am reuşit să scurtăm la jumătate timpul înregistrărilor. Prin aceasta am eliberat de aceste lu-crări un număr de 415 funcţionari, care pot face acum alte munci. In acelaşi timp se realizează şi o economie anuală de aproximativ 1500 de carnete de bonuri mici a câte 200 file, care se consumau inutil. Totodată s-a organizat la noi un nou sistem de control al contabilizării valorilor, sistem menit să ţină în perfectă concordanţă contabilitatea, generală cu toate operaţiunile de debit şi credit, însufleţiţi de aceste inovaţii care ne uşurează mult lucrul cu toţii am trecut la muncă, reuşind să aducem într'un timp scurt, toate lucrările — rămase cu patru luni in urmă — la zi. Marcel Teodorescu coresp. wokenfer Ne scrie un funcţionar dela U. C. B. şl io muncile ne birou trebuesc aduse inovaţii Ce reprezintă pentru R.P R. reducerea de 73,2 milioane dolari acordata de U. R. S. S. în contul reparaţiilor • Anularea livrărilor de cai şi animale de reproducţie • Reducerea simţitoare a livrărilor de produse petrolifere* material lemnos, vite şi porci de tăiat, utilaje industriale Aceste scutiri şi reduceri ne vor da posibilitatea unor substanţiale importuri de maşini şi materii prime pentru industria naţionalizata şi vor contribui la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii Joi seara a avut loc la Ministerul Finanţelor, solemnitatea semnării Convenţiei de reducere cu 73,2 milioane dolari a livrărilor în contr reparaţiilor şi Convenţiei de livrări pe anul V intervenite între UR.S.S. şi Republica Populară Română. Cu acest prilej au luat cuvântul N. V. Vasiliev, şeful Direcţiei pentru Livrările din România şi tov. Al Iacob, ministru adjunct al Finanţelor Publicăm mai jos cuvântările rostite: Discursul lui N. V. Vasiliev act care arată marea prietenie a Uniunii Sovietice faţă de Republica Populară Română, Marea mea Patrie şi-a demonstrat sentimentele sale de prietenie faţă de România printr’o serie de alte acte mărinimoase, care vă sunt cunoscute. In hotărîrea Guvernului Sovietic, de reducere a plăţilor în contul reparaţiilor datorate de România, se menţionează : „In dorinţa de a asigura o cât îmi grabnică refacere a economiei naţionale a României şi având In vedere relaţiunile de prietenie stabilite între ţările noastre, Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce cu 50 la sută suma rămasă de plată în contul reparaţiilor, începând dela 1 iulie a. c. Această hotărîre are o mare însemnătate, prin faptul că în economia naţională a României devin disponibile de îndată valori reale. Această reducere desinteresată a livrărilor, este un ajutor real şi nu poate fi comparat cu ajutorul prevăzut în aşa numitul „plan Marshall“, pe care îl aplică capitaliştii şi la baza căruia clica imperialistă din U.S.A. pune înrobirea politică şi economică a ţărilor. Trebue să remarc că, această hotărîre a fost luată de Guvernul Uniunii Sovietice în perioada intensei refaceri a economiei sale naţionale îin urma distrugerilor făcute de fascişti. Această hotărîre este expresia reală a prieteniei ce o poartă Uniunea Sovietică, Partidul nostru Comunist (bolşevic) şi personal tovarăşul STALIN faţă de poporul român. Având în vedere atitudinea serioasă şi sinceră a Guvernului Republicii Populare Române faţă de obligaţiunile ce şi le-a asumat în (Continuare în pag. 3-a col. 5-6-7) Domnilor Maiştri, Domnilor! Acum au fost semnate Convenţia de reducere cu 73,2 milioane dolari a livrărilor, în contul reparaţiilor şi Convenţia de livrări pe anul V. Această reducere este un nou EVAZIUNI FISCALE in valoare de aproape 400 milioane lei săvârşite de foştii patroni ai întreprinderilor naţionalizate din Timişoara Timişoara. In urma controlului fiscal la întreprinderile din Timişoara, control care privea activitatea lor până la naţionalizare, s’au descoperit evaziuni fiscale în valoare de peste 100 milioane lei, săvârșite de capita■işti. La „Industria Lânei“, totalul impozitelor sustrase — inclusiv amenda — se ridică la 187 milioarje lei, la fabrica „Standard" la 130 milioane, la „Botin“-Jimbolia la 27 milioane, la „Romitex” 9 milioane, la „Union“-Jimbotia 1.242.000 lei; la „Economia“ la 4.740.000 lei, etc. Cercetările continuă, pentru a da de urma tuturor fraudelor şi evaziunilor fiscale săvârşite de capitalişti în dauna poporului muncitori ■ ! I CITIȚI---------------------------— IN CORPUL ZIARULUI: • VIAȚA DE PARTID. — Lupta pentru ridicarea nivelului politic și ideologic, o luptă a tuturor membrilor de Partid. (Pag. 3-a). • INDUSTRIA PETROLIFERA SE REORGANIZEAZĂ. (Pag. 3-a). S. CUM SE VA FACE REVIZUIREA PENSIONARILOR C. F. R. (Pag. 3-a) • DIN ŢARA SOCIALISMULUI: — Rolul sindicatelor în regimul socialist. (Pag. 4-a) • IN UZINELE ŞI FABRICILE DIN BRAŞOV CREŞTE PRODUCTIVITATEA MUNCII. (Pag. 3-a) • REORGANIZAREA SINDICATELOR DE SALARIAŢI AGRICOLI. (Pag. 5-a). • CAUZELE CATASTROFEI DE LA LUDWIGSHAFFEN. (Pag. 6-a) Din problemele construirii noului aparat de Stat Oamenii muncii păşesc cu încredere intr’o circumscripţie de politie — Altă viata, alte probleme la un comisariat din cartierul Şerban Vodă — Circumscripţiilor de poliţie le revin importante sarcini în cadrul aparatului nostru de Stat. Lor V. se prezintă spre cercetare şi uneori spre rezolvare in primă instanţă o mulţime de chestiuni administrative şi judiciare din cartier: furturi, crime, abuzuri de încredere, ameninţări, conflicte intre proprietari şi chiriaşi care intră in cadrul legii sabotajului, cereri pentru certificate de paupertate, fişe de imobil, eliberări de birouri de populaţie, etc. E o muncă grea, compliC CStă, care cere multe eforturi din partea aparatului poliţienesc. La un comisariat Am vizitat de curând un comisariat din cartierul Şerban Vodă, o circumscripţie în raza căruia domiciliază o populaţie alcătuită din diferite straturi sociale. La ora 7 dimineaţa toţi funcţionarii sunt prezenţi şi până la ora 8, când începe serviciul, se face prelucrarea articolului de fond din „Scânteia“, se trec în revistă problemele generale la ordinea zilei, apoi urmează raportul în cursul căruia se analizează operativ problemele ivite pe teren. La ora 8 începe primirea publicului la serviciile respective. In materie judiciară, reclamaţiile sunt cercetate de comisarul de serviciu, care hotărîşte cine să facă investigaţiile pe teren In general cercetările nu se tărăgănează. Ca exemplu de promptitudine cităm cazul spargerii făcute la locuinţa inginerului R. Rusu, din Bd. Mărăşeşti 123, când în urma acţiunii expeditive a organelor anchetatoare, care s’au deplasat imediat pe teren, hoaţa a fost prinsă chiar in ziua reclamaţiei şi lucrurile înapoiate păgubaşului. Creşte nivelul politic al aparatului de Stat Deasemeni merită să fie relevat următorul caz care evidenţiază, un nou fel de a privi lucrurile din partea aparatului poliţienesc : Câţiva lucrători au fost prinşi că şi-au însuşit nişte petece de cauciuc de la atelierul la care lucrau. Aduşi la circumscripţie, anchetatorii au constatat că aceştia erau la prima infracţiune, ca lipsiţi de conştiinţa de clasă, erau o pradă uşoară pentru patronul hrăpăreţ care o exploata până la sânge. De aceea, în loc să-i trimită în judecată, birocratic, anchetatorii au luat contact cu Sindicatul Metalo-Chimic, urmând ca vinovaţii să fie judecaţi de o comisie de disciplină a acestuia. Comisarii le-au explicat că nu se poartă cu dânşii cum s’ar purta cu nişte infractori recidivişti dându-le posiblitatea să-şi deschidă mintea asupra greşelii lor şi să se îndrepte pe linia luptei împotriva exploatării, nu să împartă jaful cu patronul. Această atitudine de neconceput la poliţia veche pune în lumină conştiinţa politică ce pătrunde tot mai mult în noul aparat de Stat odată cu Intrarea a tot mai mulţi oameni ai muncii în rândurile sale, dar în acelaş timp ne atrage atenţia asupra unor primejdii care nu trebue nesocotite. Se ştie că Partidul clasei muncitoare a chemat din totdeauna pe oamenii muncii să se organizeze şi să lupte împotriva exploatării.(Continuare în pag. 4-a col. 1-2-3) Minerii de la Ghelar au îndeplinit programul pe luna Iulie cu 3 zile înainte de termen (Prin telefon). In luna Iulie minerii dela Ghelar, deşi au avut de luptat cu greutăţi, au învins aceste greutăţi dând tot mai mult minereu metalurgiştilor de la uzinele IMS-Hunedoara. Prin naţionalizarea mai bună a muncii şi prin întrebuinţarea unor noui metode de muncă, ei au reuşit să îndeplinească programul de producţie pe luna iulie cu trei zile înainte de termen. Programul odată îndeplinit, minerii de la Ghelar continuă munca, cu şi mai mare avânt pentru a depăşi programul şi a scoate cât mai mult minereu. Poporul francez nu vrea un guvern de ciocli Noul cabinet Marie este alcătuit din oamenii care au pregătit înfrângerea Franţei de către Hitler. — Galeria trădătorilor: Reynaud, Blum, Delbos, Schuman, Jules Mach, René Mayer, şi André Marie protectorul colaboraţioniştilor „Un guvern care se bucură de sprijinul bursei, nu se poate bucura de încrederea clasei muncitoare franceze“ La 24 iulie, valorile de la bursa din Paris, au înregistrat importante urcări. Era ziua când marea finanţă de peste Ocean impunea Franţei un nou guvern al prădării naţionale — guvernul prezidat de André Marie... MAURICE THOREZ, secretarul general al Partidului Comunist Francez, a caracterizat astfel acest guvern : „Nouii miniştri sunt oameni vinovaţi de înfrângerea Franţei, oameni cari şi-au câştigat faima de gropari ai Republicii, oameni cari au fost condamnaţi de 1000 de ori, cari ar fi trebuit să dispară din viaţa politică“. „Groparii Republicei“ sunt acei politicieni francezi reacţionari cari au pregătit în mod conştient înfrângerea Franţei de către hitlerişti, lozinca lor fiind „mai bine Hitler decât o Franţă cu adevărat democraţi, că". Ziarul „L’Humanité“ publica în ziua alcătuirii actualului guvern Marin, fotografii din timpul tragicului exod din Iunie 1940 al populaţiei din Nordul Franţei, fugărită şi masacrată de avioanele „Luftwaffe-ului“. Pe aceste fotografii se poate citi : (Continuare in pag. 5-a col. 6-7-8) GUVERNUL ÎNFRÂNGERII DIN 1940 7 Iunie 1940 — Cabinetul Paul Reynaud - Pétain-Schuman de Gaulle care a predat Franţă naziştilor, este constituit şi 3 dintre membrii acestui guvern Paul Reynaud, Robert Schuman şi Iron Delbos fac parte din actualul guvern impus Franţei de imperialiştii americani. In clişeu Ul Froissard, Chichery, Paul Reymaud Ivan Delbos, de Gaulle şi Pernot.