Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)

1948-09-01 / nr. 1211

i asigurăm de ge­acu tai­nimit a iDliwirt şi in Mii iernii Urmărind presa sovie­­tică, remar­căm că deşi suntem abia la sfârşitul lui August, ea se ocupă, între alte probleme şi de aceea a pregătirii în­treprinderilor pentru pro­ducţia în condiţiuni de iarnă. Oamenii muncii d­i­n U.IR.S.S. iau de pe acum măsuri pentru o bună func­ţionare a uzinelor, fabrici­lor şi minelor, în aşa fel ca îndeplinirea­ planurilor de producţie să nu fie stânje­nită de gerurile, zăpezile şi viscolele iernii. Grija aceasta a oameni­lor sovietici pentru asigu­rarea unui ritm continuu al producţiei este caracteristi­că sistemului de producţie socialist şi metodelor bol­şevice de conducere bazate pe organizare şi prevedere şi constitue pentru noi un exemplu viu, ce trebue ur­mat. Să învăţăm din plin din exemplul de prevedere pe care ni-l dau oamenii so­vietici. Partidul a pus în faţa oa­menilor muncii din ţara noastră o sarcină măreaţă, aceea A RIDICĂRII ECO­NOMIEI NAŢIONALE. A­­ceastă sarcină de onoare, menită să îmbunătăţească condiţiunile de viaţă ale ce­lor ce muncesc cu braţele şi cu mintea la noi în ţară, poate fi îndeplinită numai dacă asigurăm întreprinde­­rilor o funcţionare fără în­trerupere şi din ce în ce mai bunică. In acest scop, pregătirea la timp pentru iarnă a în­treprinderilor, este un lucru de mare importanţă. Naţionalizarea principale­lor întreprinderi industriale a creiat în ţara noastră un puternic sector socialist, clasa muncitoare, sub con­ducerea Partidului ei, a în­lăturat din întreprinderi, în cea mai mare parte, haosul şi munca la întâmplare mo­ştenită de la capitalişti, in­troducând ordinea şi munca planificată. In ultimii ani patronii in­teresaţi să împiedice cât mai mult producţia pentru a putea cât mai bine specu­la, nu îşi puneau nicidecum problema asigurării unei bune funcţionări a între­prinderilor în timpul iernii.­­ Nu e de mirare deci că la A.C.TA. iarna doar IO1/!! din strunguri erau în funcţie, la Malaxa oamenii îşi în­­trerupeau lucrul pentru a-şi desmorţi mâinile din lipsa căldurii în ateliere, că la Zimmer ca şi la Lemaître şi in alte părţi vântul­ sufla în atelierele fără geamuri, iar ploaia şi ninsoarea stră­­băteau — ca la filatura „Da­cia“ — în voe în fabrica cu acoperişurile pline de găuri. De câte ori în decursul ultimilor ani, n’au intervenit muncitorii direct, peste ca­pul patronilor, pentru a pro­cura din timp materia pri­ma şi combustibilul? Colecţia de ziare din ul­timele ierni e plină de rela­tarea unor acţiuni de­­de­mascare a sabotajului pa­tronilor, care ascunşi în do­sul „actelor doveditoare“ nu ridicau cota de bumbac, nu procurau materiale ori com­­­bustibil, speculând creditele acordate sau aruncând vina pe transport, când erau strânşi cu uşa şi traşi la răspundere din cauza stag­nării producţiei. Clasei muncitoare îi re­­vine acum sarcina să depună tot efortul pentru a evita în­treruperile de producţie, or­ganizând DIN TIMP toate mijloacele necesare asigu­rării unei bune desfă­şurări a muncii în fabrici în timpul iernii. Să nu ne încântăm cu gân­dul că nu am intrat nici mă­car în toamnă, aşa că am mai avea timp destul să ne gândim la pregătirile de iarnă, funcţionarea continuă şi progresivă în timpul iernii a întreprinderilor depinde în mare măsură de strângerea la timp a rezervelor de com­bustibil şi materii prime, de revizuirea utilajului şi a mij­loacelor de transport, de pu­nerea la punct a încăperilor de producţie şi a celor de locuit. Este inadmisibil ca frigul iernii să influenţeze activita­tea industriei sau să pericli­teze îndeplinirea programe­lor de producţie. Multe întreprinderi şi cen­trale industriale au luat u­­nele măsuri, altele le pregă­tesc acum. Astfel, fabricile de ulei şi zahăr aşteaptă noua recoltă cu utilajul re­vizuit şi cu transporturile de combustibil şi materiale ne­cesare aproape terminate Centrala bumbacului a tri­mis pe teren inspectori cu misiunea de a cerceta ne­voile de combustibil şi mate­rie primă a întreprinderilor, pentru a li se asigura func­ţionarea fară întrerupere. Di­recţia generală a C. F. R. şi-a asigurat o rezervă de cărbune pentru iarnă şi pre­găteşte o conferinţă comună a direcţiilor atelierelor, miş­carii, întreţinerii, telecomu­nicaţiilor pentru a trece la măsuri concrete. Sunt însă unele centrale şi întreprinderi care încă nu au întreprins nimic în acest scop, deşi experienţa anilor trecuţi ar fi trebuit să le fie de învăţătură. Pregătirile pentru iarnă tre­­buesc făcute din timp şi cu chibzuială, potrivit condiţii­lor climaterice din ţara noas­tră, pentru a nu fi surprinşi nepregătiţi, de gerul şi vis­colele iernii. Este necesar să se proce­deze la întocmirea de pla­nuri şi grafice concrete pent­­ru înfăptuirea muncilor pre­gătitoare, în care să fie In­dicat TERMENUL şi PER­SOANELE RESPONSABILE pentru îndeplinirea sarcini­lor. Planurile nu trebue să fie produsul unei activităţi de birou. Ele trebue discutate cu muncitorii iar la şedinţele din întreprindere trebue cen­tralizate toate propunerile demne de atenţie, iar grafi­cele să fie bine cunoscute de cei care sunt responsabili cu executarea lor. Crearea rezervelor de ma­terii prime şi combustibil constitue o sarcină serioasă, deosebit de importantă pen­tru întreprinderile care pre­lucrează cantităţi mari de materie primă şi consumă mari cantităţi de combusti­bil. Din această ramură in­dustrială fac parte îndeosebi industriile siderurgice și me­talurgice care au nevoe de cantităţi mari de minereu, fontă, cărbune, calcar, etc al căror transport durează timp îndelungat. Asigurarea tuturor acestor materiale din timp este o problemă vitală pentru aceste industrii. Sarcini mari apar în legă­tură cu pregătirea pentru iarnă a căilor ferate ,care trebue să ia măsuri neîntâr­ziate pentru asigurarea transporturilor, izolarea con­ductelor locomotivelor, feri­rea de îngheţ a acelor, pre­gătirea parazăpezilor, revi­zuirea telecomunicaţiilor, etc. Deasemeni staţiunile elec­trice trebue să ia măsuri de pe acum pentru asigurarea combustibilului necesar unui consum sporit în timpul iernii şi să procedeze la reparaţia utilajului. Nu există ramură de pro­ducţie sau întreprindere că­reia iarna să nu-i pună pro­bleme de rezolvat. Sunt întreprinderi ale căror pro­duse au stat toată vara şi mai stau încă în curtea în­treprinderii, ca la S. E. T. de exemplu. La altele mate­ria primă nu e înmagazina­tă în condiţiuni de siguran­ţă satisfăcătoare. In sfârşit, probleme mărunte, în apa­renţă, cum ar fi asigurarea conductelor de apă sau păcură împotriva îngheţului, aprovizionarea cu lemne de foc,­ un drum desfundat etc. dacă nu se iau măsuri din timp pot provoca întrerupe­rea producţiei. Acum doi ani Capitala a stat înzăpezită din cauză că plugurile de zăpadă n’au fost din timp preparate şi aşeza­te la îndemână. Locatarii blocurilor cu încălzire cen­trală au stat în frig, pentru­ că administratorii și proprie­tarii nu s’au gândit la timp să procure păcură, lăsând totul pentru ultimul moment. Aceste lucruri nu trebue să se mai întâmple. De aceea este necesar să fie luate măsuri din timp pentru a nu provoca perturbaţiuni în ultimul moment. Aceeaş grijă trebue depu­să pentru a asigura munci­torilor condiţii de muncă favorabile. Grija pentru crearea de condiţiuni bune de muncă în iarnă, este o sarcină im­portantă pentru nouii direc­tori ai întreprinderilor şi pentru resorturile de higie­­nă şi asigurări sociale din întreprinderi. Acolo unde, ca la Malaxa, Lemaître, Dacia, etc. patro­natul nu s’a îngrijit de în­călzirea halelor şi atelierelor, să introducem sisteme de încălzire, să punem sobe, să fie reparate geamurile, aco­perişurile, etc. pentru a feri pe muncitori de frig şi In­temperii. Directorii întreprinderilor, organele lor ajutătoare, cât şi organizaţiile de partid şi sindicale trebue să asigure îndeplinirea pregătirilor din timp pentru producţia în iarnă căci rezolvarea la timp a acestei sarcini asigură poporului muncitor noui vic­torii în câmpul muncii, în folosul celor ce muncesc. •­6 PAGINI 4­00 Miercuri , sec.„ 1948 SERIA III ANUL XVIII No. 1211 REDACŢIA ŞI ADMIN­IS­TRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar lei 80 Taxa poșt. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 Manifestul congresului mondial al intelectualilor CONGRESUL DE LA WROCLAW FACE APEL CĂTRE MUNCITORII INTELECTUALI SA COSTITUIE IN FIECARE ŢARA COMITETE NAŢIONALE PENTRU APARAREA PĂCII Popoarele sunt destul de puternice pentru a apăra pacea şi cultura împotriva atacurilor unui nou fascism Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultura al popoarelor, pentru independenţa lor naţională şi pentru o colaborare strânsă între ele WROCLAW, 29 (Rador). — TASS transmite : Congresul mondial al inte­lectualilor pentru apărarea păcii a lansat următorul ma­nifest : „Noi oamenii muncii activând pe tărâmul culturii, ştiinţei şi ar­tei, întruniţi în oraşul polonez Wroclaw, venind din 45 ţări, ne adresăm intelectualilor din În­treaga lume . Noi vă reamintim primejdia de moarte care a ameninţat nu de mult cultura omenirii. Am fost martorii barbariei fasciste, distru­­­­gerii valorilor istorice şi cultu­rale, persecutării şi uciderii celor ce muncesc cu mintea, călcării complete în picioare a tuturor valorilor spirituale, călcare ce a­­meninţă însăşi noţiunile de con­ştiinţă, raţiune şi progres. Cultura umană a fost salvată prin efortul suprem depus de toate forţele democratice — U­­niiunea Sovietică, ca şi popoarele din Anglia şi Statele Unite — şi prin eroica rezistenţă populară din ţările cucerite de fascism, cu preţul unor sacrificii şi privaţiuni fără de pereche. Şi totuşi, împotriva voinţei şi aspiraţiilor popoarelor din toate ţările, o mână de oameni egoişti din America şi Europa, care au moştenit de la fascism ideile sale de discriminare rasială şi de ne­gare a progresului, care şi-au însuşit tendinţa acestuia de a rezolva toate problemele prin forţa armelor, încearcă din nou să atace patrimoniul spiritual al naţiunilor de pe glob. Cultura ţărilor europene, care au adus o enormă contribuţie la tezaurul omenirii, este în primej­die de a-şi pierde caracteristicile sale naţionale. In mai multe ţări — Spania, Grecia ca şi in America Latna — forţele ostile progresului nu numai că menţin, dar şi creiază noui cuiburi de fascism, împotriva raţiunii şi conştiin­ţei, oprimarea fiinţelor umane şi a unor popoare întregi, pe care opresorii le denumesc naţiuni de culoare, continuă şi chiar se in­tensifică. Oamenii, care au împrumu­tat metodele fascismului, practică în sforile lor discri­minarea rasială şi persecută pe oamenii muncii progre­sişti de pe tărâmul ştiinţei şi artei. Descoperirile ştiinţifice, de pe urma cărora omenirea ar putea să tragă foloase, sunt utilizate pentru producţia se­cretă de mijloace de distru­gere, care tinde să discredi­teze şi să schimbe misiunea înaltă a ştiinţei. Sub conducerea acestor oa­­meni, cuvântul omenesc şi arta nu sunt folosite in sco­puri educative şi pentru a apropia popoarele, ci pentru a des­volta patima josnică a urii de oameni si pentru pre­gătirea războiului. Crezând cu fermitate in nevoia unei desvoltări li­bere şi a difuzării realizări­­lor culturii progresiste noi protestăm in numele păcii, progresului şi viitorului o­­menirii împotriva oricăror restrângeri aduse acestei li­bertăţi şi subliniem necesi­tatea unei înţelegeri mutuale intre culturi şi popoare in interesul civilizaţiei mon­diale. Dându-şi seama că ştiinţa mo­dernă a eliberat mari şi noui forţe, care vor fi folosite de o­­menire fie pentru binele său, fie pentru răul său, congresul pro­testează împotriva utilizării ştiin­ţei în vederea distrugerilor. Con­gresul cere popoarelor să facă toate eforturile în vederea unei vaste difuzări a cunoştinţelor pe întregul glob, în vederea aplicării ştiinţei pentru a se înfrânge cât mai repede sărăcia, ignoranţa, molimile şi lipsurile, ce afectează majoritatea omenirii, ca şi spre a ajuta la slăbirea restricţiilor impuse liberei deplasări a oame­nilor ce servesc cauza păcii şi progresului, publicarii şi difuzării libere a cărţilor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a tuturor realizărilor ştiinţifice şi culturale ce servesc aceloraşi ţeluri. Popoarele de pe glob nu doresc război şi ele sunt destul de puternice pentru a apăra pacea şi cultura îm­potriva atacurilor unui nou fascism. Intelectuali din întreaga lume ! Aveţi o mare răspun­dere faţă de popoarele voas­tre, fată de omenire şi fată de istorie. Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultural al popoarelor pentru indepen­denţa lor naţională şi pentru o colaborare strânsă intre ele. Facem apel la toţi muncitorii Intelectuali din fiecare ţară să discute propunerile noastre. In toată ţările să fie convocate congrese naţionale ale muncitorilor de pe tărâmul culturii pentru apă­rarea păcii. Pretutindeni să fie instituite cost­­itete naţionale pentru apărarea­ păcii. Legăturile internaţionale ale muncitorilor­ de pe tărâmul culturii din toate ţările să fie întărite în interesul păcii”. INAUGURAREA LICEULUI DIN CORVA MILITARI Prin munca cetăţenilor din comuna Militari, însufleţiţi de orga­nizaţia­­ de Partid s‘a putut construi acest local modern pentru li­ceul teoretic no. 11. Inaugurarea localului s'a făcut Duminică di­mineaţă d in prezenţa ministrului adjunct al învăţământului Public Iov M. Roşianu şi a primarului general al Capitalei, N. Pârvu­­lescu. Citiţi reportajul în pag. 3-a. Muncitorii de la „Flacăra Roşie“ (fost Mociorniţa) au iniţiat anchete printre cumpărători Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră! Aşa vom găsi cele mai nimerite soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor , spun muncitorii de la „Flacăra Roşie“ Sfârşit de săptămână. Sâmbătă, Zi nu a cere muncitorii din fabrici şi uzine îşi primesc salariul şi în care magazinele cunosc o ac­tivitate sporiţi. Devreme dimineaţa, tov. Gheor­­ghiţă Constantin şi Simionescu Alexandru de la fabrica de încăl­ţăminte „Flacăra Roşie“ (fost Mociorniţa), unui controlor de calitate la secţia ştanţe, celălalt dela secţia de şlefuit, s-au depla­sat la cele două magazine de des­­facere ale fabricii. . Noi trebue să ţinem seama de părerea clientului... I-am găsit spre prânz la ma­­gazinul din Obor, cu câte un caiet şi im creion în mână, stând de vorbă cu Busuioc Paraschiva, rateancă din Chiroiu (Ilfov), care alegea o pereche de pantofi pen­tru feciorul ei. O anchetă printre cumpăr­ătorii . „Din iniţiativa organizaţiei de Partid, am hotărît ca noi muncitorii din fabrică să facem o anchetă pe teren. Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţă­mintea noastră. Să le ascultăm părerea asupra calităţii şi propu­nerile de îndreptare“, îmi spune tov. Gheorghiţă Constantin. Şi cu ochii pe însemnările Urate, adaogă: „ ,,F. o treabă bună, care ne va fi de mare folos în muncă“. Intr’adevăr, multe au fost ob­servaţiile culese dela cumpără­torii ce s'au perindat în această dimineaţă.­­Astfel, unul dintre cumpărători le-a atras atenţia că cusătura la ramă este prea la margine, de­fect care face ca aţa să se rupă lesne şi talpa să se desfacă. Un altul le-a arătat, că la bo­canci cuiele sunt eşite încă de­­ pe acum. Asta înseamnă pagubă, pentru­­cei ce le înh­altă, căci ori­cât de groşi ar fi ciorapii, se rup repede.. Şi a propus,, ca la tocuri,­­ acolo unde se calcă mai apăsat, să se pună o bucată de meş­taă­­ sau ceva asemănător.­­ Erau notate cu grijă, toate­­ observaţiile cumpătuirilor chiar şi cele de mai mică impor­tanţi:­­ lipsuri la finisaj, bronzuri ce se deslipesc uşor, catarămi ce ru­ginesc la prima, ploaie, placheuri prost bătute, etc. — „Desigur, mai avem lipsuri se­rioase în munca noastră, în ceea­­ce priveşte calitatea mărfurilor... Totuşi, azi se lucrează la noi în fabrică cu mult mai bine decât R. Florin (continuare în pag. 3-a col. 6-7-8) — CITIŢI----------------------------------­ IN CORPUL ZIARULUI’: • Viaţa de Partid: METODE ŞI ASPECTE DIN MUNCA DE CREŞTERE A CADRELOR IN ORGA­NIZAŢIA P. M. R. A CAPITALEI , (Pag. 3-a) • REZULTATELE ÎNTRECERII INTRE CELE 21 FILATURI, IN LUNILE IUNIE SI IULIE (Pag. 5-a) • ARMATA DEMOCRATA GREACA A RĂS­TURNAT PLANURILE MONARHO-FASCISTILOR SI ALE AMERICANILOR IN MUNŢII GRAMMOS. (Pag. 6-a) • Ce să citim: B. L. MARCUS: De ce nu esteţi posibil şomajul în U. R. S. S.? (Pag. 2 a)­­ • O PAGINA DE SPORT (Pag. 4-a) ____________________________________________________________________________________________________________________________________- Au trecut opt ani... Au trecut opt ani de când Imperialismul fascist german și italian a impus poporului ro­mân odiosul Diktat de la Viena. El era menit să adâncească vrajba între România şi Ungaria şi să predea două popoare — român şi maghiar — cu mâinile legate, în braţele lui Hitler. Diktatul de la Viena, manevră caracteristică marilor puteri im­perialiste care se conduc după vechiul principiu : împarte şi stăpâneşte, fusese pus la cale de comun acord cu reprezen­tanţii burgheziei şi moşierimii române, care nu s’au dat nn lături dela această mârşavă tră­dare numai şi numai pentru a promova politica imperialistă agresivă împotriva U. R. S. S., în care se angajaseră în folosiţi propriu şi al stăpânilor de la Berlin şi Roma. Astfel, Diktatul de la Viena a demascat încă odată caracterul antinaţional şi antipopular al naţionalismului burghez, demon­strând că exploatatorii sunt ca­pabili de orice pentru a-şi men­ţine şi întări privilegiile şi profiturile scandaloase şi a-şi duce înainte politica hrăpăreaţă imperialistă. Partidul clasei muncitoare din România a fost singurul partid care a demascat de în­dată scopul manevrei de la Viena chemând pe toţi patrioţii la luptă împotriva Diktatului şi avertizând masele asupra răz­boiului criminal ce se pregătea din umbră. Deabia după victoria asupra fascismului dobândită de URSS şi de cea mai puternică armată din lume — Armata Sovietică creată de Lenin şi Stalin — s’a înlăturat nedreptatea isterică şi mărul discordiei între România şi Ungaria. Graţie luptei pline de jertfe a Armatei Sovietice şi a ostaşilor români care întorse­seră armele împotriva adevăratu­lui duşman, hitlerismul. Ardealul a fost eliberat. Mai târziu, după ce a fost instaurat în ţară un guvern democratic care garanta libera convieţuire şi desvoltare a naţionalităţilor conlocuitoare din Ardeal, Ardealul de Nord a fost redat României noui, care-şi găsise drumul just de luptă şi muncă. Guvernul URSS în frunte cu Generalissimul Stalin — ge­nialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă — apreciind schimbă­rile petrecute în România a acceptat la numai câteva zile după luarea puterii de către guvernul dr. Petru Groza, ca Ardealul de Nor­d să revină în întregime ţării noastre, lichidând pe vecie u­n pretext de vrajbă în care nouii pretendenţi la dominaţia lumii, aţâţătorii la război anglo-americani îşi pu­seseră mari nădejdi. Mai târziu la Conferinţa de la Paris, reprezentanţii Guvernului Sovietic, au dus o luptă dârză împotriva reprezentanţilor state­lor burgheze imperialiste care căutau să transforme din nou Ardealul de Nord într’un focar de război şi să menţină o stare de vrajbă şi agitaţie între po­poarele român şi maghiar, cu scopul de a întoarce şi pe unul şi pe altul de pe drumul păcii, democraţiei şi progresului social. Punctul de vedere sovietic a izbândit. El corespunde interese­lor ambelor popoare, punând bazele înfrăţirii româno-maghiare şi ajutând considerabil la întă­rirea păcii în această parte a Europei. Astăzi, roadele acestei politici juste şi clarvăzătoare sunt vizi­bile în România ca şi în Unga­ria­ unde se află la putere regi­muri de democraţie populară, ambele ţări desvoltându-se spre socialism. Guvernul R. P. R. în­­guşindu-şi politica justă naţională a Partidului nostru, politică ins­pirată de principiile nobilei ideologii a frăţiei între popoare, a stabilit pentru populaţia ma­ghiară un regim de reală egali­tate în drepturi cu poporul ro­mân. In anii aceştia, desvoltarea culturală şi materială a popu­laţiei muncitoare maghiare din Ardeal şi-a găsit expresia in ne­­număratele cuceriri politice, eco­nomice şi sociale, obţinute prin lupta frăţească alături de masse­­le muncitoare române împotriva moşierilor şi capitaliştilor, împo­triva manevrelor imperialiste­­şoviniste. In locul unui focar de război Ardealul a devenit o punte de legătură între România şi Unga­ria, contribuind la întărirea rela­ţiilor de prietenie dintre aceste popoare, şi dându-le putinţa nu devină factori activi în lagărul democratic şi anti-imperialist în frunte cu puternica Țară a So­cialismului, Uniunea Sovietică, eliberatoarea popoarelor român și ungar. IUII Afliliii Uniunii Suiţii au dreptul să-şi cumpere sau să-şi construiască locuinţe până la cinci camere MOSCOVA, 30 (Rador). — TASS transmite : In vederea unificării legisla­ţiei care reglementează dreptul cetăţenilor la cumpărarea şi construirea de locuinţe indivi­­duale şi In conformitate cu art. 10 din Constituţia URSS. Prezi­diul Sovietului Suprem al URSS a hotărît: 1. In baza dreptului de pro­prietate personală toţi cetăţenii Uniunii Sovietice au dreptul să cumpere sau să-şi construiască, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor locuinţe cu unul sau două etaje, având până la cinci camere. 2. Repartizarea loturilor de pământ pentru construirea de lo­cuinţe individuale, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor va fi făcută pe termen nelimitat. Su­prafeţele loturilor de pământ repartizate vor fi stabilite de comitetele executive ale sovnte­­lor districtuale, orăşeneşti şi regionale, în conformitate cu prn­ct­ele de planificare şi con­struire a oraşelor şi în confor­mitate cu normele generale sta­bilite de Consiliul de Miniştri al URSS. 3. Legislaţia privitoare la re­partizarea şi determinarea su­prafeţelor loturilor de pământ pentru construirea d­e locuințe individuale în regiunile rurale rămâne în vigoare. Mareşalul Pavel Rîbak­o, de două ori erou al u­.RS.S., a încetat din viaţă MOSCOVA 29 (Rador). — TASS transmit®: Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri ai U. R. S. S. anunţă cu adânci mâhnire încetarea din viaţă a mareşalului trupelor blindate şi de tancuri, Pavel Rîbalco, de două ori erou al Uniunii Sovie­tice, adevărat fiu al Partidului bolşevic, unul din conducătorii proeminenţi ai Armatei Sovieti­ce şi comandant al trupelor blindate, de tancuri şi mecanizate ale U. R. S. S. Pavel Rîbaîco a încetat din viaţă la 28 August, in urma unei boli grele şi îndelungate.­ ­ Note biografice - Mareşalul Rîbak­o a luptat în rândurile Armatei Sovietice din primele zile ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In 1919 el a intrat în rândurile Partidului Comunist Bolşevic, in armata so­vietică ci a străbătut o cale glo­rioasă. In anii războiului civil, a comandat unităţi şi formaţiuni ale Armatei Roşii. In anii marelui război pentru a­­părarea patriei, Ribak­o, fiind unul dintre cei mai eminenţi coman­danţi de oşti de şcoală stalinistă, a îndeplinit în mod exemplar or­­dinile şi sarcinile Comandamentu­lui Suprem şi a condus cu cinste şi eroism Corpul de tancuri de gardă pe drumul de la Volga şi Don până la Berlin şi Praga. Recunoscându-i meritele, Guver­nul Sovietic l-a decorat de două ori cu ordinul Lenin, de două or cu ordinul Steagul Roşu, de două ori cu ordinul Suvorov Clasa I, ordinul Cutuzov Clasa I, ordinul Bogdan Hmelniţchi Clasa I şi cu medalii. Mareşalul Rîbalco şi-a consa­crat întreaga lui viaţă patriei sale socialiste şi cauzei Partidului lui Lenin-Stalin. Mareşa­l RIBALCO La centrele şi staţiunile de maşini agricole se deschid în curând ŞCOLI DE TRACTORIŞTI pentru fii de plugari muncitori şi pentru fii de muncitori întreţinerea elevilor va fi complect gratuită în tot timpul cursurilor Desvoltarea agriculturii noas­tre prin mecanizare şi ■ pregătire de cadre calificate care să dea heolh­omiei întregul randament' al sectorului agricol, formează una^’ din principalele, preocupări ale regimului nostru d­e democraţie', populară. ■' * Pe această linie, Ministrul­­A­­­­griculturRu1 prin Direcţia'' Invă­­tămftntului şi AFSM şi-a luat di­orcina si recruteze şi să instituiască in anul 1948—1949 un număr cât mai mare de tractorişti care­ să co­nducă ma­şinile fabricate In ţară cât­­ si pe cele aduse din Uniunea So­vietică. In acest scop, în primele zile ale lupei Septembrie vor începe să funcţioneze­' pe lângă cen­trele si statiunile.de, maşini, serii de calificare pentru trac­torişti.,. In aceste şcoli vor fi admişi candidaţii care inde­plinesc ur­mătoarele condiţiuni : 1. a) Fii de plugari mun­citori sau fii de muncitori din mediul rural şi urban. b) Tinerii care au lucrat cu tractoarele sau cu maşini agri­cole şi nu au fost calificaţi. 2. Vârsta cuprinsă între 17-181 (continuare în pag- 3-1 col. 6-7)1

Next