Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)

1948-09-01 / nr. 1211

Metode şi aspecte din munca de creştere a cadrelor in Organizaţia P. M. R. a Capitalei de AL. DRAGHICI secretar al Comitetului Capitalei Rezoluţia Plenarei a Il-a a C. C. al Partidului nostru atrage atenţiu­nea organizaţiilor de Partid, asupra grijii deosebite ce trebuie s’o aibă faţă de ridicarea cadrelor. Privită ca o problemă centrală a Partidului, problema cadrelor tre­­buie să preocupe fiecare organiza­ţie de Partid. Se ştie că aplicarea uniei politice a Partidului, de­pinde de nivelul politic, ideologic, de capacitatea de orientare, de organizare şi conducere, a cadre­lor de Partid. Rezolvarea justă a acestei sarcini pe care Rezoluţia Plenarei din Iu­nie o pune în faţa organizaţiilor de Partid este de cea mai mare însemnătate, mai ales acum, în pe­rioada trecerii de la capitalism la socialism, când lupta de clasă se ascute. În aceste împrejurări grele de luptă se evidenţiază din rândul membrilor şi activiştilor noştri de Partid, numeroşi tovarăşi hotărîţi şi devotaţi cauzei, având mari po­sibilităţi de ridicare. Ajutaţi de or­ganizaţiile de Partid ei pot deveni buni conducători politici în Partid, sindicat, ca şi în aparatul de Stat. In munca organizaţiei Bucureşti, Întâlnim numeroase cazuri când simpli membri de Partid, preocupaţi de problemele muncii de partid, au fost ridicaţi la munci de răspunde­re şi fiind îndrumaţi îndeaproape au reuşit să-şi ridice nivelul poli­tic, să câştige experienţă, şi să-şi ridice simţul de răspundere în muncă. Ei au deveni în felul a­­cesta conducători politici de mase, capabili să facă faţă unor munci de răspundere în organizaţie. Via­ţa şi munca de fiecare zi i-au a­­jutat să câştige experienţă, cioc­­nindu-se cu greutăţi au fost ne­voiţi să le rezolve. Reuşind să le învingă, ei au căpătat mai multă încredere în forţele proprii, au învăţat să nu fugă de greutăţi, ci dimpotrivă să mear­gă cu îndrăsneală în întâmpina­rea lor, şi să lupte dârz pentru lichidarea lor. Experienţa ne învaţă că cele mai juste hotărîri rămân pe hâr­tie, dacă nu sunt oameni care să le pună în practică, dacă nu sunt cadre călite in luptă, educate sistematic de Partid în spiritul învăţăturii marxist-Ieninişte, în­­spiritul luptei de clasă, care să le ducă până la capăt. Dacă ex­p­­erienţa In muncă este un factor mportant în ridicarea cadrelor, apoi rolul şcolilor de Partid unde tovarăşii Îşi Însuşesc teoria mar­­xist-leninistă, este de o însemnă­tate deosebită. In alegerea cadrelor trebue să ne aducem aminte de cuvintele tovarăşului Stalin care arată că este necesar : „a aprecia cadrele cu fondul de aur al Partidului şi al Statului, a ţine la ele, a le res­pecta“. El ne învaţă să cunoaştem cadrele, să le forfat­ăm cu îngri­jire, să înaintăm la timp şi cu Îndrăsneală cadrele noui tinere, să le repartizăm la posturi po­­trivite, astfel încât să poată da maximum din ceea ce sunt în ge­neral în stare să dea după cali­tăţile personale şi să poată des­­volta aceste calităţi. Ţinând sea­ma de unele slab­iuni, ale căror cauze le găsim în lipsa de vigi­lenţă cât şi in insuficienta orien­tare in ceea ce priveşte originea socială, se poate spune că orga­nizaţia de Partid a Capitalei s’a orientat just în alegerea şi ridi­carea cadrelor de Partid. In timpul campaniei electorale la organizaţia de Partid „Univer­sul“, secretarul organizaţiei a remarcat munca plină de râvnă a unui tovarăş, s’a apropiat de el, l-a cunoscut mai bine şi după primele succese în muncă, l-a sprijinit sistematic. Aprecierea acestui secretar, s-a dovedit jus­tă. Deşi avea un nivel politic foarte scăzut, activistul a reuşit prin grija Partidului să se ridice treptat, îndeplinind rând pe rând munci de răspundere, începând de la responsabil de grupă şi a­­jungând până la secretar de or­ganizaţie de Partid. După termi­narea unei şcoli de Partid, unde munceşte cu multă sârguinţă, to­varăşului i se încredinţează mun­ca de conducere a unui sector de Partid. Dar nu numai alegerea, ci şi ridicarea curajoasă a cadrelor este o problemă importantă în munca de creştere a cadrelor. In organizaţia Bucureşti, în­tâlnim numeroase cazuri în care organe de conducere însuşindu-şi învăţătura Partidului, au ştiut să ridice la timp, oameni în muncă. Ocupându-se îndeaproape de oa­menii ridicaţi, nu au căzut în gre­­şala comună multor elemente res­ponsabile, care socot că „au tre­buri mai importante, decât să crească oameni“. A da elemente­lor tinere posibilitatea să crească în muncă, a fost o preocupare de seamă a organizaţiei Bu­cureşti. Desigur în ridicarea ca­drelor trebue ţinut seama pe lân­gă celelalte criterii şi de popu­laritatea tovarăşului respectiv, da­că este respectat şi iubit da muncitorii în mijlocul cărora lu­crează. Tot In timpul campaniei elec­torale, la I. M. S. Cotroceni, un secretar de organizaţie de bază s’a făcut foarte iubit de Întreaga organizaţie, prin activitatea de fiecare zi, câştigând autoritate şi în secţia lui de lucru. Orga­nizaţia de Partid, analizând mun­ca lui, l-a cooptat în comitetul organizaţiei. Trimis apoi la o şcoală serală, el a dovedit că în afară de munca organizatorică, are multă voinţă şi capacitate de a-şi ridica nivelul ideologic. Or­ganizaţia de Partid l-a pro­pus pentru o şcoală superioară de cadre a Comitetului Capita­lei. Aici el reuşeşte să-şi însu­şească printre primii, materialul predat, muncind cu sârguinţă, şi arătându-se demn de Încrederea ce i-a fost acordată. După ter­minarea şcolii a lucrat în secţia organizatorică a Comitetului Ca­pitalei, iar apoi a fost pus la dis­­poziţia secţiei organizatorice a C. C. Iată cum ridicarea cu curaj, a elementelor tinere evidenţiate, măreşte rândul activiştilor noştri. Cadrele trebuiesc folosite cu multă pricepere, căutând să gă­sim în fiecare activist, catitaţile sale caracteristice; trebuie ca ac­tiviştii să fie repartizaţi in pos­turi potrivite, unde să dea maximum de randament în mun­ca de partid. Dacă in repartiza­rea cadrelor, plecăm de la­ consi­derentul, că fiecare tovarăş este bun la toate, fără să vedem şi aptitudinile, înclinaţiile sate spe­cifice, atunci vom face greşeli mari, riscând chiar demoralizarea celui în cauză. După terminarea unei şcoli a Comitetului Capitalei, absolvenţii au fost repartizaţi la diferite munci. Neţinându-se seamă de oameni, de posibilităţile lor per­sonale, unii tovarăşi au fost re­partizaţi la întâmplare. Astfel un devotat membru de Partid a fost repartizat secţiei de propagandă şi anume Comisiei de Agitaţie. Cu tot devotamentul şi dorinţa ca de muncă, el nu a reuşit să cores­pundă sarcinilor. Munca de agi­taţie nu era potrivită pentru ca­lităţile iu. personale. Timp de şase luni, Partidul nu a dobândit tot ceea ce tovarăşul putea da o­­perei noastre comune. Propus de către secţia respectivă pentru munca de cadre, acesta s’a im­pus In această muncă, dând re­zultate bune, iar în scurt timp a fost ales în Comitetul Capitalei. lată cât de important este ca fiecare tovarăş să fie repartizat la postul unde poate da maxi­mum de randament. Dacă în­umite sectoare ale organizaţiei Bucureşti s’au ob­ţinut succese importante în do­meniul muncii de ridicare a ca­drelor, aceasta nu înseamnă că peste tot este la fel, nu înseam­nă că putem spune cum că am făcut tot ce se putea face în a­­ceastă muncă. Lipsurile organi­zaţiei de Bucureşti In această pri­vinţă sunt mari şi serioase şi tre­buie să luptăm mult pentru a le Îndrepta. Se impune, în primul rând, în munca noastră de ridicare a ca­drelor, generalizarea metodelor juste, de popularizare a exemplelor bune şi rele pe baza şi în cadrul analizelor asupra muncii, ştiut fiind că educaţia şi căirea ca­drelor se face prin analiza criti­­că şi autocritică a exemplelor pozitive şi negative în toiul lup­tei pentru înfrângerea greutăţi­lor. Nu s’a înrădăcinat încă în or­­ganizaţîle noastre atitudinea jus­tă pe care organele de conduce­re şi membrii de Partid trebuie să o aibă faţă de cadre. Nu pre­tutindeni se dă ajutor deopotrivă, atât celor „mici“ cât şi celor „mari“. Există membri de Partid care au o mentalitate înapoiată şi o atitudine nejusti faţă de mun­citorii care îmbogăţindu-şi cu­noştinţele, se evidenţiază în muncă. Aceşti membri de Partid au o atitudine nejusti şi faţă de elementele intelectuale cinstite din rândurile noastre. Aceasta dăunează Partidului, ducând la de­mobilizarea în luptă şi nu învă­ţătură a cadrelor tinere. In munca de ridicare a cadre­lor, organizaţia Bucureşti trebuie să lupte cu mentalitatea unor to­varăşi care la tot pasul se plâng de lpsa cadrelor, de lpsa oame­nilor pregătiţi, pentru a înlocui activişti promovaţi în alte munci. Lenin ne-a învăţat că oameni capabili, talente de organizatori, se găsesc un număr mare în rândul muncitorilor. Nouă ne re­vine sarcina să-l descoperim în propriile noastre organizaţi, în timpul muncii, nn l­pta cu greu­­tăţie, în lupta cu duşmanul de clasă. Trebuie să sprijinim neîncetat cadrele în creşterea lor. In mun­ca şi lupta lor, trebuie să t­­ererem astfel de condiţii ca să poată cu adevărat să dea maxi­mum pentru cauza clasei mun­­citoare. Noi vom putea împlini această sarcină pusă de Partid, vom pu­tea lichida cu lipsurile în munca noastră de cadre, dacă activiştii noştri, dacă întreaga organizaţie îşi va însuşi Înţelesul cuvintelor tovarăşului Stalin, care ne înva­ţă că „din toate capitalurile din lume, cel mai preţios şi cel mai hotărltor capital sunt oamenii, „cadrele“. Trenuri de plăcere , dispoziţia oamenilor muncii !... Organizarea timpului liber, a dis­tracţiilor folositoare, a fost un lucru aproape necunoscut în ţara noastră. Câţi muncitori sau func­­ţionari, câţi tineri şi tinere au văzut până acum, chiar şi din fuga trenului, valea Pr­aho­vei sau celelalte locuri pitoreşti din munţii noştri? Câţi au putut a­­junge chiar până la Snagov, pi­tulat la doi paşi de Bucureşti, unde până mai eri doar limuzi­­­nele bogătaşilor îi cunoşteau drumul? Şi iată că Snagovul, Predealul, Buştenii, Sinaia, văd tot mai puţin burtă-verzimea şi cuconetul de altădată... Bucu­reşti—Snagov 80 lei dus şi întors, Bucureşti — Predeal şi înapoi, 600 lei! Trenuri de plăcere pen­­tru oamenii muncii. Clasa mun­citoare, după atâtea cuceriri, e pe cale­­să cucerească complet încă una: frumuseţile ţări.­ O experienţă ştiinţifică uriaşă pusă la îndemâna înţelegerii tuturor Este vorba de experimț* do­bândită de ştiinţa medicală so­vietică în timpul războiului anti­fascist. In ace® perioadă, midii­eni­a sovietică nu numai că s’a arătat a fi în măsură să rezol­ve problemele grele ce i s‘au pus, şi încă pe o scară atât de Întinsă, el a găsit metode «pui şt combatere şi de bu­ruire a bo­lilor ai * suferinţelor fizice pri­cinuite de condiţiile războiului Acum s'au tipărit primele vo­lume dintr’o lucrare ce este unică în lume şi a cărei impor­tanţă pentru progresul medicinii nu poate scăpa nimănui: „Expe­rienţa medicinii sovietice în Ma­­ceî® Război pentru Apărarea Pa­triei“. Pentru alcătuirea ei au fost folosite sute de mii de re­­semnări ale medicilor rapoarte asupra diferitelor răni şi boli, arhivele a nenumărate spitale de front şi din oraşele ţării. S-a ceruit contribuţia unor oameni de ştiinţă renumiţi, dar totoda­tă s-a făcut apel la experienţa tuturor medicilor care au lucrat la acel timp şi care au întâl­nit şi au rezolvat „cazuri“ pre­zentând un interes deosebit; u­­nele capitole cuprind, de fapt, Istorisirea amănunţită a evolu­ţiei bolii şi a metodei de vinde­care, făcută de medicul esti me­dicii respectivi. Acei cari au alcătuit lucrarea s'au străduit s­ă folosească o limbă cât mai limpede, cât mai pe înţelesul publicului cititor. Aceasta, deoarece ei nu se adre­sează unui cerc restrâns de spe­cialişti, ci vor să aducă la cu­noştinţa unui cerc cât mai mare de oameni cele realizate pe tă­­râmul ştiinţei medicale. Cititorul poate astfel lua cu­noştinţă de experienţe ştiinţifice de proporţii nebănuite ,care, de­parte de a « învălui în haina misterului, capătă o largă răs­pândire pentru a putea fi însu­şite şi desvoltate de un număr tot mai mare de oameni. In ura lor neţărmurită împotriva populaţiei muncitoare dela sate, chiaburii şi bogătanii de tot felul, nu se măr­ginesc numai să saboteze colec­tările, să împrăştie svonuri duş-­­ mănoase, să pună beţe’n roate refacerii ţi ridicării ţării noastre. Ei au început să se dedea şi la crime dintre cele mai odioase. lată ce ne scrie corespondentul nostru G­h. Stănculescu din Râm­nicul Vâlcea. Chiaburii Octavian Munteanu şi Constantin Munteanu din com. Sirineasa, jud. Vâlcea, aveau un an de porumb în care crescuse mult mohor, din cauză ci pă­mântul nu fusese lucrat cum trebue. Uri copil din sat s’a dus și culeagă un braț de buruieni ca să-l dea la vite. Cei doi chia­buri vizându-1, au alergat după el să-l bată. întâmplarea a făcut să treacă pe acolo femeea Elisa­­beta Crăciun în vârstă de 58 ani care-i cunoştea şi ştia de ce sunt la stare aceşti bandiţi. Luând apărarea copilului, ea le-a strigat: „O viaţă întreagă am suferit de pe urma voastră, o viaţă întreagă ne-aţi înşelat. Nici acum nu v’aţi săturat ?’’. Cei doi criminali s’au năpustit atunci asupra bătrânei pe care au omorât-o cu lovituri de ciomag. Criminalii au fost a­­restaţi şi deferiţi Parchetului. Prin nu se ştie ce mijloace, unul din criminali a reuşit să fie pus în libertate. Chia­burul asasin trebue să fie din nou arestat şi justiţia este datoare şi pronunţe o sentinţă din cele mai drastice împotriva acestor viteji dușmani ai poporului mun­citor. - -* ^ SCÂNTEIA Nr. 1211 .Comisiile de colectare de la judeţ, plăşi, comune, fiecare plugar muncitor in parte şi toţi laolaltă, sa aibă un singur gând: NU E VREME DE PIERDUT! Până la 15 Septembrie, treerişul şi colectările trebuesc terminate judeţele Alba, Arad, Argeş, Bihor, Baia, Garaş, Dîmboviţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Putina, Sălaj, Satu-Mare, Teleorman, sunt până acum în traute Comisiile judeţene de la Botoşani, Buzău, Dorohoi, Iaşi, Ilfov, Vlaşca • au rămas mult în urnă, datorită proastei organizării şi delăsării in muncă Pe întreg cuprinsul ţă­rii campania treerişul­ui — şi odată cu ea lucrările de colectare — se desfăşoară intr'un ritm din ce in ce m­­a­ viu. In cele mai multe locuri comisiile dela judeţ, plăşi, comune, lucrează organizat, după program, respectând întocmai instrucţiunile Co­misiunii de Stat pentru colec­tarea cerealelor. E firesc ca acolo ireeratul şi colectă­rile să fie înaintate Datorită străduinţei depusă de comisii, sprijinului care ele l-au primit de la plugarii muncitori îndrumaţi fi mobilizaţi de Partid — judeţele Alba, Arad Argeş, Bihor, Baia, Caraf, Dâmboviţa, Mehedinţi, Olt Prahova, Putna, Sălaj, Satu-Mare, Teleorman sunt până acum in frunte. In alte părţi insă, lucru­rile nu merg aşa cum trebue. Comisiile judeţene de la Botoşani Buzău, Dorohoi, Iaşi, Ilfov, Vlaşca au rămas mu. In urmă, din cauza proas­tei organizaţii fi a delăsării in muncă LUCRUL ACESTA NU MAI POATE DĂINUI Timpul este Înaintat. V­remea prielnică nu stă in loc. Trebue să pregătim temeinic campania însămânţărîlor de toamnă ca muncile agr­icole să nu se îngrămădească unele peste altele. Comisiile judeţene de mai sus — şi cete unde mai sunt încă lipsuri — trebue să ia urgent măsuri de îndrep­tare. Să lase la o parte lâncezeala, birocratismul să mun­­cească din răsputeri pentru a câştiga timpul pierdut. Să se pătrundă de importanţa îndeplinirii la vreme­a planului de treeriş şi colectare, să întărească contro­lul de la centru, să activizeze comisiile de la plasă şi acestea la rândul lor pe cale dela comună. Judeţele In care s'a hic­rait mai bine să grăbească şi mai mul muncite, să înde­plinească planul la vreme. Comisiile de colectare dela jude­ţi plăşi, comune , fiecare pîugar muncitor în parte şi toţi laolaltă, să aibă un singur gândi NU E VREME DE PIERDUT. Tre­erişul şi colectările trebuesc în aşa fel or­­ganizate — ţinând însă seama de instruc­ţiunile Comisiunii de Stat — ca PANA LA 15 SEPTEMBRIE SA FIE TERMINATE IN TOATA ŢARA. Iar pentru aceasta organizaţiile de Partid şi fiecare membru de Partid, să dea tot sprijinul să indritmeze, să mobilizeze la muncă, să fie pretutindeni in frunte. Inaugurarea localului liceului teoretic Nr. 11 Inaugurarea s’a făcut în prezenţa tov. M. Roşianu, ministru adjunct al învăţământului, N.,, Pârvulescu, primar general al Capitalei, şi a unui mare număr de cetăţeni din comuna Militari Duminici dimineaţa, în prezenţa unui mare număr de cetăţeni s’a inaugurat localul Liceului Teoretic No. 11 din com. Militari. Con­strucţia acestui liceu a fost rea­lizată­ din iniţiativa organizaţiei locale a P. M. R. care a ştiut să antreneze locuitorii comunei pen­tru a duce la bun sfârşit această operă, începută în anul 1946, clădirea acestui liceu a fost construită în mare parte printr’un însemnat a­­port de muncă voluntară, mate­riale şi bani al cetăţenilor din co­mună. Cu toate că cheltuelle au atins cifra de 80.000.000 lei, Pri­măria comunei Militari nu a par­ticipat cu bani ai Statului decât cu 10.000.000 lei. Din cele 22 de încăperi ale li­­ceului, 8 săli spaţioase vor putea primi 400 de copii ai oamenilor muncii din corn.­l­tilitari. In alte 3 săli, vor fi instalate laboratoa­rele, urmând ca restul încăperilor să servească drept cancelarii, bi­bliotecă şi adăpost pentru copiii Internaţi în acest liceu. In faţa mulţimii adunate, tov. Theodor Ştefănescu, primarul comunei Mi­litari, a scos în evidenţă munca­­ neobosită a organizaţiei de Partid şi aportul însemnat al Comitetelor gospodăreşti, al organizaţiei U. F. D. R. şi a Uniunii Tineretului Muncitoresc din Corn. Militari, înmânând drapelul simbolic al li­ceului, tov. Th. Ştefănescu a spus: „In numele cetăţenilor din corn. Militari, ne luăm angajamentul să muncim mai departe, urmând ca­lea trasată de Partidul Muncito­resc Român, pentru ca elevii aces­tui liceu, având un corp didactic pătruns de misiunea ce o are, să dea Republicii noastre . Populare, elemente bine pregătite, care la rândul lor, să ridice poporul no­stru la un nivel de trai mai bun“. A luat cuvântul primarul ge­neral al Capitalei ■ N. Pârvulescu, care a mulţumit tuturor celor ce au contribuit prin munca lor la construirea noului liceu, şi în nu­mele­­ Ministerului, învăţământului Public, tov. M. Roşianuu care a expus pe larg însemnătatea reformei învăţământului. După ce au vizitat localul lice­ului, tov. M. Roşianu şi primarul general N. Pârvulescu s-au des­părţit de cetățenii cor­. Militari. Ştiri politice Tovarăşul Florescu Gheorghe, secretar general al U.T.M., îm­preună cu tovarăşul Lupu Petre, care au participat la Conferinţa Internaţională a Tineretului Mun­citoresc şi la şedinţa Consiliului Federaţiei Mondiale a Tineretu­­­lui Democrat de la Varşovia s-au întors ori în Capitală. LA 15 SEPTEMBRIE a.c. începe revizuirea impunerilor PE ACEST AN Constituirea și convocarea Comisiilor de Apel Judecarea apelurilor fiscale trebue terminată până la 10 Octombrie a. c. După cim se ştie Impune­rile provizorii pe exercițiul 1948/49 ale întreprinderilor Industrie­e și comerciale şi ale meseriaşilor au fost ter­minate. Ca urmare, Ministe­rul Finanţelor a dat un or­din circular prin care se fi­xează normele privind co­rectarea eventualelor erori săvârşite în impuneri. Astfel, Ministerul Finanţelor a dispus ca Adminstraţiile Financiara să se îngrijească de constituirea Comisiilor de Apel, care vor fi convocate pa data de 19 septembrie a. c. Fiecare Adminstrație Fi­nanciară va constitui și con­voca la data de mai oua, una sau cel mult două Comisiunî de Apal, după neaaatt&H. Pentru a definitiva cât mai grabnic debitele stabilite prin impuneri astfel ca să se dea contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti din timp impo­zitele definitive, Ministerul Finanţelor a fixat ca termen pentru terminarea activităţii Comisiilor de Apel, data de 10 octombrie a. c. In scopul obţinerii unor so­luţii cât mai conforme cu realitatea, Ministerul Finan­ţelor a luat măsuri ca orga­nele fiscale să urmărească nu deaproape desbaterile privind revizuirea impuneril­­or apelate, astfel ca să nu le nedreptăţiţi nici contri­buabilii, dar nici Statul să nu fie păgubit de drepturi!« ------------------­ Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră! (Urmare din pag. 1­ a) înainte de naţionalizare“ — spune tov. Simionescu Alexandru, sco­­ţând din raft două perechi de pantofi. Una, este aleasă la întâmplare din sutele de perechi care stau nevândute de luni de zie. Cumpărătorii — muncitori şi funcţionari — cari s’au perindat pe aci, au refuzat rând pe rând această marfă. Şi pe bună dreptate. Căci În­călţămintea rămasă în cele două magazine ale fabrice! — şi care reprezintă ca valoare câteva mi­­lioane lei — este de o calitate cu totul inferioară, pro­st confecţio­nată, şi cu material defectuos. Aşa se lucra pe timpul când Mociorniţă era stăpân al fabri­cii. Puţin îi păsa exploatatorului de calitatea mărfii, de ceea ce o­­ferea salariatului ,verdri, să cum­­pere cu bonul din cartelă. Căci în setea sa nepotolită de câştig, patronul se stea să adune cu orice chip avere din înşelăciune, furând la materiel, Încărcând re­gia şi cheltudin­e... La fiecare secţie s’a instituit contret­ul calităţii producţiei ...Cealaltă pereche este din sto­cul eşit în ultimele săptămâni din fabrică. Dela naţionalizare, „Flacăra Roşie“ gospodărită do­­muncitori a început să­ producă o altfel de marfă. Contrastul înte cele două pe­rechi este­ atât de isbitor, încât îţi vine să crezi că fiecare în parte este produsul a două fa­brici diferite. Această îmbunătăţire vizibilă a calităţii, arată cei doi tovarăşi de la „Flacăra Roşie“, se dato­­reşte eforturilor depuse de mun­citori, care au pus chiar din primele zile după naţionalizare problema îmbunătăţirii­­ calităţii produselor. In şedinţele sindicale, în­­. cele săptămânale ţinute cu comisia de producţie şi cu tehnicienii, s’a desbătut pe larg problema înlă­turării defectelor constatate în fiecare­­secţie şi îmbunătăţirea ca­lităţii mărfurilor. De câteva zile, fiecare secţie are câte un controlor, ales din­tre muncitorii mai bine pregătiţi, care urmăreşte conţinu calitatea producţiei. Apelul lansat de muncitorii de la IMS­ Braşov, a fost primit cu toată însufleţirea de muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Fla­căra Roşie“, împreună cu mun­­citori de la celelalte fabrici din ţară, tovarăşii de la „Flacăra Roş-­­şie“ socotesc că pentru îmbunătă­ţirea calităţii produselor este ne­cesar să se înfiinţeze organe spe­ciale de control, după modelul celora care există în U. R. S. S., ca la acordarea primelor de a­­cord să se fie­­seama şi de calita­tea producţiei, pr­ecum şi­­ să se ia măsuri împotriva acelora care irosesc materialele fabricilor,,­,t, Contact permanent cu clienţii ...S’a făcut ora 1. Cu pachetele subţioară, ultimă clienţi părăsesc magazinele. Pe drum, spre stafia de tram­vai, tov. Gheorghiţi Constantin Îmi spune că astfel de anchete vor fi continuate şi de alţi tova­răşi din fabrică. Rezultatele tor, observaţiile cumpărătorilor vor fi discutate atent cu fiecare secţie în parte, luându-se măsurile de îndreptare. Totodată, pentru a se păstra un contact permanent cu cum­părătorii, „Flacăra Roşie“ va a­­fişa în magazinele unde se des­fac produsele lor, un apel prin care clenţii sunt rugaţi să co­munice personalului din magazine orice observaţie sau propunere privitoare la îmbunătăţirea cali­tăţii încălţămintei. ★ Muncitorii şi tehnicienii de la „Flacăra Roşie“, după cum am văzut, sunt dornici să lichideze cât mai curând lipsurile lor şi să producă astfel o mar­fă de cali­tate­­superioară. In răspunsul lor — la chema­rea la întrecere socialistă a mun­citorilor de la „Talpa“ adresată tuturor fabricilor de încălţăminte . Şi ţară — ei spun printre altele: „Avem condiţiile tehnice nece­sare şi suntem aprovizionaţi d­e materii prime pentru o perioadă destul de lungă, aşa ci totul de­­pinde numai de munca noastră“. Şi într’adevăr, numai de munca lor depinde, ca cei ce muncesc să capete o încălţăminte bună, trainică şi eftină. R. Florin lilim li iii I iii contra tuberculozei Centrul anti­tuberculos din in­spectoratul general sanitar al Capitalei aduce la cunoştinţa păr­­inţilor care au copii până la vârsta de 7 ani, că vaccinările contra tuberculozei se fac în următoarele cerinre: „Maşina de Pâine", str. Maşina de Pâine Nr. 47; „Radu Cristian“, str. Vasile Lascăr Nr. 14; „Casa Mamei şi a Copilului“, str Cotentina Nr. 23; Circ. 19 Sanitară, Şos. Pantelimon Nr. 226; „Dudeşti Cioplea“, str. I. G. Duca; „Bumbăcari“, str. Bum­­băcari Nr. 81; „Uranus“, str. U­­ranus Nr. 95; „Caraiman“, str. Caraiman Nr. 33 şi „16 Februa­rie“, str. Prel. Giuleşti Nr. 111. De asemenea, de la 1 Septembrie vor începe să funcţioneze şi cen­trele: „Herăstrău“, str. Şcoalei Nr. 13; „30 Decembrie“, Şos. Vergului Nr. 21; „Sănătatea Co­pilului“, Şos. Pantelimon Nr. 65; „Tudor Vladimirescu“, str. Prot. Rahovei Nr. 38 şi „Griviţa", str. Nufărului Nr. 8. Copiii sunt vaccinaţi gratuit, iar cei predispuşi la îmbolnăvire sunt examinaţi prin radioscopii împreună cu membrii familiei, pentru a se descoperi focarul de boală care le-ar putea ameninţa sănătatea. Copiii vaccinaţi vor primi o do­vadă, care le va servi la înscrie­rea in şcoală. PĂRINŢII SUNT ÎNDEMNAŢI SA ADUCA COPIII LA CEN­TRELE DE VACCINARE, DE­OARECE S-A DOVEDIT CA VACCINAREA CU B.C.G. CON­TRA TUBERCULOZEI SALVEA­­ZA MII DE COPII DE PERICO­LUL ÎMBOLNĂVIRII. Şcoli de tractorişti pentru fii de propri muncitori şi pentru fii de muncitori (Urmare din pag. l-a) sni sau între 23-27 ani. Tinerilor care au împlinit 16 ani şi sunt din« desvoltaţi ! l e acordă dispensă de vârstă de 1 an. 3. Studii : 4 clase primare. Candidaţii vor fi supuşi unui examein medical. Admiterea se face fără alte examene. 4. Candidaţii admişi vor de­pune următoarele acte : — Certificat de naştere. — Certificat de 4 clase pri­mare. — Certificat de bună purtare eliberat de primărie. — Livret militar şi cazier ju­diciar (pentru candidaţii cu vâr­sta dela 23-27 ani). 5. Durata şcolii este de 12 luni, împărţită şi trei etape. Stepa I-a la unităţile AFSM : 3 luni; etapa I-a la şcolile Dir. înv. din Min. Agriculturii : 3 luni; etapa II-a la unităţile AFSM: 3 luni. 8. Iatreţin­erea este complect gratuită pe tot timpul şcolari­tăţii. Elevii vor trebui să aducă cu di schimburi şi Îmbrăcăminte de iarnă. 7. După şase liuni de şcolari­tate, In urma unui examen de verificare, elevii vor fi anga­jaţi ca ajutori tractorişti la portăţii* AFSM­­I salarizaţi In conditiunile contractului colec­tiv. La terminarea complectă a cursurilor In urma unui exa­men absolvenţii vor fi angajaţi de instituţiile de Stat, în con­­diţiunile legale. '­­ Alte informaţiuni se pot pri­mi la unităţile AFSM (Ferme şi Staţiuni de Maşini) şi la Direc­ţiile Agricole, Judeţene, Ocoale agricole şi primării. . 3 Sărbătorirea Zilei Minerilor Sovietici in Capitală CASA PRIETENIEI SOVIETO­­ROMANE şi A.R.L.U.S. au săr­bătorit Duminică 29 August, la orele 18, „Ziua Minerilor Sovie­­tici“. Sărbătorirea a avut loc la Par­cul de Cultură şi Odihnă al Ca­sei Prieteniei Sovieto-Române, la prezenţa tovarăşilor Alexandra Sidorovici şi Gabriel Veşcan, se­cretari generali ai Ministerului Minelor şi Petrolului, a col. Grecu, directorul Casei Prieteniei So­­vieto-Române, căpitan Antosiak, din Armata Sovietică, şi a unei delegaţii de mineri, compusă din minerii Pop Ludovic, Grioban Mi­­hai, Mureşan Gavrilă şi Macovei Ion, de pe Valea Jiului, Roman Nicolae, dela Baia Mare, Nicula Petru, dela Brad, Scorobetea A­­vram, dela Teliuc, şi Alic Iosef, dela Ghelar. După intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Sovietic, căpitanul Antosiak, din­ Armata Sovietică, a rostit o scurtă cuvântare, în care, suslinind că popoarele Uniunii Sovietice sărbătoresc la 29 Au­gust Ziua Minerilor, a relevat ro­lul şi importanţa ' industriei "mi­niere în U.R.S.S. A vorbit apoi tovarăşa Alexan­dra Sidorovici, secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului, despre „Ziua Mineritei­ Sovietici“. După ce a arătat că sărbătorile popoarelor sovietice sunt şi ale noastre, d-sa a înfăţişat desvol­­tarea şi perfecţionarea la care a ajuns industria minieră sovietică, subliniind importanţa planurilor cincinale staliniste şi stăruind a­­supra stahanovismului ca formă îna­ită a productivităţii, muncii so­cialiste. Vorbitoarea a făcut apoi o pa­ralelă între condiţiile optime de viaţă şi muncă ce sunt asigurate minerilor sovietici şi starea de mizerie în care trăiesc minerii din ţările capitaliste. In încheiere, d-sa a spus că realizările minerilor sovietici con­stituie un exemplu luminos pen­tru minerii noştri, cărora li s’au deschis largi perspective de ridi­care profesională şi culturală. A urmat un bogat program ar­tistic, executat de ansamblul Mi­nisterului Afacerilor Interne şi s-a rulat apoi un film sovietic. Publicul a manifestat călduros pentru U. R. S. S. şi Generalissi- S­mul Stalin, pentru­­minerii sovie­tici, pentru Republica Populară Română şi Partidul Muncitoresc Român. Asistenţa la festivitatea sărbătoririi Zilei Minerilor Sovietici In­ prii in InAm a întreprinderilor forestiere şi pentru aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc . Centrala Industrială a Lem­nului, a trimis pe teren o serie de dele­gaţi care vor da concursul, şi în­­drumările necesare întreprinde­rilor forestiere noui create.­Totodată se organizează şcolile profesionale de diferite grade, care vor forma lucrătorii calificaţi, tehnicienii şi inginerii necesari industriei lemnului. Aceste şcoli urmează să se deschidă cel mai târziu la 1 octombrie a. c. In vederea rezolvării problemelor­­legate de aprov­izionarea cu lemne de, foc, a populaţiei , din diverse ..regiuni ale,ţării, au fost trimise pe teren comisiuie speciale care vor urmăr buna organizare a li­­c­ să­rilor.­ In baza , unui angajament în­cheiat între Centrala Industria''­ a Lemnului şi Societatea Comercială de Stat „Exportlemn", o serie de depozite de cherestea şi de lem­ne de foc, trec în administrarea societății „Exportlemn“. /'

Next