Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)
1948-09-01 / nr. 1211
Metode şi aspecte din munca de creştere a cadrelor in Organizaţia P. M. R. a Capitalei de AL. DRAGHICI secretar al Comitetului Capitalei Rezoluţia Plenarei a Il-a a C. C. al Partidului nostru atrage atenţiunea organizaţiilor de Partid, asupra grijii deosebite ce trebuie s’o aibă faţă de ridicarea cadrelor. Privită ca o problemă centrală a Partidului, problema cadrelor trebuie să preocupe fiecare organizaţie de Partid. Se ştie că aplicarea uniei politice a Partidului, depinde de nivelul politic, ideologic, de capacitatea de orientare, de organizare şi conducere, a cadrelor de Partid. Rezolvarea justă a acestei sarcini pe care Rezoluţia Plenarei din Iunie o pune în faţa organizaţiilor de Partid este de cea mai mare însemnătate, mai ales acum, în perioada trecerii de la capitalism la socialism, când lupta de clasă se ascute. În aceste împrejurări grele de luptă se evidenţiază din rândul membrilor şi activiştilor noştri de Partid, numeroşi tovarăşi hotărîţi şi devotaţi cauzei, având mari posibilităţi de ridicare. Ajutaţi de organizaţiile de Partid ei pot deveni buni conducători politici în Partid, sindicat, ca şi în aparatul de Stat. In munca organizaţiei Bucureşti, Întâlnim numeroase cazuri când simpli membri de Partid, preocupaţi de problemele muncii de partid, au fost ridicaţi la munci de răspundere şi fiind îndrumaţi îndeaproape au reuşit să-şi ridice nivelul politic, să câştige experienţă, şi să-şi ridice simţul de răspundere în muncă. Ei au deveni în felul acesta conducători politici de mase, capabili să facă faţă unor munci de răspundere în organizaţie. Viaţa şi munca de fiecare zi i-au ajutat să câştige experienţă, ciocnindu-se cu greutăţi au fost nevoiţi să le rezolve. Reuşind să le învingă, ei au căpătat mai multă încredere în forţele proprii, au învăţat să nu fugă de greutăţi, ci dimpotrivă să meargă cu îndrăsneală în întâmpinarea lor, şi să lupte dârz pentru lichidarea lor. Experienţa ne învaţă că cele mai juste hotărîri rămân pe hârtie, dacă nu sunt oameni care să le pună în practică, dacă nu sunt cadre călite in luptă, educate sistematic de Partid în spiritul învăţăturii marxist-Ieninişte, înspiritul luptei de clasă, care să le ducă până la capăt. Dacă experienţa In muncă este un factor mportant în ridicarea cadrelor, apoi rolul şcolilor de Partid unde tovarăşii Îşi Însuşesc teoria marxist-leninistă, este de o însemnătate deosebită. In alegerea cadrelor trebue să ne aducem aminte de cuvintele tovarăşului Stalin care arată că este necesar : „a aprecia cadrele cu fondul de aur al Partidului şi al Statului, a ţine la ele, a le respecta“. El ne învaţă să cunoaştem cadrele, să le forfatăm cu îngrijire, să înaintăm la timp şi cu Îndrăsneală cadrele noui tinere, să le repartizăm la posturi potrivite, astfel încât să poată da maximum din ceea ce sunt în general în stare să dea după calităţile personale şi să poată desvolta aceste calităţi. Ţinând seama de unele slabiuni, ale căror cauze le găsim în lipsa de vigilenţă cât şi in insuficienta orientare in ceea ce priveşte originea socială, se poate spune că organizaţia de Partid a Capitalei s’a orientat just în alegerea şi ridicarea cadrelor de Partid. In timpul campaniei electorale la organizaţia de Partid „Universul“, secretarul organizaţiei a remarcat munca plină de râvnă a unui tovarăş, s’a apropiat de el, l-a cunoscut mai bine şi după primele succese în muncă, l-a sprijinit sistematic. Aprecierea acestui secretar, s-a dovedit justă. Deşi avea un nivel politic foarte scăzut, activistul a reuşit prin grija Partidului să se ridice treptat, îndeplinind rând pe rând munci de răspundere, începând de la responsabil de grupă şi ajungând până la secretar de organizaţie de Partid. După terminarea unei şcoli de Partid, unde munceşte cu multă sârguinţă, tovarăşului i se încredinţează munca de conducere a unui sector de Partid. Dar nu numai alegerea, ci şi ridicarea curajoasă a cadrelor este o problemă importantă în munca de creştere a cadrelor. In organizaţia Bucureşti, întâlnim numeroase cazuri în care organe de conducere însuşindu-şi învăţătura Partidului, au ştiut să ridice la timp, oameni în muncă. Ocupându-se îndeaproape de oamenii ridicaţi, nu au căzut în greşala comună multor elemente responsabile, care socot că „au treburi mai importante, decât să crească oameni“. A da elementelor tinere posibilitatea să crească în muncă, a fost o preocupare de seamă a organizaţiei Bucureşti. Desigur în ridicarea cadrelor trebue ţinut seama pe lângă celelalte criterii şi de popularitatea tovarăşului respectiv, dacă este respectat şi iubit da muncitorii în mijlocul cărora lucrează. Tot In timpul campaniei electorale, la I. M. S. Cotroceni, un secretar de organizaţie de bază s’a făcut foarte iubit de Întreaga organizaţie, prin activitatea de fiecare zi, câştigând autoritate şi în secţia lui de lucru. Organizaţia de Partid, analizând munca lui, l-a cooptat în comitetul organizaţiei. Trimis apoi la o şcoală serală, el a dovedit că în afară de munca organizatorică, are multă voinţă şi capacitate de a-şi ridica nivelul ideologic. Organizaţia de Partid l-a propus pentru o şcoală superioară de cadre a Comitetului Capitalei. Aici el reuşeşte să-şi însuşească printre primii, materialul predat, muncind cu sârguinţă, şi arătându-se demn de Încrederea ce i-a fost acordată. După terminarea şcolii a lucrat în secţia organizatorică a Comitetului Capitalei, iar apoi a fost pus la dispoziţia secţiei organizatorice a C. C. Iată cum ridicarea cu curaj, a elementelor tinere evidenţiate, măreşte rândul activiştilor noştri. Cadrele trebuiesc folosite cu multă pricepere, căutând să găsim în fiecare activist, catitaţile sale caracteristice; trebuie ca activiştii să fie repartizaţi in posturi potrivite, unde să dea maximum de randament în munca de partid. Dacă in repartizarea cadrelor, plecăm de la considerentul, că fiecare tovarăş este bun la toate, fără să vedem şi aptitudinile, înclinaţiile sate specifice, atunci vom face greşeli mari, riscând chiar demoralizarea celui în cauză. După terminarea unei şcoli a Comitetului Capitalei, absolvenţii au fost repartizaţi la diferite munci. Neţinându-se seamă de oameni, de posibilităţile lor personale, unii tovarăşi au fost repartizaţi la întâmplare. Astfel un devotat membru de Partid a fost repartizat secţiei de propagandă şi anume Comisiei de Agitaţie. Cu tot devotamentul şi dorinţa ca de muncă, el nu a reuşit să corespundă sarcinilor. Munca de agitaţie nu era potrivită pentru calităţile iu. personale. Timp de şase luni, Partidul nu a dobândit tot ceea ce tovarăşul putea da operei noastre comune. Propus de către secţia respectivă pentru munca de cadre, acesta s’a impus In această muncă, dând rezultate bune, iar în scurt timp a fost ales în Comitetul Capitalei. lată cât de important este ca fiecare tovarăş să fie repartizat la postul unde poate da maximum de randament. Dacă înumite sectoare ale organizaţiei Bucureşti s’au obţinut succese importante în domeniul muncii de ridicare a cadrelor, aceasta nu înseamnă că peste tot este la fel, nu înseamnă că putem spune cum că am făcut tot ce se putea face în această muncă. Lipsurile organizaţiei de Bucureşti In această privinţă sunt mari şi serioase şi trebuie să luptăm mult pentru a le Îndrepta. Se impune, în primul rând, în munca noastră de ridicare a cadrelor, generalizarea metodelor juste, de popularizare a exemplelor bune şi rele pe baza şi în cadrul analizelor asupra muncii, ştiut fiind că educaţia şi căirea cadrelor se face prin analiza critică şi autocritică a exemplelor pozitive şi negative în toiul luptei pentru înfrângerea greutăţilor. Nu s’a înrădăcinat încă în organizaţîle noastre atitudinea justă pe care organele de conducere şi membrii de Partid trebuie să o aibă faţă de cadre. Nu pretutindeni se dă ajutor deopotrivă, atât celor „mici“ cât şi celor „mari“. Există membri de Partid care au o mentalitate înapoiată şi o atitudine nejusti faţă de muncitorii care îmbogăţindu-şi cunoştinţele, se evidenţiază în muncă. Aceşti membri de Partid au o atitudine nejusti şi faţă de elementele intelectuale cinstite din rândurile noastre. Aceasta dăunează Partidului, ducând la demobilizarea în luptă şi nu învăţătură a cadrelor tinere. In munca de ridicare a cadrelor, organizaţia Bucureşti trebuie să lupte cu mentalitatea unor tovarăşi care la tot pasul se plâng de lpsa cadrelor, de lpsa oamenilor pregătiţi, pentru a înlocui activişti promovaţi în alte munci. Lenin ne-a învăţat că oameni capabili, talente de organizatori, se găsesc un număr mare în rândul muncitorilor. Nouă ne revine sarcina să-l descoperim în propriile noastre organizaţi, în timpul muncii, nn lpta cu greutăţie, în lupta cu duşmanul de clasă. Trebuie să sprijinim neîncetat cadrele în creşterea lor. In munca şi lupta lor, trebuie să tererem astfel de condiţii ca să poată cu adevărat să dea maximum pentru cauza clasei muncitoare. Noi vom putea împlini această sarcină pusă de Partid, vom putea lichida cu lipsurile în munca noastră de cadre, dacă activiştii noştri, dacă întreaga organizaţie îşi va însuşi Înţelesul cuvintelor tovarăşului Stalin, care ne învaţă că „din toate capitalurile din lume, cel mai preţios şi cel mai hotărltor capital sunt oamenii, „cadrele“. Trenuri de plăcere , dispoziţia oamenilor muncii !... Organizarea timpului liber, a distracţiilor folositoare, a fost un lucru aproape necunoscut în ţara noastră. Câţi muncitori sau funcţionari, câţi tineri şi tinere au văzut până acum, chiar şi din fuga trenului, valea Prahovei sau celelalte locuri pitoreşti din munţii noştri? Câţi au putut ajunge chiar până la Snagov, pitulat la doi paşi de Bucureşti, unde până mai eri doar limuzinele bogătaşilor îi cunoşteau drumul? Şi iată că Snagovul, Predealul, Buştenii, Sinaia, văd tot mai puţin burtă-verzimea şi cuconetul de altădată... Bucureşti—Snagov 80 lei dus şi întors, Bucureşti — Predeal şi înapoi, 600 lei! Trenuri de plăcere pentru oamenii muncii. Clasa muncitoare, după atâtea cuceriri, e pe calesă cucerească complet încă una: frumuseţile ţări. O experienţă ştiinţifică uriaşă pusă la îndemâna înţelegerii tuturor Este vorba de experimț* dobândită de ştiinţa medicală sovietică în timpul războiului antifascist. In ace® perioadă, midiienia sovietică nu numai că s’a arătat a fi în măsură să rezolve problemele grele ce i s‘au pus, şi încă pe o scară atât de Întinsă, el a găsit metode «pui şt combatere şi de buruire a bolilor ai * suferinţelor fizice pricinuite de condiţiile războiului Acum s'au tipărit primele volume dintr’o lucrare ce este unică în lume şi a cărei importanţă pentru progresul medicinii nu poate scăpa nimănui: „Experienţa medicinii sovietice în Maceî® Război pentru Apărarea Patriei“. Pentru alcătuirea ei au fost folosite sute de mii de resemnări ale medicilor rapoarte asupra diferitelor răni şi boli, arhivele a nenumărate spitale de front şi din oraşele ţării. S-a ceruit contribuţia unor oameni de ştiinţă renumiţi, dar totodată s-a făcut apel la experienţa tuturor medicilor care au lucrat la acel timp şi care au întâlnit şi au rezolvat „cazuri“ prezentând un interes deosebit; unele capitole cuprind, de fapt, Istorisirea amănunţită a evoluţiei bolii şi a metodei de vindecare, făcută de medicul esti medicii respectivi. Acei cari au alcătuit lucrarea s'au străduit să folosească o limbă cât mai limpede, cât mai pe înţelesul publicului cititor. Aceasta, deoarece ei nu se adresează unui cerc restrâns de specialişti, ci vor să aducă la cunoştinţa unui cerc cât mai mare de oameni cele realizate pe tărâmul ştiinţei medicale. Cititorul poate astfel lua cunoştinţă de experienţe ştiinţifice de proporţii nebănuite ,care, departe de a « învălui în haina misterului, capătă o largă răspândire pentru a putea fi însuşite şi desvoltate de un număr tot mai mare de oameni. In ura lor neţărmurită împotriva populaţiei muncitoare dela sate, chiaburii şi bogătanii de tot felul, nu se mărginesc numai să saboteze colectările, să împrăştie svonuri duş- mănoase, să pună beţe’n roate refacerii ţi ridicării ţării noastre. Ei au început să se dedea şi la crime dintre cele mai odioase. lată ce ne scrie corespondentul nostru Gh. Stănculescu din Râmnicul Vâlcea. Chiaburii Octavian Munteanu şi Constantin Munteanu din com. Sirineasa, jud. Vâlcea, aveau un an de porumb în care crescuse mult mohor, din cauză ci pământul nu fusese lucrat cum trebue. Uri copil din sat s’a dus și culeagă un braț de buruieni ca să-l dea la vite. Cei doi chiaburi vizându-1, au alergat după el să-l bată. întâmplarea a făcut să treacă pe acolo femeea Elisabeta Crăciun în vârstă de 58 ani care-i cunoştea şi ştia de ce sunt la stare aceşti bandiţi. Luând apărarea copilului, ea le-a strigat: „O viaţă întreagă am suferit de pe urma voastră, o viaţă întreagă ne-aţi înşelat. Nici acum nu v’aţi săturat ?’’. Cei doi criminali s’au năpustit atunci asupra bătrânei pe care au omorât-o cu lovituri de ciomag. Criminalii au fost arestaţi şi deferiţi Parchetului. Prin nu se ştie ce mijloace, unul din criminali a reuşit să fie pus în libertate. Chiaburul asasin trebue să fie din nou arestat şi justiţia este datoare şi pronunţe o sentinţă din cele mai drastice împotriva acestor viteji dușmani ai poporului muncitor. - -* ^ SCÂNTEIA Nr. 1211 .Comisiile de colectare de la judeţ, plăşi, comune, fiecare plugar muncitor in parte şi toţi laolaltă, sa aibă un singur gând: NU E VREME DE PIERDUT! Până la 15 Septembrie, treerişul şi colectările trebuesc terminate judeţele Alba, Arad, Argeş, Bihor, Baia, Garaş, Dîmboviţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Putina, Sălaj, Satu-Mare, Teleorman, sunt până acum în traute Comisiile judeţene de la Botoşani, Buzău, Dorohoi, Iaşi, Ilfov, Vlaşca • au rămas mult în urnă, datorită proastei organizării şi delăsării in muncă Pe întreg cuprinsul ţării campania treerişului — şi odată cu ea lucrările de colectare — se desfăşoară intr'un ritm din ce in ce ma viu. In cele mai multe locuri comisiile dela judeţ, plăşi, comune, lucrează organizat, după program, respectând întocmai instrucţiunile Comisiunii de Stat pentru colectarea cerealelor. E firesc ca acolo ireeratul şi colectările să fie înaintate Datorită străduinţei depusă de comisii, sprijinului care ele l-au primit de la plugarii muncitori îndrumaţi fi mobilizaţi de Partid — judeţele Alba, Arad Argeş, Bihor, Baia, Caraf, Dâmboviţa, Mehedinţi, Olt Prahova, Putna, Sălaj, Satu-Mare, Teleorman sunt până acum in frunte. In alte părţi insă, lucrurile nu merg aşa cum trebue. Comisiile judeţene de la Botoşani Buzău, Dorohoi, Iaşi, Ilfov, Vlaşca au rămas mu. In urmă, din cauza proastei organizaţii fi a delăsării in muncă LUCRUL ACESTA NU MAI POATE DĂINUI Timpul este Înaintat. Vremea prielnică nu stă in loc. Trebue să pregătim temeinic campania însămânţărîlor de toamnă ca muncile agricole să nu se îngrămădească unele peste altele. Comisiile judeţene de mai sus — şi cete unde mai sunt încă lipsuri — trebue să ia urgent măsuri de îndreptare. Să lase la o parte lâncezeala, birocratismul să muncească din răsputeri pentru a câştiga timpul pierdut. Să se pătrundă de importanţa îndeplinirii la vremea planului de treeriş şi colectare, să întărească controlul de la centru, să activizeze comisiile de la plasă şi acestea la rândul lor pe cale dela comună. Judeţele In care s'a hicrait mai bine să grăbească şi mai mul muncite, să îndeplinească planul la vreme. Comisiile de colectare dela judeţi plăşi, comune , fiecare pîugar muncitor în parte şi toţi laolaltă, să aibă un singur gândi NU E VREME DE PIERDUT. Treerişul şi colectările trebuesc în aşa fel organizate — ţinând însă seama de instrucţiunile Comisiunii de Stat — ca PANA LA 15 SEPTEMBRIE SA FIE TERMINATE IN TOATA ŢARA. Iar pentru aceasta organizaţiile de Partid şi fiecare membru de Partid, să dea tot sprijinul să indritmeze, să mobilizeze la muncă, să fie pretutindeni in frunte. Inaugurarea localului liceului teoretic Nr. 11 Inaugurarea s’a făcut în prezenţa tov. M. Roşianu, ministru adjunct al învăţământului, N.,, Pârvulescu, primar general al Capitalei, şi a unui mare număr de cetăţeni din comuna Militari Duminici dimineaţa, în prezenţa unui mare număr de cetăţeni s’a inaugurat localul Liceului Teoretic No. 11 din com. Militari. Construcţia acestui liceu a fost realizată din iniţiativa organizaţiei locale a P. M. R. care a ştiut să antreneze locuitorii comunei pentru a duce la bun sfârşit această operă, începută în anul 1946, clădirea acestui liceu a fost construită în mare parte printr’un însemnat aport de muncă voluntară, materiale şi bani al cetăţenilor din comună. Cu toate că cheltuelle au atins cifra de 80.000.000 lei, Primăria comunei Militari nu a participat cu bani ai Statului decât cu 10.000.000 lei. Din cele 22 de încăperi ale liceului, 8 săli spaţioase vor putea primi 400 de copii ai oamenilor muncii din corn.ltilitari. In alte 3 săli, vor fi instalate laboratoarele, urmând ca restul încăperilor să servească drept cancelarii, bibliotecă şi adăpost pentru copiii Internaţi în acest liceu. In faţa mulţimii adunate, tov. Theodor Ştefănescu, primarul comunei Militari, a scos în evidenţă munca neobosită a organizaţiei de Partid şi aportul însemnat al Comitetelor gospodăreşti, al organizaţiei U. F. D. R. şi a Uniunii Tineretului Muncitoresc din Corn. Militari, înmânând drapelul simbolic al liceului, tov. Th. Ştefănescu a spus: „In numele cetăţenilor din corn. Militari, ne luăm angajamentul să muncim mai departe, urmând calea trasată de Partidul Muncitoresc Român, pentru ca elevii acestui liceu, având un corp didactic pătruns de misiunea ce o are, să dea Republicii noastre . Populare, elemente bine pregătite, care la rândul lor, să ridice poporul nostru la un nivel de trai mai bun“. A luat cuvântul primarul general al Capitalei ■ N. Pârvulescu, care a mulţumit tuturor celor ce au contribuit prin munca lor la construirea noului liceu, şi în numele Ministerului, învăţământului Public, tov. M. Roşianuu care a expus pe larg însemnătatea reformei învăţământului. După ce au vizitat localul liceului, tov. M. Roşianu şi primarul general N. Pârvulescu s-au despărţit de cetățenii cor. Militari. Ştiri politice Tovarăşul Florescu Gheorghe, secretar general al U.T.M., împreună cu tovarăşul Lupu Petre, care au participat la Conferinţa Internaţională a Tineretului Muncitoresc şi la şedinţa Consiliului Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat de la Varşovia s-au întors ori în Capitală. LA 15 SEPTEMBRIE a.c. începe revizuirea impunerilor PE ACEST AN Constituirea și convocarea Comisiilor de Apel Judecarea apelurilor fiscale trebue terminată până la 10 Octombrie a. c. După cim se ştie Impunerile provizorii pe exercițiul 1948/49 ale întreprinderilor Industriee și comerciale şi ale meseriaşilor au fost terminate. Ca urmare, Ministerul Finanţelor a dat un ordin circular prin care se fixează normele privind corectarea eventualelor erori săvârşite în impuneri. Astfel, Ministerul Finanţelor a dispus ca Adminstraţiile Financiara să se îngrijească de constituirea Comisiilor de Apel, care vor fi convocate pa data de 19 septembrie a. c. Fiecare Adminstrație Financiară va constitui și convoca la data de mai oua, una sau cel mult două Comisiunî de Apal, după neaaatt&H. Pentru a definitiva cât mai grabnic debitele stabilite prin impuneri astfel ca să se dea contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti din timp impozitele definitive, Ministerul Finanţelor a fixat ca termen pentru terminarea activităţii Comisiilor de Apel, data de 10 octombrie a. c. In scopul obţinerii unor soluţii cât mai conforme cu realitatea, Ministerul Finanţelor a luat măsuri ca organele fiscale să urmărească nu deaproape desbaterile privind revizuirea impunerilor apelate, astfel ca să nu le nedreptăţiţi nici contribuabilii, dar nici Statul să nu fie păgubit de drepturi!« ------------------ Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră! (Urmare din pag. 1 a) înainte de naţionalizare“ — spune tov. Simionescu Alexandru, scoţând din raft două perechi de pantofi. Una, este aleasă la întâmplare din sutele de perechi care stau nevândute de luni de zie. Cumpărătorii — muncitori şi funcţionari — cari s’au perindat pe aci, au refuzat rând pe rând această marfă. Şi pe bună dreptate. Căci Încălţămintea rămasă în cele două magazine ale fabrice! — şi care reprezintă ca valoare câteva milioane lei — este de o calitate cu totul inferioară, prost confecţionată, şi cu material defectuos. Aşa se lucra pe timpul când Mociorniţă era stăpân al fabricii. Puţin îi păsa exploatatorului de calitatea mărfii, de ceea ce oferea salariatului ,verdri, să cumpere cu bonul din cartelă. Căci în setea sa nepotolită de câştig, patronul se stea să adune cu orice chip avere din înşelăciune, furând la materiel, Încărcând regia şi cheltudine... La fiecare secţie s’a instituit contretul calităţii producţiei ...Cealaltă pereche este din stocul eşit în ultimele săptămâni din fabrică. Dela naţionalizare, „Flacăra Roşie“ gospodărită domuncitori a început să producă o altfel de marfă. Contrastul înte cele două perechi este atât de isbitor, încât îţi vine să crezi că fiecare în parte este produsul a două fabrici diferite. Această îmbunătăţire vizibilă a calităţii, arată cei doi tovarăşi de la „Flacăra Roşie“, se datoreşte eforturilor depuse de muncitori, care au pus chiar din primele zile după naţionalizare problema îmbunătăţirii calităţii produselor. In şedinţele sindicale, în. cele săptămânale ţinute cu comisia de producţie şi cu tehnicienii, s’a desbătut pe larg problema înlăturării defectelor constatate în fiecaresecţie şi îmbunătăţirea calităţii mărfurilor. De câteva zile, fiecare secţie are câte un controlor, ales dintre muncitorii mai bine pregătiţi, care urmăreşte conţinu calitatea producţiei. Apelul lansat de muncitorii de la IMS Braşov, a fost primit cu toată însufleţirea de muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Flacăra Roşie“, împreună cu muncitori de la celelalte fabrici din ţară, tovarăşii de la „Flacăra Roş-şie“ socotesc că pentru îmbunătăţirea calităţii produselor este necesar să se înfiinţeze organe speciale de control, după modelul celora care există în U. R. S. S., ca la acordarea primelor de acord să se fieseama şi de calitatea producţiei, precum şi să se ia măsuri împotriva acelora care irosesc materialele fabricilor,,,t, Contact permanent cu clienţii ...S’a făcut ora 1. Cu pachetele subţioară, ultimă clienţi părăsesc magazinele. Pe drum, spre stafia de tramvai, tov. Gheorghiţi Constantin Îmi spune că astfel de anchete vor fi continuate şi de alţi tovarăşi din fabrică. Rezultatele tor, observaţiile cumpărătorilor vor fi discutate atent cu fiecare secţie în parte, luându-se măsurile de îndreptare. Totodată, pentru a se păstra un contact permanent cu cumpărătorii, „Flacăra Roşie“ va afişa în magazinele unde se desfac produsele lor, un apel prin care clenţii sunt rugaţi să comunice personalului din magazine orice observaţie sau propunere privitoare la îmbunătăţirea calităţii încălţămintei. ★ Muncitorii şi tehnicienii de la „Flacăra Roşie“, după cum am văzut, sunt dornici să lichideze cât mai curând lipsurile lor şi să producă astfel o marfă de calitatesuperioară. In răspunsul lor — la chemarea la întrecere socialistă a muncitorilor de la „Talpa“ adresată tuturor fabricilor de încălţăminte . Şi ţară — ei spun printre altele: „Avem condiţiile tehnice necesare şi suntem aprovizionaţi de materii prime pentru o perioadă destul de lungă, aşa ci totul depinde numai de munca noastră“. Şi într’adevăr, numai de munca lor depinde, ca cei ce muncesc să capete o încălţăminte bună, trainică şi eftină. R. Florin lilim li iii I iii contra tuberculozei Centrul antituberculos din inspectoratul general sanitar al Capitalei aduce la cunoştinţa părinţilor care au copii până la vârsta de 7 ani, că vaccinările contra tuberculozei se fac în următoarele cerinre: „Maşina de Pâine", str. Maşina de Pâine Nr. 47; „Radu Cristian“, str. Vasile Lascăr Nr. 14; „Casa Mamei şi a Copilului“, str Cotentina Nr. 23; Circ. 19 Sanitară, Şos. Pantelimon Nr. 226; „Dudeşti Cioplea“, str. I. G. Duca; „Bumbăcari“, str. Bumbăcari Nr. 81; „Uranus“, str. Uranus Nr. 95; „Caraiman“, str. Caraiman Nr. 33 şi „16 Februarie“, str. Prel. Giuleşti Nr. 111. De asemenea, de la 1 Septembrie vor începe să funcţioneze şi centrele: „Herăstrău“, str. Şcoalei Nr. 13; „30 Decembrie“, Şos. Vergului Nr. 21; „Sănătatea Copilului“, Şos. Pantelimon Nr. 65; „Tudor Vladimirescu“, str. Prot. Rahovei Nr. 38 şi „Griviţa", str. Nufărului Nr. 8. Copiii sunt vaccinaţi gratuit, iar cei predispuşi la îmbolnăvire sunt examinaţi prin radioscopii împreună cu membrii familiei, pentru a se descoperi focarul de boală care le-ar putea ameninţa sănătatea. Copiii vaccinaţi vor primi o dovadă, care le va servi la înscrierea in şcoală. PĂRINŢII SUNT ÎNDEMNAŢI SA ADUCA COPIII LA CENTRELE DE VACCINARE, DEOARECE S-A DOVEDIT CA VACCINAREA CU B.C.G. CONTRA TUBERCULOZEI SALVEAZA MII DE COPII DE PERICOLUL ÎMBOLNĂVIRII. Şcoli de tractorişti pentru fii de propri muncitori şi pentru fii de muncitori (Urmare din pag. l-a) sni sau între 23-27 ani. Tinerilor care au împlinit 16 ani şi sunt din« desvoltaţi ! l e acordă dispensă de vârstă de 1 an. 3. Studii : 4 clase primare. Candidaţii vor fi supuşi unui examein medical. Admiterea se face fără alte examene. 4. Candidaţii admişi vor depune următoarele acte : — Certificat de naştere. — Certificat de 4 clase primare. — Certificat de bună purtare eliberat de primărie. — Livret militar şi cazier judiciar (pentru candidaţii cu vârsta dela 23-27 ani). 5. Durata şcolii este de 12 luni, împărţită şi trei etape. Stepa I-a la unităţile AFSM : 3 luni; etapa I-a la şcolile Dir. înv. din Min. Agriculturii : 3 luni; etapa II-a la unităţile AFSM: 3 luni. 8. Iatreţinerea este complect gratuită pe tot timpul şcolarităţii. Elevii vor trebui să aducă cu di schimburi şi Îmbrăcăminte de iarnă. 7. După şase liuni de şcolaritate, In urma unui examen de verificare, elevii vor fi angajaţi ca ajutori tractorişti la portăţii* AFSMI salarizaţi In conditiunile contractului colectiv. La terminarea complectă a cursurilor In urma unui examen absolvenţii vor fi angajaţi de instituţiile de Stat, în condiţiunile legale. ' Alte informaţiuni se pot primi la unităţile AFSM (Ferme şi Staţiuni de Maşini) şi la Direcţiile Agricole, Judeţene, Ocoale agricole şi primării. . 3 Sărbătorirea Zilei Minerilor Sovietici in Capitală CASA PRIETENIEI SOVIETOROMANE şi A.R.L.U.S. au sărbătorit Duminică 29 August, la orele 18, „Ziua Minerilor Sovietici“. Sărbătorirea a avut loc la Parcul de Cultură şi Odihnă al Casei Prieteniei Sovieto-Române, la prezenţa tovarăşilor Alexandra Sidorovici şi Gabriel Veşcan, secretari generali ai Ministerului Minelor şi Petrolului, a col. Grecu, directorul Casei Prieteniei Sovieto-Române, căpitan Antosiak, din Armata Sovietică, şi a unei delegaţii de mineri, compusă din minerii Pop Ludovic, Grioban Mihai, Mureşan Gavrilă şi Macovei Ion, de pe Valea Jiului, Roman Nicolae, dela Baia Mare, Nicula Petru, dela Brad, Scorobetea Avram, dela Teliuc, şi Alic Iosef, dela Ghelar. După intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Sovietic, căpitanul Antosiak, din Armata Sovietică, a rostit o scurtă cuvântare, în care, suslinind că popoarele Uniunii Sovietice sărbătoresc la 29 August Ziua Minerilor, a relevat rolul şi importanţa ' industriei "miniere în U.R.S.S. A vorbit apoi tovarăşa Alexandra Sidorovici, secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului, despre „Ziua Mineritei Sovietici“. După ce a arătat că sărbătorile popoarelor sovietice sunt şi ale noastre, d-sa a înfăţişat desvoltarea şi perfecţionarea la care a ajuns industria minieră sovietică, subliniind importanţa planurilor cincinale staliniste şi stăruind asupra stahanovismului ca formă înaită a productivităţii, muncii socialiste. Vorbitoarea a făcut apoi o paralelă între condiţiile optime de viaţă şi muncă ce sunt asigurate minerilor sovietici şi starea de mizerie în care trăiesc minerii din ţările capitaliste. In încheiere, d-sa a spus că realizările minerilor sovietici constituie un exemplu luminos pentru minerii noştri, cărora li s’au deschis largi perspective de ridicare profesională şi culturală. A urmat un bogat program artistic, executat de ansamblul Ministerului Afacerilor Interne şi s-a rulat apoi un film sovietic. Publicul a manifestat călduros pentru U. R. S. S. şi Generalissi- Smul Stalin, pentruminerii sovietici, pentru Republica Populară Română şi Partidul Muncitoresc Român. Asistenţa la festivitatea sărbătoririi Zilei Minerilor Sovietici In prii in InAm a întreprinderilor forestiere şi pentru aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc . Centrala Industrială a Lemnului, a trimis pe teren o serie de delegaţi care vor da concursul, şi îndrumările necesare întreprinderilor forestiere noui create.Totodată se organizează şcolile profesionale de diferite grade, care vor forma lucrătorii calificaţi, tehnicienii şi inginerii necesari industriei lemnului. Aceste şcoli urmează să se deschidă cel mai târziu la 1 octombrie a. c. In vederea rezolvării problemelorlegate de aprovizionarea cu lemne de, foc, a populaţiei , din diverse ..regiuni ale,ţării, au fost trimise pe teren comisiuie speciale care vor urmăr buna organizare a lic sărilor. In baza , unui angajament încheiat între Centrala Industria'' a Lemnului şi Societatea Comercială de Stat „Exportlemn", o serie de depozite de cherestea şi de lemne de foc, trec în administrarea societății „Exportlemn“. /'